Sunteți pe pagina 1din 3

JAPONIA

Aşezare: este o țară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific
și Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană
Vecini: tara neavand granite cu alte tari. Cei mai apropiati vecini sunt: Estul Rusiei in partea
de nord-vest, peste marea Okhotsk si cea a Japoniei; Coreea de Sud si Coreea de Nord in
partea de vest, peste Stramtoarea Coreei; China si Taiwan in partea de sud-vest, peste Marea
Chinei de Est.
Caracteristici fizico-geografice: Japonia are un relief muntos, aproximativ 80% din
suprafață este ocupată de munți cu vârfuri înalte, uneori depășind 3000 metri, fiind
înconjurați de văi adânci, care formau în trecut bariere împotriva cotropitorilor.
Clima variază mult, de la temperată-rece în nord, cu ierni aspre, la subtropicală în sud
Hidrografia:
Muntii Japoniei sunt binecuvantati cu multe rauri. Majoritatea raurilor Japoniei sunt repezi,
apele lor ajungand oceanul nu dupa mult timp dupa ce au parasit vaile si bazinele muntilor.
Un exemplu de rau abrupt este Kurobe, care se varsa in Marea Japoniei, dupa ce pluteste
numai 83 de kilometri de la sursa sa, in Alpii Japoniei, la o altitudine de 2.900 m
Raul cel mai lung al Japoniei este Shinano, care pluteste 367 km de la muntii din regiunea
Chubu prin Prefectura Niigata spre Marea Japoniei.
Al doilea in lungime este Tone, care pluteste prin Campia Kanto spre Oc. Pacific, si al treilea
in lungime este Ishikari, in Hokkaido, la 268 km.
Multitudinea de rauri care izvorasc din munti inseamna mult pentru topografia Japoniei,
deoarece creeaza mici si mari vai si bazin
Vegetatia, fauna,solul:
Solul Japoniei este impadurit in proportie de 67%, In zona centrala si de nord se pot intalni
artarii, ulmii, mestecenii, stejarii, cedrii, brazii, pinii, molizii, atat speciile europene cat si
unele specifice Japoniei, cum ar fi cedrul japonez, pinul negru japonez sau artarul rosu
japonez. Numeroase specii de bambus sunt nelipsite atit in campie cat si in zonele mai inalte.
Ciresul ocupa un loc aparte in cultura japoneza.

In sud se intalnesc plante specific zonelor mai calde – palmieri, mangrove, camfor.
Plante de tot felul formeaza flora din campii si de pe dealuri, in cadrul careia o pozitie
deosebita o ocupa crizantema si camelia.

Agricultura are disponibila doar 11% din suprafata tarii. Marul, kakiul (Diospyros kaki)
mandarinul si caisul japonez (Prunus mume) sunt o prezenta comuna in livezi. In campie si pe
coastele terasate ale dealurilor se cultiva orez, trestie de zahar, soia, porumb, ridichi, ceapa si
plante aromatice.

Fauna e reprezentata de mamifere mari (ursul, cerbul, mistretul) pradatori mici (vulpea,
nevastuica, cainele enot) si rozatoare (iepuri, veverite, arici). Cele citeva varietati de maimute
constituie o componenta particulara a faunei.
Arhipeleagul nipon se afla pe ruta de migratie a peste 600 de specii de pasari. Dintre
zburatoarele locale se pot aminti cocorii, berzele, lebedele, ratele si gastele salbatice,
cormorani, randunicile de mare, pescarusii si albatrosii, precum si citeva specii de rapitoare
din familia soimilor si eretilor.
In apele de munte si lacuri traiesc boaste si serpi, salamandre, crapi, stiuci si pastravi.
Confluenta unor curenti calzi si reci aduce langa tarmuri o bogatie de vietuitoare specifice
apelor sarate: balene, delfini, broaste testoase,sau pesti precum tonul, dorada, macroul,
heringul, sardelele, dar si moluste, crabi, creveti si languste.
Resurse naturale: Japonia este a doua putere economica a lumii dupa S.U.A. Japonia nu are
resurse,fiind dependenta de importuri de petrol si minereuri,insa are productii insemnate de
productii petrochimice,otel,autoturism .

Istoric: Conform legendelor și documentelor japoneze, Țara Soarelui Răsare are o istorie de
aproximativ două milenii și jumătate. Pe teritoriul actual al Japoniei au trăit oameni încă din
paleolitic și neolitic. Există un consens aproape unanim că poporul ainu, de origine
necunoscută (studii genetice recente sugerează legături cu populațiile tungusice, altaice și
uralice din Siberia), a locuit din cele mai vechi timpuri în insulele arhipelagului nipon, iar
japonezii sunt rezultatul amestecului dintre aceștia și diferite populații malaeziene, provenite
din insulele Pacificului, din Sud, cât și a unor rase mongoloide venite de pe continentul
asiatic, din Coreea, China sau Mongolia.

Aşezari: Japonia este o tara insulara care formeaza un arc in Oceanul Pacific la est de Asia.
Teritoriul ei contine patru insule mari numite Honshu, Hokkaido, Kyushu, Shikoku, impreuna
cu multe insule mai mici. Oceanul Pacific se intinde in est iar Marea Japoniei impreuna cu
Marea Chinei de Est separa Japonia de continentul asiatic.

