Sunteți pe pagina 1din 4

Bucureşti, 2022

PROIECT DE ACTIVITATE
Data:
Educatoare: Dinu Mihaela
Grupa: Mică
Tema anuală: ,,Cum este, a fost şi va fi aici, pe Pământ?””
Tema proiectului: „Prieteni fără grai”
Tema săptămânii: “ Pisicuţe şi căţei, aceştia sunt pritenii mei”
Domeniul experiențial: Știință (DȘ)
Tema activității: „Pisica”
Mijloc de realizare: Observare
Tip de activitate: dobândire de cunoștințe
Dimensiuni ale dezvoltării: C1. Curiozitate, interes și inițiativă de învățare
Comportamente vizate: C1.1. Manifestă curiozitate pentru experimentarea şi învăţarea în situaţii noi.
Scopul activității: Îmbogățirea cunoștințelor privind aspectul global al pisicii pe baza perceperii
acţiunilor şi părţilor vizibile ale corpului, a glasului, a hranei.
Obiective operationale:
 Să recunoască pisica;
 Să denumească și să descrie părțile vizibile ale corpului pisicii;

Strategii didactice:
Metode si procedee: surpriza, observaţia, demonstraţia, conversația, comparaţia.
Materiale didactice: pisica, hrană (carne, lapte), un motocel, o oglindă, un clopoţel, pisică –
jucărie, planşă cu picică..
Forme de organizare: frontală
Durata: 20 min
Bibliografie:
- Maria Taiban- Cunoştinţe despre natură şi om în grădiniţa de copii, EDP, Bucureşti, 1979.
- Să cunoaştem fructele, Editura Aramis, Bucureşti, 2003.
- Curriculum pentru învăţământul preşcolar DPH, Bucureşti, 2009 - S. Breben , E .Gangea, G. Ruiu, M.Fulga-
Metode interactive de grup, edituraArves, 2002
- Aplicaţii ale noului Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Ghid pentru cadre didactice vol II,ed. DHP, Buc.
2009
- Ghid de bune practici, pentru educaţia timpurie a copiilor între 3 – 6/7 ani, MECT, 2008 - Preda, Viorica; Pletea,
Mioara; Grama, Filofteia;

1
Bucureşti, 2022

Momentele activităţii Conţinutul Strategii didactice Evaluare


Metode Mijloace
Moment - Asigurarea conditiilor necesare unei bune desfasurari a activitatii;
organizatoric - aerisirea sălii de grupă;
- Aranjarea salii de clasa :
- mesele copiilor se vor aranja în careu deschis; în faţa careului se va
aşeza masa educatoarei.
-Pregatirea materialului didactic
-Copiii vor intra în clasă în mod organizat şi-şi vor ocupa locurile.
Captarea atenţiei Se prezintă copiilor sub forma unei surprize un coş în care se află o pisică. surpriza Planşă frontală
şi crearea pisică
motivaţiei
Anunţarea temei Astăzi vom observa pisica. Se explică obiectivele pe înţelesul copiilor conversatia planşă frontală
şi a obiectivelor

Dirijarea învăţării Musafirul nostru, se deplasează puţin prin clasă.


Copiii o vor urmări cu privirea şi-şi vor exprima liber impresiile asupra celor
văzute. observarea Pisică
frontală
Reguli cu privire la comportarea copiilor faţă de pisică.
conversaţia
Pisica este un animal liniştit, ea nu face rău nimănui decât atnci când nu este
lăsată în pace. Copiii nu au voie să pună mâna pe pisică, s-o lovească sau să o
tragă de coadă, pentru că ea se apără şi îi zgârie.
Copiii iubesc pisica şi o îngrijesc. frontală
Ea vine când este chemată frumos şi încet. Nu trebuie făcut prea mult zgomot,
deoarece ea se sperie şi fuge. conversaţia
Pisica mănâncă.
Când îi este foame, ea caută mâncarea. O simte de departe
Copiii îi dau lapte, pâine, carne.
Pisicii îi plac şoareci.
Laptele îl mănâncă ( linge) cu limba, iar pâinea şi carnea le apucă cu dinţii. demonstraţia
Pisica se linge pe bot după ce a mâncat. Se introduce cuvântul “bot” fără a se
insista. Unde se află nasul şi gura pisicii? În zona botului. frontală şi
individuală
Pisica este un animal curat.
explicaţia
Pisica aude bine, ea îşi mişcă şor urechile. Ea se uită atentă atunci când aude un
zgomot.
Pisica vede cu cei doi ochi, ea aude cu cele două urechi, miroase cu nasul şi
mănâncă cu gura.
Sinteza se realizează sub forma unui joc “Ce face şi cu ce?”
2
Bucureşti, 2022

Educatoarea prezintă un motocel. Îl ridicăla o înălţime oarecare deasupra


pisicii, agitându-l şi stimulând-o să sară.
Copiii sunt antrenaţi să recunoască şi să denumească mişcările pisicii.
Pisică vie
Pisica aleargă, sare, se joacă. Pisica este jucăuşă.
În timp ce aleargă, pisica execută numeroase mişcări cu diferite părţi ale
corpului: întoarce capul, îşi mişcă gâtul, îşi îndoaie trunchiul, sare, apucă cu
ghearele.

Pisica are viaţă, ea se mişcă singură, îşi caută culcuşul, mâncare, aleargă după planşă frontală şi
motocel sau după minge. individuală
Ea nu stă în locul în care o pui ca pisica jucărie. Pisica vie miaună.
Sinteza finală se va realiza prin recitarea de către educatoare a poeziei
“Pisicuţa”. Conversaţia
Pisicuţă mică, mică
Tu ai blană frumuşică explicaţia
Cap rotund, urechi micuţe
Şi ai gheare la lăbuţe.

conversaţia
Corpul pisicii este alcătuit din mai multe părţi: capul, trunchiul şi picioarele.
Capul este partea cea mai mică. Este aşezat în partea de sus a corpulu.
Capul se mişcă într-o parte sa alta cu autorul gâtului.
Partea cea mai mare este trunchiul, aşezat între cap şi picioare. frontală şi
Corpul se cotină în partea de jos cu patru picioare subţiri, cu ajutorul cărora individuală
merge. Corpul este acoperit cu blană.
Capul este mic şi rotund. La cap ar doi ochi rotunzi, care îi servesc să vadă tot frontală
ce o înconjoară. Cele două urechiuse mici şi ascuţite, pe care le mişcă mult
pentru a auzi orice zgomot.
Capul are, în partea din faţă, botul, care cuprinde nasul ce îi foloseşte să
miroasă, gura cu dinţii ascuţiţi cu care mănâncă. Ea are mustăţi lungi la bot cu
ajutorul cărora te simte, pipăie lucrurile din jur.
Capul se continuă cu gâtul, apoi cu trunchiul
Trunchiul se continuă cu o coadă lungă şi subţire.
Pisica are picioarele terminate cu degete şi gheare ascuţite care nu se văd
atunci când stă locului. Când vrea să apuce ceva, ea îşi scoate repede ghearele
ascuţite şi le înfige.
Hrana pisicii.

3
Bucureşti, 2022

Pisica mănâncă lapte, pâine, carne, şoareci pe care îi pândeşte şi îi prinde.


Foloase.
Pisica este folositoare omului deoearece mănâncă şoareci.
Pisica se adăposteşte în casa omului. Ei îi place să doarmă la căldură.
Încheierea activităţii Se fac aprecieri cu privire la modul de desfasurare a activitatii. conversaţia aprecieri finale:
În încheiere se vor antrena copiii să strângă materialele folosite în cadrul individuale şi
activităţii colective.