Examen Om Curs

DEFINIŢII. CLASIFICĂRI.
LAGĂRE LAGĂRE CU ALUNECARE
LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

- rulmenţi cu un singur rând (fig. 5.
după numărul
- b c de(cuzinet)
rânduri de
: a ea c e ca e e c ac , d
- rulmenţi cu două rânduri (fig. 5.13
bile
sau sau
prinrole
intermediul unui film de lubrifiant, cu fusul arborelui
- rulmenţi cu mai multe rânduri.
(a a e a f c e)
B c e - rulmenţi
e ag
rigizie c a eca e
b (nu pot prelua deformaţii ale arbo
dupăR posibilitatea
15 de preluare 150
0
1,6
a Ra1,6 - rulmenţi
15 0
mai puţin rigizi R 1,6
a
a deformaţiilor unghiulare ale (pot prelua deformaţii mici, în limita jocurilor

f2 f2 f2 f2
elementele componentef2ale rulmenf
arborelui
D
D
- rulmenţi oscilanţi
d
d
D1
Ra1,6 R 1,6
a
Ra1,6
(preiau integral deformaţiile arborilor) (fig. 5.1
f1 f3 f1 f1
l 0,2x450 l
0,2x450
B c ec e B c e
2
Definiţii. Clasificări..

Definiţii LAGĂRE
LAGĂRE Definiţii. Clasificări. Materiale.
Definiţii
Lagărele sunt organe de rezemare, care
preiau Definiţii
Clasificarea ag e or
Lagărele includ cuple de frecare de
3 forţele care
organese transmit prin arbori sau
de rezemare , care alunecare sau de rostogolire
cuple. de frecare de
ia f Clasificarea e ag
ac i e eaor
Lagărele sunt Lagărele includ
osii, permiţând
preiau Lagărele
forţele totodată
care suntrotirea
organe
se transmit dea)
acestora.
prin arbori fsauc ,iecare
rezemare de di ecLagărele
alunecare
ei
sau deinclud i cicuple
rostogolire
a e cade . frecare de
preiautotodată
forţele care se transmit aprin arbori
a ag sau i: a) fsaucde ie de di ec ia f . ei i ci a e c
osii, permiţând rotirea acestora. alunecare rostogolire
ag e adia e a a ag i:
Clasificarea lagărelor
osii, permiţând totodată rotirea acestora.
Clasificarea lagărelor Clasificarea ag e
- lagăre cu alunecare
or
Clasificarea
ag e adia e
ag e or
Clasificarea lagărelor a) f c ie de di ec ia- flagăre i Clasificarea
eiFa) (fig.
cu ci
f 5.1a eb,ca
ca,ie
alunecare
de e ac
di
c, d); ec iia f ag
eaei e ora e ca e
i ci
după tipul mişcării relative
a aagage a iaie: r a a ag Fr i : Fr
- lagăre cu rostogolire
- a)
lagăre
ag ef
agcuc ie
(fig.
e
adia ae de
5.1
ia edi
alunecare ec
a, ia
b, f
c, d);ei i ci a eFaca
F e ac
după tipul mişcării relative ag e adia e
r
a a ag i:
- lagăre cu (fig.agrostogolire
5.1ee,adia
f, g,e h).
(fig. 5.1 a, b, c, d);
după tipul mişcării relative
- lagăre cu(fig. 5.1 e, f, g, h).
rostogolire
Fa Fr Fa
Fa
a iae eadia(fig. 5.1
F e, f, g, h).
ag e adia -axiale
Fr ag eag -axiale Fr
ag e a ia e - lagăre radiale (fig.ag5.1e aa şi
F r ia e);
e
r
Fa Fr Fa
- lagăre
- lagăre radiale
axiale (fig. 5.1 b, (fig.
f, i); 5.1 a şi e); Fr Fr
după direcţia forţei preluate F r Fr Fa
- - lagăre
lagăre axiale
radial-axiale
- lagăre
ag e (fig.
agradiale
adia 5.1
-axiale b, f, i); Fa
după direcţia forţei preluate Fa e ciF a(fig.
ag e adia -axiale
e 5.1 a şi e); F a
Fa
Fa
ag e ci
ag e adia -axiale a e - lagăre radial-axiale
(fig.5.1 c, d, g, h,
Faj, k).
a
- lagăre axiale (fig. 5.1 b,Ff,r Fi);

după direcţia forţei preluate (fig.5.1 c, d, g, h, j, Fk). a Fr
- lagăre radial-axiale
r Fr
Fr ag age eFci ci
a ae e Fr
după poziţia pe care o ocupă - lagăre de capăt (fig.5.1 c, d, g, h, j, k).FFa
r
Fr a
după poziţia pe care ag e ci a e

o ocupă - lagăre de
Fa capăt
pe osie sau arbore - lagăre intermediare
FFrr Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
osii, permiţând totodată rotirea acestora.
LAGĂRE după poziţia pe care o ocupă
pe osie sau arbore
- lagăre de capăt
- lagăre
- lagăre radiale intermediare
Clasificarea lagărelor
(fig. 5.1 a şi e);
- lagăre axiale (fig. 5.1 b, f, i);
după direcţia forţei preluate- lagăre cu frecare uscată şi limită
- lagăre radial-axiale
4 -- lagăre
lagăre cu cu alunecare (fig.5.1 c, d, g, h, j, k).
după regimul de frecare frecare mixtă
- lagăre cu frecare uscată şi limită
(fig. 5.1 a, b, c, d);
după tipul mişcării relativedupă poziţiadupă regimul defrecare
lagăre cu frecare fluidă
- lagăredecu - hidrodinamice;
frecare mixtă
pe care - lagăre
o ocupă cu- lagăre
rostogolirecapăt
- hidrostatice;
- lagăre(fig. 5.1- e,
cu frecare f, g, h). - hidrodin
fluidă
gazodinamice;
- hidrost
- gazostatice.
- gazodin
- lagăre cu frecare uscată şi limită - gazosta
- lagăre
- lagăreradiale
după regimul de frecare cu frecare (fig.
mixtă5.1 a şi e);
- lagăre
- lagăre axiale
cilindrice (fig.
(fig.5.1
5.1 b,
a);f, i);
după direcţia forţei preluate - lagăre cu frecare fluidă
- lagăre conice -(fig.
lagăre
- hidrodinamice;
5.1cilindrice
c); (fig. 5.1 a);
după forma suprafeţei active - lagăre radial-axiale - hidrostatice;
- lagăre sferice- (fig.
lagăre5.1conice (fig. 5.1 c);
d); - gazodinamice;
după forma suprafeţei active
- lagăre plane (fig.5.1
- lagăre
(fig. 5.1c,b).
d, g,- gazostatice.
sferice h, j,5.1
(fig. k).d);
- lagăre plane (fig. 5.1 b).
după poziţia pe caredupă

o ocupă
felul mişcării de rotaţie
- lagăre
- lagărede capăt
cu mişcare
- lagăre cilindrice
de rotaţie completă
- lagăre(fig. 5.1 a); de rotaţie com
cu mişcare
după felul mişcării de rotaţie cu mişcare de rotaţie oscilatorie
- lagăre
pe osie sau arbore după forma suprafeţei active - lagăre intermediare
- lagăre conice (fig. cu
- lagăre 5.1mişcare
c); de rotaţie osci
- lagăre sferice (fig. 5.1 d);
- lagăre plane (fig. 5.1 b).
- lagăre cu mişcare de rotaţie completă

Fig. 5.1
- lagăre
după felul mişcării cu frecare
de rotaţie uscată şi limită
- lagăre cu mişcare de rotaţie oscilatorie
LAGĂRE CU ALUNECARE
sau prin intermediul unui este
fusului, lubrifiantul film de (deplasat)
antrenat lubrifiant, cu dintre
în interstiţiul fusul arborelui
fus şi cuzinet, în zona care se
îngustează treptat, mărindu-şi presiunea; rezultă o forţă hidrodinamică (autoportantă), care întrerupe
(a a e a f c e)
contactul direct dintre fus şi cuzinet, învingând forţa F care încarcă arborele.
B c e e ag e c a eca e
b
Ra1,6
150 Ra1,6 Ra1,6
150
15 0
f2 f2 f2 f2 f2 f2
D
D
d
d
d
D1
Ra1,6 Ra1,6 Ra1,6
f1 f3 f1 f1 f3
l 0,2x450 l
0,2x45 0
a b
5 B c ec e
Fig.7.1 B c e e
În fig.7.1, a este prezentată distribuţia presiunii pe circumferinţa cuzinetului, iar în fig.7.1, b se
prezintă distribuţia presiunii pe lungimea lagărului. În plan radial, presiunea maximă este plasată
înaintea punctului de joc minim, situat pe linia centrelor fusului şi cuzinetului; punctul de început al
.
materializează o cuplă de frecare
de alunecare între fus şi cuzinet. LAGĂRE
rea ag LDin e ore l e c u dea l u nvedere
a g ă rpunct e c a r e sunt organe de rezemare, care
6 ag c a eca e
materializează
a f ei constructiv,
de frecare : lagărele cuo alunecare
cuplă de frecare de alunecare între fus şi cuzinet.
ag e c g e
pot fi
Elemente constructive ale lagărului cu alunecare.
e c aDin-punct simple
eca de e
vedere constructiv, lagărele cu alunecare pot fi - simple
: a ea c
-e
complexe.
ca e e c ac , d ec - complexe
diul unuiLagăre simple
film de lubrifiant, cu fusul arborelui
- sunt bucşe
- bucşe metalice
metalice dindinoţel,
oţel, fontă
fontăşi materiale
şi nemetalice.
materiale
b
nemetalice (fig. 5.2). Avantaje: b
Avantaje:
15 0
R 1,6 a 15 construcţie
0 R 1,6
simplă, - construcţieR 1,6
a a 15 0
simplă, ieftină, cu funcţionare bună şi care

ieftină,
f cu funcţionare
2 f 2bună
f şif care permite înlocuirea
2 2
f f
lor cu uşurinţă,
2
în momentul în care
2
D
D
D
d
d
d
permite înlocuirea lor cu uşurinţă,
D1
D1
R 1,6 R 1,6 R 1,6

s-a atins nivelul de uzură limită.
a a a
în f momentul în caref s-a

1 l
atins
1f
Dezavantaje:
3 f 1
0,2x45 0
0,2x45 0,2x45
0
0,2x45 0
nivelul lde uzură limită.

0
l
imposibilitatea compensării uzării prin reglare; această
Dezavantaje, se poate observa soluţie de lăgăruire se recomandă în cazul fusurilor de
B Bucsa
c e ccu gulere B c fără
Bucsa e gulere
luţie de lăgăruire se recomandă în cazul capăt.
4.1 Lag e c -asimple
eca eLAGĂRE CU ALUNECARE
2.1(cuzinet)
c Definiţie.
: a ea c Elemente e ca e
- complexe.
econstructive.
c ac , d ec Lag e adiale
Tipuri de lagăre cu
7
prin intermediul Lagăre
unui film de simple
lubrifiant, cu fusul arborelui
ea f c e) Lagărele cu al
- bucşe metalice din oţel, fontă şi
B c e enemetalice
materiale ag e(fig. c a5.2).eca e A - organe de
b materializează
b o
Avantaje:
R 1,6 15 construcţie simplă,
R 1,6
0
15 0
Ra1,6 15 0
de alunecare Aîntre
a a
ieftină, f cu funcţionare bună şif caref

f
2
permite înlocuirea
f 2
lor cu uşurinţă,
2 2 2
f 2
Dinf 2
punc
D
D
d
d
d
D1
d
D1
R 1,6 R 1,6 R 1,6
constructiv, lagăr
a a a
în momentul în care s-af atins

f 3 f
nivelul de0,2x45
uzură limită.
1
0,2x45
0 l 0
1 f3 f
1
pot fi
0,2x45 0
0,2x45 0
l
A - A- simple
l
Dezavantaje, se poate observa
eastă soluţie de lăgăruire
B c e cse recomandă
e Bîn ccazul
e e - complexe
Lagăre simp
- bucşe metalice
materiale nemeta
Avantaje: con
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu ieftină, cu funcţion
- simple
LAGĂRE
- complexe.
- CU ALUNECARE
filetate (a, b) - b (e)
Lag
8 Lagăre simple
e adiale c-- bpene
al (d)(c)eca e -a a b prin filet (f)
- strângere a (g)
pentru împiedicarea
- bucşe
Soluții metalice pentru
constructive din oţel, fontă şi
împiedecarea rotirii buselor în corpul lagărului
materiale nemetalice (fig. 5.2).
A Avantaje: construcţie simplă,
ieftină, cu funcţionare bună şi care
permite înlocuirea
A lor cu uşurinţă,
rotirii b c
în momentul în care s-a atins
nivelul de uzură limită. a) Stifturi filetate b) c)
Bolțuri
radiale axiale
stă soluţie de A
lăgăruire
-A se recomandă în cazul
S
d) e) f) g)
Pene Suruburi Filet Strângere
- simple
- complexe.
Lag
9 Lagăre
e adialesimple
c al eca e
Soluții
- bucşe metalice din oţel, constructive
fontă şi pentru lubrifiere (1)
A Sistemul de lubrifiere
Avantaje: construcţie simplă,
lubrifiant
teme de lubrifiere
Acces
prin
Numarul de gauri, canale longitudinale (circulare)
ieftină, cu funcţionare bună şi1care 2 3
permite Aînlocuirea lor cu uşurinţă,
gauri radiale
nivelul de uzură limită.
exterior
A-A
astă soluţie de lăgăruire se recomandă în cazul gaura radiala +
canal long.
ircular
canal

- simple
gauri r
Sisteme de lub
- complexe.
exterior
Lag
10 Lagăre simple
e adiale c al eca econstructive pentru lubrifiere (2)
Soluții
radiala +
canal long.
- bucşe metalice din oţel, fontă şi Sistemul de lubrifiere
lubrifiant
Sisteme de lubrifiere
Acces
materiale nemetalice (fig. 5.2). Numarul de gauri, canale longitudinale (circulare)
prin
radiale gaura
A
Avantaje: construcţie simplă, 1 2 3
ieftină, cu funcţionare bună şi care
circular
canal + gauricanal
permite înlocuirea
A lor cu uşurinţă,
interior exterior
nivelul de uzură limită.
longitudinal
long. + gaura radiala

long.
A-A
astă soluţie de lăgăruire se recomandă în cazul
circular canal
circular
canal
canal
canal

- simple
- complexe.
11 Lagăre simple La e axiale cu alunecare
- bucşe metalice din oţel, fontă şi
LAGĂRE SIMPLE AXIALE CU ALUNECARE
Avantaje: construcţie simplă, 7
4 7
ieftină, FUSUL ARBORELUI4 bună şi care
cu funcţionare 6
6
permite înlocuirea 3 lor cu uşurinţă,
BUCSĂ3 5
în momentul în care s-a atins 5
4
nivelul de uzură limită. 4
Dezavantaje, se poate observa 3
astă soluţie de lăgăruire 2
se recomandă în cazul 3
PASTILĂ DE SPRIJIN
2 2
1 2
CORP 1 1
1
a 7
1 corp a 4-
- simple a
LAGĂRE
- complexe. CU ALUNECARE
1 corp
3-b c
a
12 Lagăre simple 4 - fus arbore

2 - ac de
-LAGĂRE
bucşe metalice din oţel,CUfontă şi
e axiale cu alunecare
SIMPLE AXIALE ALUNECARE
Avantaje: construcţie simplă,
FUSUL ARBORELUI 7
ieftină, cu funcţionare7 bună şi care
permiteSURUBURI 6
înlocuirea 6lor cu uşurinţă,
în momentulPIVOT5în care s-a atins
5
nivelul deBUCSA
uzură 4 limită.
4
Dezavantaje,
PLACĂ SFERICĂ 3 se poate observa
3
astă soluţie de lăgăruire se recomandă în cazul
STIFTURI2
2
CORP LAGĂR1
1
a b
7 fus arbore
a
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu 4-b c a b
Fig. 5.3
13 Lagăr cu alunecare complex cu inel de ungere şi cuzinet fix
Lagărele complexe sunt construite din mai multe elemente: corpul lagăr
cul lagărului, cuzineţii, şuruburi
sunt construite din mai multe
u asamblarea
elemente:
elementelor componente
ruburi
- de fixare pe
capacul şasiu (fig. 5.3).
lagărului,
- corpul lagărului,
- cuzineţii,
- suruburi
- pt asamblarea
componentelor
- de fixare pe şasiu

elementelor componente şi şuruburi
Fig. 5.3 de fixare pe
Lagăr cu alunecare complex cu inel de ungere şi cuzinet fix
14 Lagărele complexe sunt construite din mai multe elemente
capacul lagărului, cuzineţii, şuruburi
pentru asamblarea elementelor componente
şi şuruburi de fixare pe şasiu (fig. 5.3).
Fig. 5.4
Lagăr cu alunecare complex cu inel de
şiLagăr
şuruburi pentru asamblarea elementelor componente
cu de fixare pecomplex
alunecare şasiu (fig.
cu 5.3).
inel de şi şuruburi de fixare pe şasiu (fig. 5.3).
Fig. 5.3
ungere şi cuzinet
Lagăr oscilant
cu alunecare complex cu inel de ungere şi cuzinet fix
Fig. 5.3
Lagărele complexe sunt construite din mai multe elemente: corpul lagărului,
Tipuri
15 lagărului,
capacul de lagăre
cuzineţii, şuruburi cu alunecare
Lagăr cu alunecare complex cu inel de ungere şi cuzinet fix
Lagărele complexe sunt construite din mai multe elemente: corpul lagărului,
pentruTipuri
asamblarea deelementelor
lagăre cu alunecare
Fig. capacul
5.4
componente
lagărului, cuzineţii, şuruburi
şi şuruburi de fixare pe şasiu (fig.
Lagăr cu alunecare complex 5.3). cu inelelementelor
de
- cu o singură zonă portantă (fig.5.5a),
pentru asamblarea componente
- cu o singură
ungere şizonă cuzinet portantă
şiFig. oscilant
şuruburi
5.3 de fixare pe şasiu (fig. 5.3).
(fig.5.5a),
Lagăr -cucu mai
alunecare multe
complex cu inel zone
de ungere portante
şi cuzinet fix
- cu mai multe zone portante
Lagărele complexe sunt construite Fig. 5.3
din mai multe elemente: corpul lagărului,
Lagăr cu alunecare complex cu inel
apacul lagărului, cuzineţii, şuruburi (fig. 5.5 b,şi c,
de ungere d)(fig.
cuzinet fix 5.5 b, c, Fig.d) 5.4
Lagăr cu alunecare complex cu inel de
entru asamblarea Tipuri
Lagărele
- cu bucşă
-
elementelorde
complexe lagăre
flotantă
componente cu 5.5 alunecare
capacul lagărului, cuzineţii, şuruburi flotantă (fig. 5.5 e).
cu bucşă
sunt construite din mai multe elemente: corpul lagărului,
(fig. e). ungere şi cuzinet oscilant
şuruburi de fixare pe şasiu (fig. 5.3). Fig. 5.4
pentru asamblarea elementelor componente
şi şuruburi deLagăr
fixare pecu alunecare
(fig. 5.3). complex cu inel de
- cu o singură zonă portantă (fig.5.5a), Tipuri de lagăre cu alunecare
şasiu
ungere şi cuzinet oscilant Fig. 5.5
- cu mai multe zone portante Fig. 5.5
(fig. 5.5 b, c, d) - cu mai multe zone portante
Fig. 5.4 Fig. 5.4
- cu bucşă flotantă
Tipuri de lagăre cu alunecare
Lagăr cu alunecare complex cuLagăr
(fig.
inel de
5.5 e).
cu alunecare complex cu inel de
(fig. 5.5 b, c, d)
- cu bucşă flotantă (fig. 5.5 e).
ungere şi cuzinet oscilant ungere şi cuzinet oscilant
- cu o singură zonă portantă (fig.5.5a), Fig. 5.5 Fig. 5.5