In termeni de latitudine, Japonia coincide aprox. cu Marea Mediterana si cu orasul Los


Angeles din America de Nord. Paris si Londra au latitudini putin spre nord de
Hokkaido.Teritoriul total al Japoniei este cam de 378.000 km2. Are aproape acelasi teritoriu
ca Germania, Finlanda, Vietnam sau Malaysia. Are doar 1/25 din marimea S.U.A. si este mai
mica decat statul California.

Activităţi economice: Agricultura asigură ¾ din necesităţile populaţiei în produse


alimentare. Agricultura japoneză dispune de puţine terenuri arabile, care însă sunt lucrate cu
multă grijă. Ramura principală este cultura plantelor. Principala cultură este orezul, care se
cultivă în micile cimpii litorale, irigate, precum şi pe pantele munţilor. Datorită selecţiei,
chimizării şi muncii insistente a ţăranului japonez, se obţin recolte bogate de orez la hectar.
Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul,
ceaiul, grîul, cartoful, sfecla de zahăr, soia şi diverse legume. Este foarte răspîndit dudul, ale
cărui frunze sunt folosite la creşterea viermilor de mătase. Japonia de rînd cu China, este
principalul producător de mătase naturală.

În ultimii ani se înregistrează o creştere substanţială a suprafeţelor plantate cu pomi fructiferi,


caracteristici pentru zona temperată, şi citruşi.

În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine şi porcine. O îndeletnicire a japonezilor


este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu
un număr impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocupă locul 3 în producţia
mondială de peşte după China şi Peru.

Industria: dezvoltata cu ramuri de industrializare ridicata. Mare producatoare de energie


electrica (381 mld. kW/h, 1974), otel (117,1 mil. t, 1974), aluminiu (1,1 mil. t, 1974), cupru,
nave (supertancuri petroliere, vase moderne de pescuit, ocupand primul loc in lume – 17,6
mil. G.R.T., 1974 sau 48,2% din productia mondiala), aparataj electrotehnic, aparate de radio,
elemente tranzistorizate, instrumente de precizie si aparate optice, material rulant, automobile,
masini, unelte, instalatii industriale complete, masini textile, masini agricole, produse
petroliere, cloranti, mase plastice, cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice,
produse din liemn, celuloza si hartie, ciment, produse din sticla si portelan, tesaturi de matase,
bumbac, lana, incaltaminte, uleiuri vegetale, morarit, conserve de peste, vinuri, bere, zahar
etc.

Industrie:

* Industria construcţii de maşini: autoturisme, nave maritime- Locul 1 pe glob

* Industria siderurgică: Locul 1 pe glob

* Industrie chimică: ciment, textilă

* Agricultura: cultura plantelor: orez, trestie, ceai, legume, pomi fructiferi

* Sericicultura: creşterea viermilor de mătase

* Pescuitul: Locul 3 pe glob

Transporturile: foarte dezvoltate, rutiere, legatura dintre cele 4 insule se realizează prin
tunele submarine (cel mai mare tunel are 54 km lungime), cele mai dezvoltate companii
aeriene din Asia.

Turismul: în Japonia se caracterizează atât printr-un sector vibrant intern, cât şi prin vizita a
peste 8 milioane de turişti străini anual[1], 3/4 din aceştia veniind din Asia. Dacă ne uităm la
proporţia dintre numărul de turişti străini care vizitează Japonia şi cel al turiştilor japonezi
care vizitează ţări străine, Japonia se află pe ultimul loc în cadrul ţărilor din grupul G8.
Japonia este cea mai populară destinaţie pentru călătorii externe pentru coreenii de sud şi
taiwanezi.[1] În ultimii ani, Japonia a devenit destinaţie turistică de iarnă pentru mulţi
vizitatori din ţările învecinate şi australieni, care merg de exemplu la schiat la Niseko în
Hokkaidō.

Comerţul: Tokio este cel mai important centru comercial al tării , având peste 400 de institutii
de învătământ superior, peste 100 de universităti, 50 de mari biblioteci, academia
japoneza(1879), 600 de cinematografe, 2000 de temple.

Yokohama este portul cel mai însemnat al Japoniei, în capitala a districtului Kanagawa, în
sudul insulei Honshu si pe coasta vestică a golfului Tokio. Situat la 20 km în sudul
metropolei, orasul-port cu o populatie de 3,3 milioane locuitori reprezintă poarta maritimă a
lui Tokio, sau a complexului Reihin el este dotat cu cele mai mari si moderne santiere navale
si are un trafic sporit. Este un centru important al industriilor chimice, echipament electronic,
industria constructiilor de masini si al rafinăriilor de petrol. Kobe este oras si mare port
comercial al Japoniei, capitala regiunii Hyogo, în sud-vestul insulei Honshu, în golful Osaka,
lângă orasul Osaka. Începând cu anul 1890, câteva orase incluzând Hyogo au fost incluse în
(absorbite de) Kobe.