"Vezi tu prietene, cum vine treaba cu Omul...

Omul, în loc să-l judec, aş putea să-l cunosc. Iar dacă-l cunosc, de ce nu l-aş înţelege? Și dacă-l
înțeleg, de ce să nu-l ating c-o vorbă bună? De ce să nu-i dăruiesc un strop din ce-am mai bun în
mine?
Se lucrează cu oamenii ca şi cu florile - delicat. Altfel, nu mai e cine să ne întâmpine zilnic cu aprinse
culori în privire, nici cu mâini întinse cu aroma parfumului dăruirii sincere. A-i fi frate celuilalt e un
dar divin, preţul unui suflet se cunoaşte după oamenii pe care îi strânge în el."
__________________________
Pr. Efrem Simonopetrinul -

„De ce continui să aleg bărbații nepotriviți?”.

1.Așa-zisele tale relații sunt bazate pe ceea ce simți tu că meriți.
Traumele tale determină ceea ce crezi că meriți. Și dacă ești traumatizată simți că nu meriți mare
lucru.
Când eu te întreb ce tip de bărbați te atrag, eu vreau să aflu de fapt ce crezi tu că meriți.
Ești atât de superficială, atât de imatură încât să-ți alegi partenerul de cuplu pe criterii legate de
modul în care arată acesta, de cât de atrasă ești de el la nivel sexual? Tot ce crezi că meriți este un
bărbat care arată bine?
Nu te interesează caracterul lui? Nu te interesează dacă este un om de cuvânt? Nu te interesează
dacă este un bărbat fidel? Nu te interesează dacă este un bărbat care își asumă responsabilitățile
într-un cuplu? Nu te interesează dacă acest bărbat îți oferă o stabilitate în relație, dacă poți să știi că
te poți baza oricând pe el? Nu te interesează dacă el caută o relație serioasă sau doar sex și
companie până găsește altă femeie care îi place mai mult ca tine?
Vezi tu, dacă faci iar și iar alegeri pe baza aspectului fizic al unui bărbat, dacă te grăbești să intri într-
o relație cu el doar pentru că ești atrasă sexual de el, dacă nu-ți iei timp ca să cunoști mai bine acel
bărbat înainte de a sări cu el în pat, asta se întâmplă pentru că nu crezi că meriți un bărbat care să fie
responsabil, de încredere, în care să te poți baza, care este fidel, care are caracter, care este un om
de onoare.
Tu nu cauți un bărbat care să aibă toate aceste calități, pentru că dacă ai căuta așa ceva, ai ști că e
necesar să îți iei timp ca să-l cunoști mai bine, să privești dincolo de aparențe, să vezi ce fel de om
este el dincolo de aspectul său fizic și de vorbele sale frumoase de la primele întâlniri.
Și în cazul în care ești acum într-o relație cu o persoană de care ești nemulțumită sau de care te tot
plângi, îți spun că dacă ai rămas în acea relație este pentru că adânc în interiorul tău simți că atât
meriți.
Dacă ai crede că meriți mai mult ai fi ieșit din acea relație.
Stima de sine scăzută te face să nu-ți cunoști adevărata valoare și de aceea te mulțumești cu puțin în
relații.
Eu văd tot timpul persoane care au învățat la diverse cursuri/ seminarii să spună „Eu am valoare. Eu
merit tot ce este mai bun. Eu fac, eu dreg….” , dar acestea sunt vorbe goale, pentru că atunci când e
vorba să facă niște alegeri concrete, se mulțumesc cu puțin, fiindcă adânc în interiorul lor nu cred
„Eu am valoare. Eu merit tot ce este mai bun”. Simplul fapt că repeți aceste lucruri de câteva ori pe zi
sau că le scrii pe rețelele de socializare nu înseamnă că le și crezi. Alegerile tale dovedesc dacă simți
că ai valoare, dacă tu chiar crezi că meriți tot ce este mai bun.
Dacă tu treci de la un bărbat care te abuzează la alt bărbat care te abuzează sau treci de la bărbat
care te folosește sexual la alt bărbat
care te folosește sexual și tot așa, degeaba spui „Eu am valoare. Eu merit tot ce este mai bun”.
Dacă tu îmi spui că ești cu un bărbat care te abuzează de 7 ani și „nu poți să te desparți de el”, faci să
pară că nu ai încotro, de parcă el te-ar ține ostatică, dar de fapt singura care te ține ostatică în acea
relație este mintea ta. Din cauza traumelor tale nevindecate, tu crezi că atât meriți: un bărbat care te
abuzează. De aceea ai rămas în acea relație, pentru că nu crezi că meriți mai mult. Și chiar dacă ai ieși
din acea relație ai intra într-o relație similară, cu un alt bărbat care te abuzează. (RC Blakes)