Fig. 5.4
- cu mai
Fig. 5.4
multe zone Tipuri de lagăre cu alunecare
portante
Lagăr cuTipuri
alunecare
Lagăr de lagăre
complex
cu alunecare cu
complex inel cu
inel dealunecare
cu de
ungereungere
şi cuzinet oscilant
şi cuzinet oscilant (fig. 5.5 b, c, d)
cu bucşă
- cu o- singură zonăflotantă
portantă (fig.mai
5.5multe
e). zone portante
- cu (fig.5.5a),
- cu
TipuriTipuri
de mai
de
lagăre multe
lagăre cuzone portante
alunecare
cu alunecare (fig. 5.5 b, c, d)
- cu5.5
(fig. bucşă
b, c, flotantă
d) (fig. 5.5 e).
cu o singură zonă portantă
Fig. 5.5
- cu bucşă flotantă(fig.5.5a),
- cu mai multe zone portante
(fig. 5.5 e).
cuProf.dr.ing.
mai multe zone portante
Radu Cotețiu
LAGĂRE Forme
CU ALUNECARE
constructive de cuzineţi
Funcţie de soluţia constructivă adoptată, există mai multe forme de cuzineţi
16 Forme constructive de cuzineţi forme uzuale de fixare ale căptuşelilor din materiale antifricţiune (fig.5.7):
- cuzineţi de tip bucşă,
Funcţie de soluţia constructivă adoptată, există
- cuzineţi fixaţi mai
prin multe forme
- aderenţă dechimică,
(prindere cuzineţi şi maicumulte
grunduire aliaj Sn-Pb),
forme uzuale de fixare ale căptuşelilor din materiale antifricţiune (fig.5.7):
- prin suprafeţe poligonale,
Funcţie de- soluţ i a constructive
cuzineţi de tip bucşă, adoptată, există mai multe forme de cuzineţi şi
- prin coadă de rândunică,
mai multe -forme
cuzineţiuzuale de
fixaţi prin fixare (prindere
- aderenţă ale căpchimică,
tuşelilor - din
grunduire materiale antifricţiune
cu aliaj Sn-Pb),
prin striaţii.
- prin suprafeţe poligonale,
(fig.5.7): - prin coadă de rândunică,
- prin striaţii.
- cuzineţi de tip bucşă
Forme
Forme constructive
constructive dede cuzineţi
cuzineţi
Funcţie
Funcţie de de soluţia
soluţia constructivă
constructivă adoptată,
adoptată, există
există maimai multe
multe forme
forme de de cuzineţi
cuzineţi şi mai
şi mai multe
multe
forme uzuale de fixare ale căptuşelilor din materiale antifricţiune
forme uzuale de fixare ale căptuşelilor din materiale antifricţiune (fig.5.7): (fig.5.7):
- cuzineţi
de de
tiptip bucşă,
- cuzineţi fixaţi - cuzineţi
- cuzineţi
bucşă,
fixaţi prin - aderenţă
- cuzineţi fixaţi prin - aderenţă (prindere
(prindere chimică,
chimică, grunduire
grunduire cu cu
aliajaliaj Sn-Pb),
Sn-Pb),
- prinFig.
suprafeţe poligonale,
5.6poligonale, Fig.5.7
- prin suprafeţe
- prin aderență (prindere chimică, grunduire cu aliaj Sn-Pb),
- prin striaţii.
- prin striaţii.
- prin suprafeţe poligonale,
Condiţii constructive şi funcţionale pentru lagărele cu alunec
Fig. 5.6 Fig.5.7
- prin coadaă de rândunică
trebuie Cuzineţii
să î
- prin striaţ i i.
Condiţii constructive şi funcţionale pentru lagărele cu
următoarele condiţii:
alunecare
Corpul lagărului trebuie să - să fie executaţi din materiale an
îndeplinească Fig.5.7 - să permită aderenţa lubrifiantul
Fig.următoarele condiţii:
Fig. 5.6
5.6 Fig.5.7 - să fie poros pentru a forma
Cuzineţii trebuie săunsuroasă îndeplinească
prin înglobarea lubr
- să preia şi să reziste forţelor la care este
Condiţii constructive şi funcţionale pentru lagărele cu alunecare
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu Condiţii constructive şi următoarele
supus; funcţionale condiţii:
pentru lagărelepori;cu alunecare
- să fie suficient de dur pen
îndeplinească
Condiţii următoarele
Fig. 5.6condiţii:
constructive şi funcţionale pentru Fig.5.7
lagărele cupentru
alunecare
Fig. 5.6 - să fieFig.5.7
poros a forma o suprafaţă
- să preia şi să LAGĂRE CU ALUNECARE
reziste forţelor la care este
unsuroasă prin înglobarea lubrifiantului în
Fig. 5.6 Condiţii constructive şi funcţionale pentru
Fig. 5.6 Fig.5.7 pori;lagărele
Cuzineţii trebuiecu alunecare
să îndeplinească
supus;Condiţii Fig.5.7
constructive şi funcţionale pentru lagărele cu alunecare
17 - să aibă un sistem de ungere şi etanşare
- să fie
următoarele
suficient de dur pentru a nu se
condiţii:
ii constructive şi funcţionale pentru lagărele cu alunecare deforma sub acţiunea sarcinii;
nstructive şi funcţionale pentru lagărele cu de alunecare
Corpul
pentru menţinerealagărului peliculei trebuie lubrifiant să şi un - Cuzineţii
să fie
-
executaţi
să aibă
din materiale
trebuie desă
coeficient
antifricţiune
frecareîndeplinească
mic,
;
în contact
sistem de
îndeplinească următoarele recuperare
Cuzineţii a uleiului
trebuie să folosit
îndeplinească la - să Cuzineţii
permită
următoarele aderenţa trebuie
condiţii:
să
lubrifiantului; îndeplinească
Cuzineţii condiţii: trebuie să îndeplinească cu fusul;
ungere; următoarele condiţii: - să fie poros
următoarele pentru
condiţii: a forma antifricţiune
o suprafaţă ;
Corpul
lagăruluitrebuie lagărului
- să fie executaţi din trebuie
materiale antifricţiune să ; - să- fie executaţi
săfiefie din
rezistenţi materiale
la coroziune şi să
în ; nu fie
lagărului
ască următoarele - -
să să preia
îndeplinească
condiţii: Corpul
trebuie
permităsă
şi să - sălagărului
să - să fie executaţi din materiale antifricţiune ;
eliminarea
reziste
următoarele
căldurii
forţelor
permită
- să permită aderenţa
aderenţala
condiţii:
rezultate
caretrebuie
lubrifiantului;
lubrifiantului; este prin să unsuroasă
- să - permită
să
atacaţi
prin înglobarea
executaţi
aderenţa
deaderenţa
lubrifiantului
din lubrifiantului;
materiale
acizi lubrifiantului;
antifricţiune
sau de săpunurile din
frecare; - să fie poros pentru a forma o suprafaţă pori;
- să- săfiepermită
poros pentru a forma o suprafaţă
supus; îndeplinească - să următoarele
fie poros pentru acondiţii:
forma o suprafaţă
aă şireziste
să reziste forţelor la care este
unsuroasă
unsuroasă prin înglobarea
prin înglobarea lubrifiantului
lubrifiantului în în
- să componenţa
- să
fie fie poros
suficient uleiurilor,
pentru
de dur respectiv
apentru
forma ao nu unsorilor
se în cu
suprafaţă
forţelor-
-- să să
la necesite
care
să aibă
este
preiaunşi sistem o
să întreţinere
pori;
reziste de ungere forţeloruşoară; şila etanşare unsuroasă prin înglobarea lubrifiantului
durcare este
pori;
- să fie suficient de pentru a senu se deforma
pori;care
unsuroasă
subse acţiunea
realizează ungerea;lubrifiantului în
prin înglobarea
sarcinii;
un sistem
sistem de ungere -
pentru
de să
ungere
supus; şi -permită
să
menţinerea
şi
etanşare preia
etanşare reglarea
- să şi să
fie reziste
suficient
peliculei jocului
de deforţelor
dur pentru
lubrifiant între
la şi nufus
a care
un esteşi
enţinerea
rea peliculei peliculei de lubrifiant
decuzinet;
lubrifiant şi un şi un
supus;
deformadeforma sub acţiunea
sub acţiunea sarcinii;
sarcinii; - să
- -pori;
aibă
să cuplul
fie de materiale
coeficient
suficient dede frecaredinmic,
dur cupla
pentru de
a frecare,
în contact
nu se să
e recuperare sistem
-a săuleiului de
aibăfolosit recuperare
laun lasistem
- să - să
aibă aibă a uleiului
coeficient
de ungere şi etanşare
coeficient de de
frecare folosit
frecare
mic, mic,
în înlacontact
contact
- să sub fiecâtsuficient de dur afinitate,
pentru a cu nu se
cuperare a uleiului folosit
- să aibă cuun cusistem
fusul; de ungere şi etanşare existe
cudeforma
fusul; mai puţină
acţiunea sarcinii; scopul
- să
ungere;
pentru permită
menţinerea înlocuirea
fusul;
- peliculei
să fie cuzinetului
de
rezistenţi lubrifiant
la coroziuneuzat şi
şi etc.
să unnu fie deforma sub acţiunea sarcinii; şi
ită eliminarea
iminarea căldurii
căldurii rezultate
rezultate prin prin
pentru - să fie rezistenţi la coroziune şi să nu fie
menţinerea peliculei de lubrifiant şi un - să
- săevitării
fieaibă apariţiei
rezistenţi
coeficient fenomenelor
la coroziune
de frecare săde
mic, în aderenţă
nucontact
fie şi
-sistem
să permită de eliminarea
recuperare căldurii
atacaţiatacaţi
de de acizi
a uleiului
acizi sau rezultate
sau
de de folosit
săpunurile prinla
săpunurile din din
- să aibăacizi
coeficient
sistem de recuperare
componenţa
componenţa a
uleiurilor,
uleiurilor, uleiului
respectiv
respectiv folosit
unsorilor
unsorilor cu cula atacaţi
cu a gripajului;
fusul; de sau de defrecare mic, în contact
săpunurile din
site o întreţinere
întreţinere frecare;
uşoară;uşoară;
ungere; care secare se realizează
realizează ungerea;ungerea; cufiefusul;
mită
reglareareglarea
joculuijocului ungere;
între între
fus şifus şi componenţa
- să- să uleiurilor,
rezistenţi
posede la respectiv
coroziune
conductivitate unsorilor
şi termică
să nu cu fiemare,
--săsănecesite
permită oeliminareaîntreţinere
- cuplul
- cuplul de materialedeuşoară;
căldurii
materiale
din cuplarezultate
din de frecare,prin
cupla de frecare,
să să
- să fie rezistenţi la coroziune şi să nu fie
- să permită eliminarea
existeexiste
cât mai cât maipuţină căldurii
puţină rezultate
afinitate,
afinitate, cu scopulcu scopul prin atacaţi
care se
pentru de
realizează acizi
eliminarea sau
ungerea; de etc.
căldurii săpunurile din
ită înlocuirea
ocuirea -frecare;
să permită reglarea
cuzinetului
cuzinetului uzat uzat
etc. etc.
evitării
evitării apariţiei jocului
apariţiei între
fenomenelor
fenomenelor fus
de aderenţă
de aderenţă şişi şi atacaţi deuleiurilor,acizi sau de săpunurile din
frecare; - componenţa
cuplul de materiale din respectiv
cupla de unsorilor
frecare, să cu
- să necesite o întreţinere
cuzinet; a gripajului;
a gripajului; uşoară; componenţa uleiurilor, respectiv unsorilor cu
- să necesite- să -o să întreţinere
posede posede uşoară;
conductivitate
conductivitate termică termicămare,mare, care se
existe cât realizează
mai ungerea;
puţină afinitate, cu scopul
--săsă permită
permită reglarea
înlocuirea pentru jocului
cuzinetului
eliminarea căldurii între
uzat etc. etc. fus şi care se
- cuplul derealizează
materiale ungerea;
din cupla de frecare,
cuzinet; - să pentru
permită eliminarea
reglarea căldurii etc.
jocului între fus şi evitării-
apariţiei
cuplul de
fenomenelor
materiale din
de aderenţă
cupla de frecare,
şi să
să
cuzinet; a existe
gripajului; cât mai puţină afinitate, cu scopul
- Ajustajul
să permită înlocuirea fusînlocuirea
– cuzinet
cuzinetului uzat - pentru
tip etc. diametre deexiste
bucsă fusuri cât mai
de până puţină
la 250 afinitate,
mm,deseaderenţăcu scopul
recomandă
- să permită cuzinetului uzat etc. - evitării
să posede apariţiei fenomenelor
conductivitate termică mare, şi a fi
us –fus
jul cuzinet
– cuzinet - pentru- pentru
diametre de fusuri
diametre de până
de fusuri la 250lamm,
de până 250 se mm, recomandă
se recomandă a fi a fi evitării apariţiei fenomenelor de aderenţă şi
H7 H7 H10H10 H7 H7 H 9 H 9 H7 H a gripajului;
10
pentru a eliminarea
gripajului; H 7 H9
căldurii etc.
- să posede conductivitate termică mare,
ătoarele:
e următoarele:
unul
, ,
f 7dintre
, ,
f 9 f 9 e8 e8 d 9 d 9 .
următoarele:
, , . , pentru- ,săeliminarea ,căldurii etc. .termică mare,
posede conductivitate
f 7
f7 f9 e8 d9
pentru eliminarea căldurii etc.
18 Materiale pentru lagărele cu alunecare
Materialele pentru lagărele cu alunecare B) Pulberi

să satisfacă toate - să satisfacă
condiţiiletoate condiţO iilealtă
menţ ionatedelamateriale
categorie titlul precedent
utilizate la
(pag.17)
onate la titlul precedent. construcţia cuzineţilor sunt cele obţinute prin
Materialele antifricţiune din componenţa sinterizarea pulberilor de Fe, Cu, Sn,
Materialele
or trebuie să îndeplinească următoarele antifricţPb,
iune din lagă
grafit reimpregnarea cu ulei sau
etc. şi
iţii de bază: înglobarea în materialul cuzinetului sinterizat
- condiţii de bază:
să fie ieftine şi să nu fie deficitare; de cuiburi de grafit. Astfel se obţine un cuzinet
temperatura de topire a materialului autolubrifiant
- să fie
ului să fie superioară temperaturii de ieftine
C) şMaterialele
i să nu fie deficitare;
nemetalice
nare a lagărului; - materialele plastice,
conductivitate termică mare.- temperatura de topire a materialului cuzinetului
-cauciucul,
să fie
superioară
Materialele antifricţiune utilizate la -materialele ceramice,
temperaturii de funcţionare a lagărului;
e cu alunecare sunt: -grafitul,
onzuri - conductivitate
- PTFE termică
etc. mare.
bronzuri pe bază de plumb: Pb-Cu; Pb-
În situaţia în care nu sunt utilizaţi
bronzurile speciale: Cu-Pb-Sn-Ni; Cu- cuzineţii tip bucşă, aplicarea materialului
Ni-Zn etc.
antifricţiune pe suportul prelucrat al cuzinetului
19 Materiale pentru lagărele cu alunecare
A) Bronzuri
Materialele pentru lagărele cu alunecare B) PulberiB) Pulberi
trebuie - să bronzuri: Pb-Cu;
satisfacă Pb- Sn-Cu,
toate condiţiile O altă categorie de materiale utilizate la
- materiale pt. cuzineti obţinute prin
menţionate la titlul precedent. construcţia cuzineţilor sunt cele obţinute prin
- bronzuri speciale:
Materialele antifricţiune din componenţa sinterizarea pulberilor
sinterizarea depulberilor
Fe, Cu, de Sn,Fe, Cu, Sn,
lagărelor trebuieCu-Pb-Sn-Ni;
să îndeplineascăCu-următoarele
Pb-Sn-Ni-Zn etc. Pb, grafit etc. şi impregnarea cu ulei sau
Pb, grafit etc. şi impregnarea cu
condiţii de bază: înglobarea în materialul cuzinetului sinterizat
- alame şi aliaje de aluminiu cu Pb, Sn, Zn, deNi
cuiburi de grafit.
- să fie ieftine şi să nu fie deficitare; uleiAstfel
sau îse obţine un îcuzinet
nglobarea n materialul
- temperatura
- în condiţdeii topire a materialului
grele de exploatare etc. autolubrifiant
cuzinetului să fie superioară temperaturii de C) Materialelecuzinetului
nemetalice sinterizat de cuiburi de
funcţionare a lagărului; - materialele plastice,
grafit. Rezultă cuzinet autolubrifiant
- conductivitate termică mare. -cauciucul,
Când nu sunt utilizaţi cuzineţii tip bucşă,
Materialele antifricţiune utilizate la -materialele ceramice,
aplicarea materialului antifricţiune pe suportul C) Materialele nemetalice
lagărele cu alunecare sunt: -grafitul,
prelucrat al cuzinetului se face prin: - materialele plastice,
A) Bronzuri - PTFE etc.
- - bronzuri
turnare pe-bazămanuală - cauciucul,
de plumb: Pb-Cu; Pb-
- sub presiune sau
- materialele ceramice,
În situaţia în care nu sunt utilizaţi
Sn-Cu,
- bronzurile -speciale: Cu-Pb-Sn-Ni;
prin procedee Cu-
electrolitice. cuzineţii tip -bucşă,grafitul,
aplicarea materialului
Pb-Sn-Ni-Zn etc. antifricţiune pe -suportul
PTFE prelucrat
etc. al cuzinetului
sau prin intermediul unui este
fusului, lubrifiantul film de (deplasat)
antrenat lubrifiant, cu dintre
în interstiţiul fusul arborelui
fus şi cuzinet, în zona care se
îngustează treptat, mărindu-şi presiunea; rezultă o forţă hidrodinamică (autoportantă), care întrerupe
(a a e a f c e)
contactul direct dintre fus şi cuzinet, învingând forţa F care încarcă arborele.
b
Ra1,6
150 Ra1,6 Ra1,6
150
15 0
f2 f2 f2 f2 f2 f2
D
D
d
d
d
D1
Ra1,6 Ra1,6 Ra1,6
f1 f3 f1 f1 f3
l 0,2x450 l
0,2x450
a b
20 B c ec e
Fig.7.1 B c e e
În fig.7.1, a este prezentată distribuţia presiunii pe circumferinţa cuzinetului, iar în fig.7.1, b se
prezintă distribuţia presiunii pe lungimea lagărului. În plan radial, presiunea maximă este plasată
înaintea punctului de joc minim, situat pe linia centrelor fusului şi cuzinetului; punctul de început al

21 Regimuri de funcţionare pentru lagărele radiale hidrodinamice
a
•A) În repaus (fig. a), fusul se sprijină pe cuzinet şi lubrifiantul dintre cele două Repaus (n=0)
suprafeţe în contact este expulzat.
•B) În momentul demarajului (fig. b), datorită frecării foarte mari dintre fus şi
cuzinet (uscată sau limită), fusul se deplasează în sensul rotirii şi ajunge într-o b
Demaraj cu frecare uscată
zonă lubrifiată, creându-se condiţiile necesare realizării ungerii hidrodinamice.
•C) La turaţie redusă (fig. c), grosimea minimă a filmului de lubrifiant hmin este
mai mică decât suma înălţimilor maxime ale microasperităţilor suprafeţelor în
mişcare relativă (fus şi cuzinet), astfel că regimul de frecare este mixt. c
•D) La creşterea turaţiei, de la o anumită valoare a acesteia, se realizează un Turaţie redusă, frecare mixtă
joc minim optim, necesar obţinerii regimului de frecare fluidă (fig. d).
•Unele lagăre cu alunecare, de la maşini şi utilaje care au turaţii reduse,

d
funcţionează în regim de frecare mixt.
b c
e f
Fig.4.16
22

Calculul LAGĂRELOR RADIALE.
Metoda de calcul. Ipoteze de calcul
23
Metoda de calcul al fusurilor constă în
- dimensionarea după criterii de rezistenţă la încovoiere şi presiune de contact şi
- punerea în concordanţă a dimensiunilor calculate, cu prevederile standardelor
şi cu condiţiile de montaj.
Dimensionarea fusului este urmată, funcţie de precizia calculului, de:
- verificarea la încălzire a lagărului sau/și
- calculul regimului optim de ungere.
Ipotezele de calcul al lagărelor radiale:

- coeficientul de frecare de alunecare dintre suprafaţa fusului şi cuzinet este
constant;
- se face abstracţie de filmul de lubrifiant şi de caracteristicile acestuia.

optim de ungere.
Calculul LAGĂRELOR RADIALE l:
-
24
constant; Calculul LAGĂRULUI radial
- .
- cazul în care fusul se sprijină pe un lagăr cu alunecare.
4.4.2.1 Calculul fusului frontal cilindric
l -radial
ungerea în cupla de frecare (fus/cuzinet) este ungerea
F Calculul
fluidă sau/şi fusului
ungereafrontal cilindric radial se face
mixtă.
. frecare,
Dimensionarea fusului se face luând în ,considerare
l/2 / ,
solicitările la: ( , ,
D
d
.)
- încovoiere,
cuplei de frecare.
- torsiune,fusului se face luând în
Dimensionarea
- presiune de contact şi ,
,
Fig. 4.17 . - încălzire, datorită frecării.
a) Calculul la încovoiere
F ( l/2),
rezultând momentul încovoietor: Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
a) Calculul la încovoiere al fusului , a) Calculul la încovoiere al fusulu
Fr F
optim de ungere. condiţia de bună
Efortul unitar
Fig. funcţionare:
Efortul
la4.17 unitar se
încovoiere la calculează
încovoierecuse calculează
relaţia cu relaţia
(5.1), asupra
Efortul unitar M
căreia(5.1),
lase asupra
i impune
încovoiere
2 = 16
se c
ca
. s = =
condiţia deCalculul
bună deLAGĂRELOR
funcţionare:
condiţia bună funcţionare: RADIALE l: condiţia B
de bună B i
æ funcţionare:
ö z pd 3
W p
- Fær B ö F rç ÷
Calculul la ÎNCOVOIERE
a) Calculul al la încovoiereradial sFr = i =Fr ç 2÷ = B è D øF£ æçsB ö÷32,
LAGĂRULUI B M 16
constant;25 M
s i =F i =
i 2 16 è D3ø £ F
M s rai
r ai III s
=z
W pd
3 .spi = 2 = i p 2 , D 16
2 è D ø (5.1) (
- se calculează efortul unitar laînîncovoiere: W z Wzpdeste
care modulul
III
D de rezistenţă = axial £ s aiIIIsec
,
rezultând momentul încovoietor: W 3 p 2 pentru
32z pd D
Ca urmare,32relaţia l de verificare este:
4.4.2.1 Calculul fusului M i = F frontal = W cilindric 32
ai , în care Wz este modulul de rezist
l asupra încăreia
care Wse impune
este condiţia
modulul de pentru
de rezistenţă bună2 axial funcţionare:
pentru Ca secţiunea
urmare, relaţia circulară.
în care Wz este
radial zmodulul de rezistenţă axial secţiunea circulară. æde
B verificare
ö3 e
în care deW z este modulul de rezistenţă Fr ç d ÷ circula
F Ca urmare,
Ca urmare, relaţia relaţia
Calculul de verificare
verificare
fusului este:
este: cilindric
frontal radial axial se face pentru secţiunea
16 D
în care Camodulul
urmare,derelaţia
rezistenţă pentru secţiunea
de verificare este: circulară: si = W = è ø £. sai III .
p D32 2
æBö s
. (4.6 ),
Rezultă relaţia de verificare: 16 è D ø Fr ç ÷ æ B öfrecare,
Fr ç ÷
sDin = condiţia £
16 s
de .è D
ai III bună æBö
, ø Ffuncţionare (5.2), se (5.2)poate
i
p Dsi = 2 £ çDin
rs ÷ .
l/2 / diametrul
l ai
,216 lagărului: condiţia
è DIIIø £ s . de bună funcţiona
= 0,1p s
respectiv alezajului
F di3D = respectiv
ai , 2 diametrul
ai III alezajului lagărului:
( , ,
D
p
d
Din Rezultă
condiţia diametrul
de bună d funcţionare
al fusului,(5.2), 2 se poate
respectiv diametrul Dalezajului
determina diametrul æBö
fusului,
lagărului::
.) Fr ç ÷
Din condiţia de bună funcţionare (5.2), se poate Ddetermina
respectiv diametrul alezajului lagărului:
= d =
16 diamet
èDø , D
respectivcuplei de
Dinfrecare.
diametrul condiţia
alezajului dbună
al fusului:
delagărului: funcţionare
æBö (5.2), se poate determina
p s aiIII d
Dimensionarea
respectiv diametrul alezajului seFr çface
fusuluilagărului:
16 è D øB
÷ luând în B
D=d = , æ Bînöcare raportul = 0,(5.3)
4 !1,2(1,5 ) .
p sFaiIII l = 0,F
în care raportul ç 1,2÷(1,5, æ) .B ö
4r! D
, d =3
D = d =
D 16
, è D øF,r ç ÷
0,2 ai 16 è D ø Dimensionarea fusu
Fig. 4.17 . B = 0,4 !1,2(1,5 ) .
în care raportul D =pd =s aiIIIObservaţie: ,
Observaţie: Dimensionarea fusului la încovoiere se recomandă p fusului
Observaţie: Dimensionarea s aigeometric
la încovoiere
al fusului >se
D B
parametrului III 1,2
B B D
în
pentru, care raportul
valori ale
a) Calculul la încovoiere Observaţie: Dimensionarea = ,
parametrului
0 ,4 !
parametrului
B 1 ,2 (1,5 ) .
geometric
geometrical fusului
al fusului > 1,2pentru
. Mî ,
în care raportul
D fusului la încovoiere
= 0,4 !1,2(1,5 ) . se recomandă valori ale
DCalculul la oboseală al fusului
F B D ( l/2),
b)
parametrului
rezultând momentul încovoietor: geometric al fusului > 1,2 . 32 M i Se face pentru aceeaşi zonă de t
D
optim de ungere. Organe de maşini. Lagăre.
l:
- Calculul LAGĂRELOR
Calculul la RADIALE
presiunea de contact se face pe modelul cuplei fus-cuzinet radial.
Observaţie:
c) Calculul laDimensionarea
presiunea de contactfusului la presiunea de contact se recomandă pentru
constant;
Calculul la PRESIUNEA SPECIFICĂ BDE CONTACT al fusului frontal cilindric radial
- 26 valori ale raportului á1,2 . .
D
Calculul la presiunea de contact se face pe modelul cuplei fus-cuzinet radial.
1. PentruDimensionarea
Observaţie: funcţionarea în perioada rodajuluidepresiunea
contact semedie pe suprafaţa
pentru de
4.4.2.1 Calculul fusului fusuluila presiunea
frontal cilindric recomandă
l contact se calculează B cu relaţia:
radial
valori ale raportului á1,2 . Fr
F D
Calculul fusului frontal mcilindric£ radial
p = pa , se face (5.6)
1. Pentru funcţionarea în perioadaBrodajului ×D presiunea medie pe suprafaţa de
contact se calculează
. cu relaţia: frecare,
unde produsul (B×D) reprezintă aproximarea Fr ariei pe care se repartizează sarcina,
pm = £ pa , , (5.6)
l/2 numită aria diametrală. B × D
/
în care: (B D) reprezintă aproximarea ,
ariei pe care se repar6zează sarcina, numită aria diametrală.
( , medie pe suprafaţa
,
D
d
unde2. produsul
Pentru o(B×D)
funcţionare
reprezintă normală, presiunea
aproximarea ariei pe care se repartizeazăde sarcina,
contact se
calculează astfel: .)
numită aria
cuplei -de diametrală.
frecare.
relaţia de verificare, care determină valoarea presiunii de contact efective:
Dimensionarea fusului4 Fse face luând în
2. Pentru o funcţionare normală, p0 = presiunea
r £ pa . medie pe suprafaţa de contact se(5.7)
p BD ,
calculează astfel:
,
Fig. 4.17 - relaţia de verificare, care determină valoarea presiunii de contact efective:
-.relaţia de dimensionare, din4care Fr se determină diametrul alezajului lagărului D:
p0 = £ pa . (5.7)
p BD
a) Calculul la încovoiere 4 Fr 4 Fr
F £ pa Þ D =
( p æ l/2), , (5.8)
- relaţia de dimensionare, din care p æ Bseö 2determină diametrul B öalezajului lagărului D:
rezultând momentul încovoietor: ç ÷D ç ÷ pa
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu èDø èDø
l
parametrului geometric al fusului > 1,2 .
optim de ungere. D
Calculul
b) Calculul la oboseală LAGĂRELOR RADIALE
al fusului l:
- Se face pentru aceeaşi
b) Calculul zonă al
la oboseală defusului
trecere menţionată anterior.
Calculul la face
OBOSEALĂ al fusului frontal cilindric radial deanterior.
constant;27 Coeficientul
Se de siguranţă
pentru la oboseală
aceeaşi zonă de pentru
trecere solicitarea
menţionată încovoiere este:
- Coeficientul Coeficientul
de siguranţăde la siguranţă
oboseală la pentru
obosealăsolicitarea
pentrude . încovoiere
solicitarea de este:
încovoiere
1
Cs = ³ C a = 1,5...2 (5.4)
b Ks sV s1m
4.4.2.1
C s =× Calculul
+ fusului
³ C a = 1,frontal
5...2 cilindric (5.4)
l e s g s
b K1s sVc
- s s
radial × + m
F unde: Calculule sfusului
g s -1 frontalsc cilindric radial se face
unde: æBö
Fr ç ÷
sV = smax . = -smin = si = 16 è D ø ; æ B ö frecare, (5.5)
2 F
p D16 r è D ø ç ÷
,
l/2 s = s = - s = s = ; (5.5)
sm = V0; max min / i
p D 2 ,
bKs seste coeficientul concentrator ( , de tensiune: ,
D
d
m = 0;
bKsbKs=este.) æ d rö
b Ks ç coeficientul
; ÷ ; r este raza concentrator
de racordare de între tensiune:
cuplei de frecare. è D ¢ dæø d r ö
Dimensionarea
treptelebKsarborelui;
= b Kfusului
sç ; ÷ ;ser este
face razaluândde racordare
în între
è D¢ d ø
es este coeficientul dimensional; ,
treptele arborelui;
g este , coeficientul de calitate a suprafeţei;
Fig. 4.17 e s este coeficientul dimensional;
s-1. este rezistenţa la oboseală după ciclul alternant
g este coeficientul de calitate a suprafeţei;
simetric.
a) Calculul la încovoiere s-1 este rezistenţa la oboseală după ciclul alternant
160
LAGĂRE RADIALE CU ALUNECARE
28 Consideratii de proiectare a formei capacului și corpului lagărului
La proiectarea formei corpului şi capacului lagărului cu alunecare trebuie să se ţină seama

de următorii factori:
-- forma lagărului trebuie să fie cât mai simplă;
- asigurarea unei funcţionări liniştite al arborelui maşinii, prin construcţia robustă şi
rigidă a lagărului;
- asigurarea contactului pereţilor exteriori, care sprijină cuzineţii, în scopul realizării
unei conductibilităţi bune spre exterior a căldurii;
- în cazul lagărului cu inel de ungere, se va asigura în corpul acestuia o baie de ulei;
- în cazul ungerii sub presiune, se vor prevedea orificii de intrare şi ieşire a uleiului din
lagăr;
- corpul şi capacul să fie prevăzute cu suprafeţe de centrare, pentru asigurarea
poziţiei corecte a celor două piese;
- etanşarea lagărului contra pierderilor şi contra impurităţilor. Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
ulei;
Calculul
În cazul în care lagărele funcţionează în regim LAGĂRELOR
hidrostatic, RADIALE
calculul urmăreşte: - în cazul unger
–stabilirea presiunii de ridicare a fusului;
–stabilirea presiunii din buzunar; din lagăr;
29 Calculul de dimensionare al capacului de lagăr
–calculul debitului de lubrifiant pentru obţinerea unei pelicule continue; - corpul şi capa
–calculul puterii pierdute prin frecare şi a puterii pierdute prin pomparea poziţiei corecte a celor
- se consideră cunoscută lăţimea b a
lubrifiantului.
lagărului Capacul lagărului se asimilează cu o
- etanşarea lagă
e) Calculul-de să
dimensionare al capacului
se determine de lagărlagărului h
grosimea grindă încastrată solicitată la Înîncovoiere
calculul cap
simplificatoare,
(fig.); asupra ei acţionează care
forţa totală F of
d1 b
transmisă de cuzinet. La dimensionar
şi se propune să se de
o grindăîn două
Forţa totală F se descompune încastrată şi
d’ h totală Fconcentrat,
componente, care acţionează transmisă de
F/2 F/2
acţionează
de o parte şi de alta faţă de axa de concentrat,
simetrie
dc/4 dc/4 l
a lagărului, la distanţa d c .
dc
4
d
F/2 F/2 Reacţiunea zonei de prindere
Reacţiunea
de capac zon
L1
se consideră că acţionează concentrat, sub
forma a două compone
forma a două componente de valoare F/2 ,
la distanţa L1 una de cealaltă. Momentul de în
b
calcula cu relaţia:
În cazul înpresiunii forma
care lagărele a două
funcţionează componente
în regim hidrostatic,de valoare
calculul F , 2la distanţa L1 una de cealaltă.
urmăreşte:
–stabilirea
–stabilirea
de
presiunii
forma
de
ridicare a adouă
ridicare
a fusului;
fusului;
componente de valoare 2 , la distanţa L1 una de cealaltă.
–stabilirea presiunii din buzunar; Momentul Calculul de încovoiere,
LAGĂRELOR dat 2 de sistemul de forţe prezentat în figu
RADIALE
–stabilirea presiunii din buzunar;
Momentul de încovoiere, dat de sistemul
sistemul de de forţe
forţeprezentat
prezentatînînfigura figura5
–calculul debitului de calcula
–calculul debitului de lubrifiant pentru
lubrifiant cuobţinerea
Momentul
pentru relaţia:
deunei
obţinerea unei
pelicule continue;
încovoiere,
pelicule dat de
continue;
–calculul puteriiCalculul
pierdute
calcula prin
de cu frecare
relaţia:
dimensionare şi a al puterii pierdute lagărului
capacului prin pomparea
–calculul30 puterii
lubrifiantului. calcula
pierdute princu relaţia:
frecare şi a puterii pierdute prin pomparea F L1 F dc F æ L1 dc ö
lubrifiantului. MiF=L F -d F=æ L ç d- ö ÷ .
Momentul efectiv de încovoiere, M = F L11
2 -2F d 2
cc 4
= F æçL211è -2dc cö ÷4. ø
e) Calculul de dimensionare al capacului de lagăr Mii = - = ç - ÷.
e) Calculul de dimensionare datalde sistemul
Pe de
lagărforte:
dedealtă
capacului parte, ţinând seama 2de2 mărimea2 2 2
2 4 4 22èè2 2
secţiunii 4 øø
4 dreptunghi
Pe
Pe de
sed poate
1
altă
descrie parte,
parte, ţinând
altămomentul ţinând seama
b de încovoiere
Momentuldecapabil:
de mărimea
mărimea secţiunii
capabil secţiunii
de dreptunghiula
dreptunghiular
încovoiere,
d b
sesepoate
poatescrie
scriemomentul
1
momentul de de încovoiere
dat de capabil:
capabil: b¢h2
sectiunea dreptunghiulară:
M i = Wsai =¢ 22 sai .
¢
bbhh 6
h
MMii == W
Wssaiai == ssaiai. .
h
d’
d’
Prin egalarea relaţiilor (5.16) şi (5.17), se 66 poate determina grosim
F/2 F/2
de Prin
Prin egalarea
F/2 lagăr.
F/2 egalarea relaţiilor
relaţiilor (5.16)Prin (5.17), se
şi egalarea
(5.17), se poate
poate
relaţiilor determina
determina
rezultă grosimea grosime
grosimea
h:
dede
d /4lagăr.
c
lagăr.
d
d /4
/4 d /4
c l
l 6Mi
h= ³ hSTAS ,
c c
66M Mbii ¢s³aih

d c h == ³ hSTAS ,,
d
bb¢ungere, STAS
F/2 d F/2
c
¢ssaiai
d
F/2 L1
în care se ţine
F/2 seama şi de canalul
în de
care se ţine seama prin
şi dereducerea
canalul de valorii s
înîncare
careutilizarea
se ţine
ţine seama
seama şi de canalul
canalul de
de ungere, prin reducerea valorii
valoriisecţ
L
prin
1
se pentru şilăţimea
de capacului
ungere, înprin
ungere, (5.18) a relaţiei:
prin
reducerea reducerea
valorii secţiunii sec
prinutilizarea
prin utilizareapentru
pentru lăţimea
lăţimea capacului
capacului în
înb(5.18)
¢ = bprin
(5.18)
solicitate, - daa1 relaţiei:
relaţiei:
utilizarea pentru lăţimea
bb¢¢ == bb --dd1în (rel.h) a relaţiei:
b
capacului 1
b
b’ = b - d1
f) Calculul
Fig.5.10 de dimensionare al corpului lagărului
Fig. - etanşa
2 5.11 4
Reacţiunea plăcii
Calculul de sprijin
LAGĂRELOR se consideră
RADIALE că acţionează concentrat,În calc
uniform distribuită pe talpa lagărului. simplificatoare
Reacţiunea plăcii de sprijin F se consideră L că acţionează concentrat,
31
Calculul
două de dimensionare
componente, Lade dimensionarea
al Corpul
valoare , la corpului
lagărului
distanţa de lagăr
se asimilează
faţă de cu se o consideră
axă, grindă cunoscu
încastrată,
înlocuindu-se La dime astf
Organe de maşini. Lagăre. F
2 , la distanţa L
4 faţă
corpului lagărului
două componente, să se determine
de valoare solicitată
grosimile la h
încovoiere,
1 şi h2 în asupra
de că
dreptul axă,reia acţşi
ionează
secţiunilor
înlocuindu-se forţaast
pericu
se propune
uniform distribuită pe talpa lagărului. 2
totală F transmisă de 4 cuzinet.
5.11. o grindă încas
uniform Ladistribuită
dc/4 dimensionarea
d c/4 pe talpa corpului
lagărului. de lagăr se consideră cunoscută totală lăţimea
F bş
trans
F/2 F/2 MomentulC de
Forţîncovoiere
a totală F se din secţiunea
descompune î n A
două – A,
componente, dat de sist
La dimensionarea
să se determine grosimile
N corpului
h1 şi hde 2 înlagărdreptulse consideră
secţiunilorcunoscutăpericuloaseacţioneazălăţimea
prezent b
conş
5.11.
figura 5.11, poate calcula
să se determine grosimile h1de
care
şiaxa
acţ
h2 de
i cudreptul
relaţia:secţiunilor periculoase prezent
onează
în simetrie
concentrat, de o parte ş i de alta faţ ă
a lagărului, la distanţadd c .
B
N
0,5 F
5.11. Momentul de încovoiere 0,5 F
din secţiunea A – A, dat F de F c Fdeæ Lforţe
L sistemul d
A c M i1 = - 4 = çç -
figura 5.11,
Momentul poate decalcula cu relaţia:
încovoiere din secţiunea
Momentul – A, dat2din
efectiv deAîncovoiere 4 secţiunea
de 2 4 A2de
sistemul èA,4forţe4
–Reacţiu
(6/5 … 5/4) ds
figura 5.11, poatePe calcula cu relaţia:
de altă dat de sistemul
parte, ţinând de LforţeF prezentat
Fseama dde F æînL fig.:d c secţiunii
c mărimea ö dre
M i1 = - = çç - forma ÷÷ . a două c
h1
secţiunea A - A, se poate scrie F 4L 2F d4c de2Fîncovoiere

momentul æ 4L d4c øö capabil:
h2 M i1 = 2 - = çç - è ÷÷ .
e.
p
Pe de altă parte, ţinând seama de mărimea 2 4 2 4secţiunii 4h 2ø b Momen
2 è 4 dreptunghiulare
A
B
N
Momentul capabil de =
încovoiere
M W s
din = calcula
secţiunea 1
sAai–cu.A, rela
0,5 secţiunea
F Pe Ade-L/4
L/4 altă
A, parte,
se0,5
poate
F ţinând seama de(4/3
scrie momentul demărimea
… 5/3) ds i1secţiunii
încovoiere 1 ai dreptunghiulare
capabil:
a pt secț. dreptunghiulară: 2 6
secţiuneaL A - A, se poate scrie momentul de încovoiere h b capabil:
Prin egalarea relaţiilor (5.20) şi (5.21), se poate determin
M i1 = W1 s ai = h12 b s ai .
de lagăr. M i1 = W1 s ai = 6 1
s ai . Pe de a
(6/5 … 5/4) ds
Prin egalarea relaţiilor

Prin egalarea
Fig. relaţiilor(5.20)
5.11 rezultă şi (5.21),h1se poate
grosimea 6 6determina
Mi1 se poate grosimea scrieh
din secţiunea A – A : (5.20) şi (5.21), se h
de lagăr. Prin egalarea relaţiilor 1 =
poate .
determina grosimea
(4/3 … 5/3) ds
Reacţiuneade plăcii de sprijin se consideră că acţionează concentrat,
lagăr. sub sai a
bforma Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
6M
Prin egalarea relaţiilor (5.20) şi (5.21), se poate determina grosime
de lagăr.
de lagăr.
de lagăr. Calculul LAGĂRELOR RADIALE
66M
Miii111
32 Calculul de dimensionare al Lagăre.
Organe de maşini.
h =
hh111 == bs ...
corpului lagărului
bsai
ai ai
Momentul
dc/4 Momentul
Momentul
dc/4
dedeîncovoiere
de încovoiere
încovoiere din
dinsecţiunea
din
Momentul secţiunea
secţiunea BB –– B,
B, dat
B, dat
efectiv de încovoiere
de
din de
dat sistemul
desistemul
sistemul
secţiunea dede
B – B, fof
de
figura
figura 5.11,
figura 5.11,
F/2 5.11, seF/2
se poate
se poate
poate calcula
C calculacu
calcula curelaţia:
cu
dat relaţia:
relaţia:
de sistemul de forţe prezentat în fig.:
N F
F
F
Mi2i2 = ××cc ..
M
M =
=
B
N
0,5 F 0,5 F i2 22
2
Pe Ade
Pe dealtă
altă c
parte, ţinând
parte, ţinândseama
seama de de mărimea secţiunii
mărimea secţiunii dreptunghiul
dreptunghiula
Pe de altă parte, ţinând seama de mărimea secţiunii dreptunghiu
Momentul capabil de încovoiere din secţiunea B – B,
secţiunea
secţiunea B BB,
- - B,
sese poatescrie
poate scriemomentul
momentul de de încovoiere
încovoiere capabil:
capabil:
(6/5 … 5/4) ds
secţiunea B - B, se poate scrie pt momentul de încovoiere
secț. dreptunghiulară:
2
capabil:
hh222bb
h1
h2 W22 s ai = h22 bssaiai. .