O relație este toxică atunci când te otrăvește, îți blochează trăirea de frumos, simțirea de iubire și existența în
liniște.
O relație este toxică atunci când nimic nu merge bine, nimic nu curge nestingherit, totul e forțat, și e nevoie de
nenumărate reconfigurări ale traseului vieții.
Atunci când consumi un aliment toxic, corpul face tot posibilul să îl elimine, și dă simptomele de toxiinfecție
și/sau de otrăvire. Până la o anumită doză, organismul poate face față, dar la doze mari poate intra în colaps și
să moară.
Când otrava e consumată în doze mici, dar timp îndelungat, corpul se obișnuiește cu răul, și nu-l mai observă;
nu mai observă că ceva nu este în regulă deoarece s-a obișnuit cu starea.
La fel se întâmplă cu relațiile toxice.
Omul toxic este cel care te blochează, te împiedică să crești, să reușești, să te împlinești. Alături de un om
toxic, totul este o luptă, în jur sunt doar piedici, nimic nu este lin, ușor sau natural.
Un om toxic nu te lasă să îți vezi calitățile, ci ți le va anula, sugerându-ți că nu poți, că nu știi, că nu ești în
stare; indiferent cât de mult te străduiești, nu vei primi vreo încurajare sau vreun cuvânt pozitiv.
Indiferent că îi întâlnim în viața personală (familie, prieteni), sau în cea profesională (șefi, colegi), oamenii
toxici au un rol foarte important în viața noastră: acela de a ne oglindi nesiguranțele, fricile, angoasele,
temerile de orice fel.
Putem avea două tipuri de reacție când avem de-a face cu oamenii toxici:
1.- să le dăm crezare că nu suntem buni de ceva, și să ne lăsăm călcați în picioare de ei. Asta ne va duce va
boli grave și la moarte timpurie.
2.- să înțelegem că ei sunt doar oglinzile limitărilor noastre. Cu cât vom spune sau vom crede despre noi că nu
putem, că nu suntem în stare, cu atât vom atrage oameni care să amplifice trăirile noastre negative.
Noi îi numim oameni toxici. Dar ei vin și doar deschid robinetul otrăvii pe care o avem deja crezându-ne
imperfecți.
Omule, poți alege să-ți plângi de milă și să devii o victimă a vieții care te trăiește (că tu nu o trăiești). Otrava
este deja în tine, pentru că te crezi mai puțin decât ești. Oamenii pe care îi întâlnești îți apasă, doar, pe
butoanele care îți eliberează toxinele din trăirea ta.
Adevărata otravă sunt emoțiile tale, nu oamenii; ei doar ți le eliberează.
Nimeni nu te poate răni și nu îți poate face ceva rău dacă tu nu îi permiți.
Un om are efect asupra ta doar dacă tu ai așteptări de la el.
Cel mai simplu este să dai vina pe ceilalți, să arăți cu degetul spre oricine altcineva în afară de tine.
Cel mai greu este să te detoxifici: să vezi ce „buton” ți-a activat omul toxic, să accepți că ai acea problemă, și
să o rezolvi.
TU, nu altcineva!
În fond, de aceea te-ai intoxicat, că ai cedat frâiele vieții tale în mâinile celorlalți.
OMUL TOXIC OGLINDEȘTE RELAȚIA TOXICĂ PE CARE O AI TU CU TINE, CU CREDINȚELE
TALE, CU ESENȚA TA DIVINĂ.
Relația toxică. Pentru atunci când ai uitat de tine, ai uitat că ești esență divină!
Binețe, OM asumat!
Edith Kadar