Mi i2 ==W
M
e.
p M i22 = W2 s ai = 66 s ai .
6 determina grosime
A
B
N
0,5 F L/4 Prin
Prin L/4egalarea
egalarea
0,5 F relaţiilor
relaţiilor (5.23)
(5.23) şi
şi (5.24),
(5.24),
Prin egalarea(4/3
relaţiilor se
se
… 5/3) drezultăpoate
poate determina
grosimea h2 grosim
de Prin
lagăr:
a egalarea relaţiilor din (5.23) şi (5.24),
secţiunea B – B : se poate determina grosim
s
de lagăr:
de lagăr: L 6M Mi 2
6
hh22 == 6bM
i2 .
s i2 .
(6/5 … 5/4) ds
Fig. 5.11 h2 = bsai . ai

bsai
(4/3 … 5/3) ds
165 sub forma a
165
Reacţiunea plăcii de sprijin se consideră că acţionează concentrat, Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
ETANSĂRI

ELEMENTE INTRODUCTIVE
ETANSĂRI MOBILE
- fără contact
- cu contact
ETANSĂRI FIXE
- fără element intermediar
ETANSĂRI - cu element intermediar
Recomandări privind utilizarea

2 diferitelor tipuri de etanşări
Materiale pentru garnituri de etanşare

ETANSĂRI
3

4 Scopul utilizării etanșărilor
Etanşările
- sunt organe de maşini sau ansamble de organe de maşini, integrate,
sau nu, în construcţia mecanică.
- scop:
- limitarea sau excluderea scurgerii mediului etanşat (lichid sau gaz),
- pătrunderea din exterior de corpuri străine, prin jocul pieselor în
mişcare sau separă spaţii în care se află fluide la presiuni diferite.

tanşările
(lichid sausunt organe
gaz), de maşini
pătrunderii sau ansamble
din exterior de corpuride organe
străine, prindejocul
maşini, integrat
pieselor în
ETANSĂRI.
onstrucţia
e sau separămecanică, care
spaţii în care se au
află ca scop
fluide laELEMENTE
limitarea
presiuni INTRODUCTIVE
sau excluderea scurgerii me
diferite.
(lichid sau
Clasificarea
5 gaz), pătrunderii
etanşărilor
Clasificarea din exterior de corpuri străine, prin jocul piese
etanşărilor
sau separă
Etanşările spaţii
se pot în care
clasifica semai
după aflămulte
fluidecriterii,
la presiuni
astfel: diferite.
lasificarea
- dupăetanşărilor
existenţa sau inexistenţa contactului dintre suprafaţa pieselor şi
tanşările se pot de
elementul clasifica după mai multe criterii, astfel:
etanşare:
- după existenţa sau inexistenţa contactului
- etanşări cu contact; dintre suprafaţa piese
elementul de etanşare:
- etanşări fără contact.
- etanşări cu contact;
- după existenţa sau nu a mişcării relative dintre
- etanşări fără contact.
elemente:
- după existenţa sau nu a mişcării - etanşări mobile:
relative - de translaţie,
dintre elemente:
- etanşări mobile: - de rotaţie.
- de translaţie,
- etanşări fixe. - de rotaţie.
- după forma suprafeţelor care se etanşează: - etanşări fixe.
- după forma suprafeţelor care se etanşează: - etanşări plane,
- după existenţa sauETANSĂRI.
nu a mişcării relative
- etanşări
ELEMENTE dintre elemente:
mobile:
INTRODUCTIVE - de translaţie,
- etanşări mobile: - -
de de translaţie,
rotaţie.
6 Clasificarea etanşărilor (continuare)
- etanşări fixe. - de rotaţie.
- etanşări fixe.
- după forma suprafeţelor care se etanşează:
- după forma suprafeţelor care se etanşează: - etanşări plane,
- etanşări
- etanşări plane,
cilindrice,
- etanşări
- etanşări cilindrice,
conice,
- etanşări
- etanşări conice,
sferice.
- după direcţia în care se realizează etanşarea: - etanşări sferice.
- după direcţia în care se realizează etanşarea: - etanşări radiale,
- etanşări
- etanşări radiale,
axiale
- etanşări axiale

7
ETANSĂRI.
ELEMENTE
INTRODUCTIVE
Clasificări
(sinteză)

8 A. ETANSĂRI FĂRĂ CONTACT

ETANSĂRI
9 A. ETANSĂRI MOBILE FĂRĂ CONTACT
Etanşările mobile fără contact
- se recomandă a fi folosite în situaţiile cu pretenţii mai reduse
privind scurgerile.
- funcţionează fără frecare, eficacitatea lor nedepinzând de
variaţia temperaturii şi a vitezei.
EXEMPLE:
• etanşările cu labirinţi,
• etanşările cu fante,
• etanşările cu canale circulare,
• etanşările cu inele de centrifugare etc.
A. ETANSĂRI MOBILE FĂRĂ CONTACT
10
A1. SISTEME DE ETANSARE FĂRĂ CONTACT

con ac PENTRU MISCAREA DE TRANSLAȚIE
ef
ca ea
ef c ac , e ca ea de
de centrifugare etc.
Etanşările mobile fără contact prezintă avantajul simplităţii constructive, posibilitatea
S e e de e a
utilizării la viteze foarte mari, a eSf e ce deace ,a e a e f
A. ETANSĂRI MOBILEdeFĂRĂ
fără apariţia procesului uzare. CONTACT
Dimensiunile reduse ale
interstiţiilor necesită măsuri de asigurarea preciziei de execuţie precum şi luarea în
ca
c ea
acd
rota e
11
considerare A2. SISTEME DEdilatării
a posibilităţii ETANSARE FĂRĂ CONTACT
rota e
în timpul funcţionării PENTRU MISCAREA
a elementelor careDErealizează
ROTATIE
etanşarea. EtanşărI cu canale circulare
EtanşărI cu inele de centrifugare
=
A. ETANSĂRI MOBILE FĂRĂ CONTACT
c ac12, e ca DE
A2. SISTEME eaETANSARE
de FĂRĂ CONTACT PENTRU MISCAREA DE ROTATIE
Etanşări cu labirinţi
=
=
Etanşări cu fante
Fig. 6.1
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu 6.2.2 Etanşări mobile cu contact

13 B. ETANSĂRI CU CONTACT DIRECT

ETANSĂRI
14 B. ETANSĂRI cu CONTACT
B1. Etanşările mobile cu contact
- sunt folosite în situaţia în care se cere o etanşare completă şi unde suprafaţa
etanşată se găseşte tot timpul în mediul etanşat.
- există o sensibilitate importantă faţă de temperatură, presiune şi viteză – duce la

ieşirea prematură din funcţiune
EXEMPLE:
• etanşări cu membrană,
• etanşăril cu segmenţi metalici,
• etanşări cu inele de etanşare,
• etanşări de tip presetupă.
enţii fiind executaţi din fontă cenuşie, eventual cu adaos de siliciu (Fc
segmenţii
…11) ×104 fiind
MPa executaţi
şi din fontă cenuşie,
HB=170…218). În eventual
dreptul cu adaostrebuie
fantei de siliciusă
(Fcse
200, Fc
asigure
B. ETANSĂRI MOBILE cu CONTACT
u0E=(9…11) ×10 4
MPa
mm15pentru dilatărileşi HB=170…218).
termice. În dreptul fantei trebuie să se asigure un joc
5 – 0,20 mm pentru dilatările termice. ETANŞĂRILE SEGMENȚI METALICI
ETANŞĂRILE CU MEMBRANĂ
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu a b

16
c ci c cac cac ece eee ei ei eedia

ETANŞĂRILE MOBILE CU ELEMENTE DIN PÂSLĂ ETANŞĂRILE MOBILE TIP
edia PRESETUPĂ
c iec
in din
ente
e e ade ae a
e ae
cu a e e de
b) E a ic c ac c e e e i e edia
)Ea i c B.cETANSĂRI
acMOBILE
c e cu e e i e
CONTACT edia
Ea ie bi e c inele tip O
17 ETANŞĂRILE MOBILE Ea ETANŞĂRILE
ie biMOBILE
ec a e e de a
Ea i e CUbi e Oc inele
INELE tip O CU MANSETE DE TRANSLAȚIE
ac c e e e i e edia
Ea ie bi e c a e e de a a ie
c inele tip O
Ea ie bi e c a e e de a a ie

a
c 18 ac
b) E a c e e
c c e
ac
c e
ee e ed ea
ETANŞĂRILE FIXE CU CONTACT,
ed
ETANSĂRI FIXE CU GARNITURĂ
CU GARNITURI INELARE PLATE
Ea ef ec c ac , c gar
ec Ea ef ec = = =
a
e e Ea
e ed a
ef ec c ac , c garnituri inelare plate
= = =
= =
Ea =
f e (plane sau cilindrice) cu
= =
c c = ac , c garnituri
= inelare
(inele O) plate
= =
= =
= = = = =
Ea f e (plane sau cilindrice) cu a ea
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu = = == ==
Si e de e a a e
ente dinelemente din
mobil cu a e e de
a ie
Forma A
19
SISTEM DE ETANSARE MOBIL CU MANSETE DE ROTATIE
Si e de e a a e
b) E aa ie
b) E a
de mobil
e a cua ae Forma
e e de
a ie
mobil cu a e e de
Si e
mobil cu a e e de
Si e
A Forma B
elemente din
Ea
elemente din
Ea
cu a e e de
a ie
e Forma A
iec
iec
de e a a e
de e a a e
i c Forma
ic c
Forma B
Forma B
Forma A
Forma B
c A ac c e e
Forma B
ac c e e
20 Reprezentare simplificată GENERALĂ
e e aManşete
e i de ifica ge e a
etanşare
ISO pentru
9222 1:aplicaţii
2002 Ma dinamice
e e de e a a e e
i di a ice. Pa ea 1: Re e e a ea i ifica
SR EN ISO 9222 – 1: 2002
a) b) c)
EXEMPLU DE ETANSARE
cu mansete de etansare
PT. UN REDUCTOR
ETANSĂRI di amice. Pa ea 2: ReMOBILE
B. ETANSĂRI e ecu aCONTACT
ea im lifica a ic la
Re e e a e f ca
21 Ee e de e a ae
a c a
Ma e de a a ie cu f fi a în V / LI /
UE
Reprezentarea
Ansamblu de a e e de a a ie cu f
simplificată fi a în V
PARTICULARĂ Ma e de a ie cu b de e a a e pentru rbori

SR EN ISO 9222 – 2: 2002
Ma e de a ie cu b de e a a e pentru
alezaje
Ma e de a ie cu b de e a a e i cu b
de praf pentru arbori
Ma e de a ie cu b de e a a e i cu b
de praf pentru alezaje
Ma e de a ie cu b de e a ae d b
pentru arbori / alezaje
Ea a ef contact - E a a e cu labirint radial

ajutorul unor dispozitive de strângere (arc circumferenţial sau şuruburi).
În figura 6.3 sunt prezentate câteva tipuri constructive de inele şi manşe
etanşare pentru mişcare dominantă de translaţie.
22 Tipuri de inele/manşete de etanşare pt. mişcare dominantă de translaţie.
Organe de maşini. Etanşări.
În figura 6.4 sunt prezentate câteva tipuri

constructive de inele O şi inele X cu câteva
indicaţii constructive. Montarea acestor inele se
va face cu strângere în carcasă, pentru viteze
mari de translaţie, precum şi în cazul mişcării de
rotaţie şi cu strângere pe arbore în cazul
mişcărilor cu viteză redusă.
Etanşările profilate pentru arbori în mişcare
de rotaţie (fig. 6.5) realizează etanşarea prin
apăsarea radială a suprafeţei arborelui.
Suprafeţele de etanşare sunt protejate contra
uzării de o peliculă de lubrifiant sau de fluid.
Utilizarea acestui tip de etanşări este limitată de
Fig. 6.4 vitezele de funcţionare, presiunea de apăsare,
presiunea fluidului etanşat etc., elemente care determină regimul termic local şi evoluţia
procesului de uzare. Rugozitatea pe suprafaţa de etanşare a arborelui se indică a fi: Ra =
0,4 – 0,8 µm.
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu Fig. 6.3

23 a) E a c c ac
C. ETANSĂRI CU CONTACT DIRECT
c
E a) Ea fixe cuccontact
c direct
ac c
C1. ETANSĂRI FIXE CU CONTACT DIRECT
a
Ea fixe cu contact direct
a) E a c c ac c
Ea fixe cu contact direct
=
=
=
=
=
=

ct
=
=
24
Ea mobile cuC2. ETANSĂRI
contact MOBILE CU CONTACT DIRECT
direct,
ca MOBILE
1. ETANSĂRI a CU CONTACT
a DIRECT 2. ETANSĂRI MOBILE CU CONTACT DIRECT
PENTRU MISCAREA DE ROTAȚIE PENTRU MISCAREA DE TRANSLATIE
==
Ea
ect, mobile cu contact direct,
ct,
ca a transla
rect,
ect, Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
Ea Ea
e f e ce fc e cac c, c ac , c garnituri
garnituri inelare inelare
plate plate
= = = C. ETANSĂRI CU CONTACT DIRECT
= = = = = = =
25 C3. ETANSĂRI FIXE CU CONTACT DIRECT PRIN ELEMENT INTERMEDIAR
1. ETANŞĂRILE FIXE PLANE 2. ETANŞĂRILE FIXE CILINDRICE,

CU GARNITURI INELARE ROTUNDE
= = = = = CU GARNITURI INELARE ROTUNDE
= = = = =
Ea (INELE
f eO)(plane sau cilindrice) cu a (INELE O) e a d
Ea f e (plane sau cilindrice) cu a ea d
inele O)(inele O) = = = = = = = =
= = = = = = = =

durabilitatea necesară.
C. ETANSĂRI CU CONTACTÎnDIRECT
Fig. 6.9 figura 6.9 sunt prezentate diferite
forme pentru garniturile de etanşare.
C3. ETANSĂRI
26Figura 6.10 FIXEexemple
prezintă câteva CU CONTACT PRINfixe
de etanşări ELEMENT INTERMEDIAR
cu element intermediar.
ETANŞĂRILE FIXE CU ELEMENT INTERMEDIAR

Organe de maşini. Etanşări.
27 C3. ETANSĂRI FIXE CU CONTACT PRIN ELEMENT INTERMEDIAR

Forme pentru 6.3.2 Etanşări
garniturile fixe cu. element intermediar
de etanşare
Etanşările
intermediar rea
apăsarea unei g
etanşare sau
ajutorul unor şu
de presare.
Materiale
moi sau tari. Al
garnituri se f
următorii factori
temperatura ş
durabilitatea nec
Fig. 6.9 În figura 6
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu forme pentru ga
28
PRIVIND UTILIZAREA
DIFERITELOR TIPURI DE ETANŞĂRI

29 Recomandări privind utilizarea diferitelor tipuri de etanşări
Garniturile plate şi profilate
Sunt pt. etanşarea conductelor, capacelor sistemelor hidraulice,

reţelelor de alimentare cu diferite fluide.
Garnituri manşetă cu profil V
- sunt folosite pentru etanşarea mediilor cu presiuni mari, în special la

etanşarea pieselor de translaţie.
- destinate pentru condiţii grele de funcţionare caracterizate de

presiuni variabile şi şocuri.
Nu sunt recomandate: - la mişcări de rotaţie sau

- la mişcări de translaţie cu viteze mari.
Domenii de utilizare: pistoanele pompelor cu dublă acţiune, plunjere,

tijele şi cilindrii de lucru ai preselor.
Recomandări privind utilizarea diferitelor tipuri de etanşări
30
Garnituri manşetă cu profil U
- pt. etanşarea pieselor cu mişcare alternantă de translaţie.

- utilizate la etanşarea pistonaşelor, plunjerelor şi tijelor pt. presiuni 0,8÷30 MPa.
Garnituri manşetă cu profil LI

Se întrebuinţează la etanşarea tijelor în mişcare de translaţie, presiunea
mediului etanşat fiind de maximum 4 MPa.
Garnituri manşetă cu profil LE

Sunt folosite - în aceleaşi condiţii ca şi manşetele LI
- la etanşarea pieselor cu mişcare alternantă de translaţie.
Garnituri manşetă cu profil J (Ji și JE)
- sunt pt. etanşarea tijelor şi cilindrilor hidraulici,

la pistoanele de la prese,
putând asigura etanşarea la presiuni până la 35 MPa.
31
Inele O
Se recomandă a se folosi la etanşările fixe şi mobile, la piesele cu mişcare
alternantă de translaţie, până la presiuni de 10 MPa.
Se pot utiliza şi la etanşarea unor medii cu presiuni mai mari (35 - 40 MPa),
prevăzând însă inele laterale de reazem.
Segmenţi metalici
Folosirea segmenţilor metalici la etanşarea mecanismelor cu mişcare de
translaţie este raţională, în cazul în care presiunile mari, temperatura, radiaţiile,
oboseala termică a materialelor şi cerinţele de fiabilitate fac imposibilă sau de
nedorit întrebuinţarea unor etanşări mai eficace.
Utilizări la: motoarele termice, compresoare, pompe şi la alte maşini şi
mecanisme, care funcţionează cu cele mai diverse fluide: apă, vapori de apă,
ulei, aer, gaze etc.
32 Etanşări cu saibe de retinere Etanşări cu fante si şicane.
Utilizare: la etanşarea tijelor ventilelor de reglare
ale turbinelor cu abur şi ale motoarelor cu ardere
internă, la etanşarea pistonului, şi tijei acestuia, de
la compresoarele cu piston.
Etanşările cu labirinţi
- pt. cazurile în care sunt admise unele scurgeri ale mediului etanşat sau
- pt. când diferenţa de presiune dintre spaţiile etanşate este atât de mare
încât este imposibilă folosirea etanşărilor cu contact.
Utilizare: în industria grea, în tehnica industrială energetică şi de aviaţie, unde
se pot admite scurgeri relativ mari, simplitatea constructivă este o condiţie
limitativă.
Inele de pâslă
Utilizare: la subansamblele care funcţionează cu unsoare consistentă, în
condiţiile în care viteza periferică a suprafeţelor în contact sunt sub 7 - 9 m/s.
33
Manşeta de rotaţie.
Se utilizează ca etanşări de protecţie, pentru cazul mişcării de rotaţie.
Pot asigura etanşarea corespunzătoare a spaţiilor cu:
- diferenţe de presiune, care nu depăşesc, în general, 0,05 MPa,
- viteze periferice până la 10 m/s, (unele se pot folosi până la 25 m/s.)
- temperaturi cuprinse între -30 °C şi 250 °C.
Manşetele de rotaţie care funcţionează la o presiuni peste 0,05 MPa

trebuie prevăzute cu un inel de sprijin .
Manşetele de rotaţie cu dublă etanşare

- numai pt. cazurile în se realizează etanşarea între două spaţii distincte,
conţinând lichide diferite, care nu trebuie să se amestece.
34
Inele racloare
- Îndepărtează praful, umiditatea, murdăria s.a impurităţi,
- Se recomandă pentru protejarea suprafeţelor interioare ale tijelor cu
mişcare de translaţie; se pot folosi şi la arbori cu mişcare de rotaţie.
Canale circulare.
- pt. cazurile în care viteza periferică sau temperatura in funcţionare nu
permit întrebuinţarea dispozitivelor de etanşare cu contact.
- Utilizate pentru protecţia rulmenţilor, în special la turaţii ridicate.
Dispozitive de etanşare de tip centrifugal

Se utilizează pentru protecţia rulmenţilor, care funcţionează la turaţii
mari, într-un mediu curat şi uscat.

35
MATERIALE PENTRU
DIFERITE TIPURI DE ETANŞĂRI

MATERIALE PENTRU DIFERITE TIPURI DE ETANŞĂRI
36 Materialele pentru garnituri de etanşare Clasificarea materialelor pentru etansări:
au implicaţii deosebite în - materiale cu elasticitate redusă;
- durabilitatea şi - polimeri;
- siguranţa în funcţionare. - cărbune şi materiale metalice.
Proprietăţile necesare materialelor pentru etanşare sunt:

- rezistenţa mecanică (lipsa curgerii lente în stare tensionată)
şi duritatea;
- rezistenţa la frecare şi uzare;
- elasticitatea;
- comportarea la temperaturi joase şi temperaturi înalte;
- stabilitatea chimică şi termică;
- conductibilitate termică;
- rezistenţă la mediul de etanşare sau la medii corosive;
- comportarea la îmbătrânire etc.
37
a) Materiale cu elasticitate redusă:
Pielea
- se poate utiliza în condiţii cu temperaturi de sub 100°C şi viteze max. 4 m/s.
Pâsla
- se fabrică în patru tipuri:
- tip A - din lână fină pură;
- tip Aa - din lână fină în amestec;
- tip B - din lână semifină pură;
- tip Ba - din lână semifină în amestec.
Condiţii de exploatare: viteze maxime: 5 (8) m/s, funcţie de rugozitatea suprafeţei.

38
a) Materiale cu elasticitate redusă
Hârtia şi cartonul impregnate

- se folosesc la etanşări fixe până la temperaturi de 100°C.
- Grosimile uzuale ale garniturilor sunt între 0,1 şi 2,5 mm;
Obs.: cu cât suprafeţele sunt mai fin prelucrate, cu atât grosimea poate fi mai mică.
- Impregnarea se face cu o soluţie de lac incolor (45 %), ulei de ricin (40 %) şi
diluant nitro (15 %)
- este necesară din două motive:
- evitarea lipirii pe suprafeţele etanşate şi ruperea etanşării la demontare;
- reducerea permeabilităţii cartonului la etanşarea gazelor sub presiune.

39
a) Materiale cu elasticitate redusă
Pluta tratată
- Este tratată cu cu răşină fenolică împotriva mucegăirii.
- Se fabrică în două tipuri:
- tip A - fără inserţie de material textil şi
- tip B - cu inserţie de material textil.
- Garniturile din plută au grosimi între 1,8 şi 10 mm.
- nu suportă presiuni prea mari – pericol de fărâmiţare la montări/demontări repetate.
- Are conductivitate termică redusă.
Azbestul de crisolit
- se foloseşte pentru etanşări.
- este un silicat de magneziu hidratat.

40 a) Materiale cu elasticitate redusă
Azbestul de amfibol
- este rezistent la baze şi acizi, dar are elasticitate şi fragilitate mare.
- Garniturile de azbest se utilizează la temperaturi:
- până la 400°C în stare uscată şi
- până la 200 °C în cazul azbestului impregnat.
Clingheritul
- este un amestec de fibre de azbest crisolitic cu un liant de cauciuc şi ingrediente
pentru astuparea porilor.
- Temperatura maximă de utilizare este: 250 ÷ 450 °C.
- se utilizează la etanşări pentru: abur saturat şi supraîncălzit, aer, gaze, soluţii alcaline şi
derivate de petrol.
Fibrele textile
- se utilizează pt. garnituri moi şi a inserţii pentru garnitura manşetă din cauciuc.
- Firele sunt din: bumbac, cânepă, iută, fibre de urzici, poliamide şi alte fibre sintetice.

41 b) Polimeri
Polimerii se împart în două grupe principale: elastomeri şi plastomeri.

Elastomerii
- sunt materiale pe bază de cauciuc natural sau sintetic,
- caracterizaţi prin rezistenţă mecanică redusă şi elasticitate ridicată.
- Elastomerii obţin forma de utilizare prin vulcanizare, proces prin care dobândesc şi
structura chimică definitivă.
Există două tipuri de elastomeri:

- elastomeri rezistenţi la hidrocarburi şi
- elastomeri atacaţi de hidrocarburi.
Garniturile din elastomeri se pot executa cu sau fără suport (textil, metalic etc.).
Compatibilitatea principalelor tipuri de cauciuc în contact cu diferite medii fluide şi
limitele de temperatură între care se pot utiliza elastomerii sunt în tabelul 6.2. p. 212)
42 b) Polimeri
Plastomerii - sunt materiale macromoleculare
- se caracterizează prin înmuiere la încălzire, dar la răcire se întăresc din nou.
- Materiale din această grupă: PTFE (teflonul), Relonul, Nylon, Kapron etc.
- Aceste materiale au calităţi deosebite: sunt neinflamabile, coeficienţi de frecare foarte reduşi, se
comportă bine cu mediul de etanşat (excepţie metalele alcaline: Na, Ka în stare topită).
Poliamidele sunt higroscopice - îşi schimbă dimensiunile funcţie de umiditatea mediului.

Ca urmare, garniturilor le trebuie un tratament de stabilizare dimensională, (fierberea lor la
temperatura de 100 - 110 °C în ulei mineral timp de 30 de minute).
- Prin fierbere în ulei, apa din piesă se elimină şi se absoarbe în loc ulei mineral, obţinându-se un
material saturat de ulei, care nu mai poate absorbi umiditatea din atmosferă. Tratamentul de
stabilizare dimensională se face înainte de prelucrarea mecanică a garniturii.
Poliamidele îşi schimbă dimensiunea (se alungesc) cu creşterea temperaturii,
- fenomen de care trebuie să se ţină seama la montaj şi în proiectare.
Pentru reducerea frecării, în poliamide se introduce grafit (5%) sau bisulfură de molibden (2%).
Compatibilitatea principalelor tipuri de plastomeri în diferite medii de etanşare şi temperaturile
de funcţionare sunt prezentate în tabelul 6.3.
43 c) Cărbunele şi materialele metalice
Cărbunele
- Grafitul - este foarte puţin higroscopic (recomandat pentru etanşarea aburului)
- are coeficient de dilatare redus.
- Cărbunele sintetic - rezistă la temperaturi de 400 °C în aer şi la 600 °C în lipsa oxigenului.
- este autolubrifiant; pentru a elimina porii se impregnează cu materiale plastice.
Materialele metalice sunt utilizate ca etanşări.

- se folosesc sub formă de: garnituri plate, inele de alunecare sau la placarea
unor garnituri.
- Plumbul moale - se utilizează pentru garnituri plate şi în formă de manşoane.
- destinate etanşării mediilor acide la presiuni sub 20 MPa.
- Aluminiul moale - în contact cu aerul formează un strat de oxid protector, dizolvat
de acizi şi de baze. Presiunea maximă de utilizare aproximativ 50MPa.
44
c) Cărbunele şi materialele metalice
Cuprul moale
- se foloseşte pentru garnituri care lucrează la temperaturi înalte.
- presiunea maximă de lucru este 70 MPa.
- se va evita contactul cu oţelul, dacă există pericolul formării celulelor galvanice.
Dacă o garnitură din cupru şi-a pierdut elasticitatea, datorită strângerii, înaintea
remontării aceasta se va încălzi, până la incandescenţă, la foc deschis.
Bronzul şi alama
- se utilizează atunci când este necesară rezistenţa chimică ridicată sau la confecţionarea
garniturilor inelare pentru presetupe şi la etanşările cu inel alunecător.
Oţelul moale, nealiat sau aliat cu crom, nichel, molibden, wolfram etc.
- în scopul creşterii rezistenţei la atac chimic.

45 c) Cărbunele şi materialele metalice
Stelitele (aliaje de Co, Cr, W)

- se utilizează la blindarea suprafeţelor de etanşare foarte solicitate, care
funcţionează la temperaturi ridicate.
Fonta cenuşie
- se utilizează pentru confecţionarea garniturilor inelare, destinate etanşărilor cu inel
alunecător pentru temperaturi înalte, având şi calităţi autolubrifiante.
Argintul, aurul, platina
- se utilizează în cazuri excepţionale, când nu există altă soluţie.
Aliajul Monel - aliaj de nichel (63-68 %) şi cupru
- rezistă la temperaturi ridicate (800°C), dar în contact cu gazele sulfuroase devine
sfărâmicios peste temperatura 260°C.
Compatibilitatea materialelor metalice pentru garnituri de etanşare cu diferite medii şi temperaturile de
funcţionare sunt prezentate în tabelul 6.4.
Definiţii. Clasificări. Materiale.
CALCULUL
Calculul fusurilor radiale
FUSURILOR SI
PIVOTILOR
1 Calculul fusurilor sferice
Calculul fusurilor axiale (pivoţi)
Calculul pivoţilor radiali-axiali

2
CALCULUL FUSURILOR și PIVOȚILOR

Osii. Arbori. Fusuri. Calculul FUSURILOR ȘI PIVOTILOR
3a b
c
Fusurile sunt părţi ale arborilor sau osiilor,

care permit rezemarea lor în lagăre şi
O a d a .O .A b .F .
e rele f s rilor se aleg din ir l n merelor normale, iar ra ele de permit

racordare rotaţia
se în jurul axei longitudinale.
nform STAS 8724-71. Conicitatea fusurilor se va alege din STAS 8724/4-74.
d e f
Fig.4.16
Pivoţii sunt fusuri axiale.

a b c
4.4.1 Defini ii. Cla ific i. Ma e iale. -s
- fusuri radial-axiale: - inelare,
Fusurile suntCalculul p r i ale arborilor sau osiilor, care permit re emarea lor- fusuri n lag radial-axiale:
re i
Osii. Arbori. Fusuri.
Fusurile sunt p permit
FUSURILOR ȘI PIVOTILOR - conice, -
rota ia nsau
r i ale arborilor jurulosiilor,
a ei longitudinale.
care permit re Pemareasunt lor fusuri
n lag axiale.
re i -c
4 permit rota ia n jurul a ei longitudinale. P sunt fusuri axiale. - sferice.
-s
Clasificarea fusurilor: CLASIFICAREA FUSURILOR SI PIVOTILOR
a b c
Clasificarea fusurilor: 2. d d ec a f e aa e :
1. d d c a a c : 2. d d ec a f e aa e :
1. d d c a a c : - fusuri radiale: - cilindrice (fig.4.16 f),
- fusuri radiale: - cilindrice (fig.4.16 f), - fusuri: - radiale - fron ale (de cap ),
- conice (fig.4.16 d), - fusuri: - radiale - fr
- conice (fig.4.16 d), - intermediare.
O a d a .O .A b .F . - sferice (fig.4.16 e). - sferice (fig.4.16 e). - in
d aleg din ir l ne merelor normale,f iar ra Oeleade racordare
d aa .se . .AAbb . .FF - fusuri
.OO (pivo . . a iale (pivo i):
e f s rilor se
Fig.4.16 - fusuri a iale i): - a iale (pi o i),
m STAS 8724-71. Conicitatea fusurilor se va alege din STAS 8724/4-74.
- a iale (pi o i),
-- cc ececi i ne:
ne: - -circ
circ larlar plin
plin (fig.4.16
143(fig.4.16 a),a),
143
- -inelar
inelar (fig.4.16
(fig.4.16b).b). - radial-axiale: - frontale, - radial-axiale:
- -cucuinele
inelemultiple
multiple(fig.4.16
(fig.4.16c);c); - intermediare.
- -sferice.
sferice.
Ma e a e e f Ma e a e e f
-- fusuri
fusuri radial-axiale:
radial-axiale:- -inelare,
inelare,
În majoritatea cazurilor, f rile i picazurilor,
o ii fac corp com inpic o arborii,
În majoritatea f rile ii fac coc
- -conice,
ace eaconice,
or a ea acela ace i maeaerial
or c eaal arborel
a acela i i.ma erial c al arborel i.
a b c
- -sferice.
sferice.
Materialele din care sunt executatedinfusurile
Materialele care suntvor fiexecutate
supuse unor tratament
fusurile vor fi
ra amen e ermochimice, c liree iermochimice,

ra amen re enire. Se recomand
c lire i re caenire.
d ri aSeearecoman
f li
5 Materiale pentru fusuri şi pivoţi
Fusurile şi pivoţii
- fac corp comun cu arborii vor avea acelaşi material cu al arborelui.
- materialele vor fi supuse unor tratamente termice, tratamente termochimice,
călire şi revenire.
- Se recomandă ca duritatea fusului să fie de 2 – 4 ori mai mare decât
duritatea suprafeţei cuzinetului.
- În cazul montării unor rulmenţi pe fus, este necesară o duritate de
aproximativ 330 HB.
O atenţie deosebită se acordă calităţii prelucrării suprafeţei fusului, atât din punct de
vedere a geometriei, cât şi al dimensiunilor.
Suprafaţa fusului trebuie să asigure o aderenţă cât mai bună a lubrifianţior.
Aplicării pe suprafaţa fusului a unor straturi subţiri, din materiale cu calităţi speciale în ceea
ce priveşte rezistenţa la presiunea de contact, uzare şi aderenţă.
Diametrele fusurilor se aleg din şirul numerelor normale, iar razele de racordare se vor
alege conform STAS 8724. Conicitatea fusurilor se va alege din STAS 8724/4.
b c
6
e CALCULUL FUSURILOR
f RADIALE
Fig.4.16

7
Calculul FUSURILOR RADIALE.
Metoda de calcul. Ipoteze de calcul
Metoda de calcul al fusurilor constă în
- dimensionarea după criterii de rezistenţă la încovoiere şi presiune de contact şi
- punerea în concordanţă a dimensiunilor calculate, cu prevederile standardelor
şi cu condiţiile de montaj.
Dimensionarea este urmată, funcţie de precizia calculului, de:
- verificarea la încălzire sau
- calculul regimului optim de ungere.
Ipotezele de calcul al fusurilor radiale:

- coeficientul de frecare de alunecare dintre suprafaţa fusului şi cuzinet este
constant;
- se face abstracţie de filmul de lubrifiant şi de caracteristicile acestuia.
optim de ungere.
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul FUSURILOR RADIALE. l:
-
8
constant; Calculul fusului frontal cilindric radial
- .
l -radial
F Calculul
mixtă.
. frecare,
l/2 / ,
D
d
.)
- încovoiere,
cuplei de frecare.
Dimensionarea
,
F ( l/2),
rezultând momentul încovoietor: Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
optim de ungere.
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul FUSURILOR RADIALE. l:
-
9
constant; Calculul fusului frontal cilindric radial
- .
l -radial
F Calculul
mixtă.
. frecare,
l/2 / ,
D
d
.)
- încovoiere,
cuplei de frecare.
Dimensionarea
,
F ( l/2), Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
rezultând momentul încovoietor:
a) Calculul la încovoiere F
Dimensionarea fusului se face luând în
,
optim de ungere. Fig. 4.17 , . ,
Osii. Fig.
Arbori.
4.17 Fusuri.rezultând
Fig. 4.17
Calculul
momentul
. FUSURILOR
încovoietor: RADIALE.
.
F l: ,
rezultând momentul încovoietor: , l
- a) Calculul la încovoiere
Calculul la ÎNCOVOIERE al fusului frontal cilindric iradiall = W ai ,
Fig. 4.17 . M = F
10
a) Calculul
constant; la încovoiere M i = F 2 = W ai ,
a) Calculul la încovoiere F ( l/2),
- rezultând momentulSe consideră
Fa)încovoietor: forţa radială F concentrată2(.la mijlocul
Calculul la încovoiere
F
l/2), lungimii
( W = l/2), d3
ultând momentul încovoietor: fusului Fl ( l/2), 3 .
rezultând momentul d
32
rezultândîncovoietor:
momentul încovoietor:M
l 4.4.2.1 Calculul i = F = W ,
fusului frontal cilindric
ai W (4.68)
= .
Mi = F = W ai , 2
(4.6l ), l (4.68) 32
l radial
2în care modulul M i = Fde ==FW = W
M i rezistenţă ,
pentru , secţiunea 3circulară: (4.68)
(4.68)
ai ai
d
F (4.6 2 ),
Calculul fusului frontal dcilindric 2 3 radial W = se face .3
W = l . 32 d3
F32 = 0,1 d 3 WW =
ai ,= d32 ..
(4.6 ), . l2 3 frecare, 32 = ,
(4.6 ), Înlocuind în relaţie (4.6 expresia
), F
modulului =şi0făcând
,1 d =aproximarea,ai , = ,
(4.6 ), 2 , = ,
l/2 rezultă egalitatea l 3/ al fusului:
d ,
l F = 0 ,
1 dl
0,1aid
,3 (4.69)
= 0,1 d 3 ai , 2 l F 2d=al ( , , , (4.69)
D
F fusului: (4.69)
d
ai
2 F .) = 0,1 d 3 ai , (4.69)
2 F l
cuplei de d alfrecare.
fusului: d al fusului: d =3 ,
d al fusului: Dimensionarea fusului 0 ,F
2 l
Rezultă diametrul d al fusului:
d al fusului: d = se 3 faceai ,luând în
F l 0,2 ai ,
F l
Fd =l 3 , (4.70)
d =3 , ,
, d = 3 , 0 ,
,2 ai (4.70) (4.70)
Fig. 4.17 sau, exprimat
. în 0
funcţie, 2 F de
ail momentul încovoietor Mî:
,0,2 ai d =3 , , (4.70)
, , 0,2 ai 32 M i
Mî, poate fi
, a) Calculul la încovoiere
, , , d = 3 Mî, poate fi Mî, poate fi
F 32 M i 32 Maii ( l/2), Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
, , d =3 d = 3 Mî, poate(4.71) fi
rezultând momentul încovoietor: ai ai
i ai
- 2
Osii.
constant; Arbori. Fusuri. Calculul FUSURILOR RADIALE. W =
d3
32
.
- .
11 Calculul la PRESIUNEA SPECIFICĂ(4.6
DE CONTACT
), al fusului frontal cilindric radial = ,
4.4.2.1 Calculul
l fusului frontal cilindric
l Presiunea
radial specifică de Fcontact
= 0,1 este
d 3
aiprincipala
, solicitare a (4.69)
F acestor tipuri de fusuri. 2
Calculul fusului frontal cilindric radial se face
Se observă că, în d al fusului:
relatia
O ga e de a i Oi. Ogaii. A
e de
b i. Fa i i.
. i.anterior
O ii. Adeterminată,
b i. F i. frecare,
F l ,
d =3 , (4.70)
b) l/2
Calc l l la e i ea ecific de c ac 0,2 / ai ,
b) Calc l l la e i ea ecific de c ac
D
( o necunoscută:
, ,
d
diametrul fusului este exprimat în funcţie de

, , . Mî, poate fi
.)
, (4.70) l – lungimea fusului.
cuplei de frecare.
, (4.70) d = 3 32 Mfusului
l Dimensionarea i
se face luând în (4.71)
: l lungimea fusului. Raportul
Raportul se notează cu un ai , care
coeficient 𝛼, care se se
numeşte
d l ,
: l lungimea fusului.
parametrul Raportul
l geometric al fusului , c
parametrul geometric al fusului ( = ). , d
145
Fig. 4.17 d . l
Presiunea deparametrul
contact, geometric al fusuluiF,( = ).
,a) Calculul la încovoiere
: d
Presiunea de contact, F F F F, ( l/2),
p= = . (4.72)
,
rezultând momentul încovoietor: l d : d2 Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
l l / ,
- : l , , (4.70)
parametrul
lungimea geometric
fusului. Raportul :
al fusului ( = ). d
, ,care se ,
(
D
d
Raportul Presiunea
: l lungimea fusului. Calculul FUSURILOR deRADIALE.
contact,
constant; l d Fd.) F , care se
Presiunea de contact, p= = .
-
parametrul geometric al fusului , d( =cuplei l
). de frecare. l d d:2 F, .
Calculul ,la PRESIUNEA SPECIFICĂ
12 parametrul l DE: dCONTACT al fusului frontal cilindric radial
geometric
D al fusului ( = ).
(4.72) d4.4.2.1 Calculul fusuluiF: Dimensionarea fusului se face F F în
luând
Presiunea de contact, Presiunea de contact, generată F F, deFforţa frontal p =care =
radială F,cilindric
.,
F,p =F = p =l d . . l d 2
Presiunea
, l de contact, radial pe suprafaţa
:acţionează ,fusului, se calculează
2 cu relaţia: d
, : l d d momentului
F C Fig. 4.17 DCalculul
F (4.72)
fusului
F . frontal sia
cilindric radial se de face F:
încovoiere
D (4.72) =
Fp = F =
= . F: este: (4.72) F = p l d (4.72)
.
(4.68), p
l d l dd2 . :
din care:
2 forța
dF = p l d .
radială
a) Calculul la încovoiere . l frecare,
DD (4.72)
(4.72) C F: F: p l d = 0 ,1 d 3
. sia mome
C Revenind în relatia F în expresia momentului sia momentului ai, de încovoiere
de încovoiere Mî (, Mî ,
l/2),
l/2 rezultând(4.68), F
momentul încovoietor:
= p F
l (4.68),: (slide 9), înlocuind
=
d
mai sus determinate
. p l d .
/
2 pe F :
(4.73)
,
(4.73)
CC D : sia momentului
sia momentului
l de încovoiere M
de încovoiere
(
î ,
, p l Mdî , l ,= 0,1 3
l
d
(4.68),
(4.68), : :
M i = F p l d =
2 W ,
= 0,1 d
ai 3
. d
(4.68)
.) 2 l 0,2 ai ai 2
l 3 = 2 .
pcuplei
l d de ,1 dl
= 0frecare. ai . 3 2 : (4.74) 3
Parametrului
d geometric al
rezultă: : 2 p l d = 0 ,1 d d ai . p = este:
Wfusului . (4.74)
: Dimensionarea
2 fusului se face luând 232 în
: l 2 0,2 ai . l - pt.0fusuri
,2 , rigide:
ai = ,
geometric l 2
Grupând (4.6
0,2 aise ),obține: = . = 𝛼 = 0,5...1,5;.
= 2 , . 2 p 2
(4.75) p elastice:
d 2 l p 0 ,2 ai d d - pt. fusuri
moale
Fig. 4.17 (materialul cuzinetului)
Se scrie expresia parametrului geometric al = p l .
2. fusului . 𝛼 = 1,5(4.75)
...3(4).
d . F p = 0,1 d 3
ai , .
(4.69)
funcţie de: geometric 2 l 0,2 ai Observaţie:
geometric
- a)
valoarea presiunii
geometric
admisibile de contact a . = =
Calculul la încovoiere
moale
geometric moale
(materialul
materialului mai (materialul
cuzinetului) p cuzinetului)
moale (materialulmoale p p şi decuzinetului)
(materialul
cuzinetului) d p aî: Fusurile cu 𝛼 >1
p aî:
F d al fusului: ( l/2),
se vor verifica la încovoiere.
- valoarea
moale momentul efortului
(materialulîncovoietor:
cuzinetului) l 0𝜎,2
rezultând admisibil la încovoiere
Valoarea pparametrului
= = :
aî geometricl al fusului
ai 0,2 ai (4.76) l aî:Prof.dr.ing.
0,Radu
2 Cotețiu
d p = = ai
Valoarea parametrului geometric al fusului
intervale de valori:
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul FUSURILOR RADIALE.