"Cu cât îmbătrânești, cu atât simți mai mult cât de fragilă este viața.
Cred că aceasta este o motivație suficient de bună pentru a te trezi în fiecare zi liniștit. "
“Azi nu avem timp, mâine poate nu avem putere;
Cine știe ce ne așteaptă poimâine?!
Nu-ți amâna visele... pentru că viața fuge într-o clipă! "
Julia Roberts -
"Sunt bătrân, dar inima mea este încă tânără.
Vârsta noastră nu se schimbă niciodată...
Să știi că ai cea mai perfectă vârstă!
Fiecare dintre anii noștri este special și prețios,
pentru că nu putem trăi decât o singură dată.
Nu regreta faptul că îmbătrânești, pentru că este un privilegiu mare... un privilegiu ce nu se dă tuturor! "
Richard Gere -

ovestea barcii albastre ...

Un bărbat a fost rugat să vopsească o barcă.
Și-a adus vopseaua și pensulele și a început să vopsească barca un albastru senin , așa cum a cerut
proprietarul.
În timp ce vopsea, a observat că barca are o gaură și a reparat-o cu calm.
Când a terminat, și-a primit banii și a plecat.
A doua zi, proprietarul bărcii s-a dus la cel care îi vopsise barca și i-a prezentat un cec , mult mai mare decât
plata pentru munca depusă.
Pictorul a fost surprins și i-a spus:
„Mi-ați plătit deja pentru pictarea bărcii, domnule !!!”.
"Dar acest lucru nu este pentru vopsea. Acesta este pentru repararea găurii din barcă."
"Ah! Dar a fost un serviciu atât de mic ... cu siguranță nu merită să-mi plătiți o sumă atât de mare pentru ceva
atât de nesemnificativ"
"Dragul meu prieten, nu înțelegi. Lasă-mă să-ți spun ce s-a întâmplat: Când te-am rugat să pictezi nava, am
uitat să menționez gaura.
Când barca s-a uscat, copiii mei au luat barca și au plecat la pescuit. Ei nu știau că există o gaură. În acel
timp , eu nu eram acasă. Când m-am întors și am observat că au luat barca, am fost disperată pentru că mi-am
amintit că barca avea o gaură, și mi-am făcut griji pentru ei.
Imaginați-vă ușurarea și bucuria mea când i-am văzut întorcându-se de la pescuit. Așadar, am examinat barca
și am constatat că ați reparat gaura. Vezi, acum, ce ai făcut? Mi-ai salvat viața copiilor! Nu am destui bani ca
să plătesc pentru mica ta faptă bună ".
Întotdeauna puneți un strop de iubire și atenție în toate lucrurile pe care le faceți, acea milă în plus poate pe
care o arăți celorlalți poate salva viața cuiva...
Indiferent cine, când sau cum, continuați să susțineți, să sprijiniți, să ștergeți lacrimile, să ascultați cu atenție și
să reparați cu atenție toate „spărturile” pe care le găsiți în barca vecinului.
Nimeni nu știe când cineva are nevoie de noi. Pe parcurs, este posibil să fi reparat numeroase „găuri pentru
bărci” pentru diverse persoane fără să-ți dai seama câte vieți ai salvat."
⁣

Când voi fi bătrână…”