- pentru fusuri rigide: = 0,5 1,5;
- pentru fusuri elastice: = 1,5 3(4).
Ob e a ie: Fusurile cu valoarea parametrului geometric mai mare decât unitatea
13 Calculul
se vor la PRESIUNEA
verifica la solicitarea SPECIFICĂ
de încovoiere. DE CONTACT al fusului frontal cilindric radial
Tabelul 4.3 Valori ale presiunii admisibile pentru diferite cuple de materiale
Presiunea
Nr. Ma e ial l f l i i Materialul
Ungere F nc iona e T a ia admi ibil
crt. fel l p el c ii cuzinetului
pa [MPa]
Foarte Foarte mare
1
foarte bine lustruit
C 15 25
Foarte
2
prelucrat îngrijit
C Mare 14 20
Bronz sau bronz Foarte Foarte mare
3
lustruit
C 9 15
Bronz sau bronz Foarte mare
4 , B C 6 9
B
C
5 B Mare 3 6
îngrijit
Cu
6 Bronz
O a a B
.O .A .F . Mijlocie 2,5 3
O a a .O .A .F .
7 F , Bronz Foarte C mijlocie 1,5 2,5
prelucrat îngrijit , mijlocie
prelucrat îngrijit 146
Tabelul 4.4 Valori ale efortului admisibil la încovoiere
Tabelul 4.4 Valori ale efortului admisibil la încovoiere
Re is en a admisibil la nco oiere aî [MPa]
Re is en a la r pere Re is en a admisibil la nco oiere aî [MPa]
Solicitare
Materialul Re is en a la r pere Solicitare Solicitare Solicitare
Materialul [MPa] Solicitare Solicitare alternat
[MPa] cons an aîI p lsan aîII alternat
cons an aîI p lsan aîII sime ric aîIII
400 130 70 sime

40 ric aîIII
400
500 130
170 7570 45 40
O e ca b 500 170
O e ca b 600 200 9575 55 45
600
700 200
230 11095 65 55
700
800 230
270 110
130 75 65
O e a ia 800 270 130
O e a ia 1000 330 150 90 75
1000
400 330
100 150
50 30 90
Oe a 400 100
Oe a 500 120 7050 40 30
F a ce ie 500
400 120
65 3570 25 40
F a ce ie 400 65 35 25
F a ce ie 400 65 35 25
400 100 50 30
Oe a
500 120 70 40
F a ce ie Calculul FUSURILOR RADIALE.
400 65 35 25
) Ca a
14 Calculul la ÎNCĂLZIRE al fusului frontal cilindric radial
) Ca a
Ipoteza de studiu: : ,
seFrecarea dintre fus si cuzinet
: .
realizează un lucru mecanic, ,
seA , . :
care se transformă
A , integral în căldură. :
F v
Puterea specifică pierdută prin frecare este: PfspPfsp F v
d l
(pm v )(pm v ) (4.77) (4.77)
d l
în care:
în care: este estecoeficientul
încoeficientul de frecare
care: 𝝁 estedecoeficientul
frecare dedede alunecare,
frecare
alunecare, de F F este sarcina care
F alunecare,
încarcă fusul, v .este viteza periferică a fusului.
fusul, fusul,
v v .
Dacă valoarea coeficientului,
de frecare (p v)
𝝁 nu variază cu viteza periferică,
atunci produsul (p ⋅ ,.v) este o mărime (p caracteristică
v) pentru căldura degajată în lagăr.
. la încălzire se face prin compararea produsului
Atunci verificarea rea produsului (p v) cu valorile admise
(p ⋅ v) cu valorile admise
din tabele (pa vef alunecare). rea produsului (p v) cu valorile admise
din tabele (pa vef alunecare).
din tabele (pa vef alunecare).Tabelul 4.5 Valori admisibile ale produsului (p v)
Nr.
Fel l ma inii (p v)a [MPa m/s]
crt. Tabelul 4.5 Valori admisibile ale produsului (p v)
1 4 8
Nr. 2 Transmisii deschise cu mers 3 6(p v)a [MPa
Fel l ma inii m/s]
crt. 3 18
1 4 1 3 4 8
5
2 Transmisii, deschise cu mers 3
3 6
6 3 7
3 7 3,5 5 18
4 8 12 1 3 Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
5 , 3
a b c
15
CALCULUL
d FUSURILOR
e SFERICE
f
Fig.4.16

d
a) Calculul la presiunea de contact
F a l0 d sf = 1,4 d . (4.86)
l p=
l d Osii.pa
Arbori. Fusuri.
d sf = 1,4 d Calculul . (4.84) la. presiunea (4.86) de contact se
Ob er a ie: F Fig. ,4.19 , a) Calculul la presiunea (4.87),
deecontact
Calculul
l 0
FUSURILOR SFERICE.b) Calc l l de e d i = 1 ,4 d la c
. ie e (4.86)
cesteia
F Fmax 16.
l0
cilindric frontal a)(fig.
Calculul4.19),
Calculul lalacu presiunea
parametrul
presiunea desfde contact
geometric:
contact se , face cu
Fusurile sferice se utilizeazăCalculul
Fig. 4.19 atunci(4.87),
F când la= presiunea
l arborii execută cilindric
de contact frontal de
mişcări se faceF cu
(fig.oscilaţie
4.19), cu
. parametru
= 1 , 25 . p
(4.85)
M = = F l 0l admp = W. ai .
dsf
cu un(4.87),
a) d Calculul la presiunea
cu parametrul geometric: l d=
de contact
i
Fig. 4.19 d0
4.4.3 Fusul fusului
sferic se asimilează
l0 fus dsfcilindric frontal, = 1,25 .
aCalculul sferic
Calculul la F presiunea de contact se face cu d
d0
d
l Legătura dintre diametrul
a
sferei p
şi =diametrul padm .
fusului cilindric (4.87) echivalent
frontal
Fig. 4.19 b) Calc l l de el i e (4.87), la clF d ie e
este dată deegalitatea:relaţia: d sf = 1,p4 d =. padm . (4.86)(4.87)
l d . d sf = 1,4 d . d0 (fig.
b) Calc l l de e i e la c ie e M = F l =FW . 3
a) Calculul la presiunea , de contact i p =
0
d p ai .
adm4.19).
(fig. d 0 (4.87)
a) Calculul
cilindric frontal (fig. la presiunea
4.19), cu parametrul de contact
geometric: l a) 0
d Calculul Fl 0la=presiunea ai . ,de con
) Calc l l de e i e
l 0 F la c Mie = e
F l = lW0 . (4.88) 32
Calculul i
b) Calculul de rezistenţă
la 0presiunea l ai
la1,25încovoiere
de contact
- se (4.85)
face
se
Calculul face
pentru la cu
presiunea
diametrul ,
gâtuirii de dconta
dsfb) Calc l l de e i(4.87), e la c
=
ie
=
e
. , d
(4.87),
0 (fig. 4.19). 0
g. 4.19 Fig. 4.19 d
d0
d
a egalitatea: M = F l = W
l i 0 ai . (4.8 ) , 3 -se dastfel (4.88)
0 (fig. 4.19). d0 al
egalitatea: în care, pt sectiunea = F l 0F = W ai . d 0
M i circulară: , Rezultă: dp== F (4.88)
3 d sfp==1,4 d . Fl
p = . (4.86) . (4.87) 0
padm .
d 0 c) Calc 0
adm ai l d
l d l l de e 32,
ifica e la c-se,l i astfel
e
FlW0 == ai . (4.89)
ea: b)a) Calculul
Calc
32
l l la depresiunea
e i e de contact la c ie e , -se astfel
l0
l l deegalitatea:
e i e la c c) Calculul ie e (4.8 la) presiunea de contact se face cu d0 al fusului. î
Calcululded 03verificare la încălzire d0
(4.8 ) Fl 0 = la încălzire d al fusului. d (fig. 4.19).
ai . constă (4.89)(p v)admisibil.
Fig. 4.19 Calculul de verificare (4.87), 30 0
M i = condiţiei:
F l 0 = W (paiv) . efectiv
32 e d în verificarea
Mc)i =CalcF l 0 l=lW de .0 = e0la aic. l i e
aiFlifica (4.88) (4.89) ,
c) Calc l l Valoarea
de e ifica e la (p
admisibilă c v)admisibil
l ie F32 p în. intervalul: î m/s], ,
p se
= limitează adm , (4.87) (p v)adm = 0,8...1,0 [MPa ,
(4.8 ) unde viteza v se calculează l d
d0 al fusului. ,
la ,diametrul maxim-se al fusului dsf. î
egalitatea: astfel 149
Diame rele f s rilor se aleg din ir l n merelor normale, iar ra ele de racordare se
vor alege conform STAS 8724-71. Conicitatea fusurilor se va alege din STAS 8724/4-74.
Pivot circular Pivot inelar Pivot cu inele
17
a b c
CALCULUL FUSURILOR AXIALE
d e f
Fig.4.16
18 Calculul FUSURILOR AXIALE (PIVOȚI).
La pivoți, forţa aplicată acţionează axial pe o suprafaţă de contact circular sau inelară.
Fusurile axiale sunt supuse la următoarele solicitări:
- compresiune,
- presiune
O a d
de contact,
a .O .A b .F .
Diame rele f -s rilor

încălzire
se aleg din ir l n merelor normale, iar ra ele de racordare se
vor alege conform STAS 8724-71. Conicitatea fusurilor se va alege din STAS 8724/4-74.
- încovoiere, pentru fusurile axial-radiale.

F
, , -radiale. d : : ,
, F p . , (4.91)
4.1 Repa , i ia
4.1 Repa i ia
Osii.
p
p
e
e
i
i
nii
Arbori.
nii
la pi
la
o
pi
ii
Fusuri.
o
ci c
ii ci
, 2la i
d
c la i
Calculul4 FUSURILORm
-radiale. AXIALE (PIVOȚI).
, I , ( .
F 4.20
, ).
p . , (4.91) :
, 19 m :
Repartiţia
calculul .pivotuluipresiunii la PIVOŢII
i ).ia pcircular, 4
e i nii2laeste: CIRCULARI
2
pid oFLa ii ci fusul
c la i nou uzarea
( Repa
4.4.4.1 4.20 F d
F p . I ,
(4.91)
, , Teoretic, F Fpresiunea pdintre , m
m4. Ifus şi cuzinet este repartizată
, (4.91) :este:
uniform şi are valoarea:
4.20 ).
F 4 calculul pivotului circular,
2 circular, este: La fusul nou uzarea
, , . C , calculul , F pivotului
,d :.
F I , p m (4.91)
(( . .4.20
4.20 ). ). 4
,Fcalculul pivotului circular, este: La fusul . C
nou uzarea ,
FF PF F
fsp f v (
Practic,
d 1
I
p )presiunea
v I ( p ) dintre
d 1 r ,. C
fus şi cuzinet
, p , este
ct, . repartizată
(4.92) după :
o curbă
( . 4.20calculul pivotului
). calculul circular,
pivotului (care este: Laeste:
teoretic
circular, fusuloLa
este noufusul
uzarea
hiperbolă echilaterală)
nou uzarea (fig.).
pmin
pmax
pmax
d1 F Ipoteza.C F de lucru: , Pfsp I Ff v ( p ) vP,fsp( p:)Ff rv ( ) ( )

p p v ct.p(4.92)r
pmax
ppmax
pmin
min
.C
d1 Dar coefi La fusul .nou
, : este: , La: specifică
pmin
pmin
C calculul
uzarea pivotului
este
, proporţcircular,
ională cu puterea fusul nou uzarea
pmax
, d1 Ppierdută prin( frecare:

) ( ) rr
(4.92)
pmax
F v p v
Pfsp Ff v ( p ) v . (Cp ) coefi
fsp f Dar p ct . (4.92)
p ct. (4.92) ,
pmax
pmax
p
p dd1 Pfsp Ff v , ( .p ) v ( p ), r Dar coefi :
pmin
pmax
p ct . (4.92)
(4.92)
pmin
pmin
d
pmax
pmin
pmin
, constanţi; ., ,
pmax
F d coeficienţiid pconsideră
,
d Dar Dar
Dar coefi
coefi Pfsp Ff v ( p ) v ( p )
şi se r p ct . (4.92)
pmax
d Dar coefi F d . Asupra

p = constant.
, ,
pmin
pmin
dd d , , Pentru a fi constantă relaţia se impune acestuia

(4.92)
(4.92) ca si:
a d , pp de suprafaţă
Fie un element dF,. . la
inelar, care (4.92)
poate
F
distanţă d . Asupra
𝝆 de centrul pivotului şiacestuia
cu
d lăţimea Dar dcoefi ,
F : d𝝆. Asupraa p acestuia acţionează, o. forţă elementară normală dF, care dF,poate
d d d Fd , , acestuia (4.92)
d d . :
Asupra
d da dF F 2 d p . p a d . Asupra (4.93) , .
acestuia
dF,
dF care 2 poate d p. (4.93)
F d . Asupra acestuia ,
, a. Cazul pivotului circular :
Fig.4.20
d Osii. Arbori. Fusuri. Calculul
bF Se propune
F
d 2
se ,
a FUSURILOR
pm . AXIALE (PIVOȚI).(4.91)
a. Cazul
Repartiţia presiunii la pivoţii circulari 4 dpivotului
. Asupracircular
acestuia
F.
20 a
Fig.4.20 , Se propune a se , care poate
dF,
(4.93)
a. Cazul
( pivotului
. 4.20 circular
).
0 a rse,studia variaţia presiunii de contact pe suprafaţa,
Se propune
: : circular supus acţiunii unei forţeF.
pivotului axiale F.
F F I ,
(4.93)Integrând relaţia dF0 2 rpivotului
r calculul
, d pcircular, . rîntre limitele
este:0(4.93)
→ rfusul
La , nou uzarea
,
b se poate:Fdetermina2 forţa
pd axială, 2 care p acţioneazăd pasupra r.
2 pivotului circular: (4.94)
r
a.d1 Cazul0 pivotului . C circular, 0r :
F 2 pd 2 p d p 2 r. (4.94)
(4.94) Se propune a 0 seP
pmax
: (4.94) fsp F v
F. (
f circulară p )0v ( p ) r p ct . (4.92)
pmax
din care presiunea pe suprafaţa de contact este:

pmin
pmin
4.93) : 0 r, F Variaţia presiunii în lungul razei , 𝝆 a pivotului,
: p . Dar
O a d a
se înlocuieste
. O . A b . F .
coefi în relaţie valorile 𝝆 = 0 şi 𝝆 = r ale razei, (4.95)
,
d d 2 rF , rezutând presiunile maximă O a d a (4.92)
și minimă .O .A b .F .
r p r . (4.95)
F 2 pd - pentru 2
𝝆 r
2 p = 0 d- presiunea p p p2de .1apmpivotului,
F rcontact . se poate
este maximă:
(4.94) pmin →înlocui
∞ în
. (4.96)
F , 2 2
a depivotului, F , 1înlocui
d 0 d 0
- pentru 𝝆 = r - presiunea minima 2 r -se contact : se
p poate
valorile presiunii pm . pentruîn
95) Obser a ii: , -se valoriled . 2presiunii
Asupra
2 2 acestuia
pentru
pective. Astfel: r
respective. Astfel: 1. a spreObser
Presiunea centrul pivotului
a ii: tinde spre . dF, care poate
u =0 valoarea 2.presiunii
Observaţii: C de 1.contact tinde
Presiunea spre
: spre infinit:
centrul . p tinde spre
pivotului ; .
entru = 0 F
valoarea presiunii de contact tinde spre infinit: p ;
u =r p . 3. D 2. C dF , 2 d p.
(4.95) :(4.93)
,
, p . :
(4.93), r1 r: F (fig. 4.20 b).
b. CazulArbori.
Osii. pivotuluiFusuri.
inelar 2
d d F Calculul
Fd pm . FUSURILOR AXIALE F (fig. 4.20 (PIVOȚI). ,
r(4.91)
b). r
4 (4.93), r r: d F. Asupra 2 pd acestuia 2 p d 2,
Repartiţia presiunii la PIVOŢII INELARI
1
21 , F (fig. 4.20 b). , r r1 r r1
Cazul pivotului inelar Seastudiază D variaţia
(4.93), presiunii de contactr1 r:peF suprafaţa2dF, pd care 2 ppoate
pivotului
( b.. 4.20 ). inelar supus acţiunii unei forţe
(4.97),
axiale F. , d 2 p
I , : : r1 r r1 r
(4.93),
F F r1 r:- se face integrarea D (4.97),
relaţiei dF 2 d pF între
. 2 limitele
pd 2r p→ r:d
(4.93)
calculul pivotului circular, este: La fusul nou uzarea
r F 1
r1
r : r p 1 .
a b F 2D pd 2 (4.97),
p d 2 p (r p r1 )2. F(r r1 ) (4.97)
. C r D a. , Cazul: pivotului circular : 2 (r r ) .
d1 1 r1 1
ap
Fig.4.20 SeD propune a se
(4.98) F ,
pmax
D (4.97), Presiunea (
Ffpevsuprafaţa ) (
inelară) de contact p (4.92) . a pivo
Pfsppunctele p v
respective. Astfel:p r pF. ct . 2 (r r,1 )
pmax
: (4.98) -se
pmin
pmin
I (4.93) punctele
Variaţia 0- Dpentru:
presiunii r ,lungulAstfel:
respective.
în = r1 𝝆 a pivotului,
razei , a
F F
: Dar p se coefiînlocuieste
pentru: .în relaţie
- (4.98) = r1 valorile razeip𝝆 = r1 şi 𝝆, = r. , p (4.98)
max ;
d d , 2 (r respective.
r1 ) (4.92) p 2 (Fr r1 )r1
- pt. 𝝆 = 0punctele-r presiunea maximă Astfel:
der contact: pmax ;
D F 2 p pd
- -pentru: 2 p
pentru: = r =(r r1 ra d . p 2
1) pivotului, se poater 2. (r r )
1 1r (4.94)
înlocui în
0 - pentru: = r (r r1) 0
d - pt. 𝝆 =Fr - presiunea minima , valorile F F
(4.98)
D d
(4.94) , de contact: -se p p F presiunii pminppentru
. ;
d . Asupra 2 2(r (r r1 )rr p)r .
p acestuia
max
punctele respective.: Astfel: 2 ( r r )r
1 min 1
a Obser
- presiunea a ii: de
maximă contact dF, care
se obţine pe muchiapoate 1 interioară a
- pentru: = r1 - pentru: = r (r r 1 ) :
F 1.
suprafeţeiObser : a ii: definităde diametrul d1
inelare,
D (4.99) (4.100),
Observaţii: p - la 1. .FD (4.99) F (4.95)
(4.100),
2 rdimensionare, dF se2va pune d p .
condiţia cap valoarea(4.93) maximă a .
pmin
p presiunii p ; ( ) (4.99)
2 (r der1diametrul)
de contact să max
fie sub valoarea 2
admisibilă, r r r
coresp.
1
a D r1 d 1.
1a pivotului, se poate înlocui
pmax < pîn
b materialului de diametrul
mai d . cupla
a. Cazul 2.Obser a moale
ii:
pivotului
din
circular , de contact (cuzinet): a.
pentru:
- (4.95) = r (r r1 ) 2. , , -se valorile presiunii pentru :
.F .
Osii. Arbori. Fusuri. PIVOTI CU INELE
r normale, iar ra ele de racordare se
Pivoţii cu inele
r se va22alege din STAS 8724/4-74.
- pot prelua sarcini axiale mari, la gabarite reduse ale
suprafeţei de lucru.
Forma inelelor :
- dreptunghiulară
- trapezoidală,
Numărul inelelor de maxim 5 – 6,

- pentru a evita încărcarea neuniformă a acestora.
Solicitările la care sunt supuşi pivoţii cu inele sunt:

- presiunea de contact,
- încovoierea şi
c - încălzirea. Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
:
23
F z
4
d
Calculul PIVOTILOR CU INELE
2
2 d1
2
pa . ( ) (4.101)
a. Calculul
L la presiunea de contact d2
F ainterior
. O .d
O a d - determinareaA1 bdiametrului
.F . : în. funcţie de forţa axială.
O a d a .O O .A a
b .dF a . exterior
. O . A al
b inelelor
.F
F/z F/z d1 (0,6...0,8,)d 2 . (4.102)
FF , , F
z
,Forţa axială, carez acţionează pe un număr
z , z de suprafeţe inelare,,
c : : se
(4.102) (4.101)
: poate determina cu relaţia:
F zpoate((
F z 4d 2 d1 pa
4
))
d222 determina
d212 pa.. diametrul exterior d2 al
( )
F z d 22 d12 pa . 4 F (4.101)
pivotului inelar:
(4.101)
(4.1
b
4 d
( )
LL 2
d22
d . (4.103)
2
t
F
F interiordd1 Legătura
interior 1 L
dintre diametrul ::
exterior 1 dK2 şi diametrul
zpa d12
interior d
F/z
F/z F/z
F/z F interior( ,6,61......00,,88))dd 2 ..
dd11 (00d
(4.102)
(4.102) :
c
F/z F/z (4.102)
(4.102)la încovoiere
2
1(4.101) (0,6...0,8 )d .
d (4.101)
2 (4.1
c
poate
Diametrul
b.
determina
exterior
Calculul
diametrul exterior d
d2 al pivotului d22 al
inelaral pivotului
pivotului inelar:
c poate determina diametrul exterior (4.102)
inelar: (4.101)
Calculul poate
la încovoiere
determina
se face pentru inelul
4 F diametrul exterior d2 al pivotului ine
4F
b
(( ))
. (4.103)
b
d2 . . (4.103)
d2
1 K 22 zpa
t
4F
b
t
1 K zpa
( )
d2 . (4.1
2
t
d1 1 K zpa
b. b 1 . Calculul
Calculul la la încovoiere
încovoiere pentru inelul pivotului
d2 b. Calculul la încovoiere
U
Calculul lala încovoiere
Calculul încovoiere se se faceface pentru , inelul
pentru inelul
c,
F1: b.. Calculul la încovoiere Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
.
Calculul la încovoiere se face pentru in
Calculul la încovoiere b. seCalculul
Calculul face
la încovpen
la
d:1 F : .
1
.
Calculul la pivînco
Calculul b . Calculul
PIVOTILOR laCU încovoiere
INELE pentru inelul
( )
1 Fig. 4.21
d2 2 2 F
F zb1.dd-d12pentru
1 dU 1 p
inelul.
a pivotului b1. Calculul
d 1
b la încovoiere
1. Calculul
,
bla (4.101)
pentru la
1. încovoiere
Calculul inelul p
înco
24 b. Calculul la încovoiere: 4 d 2
d F1:crapodină
2 M d1 d 2
U Ub1. Calculul , la înc
b2. - pentru d2 F1: U
L d2 FU1:
Fig. 4.21 F 1F :
F interior
b1. Calculul Fig.
d1la4.21
încovoiere pentru inelulFpivotului
Fig. 4.21 1 : . FM1 i FF.11c: W aifus , F
Fig. 4.21 z F
( ) z 1
F/z F/z Un inel al pivotului va prelua, Fig. 4.21
d1pe lăţimea
0,6...0,8c,dforţa . axială F1: (4.102)F1 . F1
M 2 :
M M : : z :
c M
Momentul încovoietor generat M (4.102)
de această forţă este:(4.101)2 : :
F1c W ai fus , M i F1c1 W ai , d b
poate determina diametrul Mexterior i d2 al pivotului W inelar: , fus
M i F1 c W ai fus , M i F16 c W ai fus ,
M i4 F F1c : W ai fus ,
b
în care: :d
( )
: . (4.103)
2 d
22 2d bd
t
- W - modulul de rezistenţă pt. 1 d1 K

secţiunea
b zp : dreptunghiulară
c 21
.
: W , a W 1
,
: 6 d2 b2
6
echivalentă supusă 2 efortului
Dimensionarea de încovoiere:
inelului se face
1
Wprin determinarea , va
d1 b : : 2 6
b.W Calculul, la încovoiere d1 b
d 2W d1 : , b d 2 6dM 1 i
- c este lăţimea6inelului: c . c . .
Calculul la încovoiere 2se face 6 pentru d 22d dinelul
c 1 1 .ai
:
Dimensionarea inelului se face : prin
Dimensionarea . determinarea
inelului se face valorii
prin grosimii
determinarea
2 b a inelu
valo
Dimensionarea inelului pivotului C
d d Dimensionarea 6 Mdi 2 se
inelului d1 face prin determinarea
6M i va
încovoiere,
- determinarea 2 1 care
valorii apare
b în inel
grosimiic b a inelului:. . b .
d1 c . :dpentru
1 ai 2 d61M aii
Calculul
b
de
1. Calculul
verificare 2 a
la încovoiere
inelului pivotului
inelul b pivotului .
d2 Dimensionarea
C inelului
C se face prin determinarea6dM1valorii grosi
Dimensionarea inelului se U
face
- determinarea
încovoiere, prin
care apare determinarea
valorii în tensiunii
încovoiere,inel la încovoiere
care valorii
apare în inelși , grosimii i ,
c,
b a i ai
inelului:
.
C 6M i d1 b 2
comparaea F1: cu valoarea :
încovoiere,
admisibilă :
6M i care apare în inel b . Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
C
: :
Osii.încovoiere,
Arbori. Fusuri.
care apare în inel Calculul PIVOTILOR CU INELE ,
25
i
6M i
d1 b
b. Calculul la încovoiere: 4
(
F2: . zb1.d- 22pentru
d12 inelul )
pa . pivotului
6M i
(4.109) (4.101)
b2. - pentrui crapodină . (4.
L d1 b 2 d2
F interior
b2. Calculul d1la încovoiere pentru crapodină :
1 (0,6...0,8de )d 2încovoiere
2. Calculul
F/z la încovoiere en F/zc a Se odinpornește de la expresiadmomentului . (4.102)
exprimat în
funcție de produsul forță (F) și brațul :
forței (c), respectiv produsul
b 2. Calculul la încovoiere en c a odin (4.102)
c F dintre modulul
d t 2 de rezistență (W) și valoarea efortului (4.101)
admisibil la
C M i1 c
încovoiere
2
poate determina
( ai1 ) diametrul exterior d2 (4.110) al pivotului inelar::
z1 6 2
O a F a d 2.t O 4. F
A b .F .
b
(4.103) (4.
Maii1 este ccea a cuzinetului.
( ) . .
n care valoarea pentru efortul admisibil la încovoiere O a ai
z1d 2a . O6 . A b 12. F
t
(4.110) 1 K zpa
în care valoarea pentru efortul admisibil la încovoiere
6M i ai este cea a cuzinetului.
D 152care lăţimea crapodinei: t =t = 6M
din
(4.110) d
i (4.111)
d 2 ai2 ai cuzinet
b. Calculul la încovoiere cuzinet
c. Calculul la încălzire 152

Calculul la încovoiere se face pentru inelul
Verificarea
c. Ca la
a încălzire se face .prin:
c.- Ca
calculareaa valorii presiunii de contact dintre pivot şi
,crapodină,
, ( ) (pm vm)a, unde
d1 vm -, compararea
b1. ,Calculul (p v) cu (produsului
la încovoiere
produsului )
pentru :inelul (pm vm)a, (pm v
pivotului
admisibil
d2 vm - : pivotului:
Uunde v m este viteza corespunzătoare razei medii a inelului
d + d2
, c,
rm = 1 (4.112)
F1: 4d + d Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
1 2
a. Calculul la compresiune
F este un calculul deH verificare, care
P Ca
4.4.5 Osii.
c Arbori. Fusuri.
- ad a -axiali C
determinarea valorii efortului unitar de compresiune c,
d2 , , este un calculul , de .verificare, care
P Calculul
- PIVOŢILOR RADIALI-AXIALIdeterminarea valorii compresiune:
efortului
26 d 2 materialului mai moale. Acesta se face unitar
pe bazade compr
, Pivoţii radial-axiali
, a. : sunt solicitaţ
Calculul , i simultan
la compresiune . la forţe radiale şi axiale
F Fig. 4.22
materialului 2mai moale. Acesta se face c =
d1 - sunt supuşCi la solicitări de: - compresiune, d2 -axiali
l1
a. Calculul la compresiune =
: verificare,
F c, (4.113)
F l
este un calculul de - încovoiere,
4 care
C -axiali
2
Hddeterminarea valorii efortului unitarde deFcontact,d
compresiune c,
la -încovoiere
presiune
l1
1
este un calculul de verificare, care 2
d2 b. Calculul = c ,
4
l
determinarea C valorii efortului unitar de compresiune
- încălzire. c , :
d2 compresiune:
H
materialului
a. Calculul mai moale.
la compresiune - calcululAcesta
4F
se face pe baza
de verificare
Fig. 4.22 materialului :mai moale.
- determinarea Acestac unitar
valorii efortului =se face acpe= H baza 𝛔c(4.114)
2de compresiune
M i l1 = W, i ,
compresiune: d
- :compararea cu valoarea admisibilă
d 2 2 a materialului mai
d1
l1
moale (𝛔c adm) d 22 F = 2

, 4F (4.113)
d1 c =
l1
b. Calculul la Fig. 4.22

încovoiere F= c, 4 din care: c
(4.113)2 ac
l
O a 4 a .O .A b . F d2 .
l
C
H
H :
b. Calculul la încovoiere:
4 FH l132 Hl1
b. Calculul la M iîncovoiere
= H l1 = W i ,max din=care:
c + i =i = +3 . (4.115)
.
C compresiune:
compresiune: :
2
d2 d2 d2 3
O a a .O .A b .F .
4F 4F î:egal 32diametrul
Efortul
Fig.Fig. Practic,
unitar maxim
4.224.22 - lungimea pivotului c = este = ac
caproximativ ac cu
(4.114) (4.114)
exterio
4F 32 Hl 2
Md1i2 =. H 2
l1 d= W
consideră atât = + = + Dacă: 2 l1 d i,
max c i
Hd l21unitar 3 2 (4.117)
compresiunea, cât şi Efortul
i = 23 ,. d 2 maxim ia în considerare (4.116)
atât
b. încovoierea:
Calculul la încovoiere d
î:
, , , .
este un calculul de verificare, : care
4.4.5 Ca c
P Osii. Arbori. Fusuri.
- determinarea
ad a -axialid valorii efortuluia.unitarCalculul de compresiune la d 2
compresiune c,
d2 F , , , F= . c,
l1
1 2
(4.
Calculul PIVOŢILOR RADIALI-AXIALI C 4
l
P 27 - materialului H mai moale. este Acesta
un se face
calculul de peverificare,
baza care
, Pivoţ i i radial-axiali
,: a. sunt solicitaţ
Calculul la, i simultan
compresiune .la forţ eO radiale
a şai axiale
.O .A b
F determinarea valorii efortului unitar de compresi
d2
d1 - sunt supuşCi la solicităcompresiune: ri de: d 22 - compresiune, -axiali
= c+ i =
l1
a. Calculul F
la =compresiune
materialului , mai moale. (4.113) max
F este un calculul 4de - verificare,
c
încovoiere, 4 FAcesta se face pe
care
l
C
Fig.determinarea
4.22 : c = -axiali ac (4.
H valorii efortului Practic,
- presiune unitar
lungimea de compresiune
pivotului2
d 22 este aproximativ c, eg
d2 este un calculul de verificare, care de contact, d2
d1 l1 d 2
l1
determinarea - încă
valorii efortului unitar de compresiune c c, lzire. F = ,
d2 l compresiune: ,
4face
materialului
b. a. Calculul la încovoieremai moale.
Calculul laHcompresiune4-Fcalculul de verificare Acesta se pe baza
C materialului
- determinarea :
mai moale.
valorii =Acestaunitar
c efortului se: de face pe(4.114)
compresiune baza𝛔c,
Fig. 4.22 2 ac 4F 32
d = +
- : compararea cu valoarea compresiune:
2Oadmisibilă
a 2
d a a materialului
. O . A b . Fmaimax . 2
d1 M = H l = W , d (4.
l1
moale (𝛔c adm) i 2F =1 2 i ,

d1 d c 4 F4 F 32 Hl (4.113) 2
l1
2 =
b. Calculul la încovoiere = , 4 (4.113)
l
Fig. 4.22 F c din care:= c + = 2 + ac 1 .

4 max c i d 2 ,
C
H
H : 2d î: d 3
b. Calculul la încovoiere: calcula diametrul exterior al pivotului: 2 2
Practic, lungimea a pivotului
. O l . A este b .aproximativ egal cu diametrul exterior
b. Calculul =O
M i = Hlal1încovoiere W a i, H 1 .
F . (4.115)
C compresiune:
compresiune: i =
3 : diametrul l1 exterior
d2 F + 8 H
(4.
din care: d2 4F 32 Hl1 d2 =
max 4=F c + , i 4 =F + al pivotului:
. 0,8 (4.117)
Fig. 4.22 Efortul unitar maxim -
Fig. 4.22
O a a . O . A b . F c = .
232c = ac d 2 acd 2
î : 2 3 (4.114) (4.114)ai
M i =dH l1 = W2 i ,
consideră atât
Practic, lungimea pivotului este32aproximativ 2
Dacă:
d 2 cu diametrul
egal 4 F 32 exterior
Hd 2 + 8H
1 alFpivotului:
H l 4 F Hl 1
compresiunea, cât şi
Efortul max
unitar = +
= c maxim = +
ia2 în considerare . = +
(4.117) =
i
1 .i 3 l1 d 2 atât max 2 (4.116) 3 î: 2 0,8 ,ai
b. Cotețiu încovoierea:
Calculul
Prof.dr.ing. Radu la încovoiere
solicitarea la încovoiere: d3 d 2 d 2 c. Ca d
a 2 d 2 d 2
( ,) . H = l d 2 p2 .
( ).
4.4.5 Ca c ad a -axiali (
Osii. Arbori.
c. Fusuri.
Ca
d.
a
de= contact
Calculul la presiunea H l d 2 p2 .
se face cu ajutorul produsului pmvm,
( .120),
P Calculul
(
- PIVOŢILOR
Calculul
) RADIALI-AXIALI
la presiunea
, .
de contact este un calculH.
de verificare, care se face
28
,
c. Calculul la încălzire: Calculul,la încălzire seel:
( .120), ,
face cu ajutorul .
produsului pmvm,
d. Pentru
Calculul ,la presiunea
cuzinetul
pentru radial, suprafeţe(radiale
ambele de contact H. a fusului H,
şi axiale)
H
,
Calculul la presiunea de p2 = este un
contact pa . calcul
( de verificare, (
). care
a. Calculul la l compresiune
d2
F d. Calculul la presiunea de contact
el:
=
H -pcalcul de verificare
C p 2 a. -axiali
Pentru cuzinetul - se face radial,
distinct, pentru = l l dddouă
H cele 22 p2 .tipuri de cuzineţi (radial,șiH, axial)
, este un calculul de verificare, care
(
( .121), d1. Pentru cuzinetul radial,
determinarea valorii efortului unitar de ,
compresiune
( .120), , aria diametrală , c,
d2 material mai moale.Forţa radială este: H = l d 2 p2 .
( .121), , H. ,
materialPentru
maimaterialului
moale. din care
cuzinetul mai moale.
presiunea
axial, efectivă Acesta se aface
pe suprafaţ radială
F, pea pivotului:
baza
( .120), H(
,
Pentru
:
, cuzinetul axial, p =
trul frontal exterior d2
pa . H.F,
interior d1). 2 se va impune condiţia
l d 22
d1 ,
( )
d2( 2 2 trul frontalde bună funcţionare
exterior d2
l1
interior d1).d2. Pentru cuzinetul axial, pFF === d2H d1 c , pp1 , . (4.113) (
(
4
)
l
, 2 4 2 a ,
dl22 d d21
H
( .121), Forţa axială este: F = p1 , ,
F, cu rela 4
material mai moale.din care,presiunea efectivă pe suprafaţa frontală a pivotului:
( .121), compresiune: F, cu rela 4 F ,
material mai Pentru
moale. cuzinetul axial, F,
Fig. 4.22
,
p1 =
c ( 2
)
42 F 2 pa . se va impune condiţia (
= d(24 F d1 trul
ac frontal (4.114)
de exterior d2
bună funcţionare
interior dcuzinetul
Pentru 1). axial, p1 =
(d 2d 2 2
154d ) pa . F,
LAGĂRE
CU
ROSTOGOLIRE

Ø Alegerea variantei de rezemare şi
alcătuirea lagărelor cu rulmenţi
8.4 Ø Proiectarea lagărelor cu rulmenti
Ø Principii de calcul pentru rulmenţi
Lag e e a e de aØ Elemente
a e aprivind montarea si
e e a ea da ea a demontarea
b rulmentilor
af a e ca e de a e.
2

3
PROIECTAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI

Alegerea
Alegerea variantei
variantei de
de rezemare
CU şi
rezemare
LAGĂRE şialcătuirea
alcătuirealagărelor
ROSTOGOLIRE lagărelorcu
curulmenţi
rulmenţi
Alegerea
4În proiectarea variantei
În proiectarea sistemului
sistemului mecanic
de rezemare
mecaniccu curulmenţi
rulmenţise
şisealcătuirea
ţine
ţineseama
lagărelor
seamaşişidedeaspecte
cu rulmenţi
aspectetehnologice
tehnologice, ,înîn
ASPECTE TEHNOLOGICE de care se tine seama în proiectarea sistemului mecanic cu rulmenţi
scopul
scopul realizării
realizării
în scopul pretenţiilor
pretenţiilor
realizării de
dede
Încerintelor
proiectarea precizie
precizie
sistemului şimecanic
precizieşiformă
formă cuaarulmenţi
şi formă pieselorseşiţine
pieselor şiaaseama
a pieselor, şi de aspecte
montajului
amontajuluişişipentru
montajului pentru
şi tehnologice
oofuncţionare
pentru ,corectă.
funcţionare
funcţionare corectă.
în
corectă.
scopul realizării pretenţiilor de precizie de

--utilizarea
utilizarea şideformă a pieselor
rulmenţi
rulmenţi şi a montajului şi pentru
corespunzători
corespunzători mărimiio funcţionare
mărimii corectă. forţelor
şişidistribuţiei
distribuţiei forţelor
Realizarea
Realizarea
rigidităţii
rigidităţii lagărelor
lagărelor - utilizarearigidităţii
-- creşterea
creşterea de rulmenţi corespunzători
rigidităţii carcasei mărimii
carcasei (prin
(prin şi distribuţieiei,
nervurarea
nervurarea forţelor
ei, prin
prin forma
forma
constructivă,
constructivă, pereţi
pereţi de
de aceeaşi
aceeaşi grosime
grosime pentru
pentru aa nu nuproduce
producedilatări
dilatări
Realizarea diferite
diferiteetc.).
etc.).
rigidităţii lagărelor - creşterea rigidităţii carcasei (prin nervurarea ei, prin forma
constructivă, pereţi de aceeaşi grosime pentru a nu produce dilatări
-- proiectarea
diferite etc.). carcasei
proiectarea carcaseidintr-o
dintr-obucată,
bucată,iariaracolo
acolounde
undeacest
acestlucru
lucru
nu
nu este
este posibil,
posibil, proiectarea
proiectarea acesteia
acesteia din
din două
două bucăţi,
bucăţi, dar
dar cu
cu
Realizarea
Realizarea coaxialităţii
coaxialităţii asigurarea
asigurareacentrării
centrăriiîntre
întreacestea.
acestea.
lagărelor
lagărelor
- proiectarea carcasei dintr-o bucată, iar acolo unde acest lucru
-- prelucrarea
prelucrarea alezajelor
alezajelor
nu este posibil, înîncare
proiectarea care sesevor
acesteia dinmonta
vor monta rulmenţiidar se
rulmenţii
două bucăţi, seva
cu vaface,
face,
Realizarea coaxialităţiipe
pe cât posibil,
posibil, în
câtasigurarea în aceeaşi
aceeaşi
centrării între
prindere,
prindere, fără
acestea. fără nici
nici oo altă
altăpoziţionare
poziţionareaa
lagărelor mesei. mesei.
lagărelor
- prelucrarea alezajelor în care se vor monta rulmenţii se va face,
5 Alegerea variantei depe cât posibil, în aceeaşi prindere, fără nici o altă poziţionare a
rezemare
mesei.
şi alcătuirea lagărelor cu rulmenţi
În proiectarea sistemului mecanic cu rulmenţi se ţine seama şi de aspecte tehnologice, în
posibilă
scopul realizării pretenţiilor dacă se
de precizie vor respecta
şi formă a pieselor şicondiţiile
a montajuluide abatere
şi pentru de formă
o funcţionare şi poziţie
corectă.
referitoare la arbori
Realizarea - utilizarea de rulmenţi corespunzători mărimii şi distribuţiei forţelor

se realizează cu ajutorul rulmenţilor
poziţiei axiale
Realizarea (aceştia trebuie să permită:
a arborilor
rigidităţii lagărelor - reglarea poziţiei
- creşterea corecte
rigidităţii a angrenajelor
carcasei montate
(prin nervurarea ei, pe
prinarbore
forma
- dilatarea arborelui,
constructivă, pereţi defără introducerea
aceeaşi de forţe
grosime pentru a nu suplimentare
produce dilatări în
rulment,
diferitecare
etc.). pot conduce la blocarea acestuia)

OBSERVAŢII: nu este posibil, proiectarea acesteia din două bucăţi, dar cu
Realizarea coaxialităţii asigurarea centrării între acestea.
1. Rulmenţiilagărelor
trebuie să realizeze fixarea radială şi axială a arborelui
6 Alegerea variantei de rezemare şi alcătuirea lagărelor cu rulmenţi
Realizarea poziției axiale a arborilor
scopul realizării pretenţiilor de precizie şi formă a pieselor şi a montajului şi pentru o funcţionare corectă.
OBSERVAŢII:
- utilizarea
1. Rulmenţii trebuie să realizeze de rulmenţi
fixarea radialăcorespunzători
şi axială amărimii şi distribuţiei forţelor
arborelui
2. MontajulRealizarea
proiectat nu trebuie să introducă forţe suplimentare în rulment când
rigidităţii
arborele se dilatălagărelor
termic sau -secreşterea rigidităţii
încovoaie sub carcasei (prinforţ
acţiunea nervurarea ei, prin forma
elor exterioare.
În acest scop se utilizează: diferite etc.).
MONTAJE DE RULMENTI CU LAGĂR CONDUCĂTOR ŞI LAGĂR CONDUS:
nu este posibil, proiectarea acesteia din două bucăţi, dar cu
lagărelor
2. Montajul proiectatLAGĂRE
nu trebuieCU
să ROSTOGOLIRE
introducă forţe suplimentare în rulment când
7
arborele seAlegerea variantei
dilată termic sau de
se rezemare
încovoaieşisub
alcătuirea
acţiunealagărelor cu rulmenţi
forţelor exterioare. În acest scop
se utilizează montaje de rulment cu lagăr conducător şi lagăr condus:
MONTAJE DE RULMENTI
scopul realizării CU LAGĂR
pretenţiilor de precizie CONDUCĂTOR
şi formă a pieselor ŞI LAGĂR
şi a montajului şi pentru o funcţionareCONDUS
corectă. :
Lagărul conducător (fix) este- utilizarea

lagărul care fixează
de rulmenţi axial arborele
corespunzători mărimiiînşiambele sensuri.
distribuţiei forţelor
Realizarea
Lagărul condus (flotant, liber) este lagărul care are posibilitatea de a se deplasa axial, în
cazul dilatărilor termice; are rol numai deconstructivă,
sprijin radial.
pereţi de aceeaşi grosime pentru a nu produce dilatări
diferite etc.).
Deplasarea axială se poate realiza prin:
- deplasarea -înproiectarea
interiorulcarcasei
rulmentului
dintr-o bucată, iar acolo unde acest lucru
- deplasarea asigurarea
inelului încentrării
carcasă. între acestea.
lagărelor
scopul
OBSERVAŢ II: realizării
MONTAJE pretenţiilor
DEdeRULMENTI
precizie şi formă
CUa pieselor
LAGĂR şi a montajului
CONDUCĂTOR şi pentru o funcţionare
ŞI LAGĂRcorectă.CONDUS:
1. Dacă un arbore se sprijină pe mai multe lagăre cu rulmenţi, atunci

- utilizarea de rulmenţi corespunzători mărimii şi distribuţiei forţelor
un singur lagăr va fi conducător, celelalte vor fi lagăre conduse.
Realizarea
2. Dacă pe arbore există un rulment axial, atunci acesta va fi
totdeauna rulment conducător. constructivă, pereţi de aceeaşi grosime pentru a nu produce dilatări
diferite etc.).
3. Rulmenţii radial-axiali, datorită particularităţilor constructive, nu se
montează în varianta lagăr condus şi lagăr conducător, dar pot forma
împreună (în pereche) un lagăr - proiectarea carcasei dintr-o bucată, iar acolo unde acest lucru
conducător.
Realizarea
4. Rulmentul coaxialităţii
încărcat mai puţ in radial
asigurarea seîntre
centrării alege
acestea.ca lagăr conducător.
lagărelor
VARIANTE DE REZEMARE
În funcţie de modul în care participă cele două lagăre la preluarea forţelor axiale:
1. Varianta în care fixarea axială