Scrisoare către mine însămi
....Am decis să scriu această scrisoare în viitor pentru mine însămi, nu pentru că aş vrea astfel să amăgesc
scleroza sau să împiedic demența. În acest sens nu cred că mă va ajuta. Dar, probabil, mă va salva de
unele erori…
...Deci, draga mea, atunci când vei fi bătrână…
1. Nu instrui niciodată pe nimeni. Chiar dacă știi că ai dreptate. Amintește-ţi cum te irita acest lucru. Și ai
urmat oare sfatul celor mai în vârstă?
2. Nu încerca să ajuți, dacă nu ţi s-a cerut ajutorul. Nu încerca să-i protejezi pe cei apropiaţi de toate
problemele lumii. Doar iubește-i.
3. Nu te plânge! De sănătate, vecini, guvernanți, fondul de pensii. Nu te transforma într-o bătrână ce stă
pe banca din curte şi îi bârfește pe toți.
4. Nu aștepta recunoștință de la copii. Amintește-ţi: nu există copii nerecunoscători – există părinți naivi
care așteaptă recunoștință de la copii.
5. Nu spune expresii precum: “Eu la vârsta ta …”, “Ți-am dat cei mai buni ani …”, “Sunt mai în vârstă,
aşa că știu mai bine …” – toate sunt insuportabile!
6. Dacă vei avea nepoți, nu insista să-ţi spună pe nume. Este prostesc.
7. Nu cheltui ultimii bani pe procedurile de întinerire. Este inutil. Mai bine să-i cheltui pentru călătorii.
8. Nu te uita în oglindă și nu te machia într-o cameră întunecată. Nu te lăuda. Și încearcă să arăți cât mai
elegant posibil. Elegant, nu tineresc. Crede-mă, aşa va fi mai bine.
9. Ai grijă de bărbatul tău, chiar dacă a devenit un bătrân neputincios, zbârcit şi morocănos. Nu uita că
odată era tânăr, puternic și vesel. Probabil este unicul care îşi amintește de tine tânără, subțire şi frumoasă,
iar acum doar el are nevoie de tine.
10. Nu încerca cu orice preţ să ții pasul cu timpul: să înțelegi noile tehnologii, să urmărești maniacal
știrile, să înveți ceva nou pentru a nu rămâne în urmă. E ridicol. Fă ceea ce-ți place. Cât se mai poate?!
11. Nu te învinui pentru nimic. Indiferent de viaţa ta şi a copiilor tăi – ai făcut tot ce ai putut.
12. În orice situație, păstrează-ţi demnitatea! Până la sfârșit! Fa-o, draga mea, este foarte important.
Și nu uita: dacă eşti încă în viață, înseamnă că cineva are nevoie de tine.

Fiecare dintre noi este o poveste...

Suntem povestea unui zâmbet sau a unei lacrimi în funcție de momentul în care înfruntăm viața.
Suntem povestea unei minciuni șoptite sau a unui adevăr strigat. O promisiune uneori trădată sau
iluzia unei nopți care părea atât de adevărată.
Suntem o încercare stupidă, dar grozavă.
Suntem o poveste de dragoste pentru ziua de mâine.
Suntem o poveste plină de greșeli și multe reparații.
Suntem o poveste în care nu există final scris.
Fiecare dintre noi este o poveste sau poate sunt multe povești care ne fac.
Când întâlnim pe cineva care știe să citească printre rânduri, între tăcerile noastre și dincolo de
cuvintele noastre, atunci va citi doar o poveste: a noastră.
Cea mai adevărată.
- Paolo Di Iorio-
Seara sa va fie cu armonie și iubire si ziua de mâine veseli si cu ganduri pozitive !

O poveste budistă despre mânie

Într-o zi, Buddha însoțit de un număr mare de călugări și călugărițe treceau printr-un sat. Buddha a
ales un copac mare care avea umbră dedesubt, astfel încât grupul să se poată odihni un timp
împotriva căldurii. Adesea Buddha prefera ca în acest timp de răgaz să predea și așa a începu să le
vorbească. Curând, sătenii au auzit despre profesorul călător și mulți s-au adunat în jur să-l audă.
Un tânăr posomorât stătea într-o parte, privind cum mulțimea creștea din ce în ce mai mare. Lui i se
părea că sunt prea mulți oameni care călătoresc din oraș în satul lui și i se mai părea că fiecare avea
ceva de vândut sau de învățat. Neîngăduitor față de mulțimea tot mai numeroasă de călugări și
săteni, el strigă la Buddha: "Plecați! Vrei doar să profitați de noi! Voi, profeților, veniți aici să spuneți
câteva cuvinte frumoase și apoi ne cereți mâncare și bani!" Dar Buddha nu a fost deranjat de aceste
insulte. A rămas calm, emanând un sentiment de bunătate iubitoare. A cerut politicos ca bărbatul să
vină în față. Apoi l-a întrebat: „Tinere domn, dacă ați cumpărat un cadou minunat pentru cineva, iar
acea persoană nu v-a acceptat darul, cui îi aparține atunci cadoul respectiv?” Întrebarea ciudată l-a
luat pe tânăr prin surprindere. „Bănuiesc că atunci cadoul ar fi în continuare al meu din moment ce
eu am fost cel care l-a cumpărat”.
„Exact așa este”, a răspuns Buddha. „Acum, tu tocmai m-ai jignit și ai fost supărat pe mine. Dar dacă
eu nu accept jignirile tale, dacă nu mă simt insultat și supărat în schimb, aceste ofense vor cădea
înapoi asupra ta, la fel cum darul se întoarce la cel care l-a cumpărat."
Tânărul și-a împreunat mâinile și s-a înclinat încet în fața lui Buddha. Plecăciunea lui a fost o
recunoaștere a faptului că învățase o lecție valoroasă. Și astfel, Buddha a concluzionat pentru ca toți
să audă: „Așa cum o oglindă reflectă un obiect, așa cum un lac liniștit reflectă cerul, fiți foarte atenți
ca atunci când vorbiți sau prin felul în care vă purtați să o faceți în numele bunătății. Căci binele
întotdeauna va atrage binele și răul întotdeauna va atrage răul”.

La ce e bun Caragiale?
- Să știi când ești ridicol.
La ce e bun Nichita?
- Să știi cum e când ești genial.
La ce e bun Bacovia?
- Să știi c-au fost alții și mai triști ca tine.
La ce e bun Călinescu?
- Să intelegi c-a fost o Românie normală
altădată.
La ce e bun Boia?
- Să înțelegi că poate o istorie are nevoie și de
un duș rece, nu doar de coroane și statui.
La ce e bun Ionel Barbu?
- Să te lămurești că există algoritmi și geometrie și în cuvinte, nu doar în cartea de mate.
La ce e bun Newton?
- Să înțelegi că în Univers există legi pe care
nu le poate încălca nimeni.
La ce e bun Darwin?
- Să pricepi cine suntem și de unde venim.
La ce e bun Pitagora?
- Să nu te prostească ăia care-ți vând prima casă.
La ce e bun Arhimede?
- Să înțelegi că și dintr-o baie și-o minte ascuțită poate ieși o idee care să rămână în istorie.
La ce e bun Carnot?
- Să descoperi că oricât ti-ar cere ăia pe BMW, înăuntrul motorului se întâmplă cam același lucru ca
la LOGAN.
La ce e bun Einstein?
Să te lămurești că și dacă nu pricepi un lucru, asta nu înseamnă că lucrul ăla nu există.

10 citate din basmul lui Antoine de Saint-Exuperi "Micul Prinț"

Dacă ai capacitatea de a te judeca corect, atunci ești cu adevărat înțelept.
Este foarte trist - când prietenii sunt uitați. Nu toată lumea a avut un prieten
Adulții nu înțeleg niciodată nimic singuri, iar pentru copii este foarte obositor să le explice și să le explice
totul la infinit.
Râsul este ca o rudă în deșert.
E o prostie să minți când e atât de ușor să fii înjunghiat!
Când te lași îmblânzit, atunci se întâmplă să plângi.
Trăiești în acțiunile tale, nu în corpul tău. Tu ești acțiunile tale, și nu există alt tu.
Există o regulă atât de puternică. Te-ai trezit dimineața, te-ai spălat, te-ai pus în ordine - și imediat ți-ai pus
planeta în ordine.
Este mult mai greu să te judeci pe tine decât pe alții. Dacă ai capacitatea de a te judeca corect, atunci ești cu
adevărat înțelept.
Ești mereu responsabil pentru toți cei pe care i-ai îmblânzit.
  · 
Vezi originalul
  · 

"Viata m-a facut puternică , pentru că nu am fost tot timpul fericită !

Când am început sa fiu fericită , mi-am dat seama că și pentru a trăi fericirea , trebuie să fiu puternică
.
O viata fericită , nu înseamnă doar momente frumoase, înseamnă și o mulțime de zile , în care
speranța dispare, în care e nevoie să uiți că te doare pe tine , pentru a-i proteja pe altii. Asta
inseamna să fii puternic , cu adevarat !"

Legenda Violetei
Legenda spune ca Violeta era o fata saraca si modesta, fara parinti, care traia in Imparatia Florilor.
Violeta se indragosteste de un print pe care il intalneste intr-o zi in timp ce isi impletea o coronita cu flori.
Printul se indragosteste si el pe loc de Violeta si ii cere acesteia sa se casatoreasca cu el. Din pacate insa,
printului ii fusese ursit sa nu se poate casatori inainte de a omori zmeul din padurea intunecata.
Printul porneste in cautarea zmeului si ii promite Violetei ca, dupa ce va omori zmeul, se va intoarce sa o
caute si o va lua de sotie. Violeta il asteapta pe print timp de 12 ani, timp in care impleteste coronite de
flori de culoare albastru inchis, care mai apoi vor fi numite Violete. Dupa 12 ani, printul se intoarce si o
gaseste pe Violeta in acelasi loc, terminand de construit un cort din impletitura de Violete, care le va fi
celor doi castel.

3737
1 comentariu
1 distribuire
Îmi place
Comentează
Distribuie
Fii o alegere... Dar nu devine niciodată o opțiune.

Un elogiu adus femeilor de Gabriel Garcia Marquez, premiul Nobel pentru literatură.
′′ Câți bărbați am auzit că vor o femeie deșteaptă în viața lor!..
I-aș încuraja să se gândească la asta.
Femeile inteligente iau decizii singure, au propriile dorințe și impun limite.
O femeie inteligenta nu se lasa manipulata sau santajata, isi asuma responsabilitatea.
Femeile inteligente pun întrebări, analizează, se ceartă, nu se mulțumește, progresează.
Acele femei au avut o viață înaintea ta și știu că vor continua să o aibă după ce vei pleca.
Ea avertizează, nu cere voie.
Aceste femei nu caută un lider în cuplu pe care să-l urmeze, un tată care rezolvă viața sau un fiu pe
care să-l salveze. Nu vor să te urmeze sau să marcheze calea nimănui.
Ele vor să meargă alături de tine.
Ea știe că viața fără violență este un drept, nu un lux sau un privilegiu ...
O femeie inteligentă este liberă pentru că a luptat pentru libertatea ei. Dar ea nu este o victimă, a
supraviețuit.
Nu încerca să o legi cu lanțuri pentru că va ști cum să scape.
Femeia deșteaptă știe că valoarea ei nu stă în aspectul corpului ei.
Gândește-te de două ori înainte de a o judeca după vârstă, înălțime, volum sau comportament
sexual, pentru că aceasta este violență emoțională și ea știe asta
Așadar, înainte de a spune că vrei o '' femeie deșteaptă '' în viața ta, întreabă-te dacă ești cu
adevărat dispus să te încadrezi în a ei. Cel mai bun mod de a începe ziua...'
Foto Art, photos, videos and beauty by David