- utilizarea în ambele
de rulmenţi sensuri
corespunzători adistribuţiei
mărimii şi arborelui se
forţelor
REALIZEAZĂ
RealizareaîNTR-UN SINGUR LAGĂR, celălalt fiind mobil:
(MONTAJE CU LAGĂREconstructivă,
CONDUCĂTOARE
pereţi de aceeaşi Ş I CUpentru
grosime LAGĂRE CONDUSE).
a nu produce dilatări
diferite etc.).
1. Varianta în care la fixarea axială a arborelui participă AMBELE
LAGĂRE, fiecare realizând fixarea
- proiectarea într-un
carcasei dintr-osens:
bucată, iar acolo unde acest lucru
(MONTAJE DE nu este posibil,
LAGĂRE CU proiectarea acesteiaRECIPROCĂ).
CONDUCERE din două bucăţi, dar cu
lagărelor
LAGĂRE CU ROSTOGOLIREA) VARIANTA
Alegerea variantei de rezemare şi ÎN CARElagărelor
alcătuirea FIXAREA AXIALĂ SE R
cu rulmenţi
10 AMBELE SENSURIVARIANTE
A ARBORELUI, CELĂLA
Realizarea poziției axiale a arborilor DE REZEMARE
scopul
A) VARIANTA DE realizării pretenţiilor de precizie şi formă a pieselor şi a montajului şi pentru o funcţionare corectă.
FIXARE AXIALĂ A
ARBORELUI REALIZATĂ - utilizarea de rulmenţi corespunzători mărimii şi distribuţiei forţelor
ÎNTR-UN SINGUR
Realizarea Fr
LAGĂR, ÎN AMBELE
SENSURI, CELĂLALT constructivă, pereţi de Aaceeaşi grosime pentru a nu produceB dilatări
diferite etc.).
FIIND MOBIL ÎN RA RB
DIRECŢIE AXIALĂ
Fr Forta radială din angrenaj nu este posibil, proiectarea acesteia din două bucăţi, dar cu
RA Reactiunea in reazemul A
lagărelor
RB Reactiunea in reazemul B
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu - prelucrarea alezajelor în care se vor monta rulmenţii se va face,
LAGĂRE CU
E FIXAREA ROSTOGOLIRE
AXIALĂ SE REALIZEAZĂ ÎNTR-UN SINGUR LAGĂR, ÎN
Alegerea variantei de rezemare şi alcătuirea lagărelor cu rulmenţi
A ARBORELUI,
11 CELĂLALT FIIND MOBIL ÎN DIRECŢIE AXIALĂ
Realizarea poziției axiale a arborilor VARIANTE DE REZEMARE
A) VARIANTA DE
FIXARE AXIALĂ A - utilizarea de rulmenţi corespunzători mărimii şi distribuţiei forţelor
ARBORELUI REALIZATĂ
Realizarea Fr
ÎNTR-UN SINGUR
rigidităţii lagărelor - creşterea rigidităţii carcasei (prin nervurareaF ei, prin forma
LAGĂR, ÎN AMBELE A
constructivă, pereţi de aceeaşi a B dilatări
grosime pentru a nu produce
diferite etc.). R
SENSURI, CELĂLALT
A RB
FIIND MOBIL ÎN
DIRECŢIE AXIALĂ - proiectarea carcasei dintr-o bucată, iar acolo unde acest lucru
Fr Forta radială din angrenaj nu este posibil, proiectarea acesteia din două bucăţi, dar cu
Fa Forta axială din angrenaj asigurarea centrării între acestea.
lagărelor
RA Reactiunea in reazemul A
RB Reactiunea in reazemul B
12
Fig. 5.21
A) VARIANTA DE
FIXARE AXIALĂA - utilizarea de rulmenţi corespunzători mărimii şi distribuţiei forţelor
ARBORELUI REALIZATĂ
Realizarea Fr
ÎNTR-UN SINGUR
Fa
A B
LAGĂR (A), ÎN AMBELE constructivă, pereţi de aceeaşi grosime pentru a nu produce dilatări
SENSURI, CELĂLALT diferite etc.). RA RB
FIIND MOBIL ÎN
DIRECŢIE AXIALĂ
lagărelor
- prelucrarea alezajelor în careFig.
se vor monta rulmenţii se va face,
5.21
MONTAJEÎnCU LAGĂRE
proiectarea CONDUCĂTOARE
sistemului ţineCU
mecanic cu rulmenţi seȘI şi de aspecte
LAGĂRE
seama tehnologice, în
CONDUSE
Caracterizarea generală
scopul realizării a acestui
pretenţiilor de tip de
precizie şi formă montaj:
a pieselor şi a montajului şi pentru o funcţionare corectă.
- montajul permite dilataţii termice mari,
- deformaţiile de încovoiere să fie în limitele admise de tipul de rulmenţi utilizaţi;
Realizarea
- montajul
rigidităţii este recomandat
lagărelor în cazul:
- creşterea rigidităţii carcasei (prin nervurarea ei, prin forma
constructivă,
- arborilor lungi, pereţi de aceeaşi grosime pentru a nu produce dilatări
diferite etc.).
- arborilor care lucrează la temperaturi ridicate,
- arborilor- sprijiniţi
proiectareape mai multe
carcasei lagăre;
dintr-o bucată, iar acolo unde acest lucru
- poate lucra la turaţii nu şi
medii estemari.
posibil, proiectarea acesteia din două bucăţi, dar cu
lagărelor
- arborilor care lucrează la temperaturi ridicate,
- arborilor sprijiniţi pe mai multe lagăre;
LAGĂRE
- arborilor CU pe
sprijiniţi ROSTOGOLIRE
mai multe lagăre;
- poate lucra la turaţii medii şi mari.
14 Alegerea
- poate lucra lavariantei de rezemare
turaţii medii şi mari. şi alcătuirea lagărelor cu rulmenţi
MONTAJE
DeplasareaÎnCU LAGĂRE
axială, datorită
proiectarea CONDUCĂTOARE
dilataţiilor
sistemului rulmenţi se Şse
mecanic cu termice, I CU
ţine LAGĂRE
poate
seama şirealiza CONDUSE
de aspecte
în tehnologice
două moduri: , în
Deplasarea axială, deplasări
-scopul
pentru datorită dilataţiilor termice, se poateserealiza în două moduri:
realizării pretenţiilor de precizie şi formă a pieselor şi a montajului şi pentru o funcţionarerulmentului,
axiale mici, deplasarea face în interiorul corectă. prin
- pentruunor
utilizarea deplasări
rulmenţiaxiale radiali mici,
cu roledeplasarea
cilindrice, fără se face
umeriînde interiorul rulmentului,
sprijin (tip N sau NU).prin
utilizarea unor rulmenţi radiali - utilizarea
cu role de rulmenţi corespunzători
cilindrice, fără umeri mărimii
de şi distribuţiei
sprijin (tip N forţelor
sau NU).
- pentru deplasări axiale mai mari, prin deplasarea întregului rulment mobil în
- pentru Realizarea
deplasări axiale mai mari, prin deplasarea întregului rulment mobil în
alezajul carcasei.
alezajul carcasei. constructivă, pereţi de aceeaşi grosime pentru a nu produce dilatări
diferite etc.).
OBSERVAŢII:
OBSERVAŢII:
1. Deplasarea rulmentului pe fusul arborelui se prevede mai rar şi numai în situaţia
inel exterior
1. Deplasarea rotitor şi inel
rulmentului peinterior
fusul staţionar.
nu estearborelui se prevede
posibil, proiectarea acesteia mai rar bucăţi,
din două şi numai
dar cuîn situaţia
2. exterior
inel Se va stabili caşilagăr
lagărelor
rotitor inel conducător, rulmentul cu forţa radială mai mică.
interior staţionar.
inel inel exterior
exterior rotitor
rotitor şi inel
şi inel interior
interior staţionar.
staţionar.
2. Se va stabili ca lagăr conducător, rulmentul cu forţa radială mai mică.
15
2. Se Alegerea variantei
va stabili ca de rezemare
lagăr conducător, şi alcătuirea
rulmentul cu forţalagărelor cu
radială mai rulmenţi
mică.
MONTAJE CU LAGĂRE CONDUCĂTOARE ŞI CU LAGĂRE CONDUSE
Componenţa lagărului
În proiectarea fix mecanic cu rulmenţi se ţine seama şi de aspecte tehnologice, în
sistemului
Componenţa lagărului fix
Lagărul fixpretenţiilor
poate fi decompus din:
Lagărul fix poate fi compus din:şi formă a pieselor şi a montajului şi pentru o funcţionare corectă.
scopul realizării precizie
- pentru sarcini axiale mici: - pentru sarcini axiale mari:
- pentru sarcini axiale mici: - pentru sarcini axiale mari:
- utilizarea de rulmenţi corespunzători mărimii şiradiali
distribuţiei
- un rulment radial cu bile; - doi rulmenţi axialiforţelor
cu bile sau
- un rulment radial cu bile; - doi rulmenţi radiali axiali cu bile sau
- un Realizarea
rulm. cu role cilindr. de tip NUP; role montaţi în X sau O;
rigidităţii
- un -rulm.
un rulment lagărelor
cu role cilindr.
radial decu
axial -tipcreşterea
NUP;
bile role
- unmontaţi
/ role.rigidităţii carcasei (prin înaxial
X sau
nervurarea
rulment O;
şiei,unul
prin radial.
forma
- un rulment radial axial cu bile / role.
diferite etc.). - un rulment axial şi unul radial.
CONCLUZIE:
CONCLUZIE:
Varianta în care fixarea axială în ambele
- proiectarea carcaseisensuri a arborelui
dintr-o bucată, se realizează
iar acolo unde acest lucru într-
Realizarea
unVarianta
singur lagăr,coaxialităţii
arefixarea
în care avantajul unei
axială înîncărcări
centrăriiuniforme
ambele
asigurarea sensuri a rulmenţilor,
între acestea. arborelui seavând ca rezultat
realizează într-
obţinerea lagărelor
unei durate de funcţionare apropiată pentru aambele lagăre.având ca rezultat
un singur lagăr, are
avantajul unei încărcări uniforme rulmenţilor,
(MONTAJE DE LAGĂRE CU C
16
B) VARIANTA ÎN CARE LA
FIXAREA AXIALĂ A
ARBORELUI PARTICIPĂ
Realizarea
AMBELE LAGĂRE,
FIECARE REALIZÂND
- creşterea rigidităţii carcasei (prin nervurarea ei, prin forma
A grosime pentru a nu produceB dilatări
constructivă, pereţi de aceeaşi
FIXAREA ÎNTR-UN SENS diferite etc.).
(MONTAJE DE LAGĂRE CU
CONDUCERE RECIPROCĂ)
lagărelor Montajul rulmenţilor în X
ÎN CARE LA FIXAREA AXIALĂ A ARBORELUI PARTICIPĂ AMBELE
AGĂRE, FIECARE
LAGĂRE REALIZÂND FIXAREA ÎNTR-UN SENS
CU ROSTOGOLIRE
MONTAJE DE Alegerea
LAGĂRE variantei de rezemare şi alcătuirea
CU CONDUCERE lagărelor cu rulmenţi
RECIPROCĂ)
17
B) VARIANTA ÎNrealizării
scopul CAREpretenţiilor
LA de precizie şi formă a pieselor şi a montajului şi pentru o funcţionare corectă.
FIXAREA AXIALĂ A
ARBORELUI PARTICIPĂ - utilizarea de rulmenţi corespunzători mărimii şi distribuţiei forţelor
AMBELE LAGĂRE,
Realizarea
FIECARE REALIZÂND
FIXAREA ÎNTR-UN SENS constructivă, A pereţi de aceeaşi grosime pentru a nu produce dilatări B
(MONTAJE DE LAGĂRE CU diferite etc.).
CONDUCERE RECIPROCĂ)

lagărelor Montajul rulmenţilor în O
EALIZÂND
(MONTAJE
LAGĂRE FIXAREA
DE LAGĂRE
CU ROSTOGOLIRE ÎNTR-UN SENS
CU CONDUCERE REC
RE CU18 CONDUCERE RECIPROCĂ)
B) VARIANTA IN CARE LA FIXAREA AXIALĂ A ARBORELUI PARTICIPĂ AMBELE LAGĂRE, FIECARE
REALIZÂND FIXAREA INTR-UN SENS (MONTAJE DE LAGĂRE CU CONDUCERE RECIPROCĂ)
Realizarea
X- creşterea rigidităţii carcasei (prin Onervurarea ei, prin forma
- Arborele este condusdiferite
axial etc.).de fiecare rulment numai într-un sens.
- Această variantă se recomandă la arbori cu lungimi mai mici.
- Reglarea jocului în rulmenţ ii radiali
- proiectarea carcaseiaxiali se face
dintr-o bucată, cuunde
iar acolo ajutorul
acest lucru
distanţ ierelor
Realizarea între capace
coaxialităţii şi carcasă; caseta rulment şi carcasă
asigurarea centrării între acestea.
lagărelor arc, care acţionează pe inelul exterior.
sau a discurilor
19
B) MONTAJE DE LAGĂRE CU CONDUCERE RECIPROCĂ
CARACTERIZAREA MONTAJELOR ÎN X SI ÎN O 2. Montajul rulmenţilor în O
- se recomandă în cazul arborilor scurţI şI
1. Montajul rulmenţilor în X - utilizarea de rulmenţi corespunzători mărimii şi distribuţiei forţelor
rigizi, cu deformaţii la încovoiere neglijabile
şi deformaţii termice mici (la rulmenţii radial-
Realizarea
- se recomandă în cazul arborilor lungi,
axiali dilatările modifică jocul în rulmenţi).
rigidităţii
cu deformaţ lagărelor
ii termice neglijabile,- creşterea rigidităţii carcasei (prin nervurarea ei, prin forma
constructivă, pereţi de- aceeaşi
În acest caz,pentru
grosime distanţ a dintre
a nu producepunctele
dilatări de
rezultând micşorarea distanţei dintre aplicaţie a reacţiunilor este mai mare, decât
diferite etc.).
punctele de aplicaţie a reacţiunilor, faţă distanţa dintre centrele rulmenţilor,
distanţa dintre centrele rulmenţilor. - Efect: micsorarea braţului consolei (m) şi
- proiectarea carcaseimărirea
dintr-o bucată, iareiacolo
distanţ unde
dintre acest lucru
centrele de presiune
nu este posibil, proiectarea acesteia
ale celor din douăi (n),
doi rulmenţ bucăţi, dar cu
lagărelor - Consecinta: rezultă uniformitatea încărcării
pe direcţia radială.
la încovoiere neglijabile şi deformaţii termice mici (la rulmenţii radial-axiali dilatările modific
rulmenţi).
LAGĂRE CU ÎnROSTOGOLIRE
acest caz, distanţa dintre punctele de aplicaţie a reacţiunilor este mai mare, decâ
Alegerea
dintre centrele varianteiavând
rulmenţilor, de rezemare
ca efect şimicşorarea
alcătuireabraţului
lagărelor cu rulmenţi
consolei (m) şi mărirea dista
20
centrele Realizarea
de presiune ale celor doiaxiale
rulmenţia (n), rezultând uniformitatea încărcării pe direcţia radial
poziției arborilor VARIANTE DE REZEMARE
B) (MONTAJE DE LAGĂRE CU CONDUCERE RECIPROCĂ)
COMPONENŢA LAGĂRELOR LA MONTAJUL RULMENŢILOR ÎN X ŞI O.
- utilizareaîndeXrulmenţi
Lagărele, la montajul rulmenţilor corespunzători
şi O, se compun din:mărimii şi distribuţiei forţelor
Realizarea
- pentru sarcini axiale mici:
- rulment radial cu bile pereţi
constructivă, pe underând;
aceeaşi grosime pentru a nu produce dilatări
diferite etc.).
- rulment radial cu role cilindrice tip NJ.
- pentru sarcini axiale mari: carcasei dintr-o bucată, iar acolo unde acest lucru
- proiectarea
- rulmenţi radial-axiali
Realizarea coaxialităţii cu bile sau role.
asigurarea centrării între acestea.
lagărelor
21

ale inelelor sau pe corpurile de rostogolire, ca urmare a obosirii straturilor superficiale ale
materialului. Pentru evitarea acestei forme de deteriorare, rulmenţii rotitori se calculează la
durabilitate, relaţiile de calcul fiind determinate pe baza unui număr mare de determinări
experimentale, deoarece duratele de funcţionare prezintă o repartiţie statistică.
22 Durata de funcţionare. Durabilitatea.
Pentru calculul acestor montaje cu rulmenţi, este necesară definirea unor noţiuni specifice, lucru
Rulmenţii rotitori prezentat în continuare.
- rulmenţii ai căror turaţie de Fiabilitatea
funcţionare unuieste rulment
mai este probabilitatea
mare ca acesta să atingă sau să depăşească, în anumite
ca 10 rot./min.
condiţii de încărcare şi funcţionare, o durată de funcţionare determinată.
Rulmenţii statici (oscilatori) Durabilitatea unui U Nrulment,
IVER SITA
considerat T Ereprezintă
separat, A D Enumărul N OdeRrotaţii
D efectuate
d i n de B
- rulmenţii ai căror turaţie de funcţ
inelul ionare
rotitor pânăC laeste
a tmai
apariţia dmică
e primelorr ade semne10de
C rot./min.
o oboseală
n s t a rmaterialului.
u c ţ i La i turaţie
d econstantă,
M a
durabilitatea se poate măsura şi în ore.
Durata de funcţionare a unui rulment
Fiabilitatea unui O lot R deGrulmenţi,
A N E consideraţi
DE M AŞINI
identici,
- este determinată de starea sa de uzare.
care funcţionează în condiţii identice, reprezintă procentul
- tipul de uzură care predominădin numărul la total
rulmenţ i esteaideterminată
de rulmenţi de vor
lotului care probabil
uzarea de oboseală, manifestată
atinge sau depăşi în special durataprinde pitting.
funcţionareUzarea prin
de bază.
pitting apare pe că̆ile de rostogolire
Convenţional, s-a ale inelelor
considerat sau pe
ca durată de corpurilor
funcţionare dede
bază cea
PRINCIPII
corespunzătoare unei fiabilităţi
DE
de 90%,
CALCUL
deci cea
PENTRU
rostogolire.
pe care o pot atinge RULMENŢII
sau depăşi 90% din ROTITORI
rulmenţii lotului
Durabilitatea (L) unui rulment -
supus încercărilor. Din cauza dispersiei duratelor de
- reprezintă numărul de milioane denurotaţ ipoate
i pânstabili
ă la care, la aununui de
funcţionare, seDurabilitatea (L)
cu exactitate dacă rulment
un
număr de rulmenţi aparent identici,
rulment apar
va atinge primele
durata semneimpusă,
de funcţionare de ci numai p al
æC ö ru
oboseală, în proporţie de cu 90%. Se calculează
o probabilitate de 90%. cu relația: L10 = ç ÷ (5.39)
Durabilitatea de bază sau durabilitatea unui lot è Pdeø
23 Durabilitatea. Capacitatea de încărcare statică și dinamică.
Durabilitatea modificatăa rulmenţilor. L’ = a1a2a3 L10

- a1 pentru fiabilitate;
- a2 şi a3 pt. condiţii legate de materialul şi de ungerea rulmentului (grosimea filmului de lubrifiant h şi
rugozitatea Ra suprafeţelor elementelor de rulare).
Capacitatea dinamică de încărcare (C)
- este forţa pur radială, de mărime şi direcţie constantă, pentru care un lot de rulmenţi identici
ating o durabilitate de un milion de rotaţii.
Capacitatea statică de încărcare (C0)
- este forţa pur radială, de mărime şi direcţie constantă, pentru care la un lot de rulmenţi
identici apare frecarea de rulare (o deformaţie permanentă de 0,01% din diametrul
elementului de rostogolire).
Observaţie:
Capacitatea dinamică de încărcare (C) şi capacitatea statică de încărcare (C0)
se determină experimental, în condiţii de laborator; iar valorile lor se găsesc, funcţie
de tipul şi mărimea rulmentului, în cataloagele de rulmenţi.
P
r = X Fr + Y Fa; (5.41)
LAGĂREU CU
N I VROSTOGOLIRE
E R S DINAMICĂ
SARCINA I T A T E A ECHIVALENTĂ
D ESARCINA
NORD d i n B
- coeficientul
A
DINAMICĂinelul
pentru cazul e,inel
I A
ECHIVALENTĂ
funcţie M A R E
de punctul
al exterior
cărui valorirotitorsunt
şi în e
interior este fix: de intersecţie al lor.
C1.aCalculul
t e d r asarcinii
C o n echivalente
s t r u c ţ i ai unei
d e M a ş i n i P = VXFr +Y Fa, (5.42)
24 Usarcini
N I V E R S I T A T E A D E N O R D d i n BînAcare:
combinate de direcţie
IA MARE
Pentru
capacitate
un rulment
de încărcare
cunoscut, al cărui
O aR tGeAdNrEa D C
Cconstantă
E oMnAsŞt I rNuI c ţ i i d e M -a X, ş Ynsunt
i i coeficienţi indicaţistatică (C0) se
în catalog,
poate stabili din catalog s
pentru fiecare şitippentrude o
încărcare cunoscută (Fa), se va calcula s
ORGANE DE MAŞINI rulment în parte;
Fr Fa (
P=X2FR+Y2FA Sarcina raportul æF
, putându-se F ö determina
astfel
C0 X,Y = f ç a ; a ÷
PRINCIPII
Fr2 DE CALCUL PENTRU
echivalentă ç C VF ÷ (5.43)
P=X1FR+Y1FA valoarea lui e dinèæ FSTAS 0 FaR ø7160-74.
ö În
RULMENŢII ROTITORI = f çç a
; care÷÷ depinde
PRINCIPII DE CALCUL PENTRU - V este factorulX,Y cinematic,
continuare, se compară C VF
raportul
(5.43)
Fa
cu
è 0 R ø
RULMENŢII ROTITORI
Durabilitatea (L) a unui rulment de raportul capacităţilor dinamice de bază
VFr
- V este factorul cinematic, care depinde
Fr1 F1 p
alevaloarea
celor luidouă
e: căi de rulare ale
Durabilitatea (L) La unuiæ Crulment
ö de raportul capacităţilor dinamice de bază
= ç ÷p (5.39) rulmentului. Valori recomandate:
F
10 ale celor două acăi£ e ,derezultă
- dacă rulare X =ale
1 şi
P
æèC öø – pentru inel
VFinterior
r rotitor: V = 1;
rulmentului. Valori recomandate:
10 = ç
FLa1
Durabilitatea modificată ÷a rulmenţilor.
Fa (5.39) –,pentru
Y = 0– pentru inel interior
iar sarcina exterior rotitor:V=1,2.
dinamică echivalentă
P
è Føa2 inel rotitor: V = 1;
L ¢
Durabilitatea modificată = a1a2a L10,
a3 rulmenţilor.(5.40) se calculează
Observaţie:
– pentru cu exterior
Utilizarea
inel relaţia:
uneiarotitor:V=1,2.
sau celeilalte
Fig. 5.18 P = V Fsarcinii (5.44)
- a1 pentru fiabilitate;
L¢ = a1a2a3 L10, (5.40) drepte, pentru
Observaţie: calculul
Utilizarea r
uneia sau dinamice
celeilalte
echivalente, este Faindicată de valoarea
--Curba
a1apentru
2 şieste
afiabilitate;
pentru condiţii
3 aproximată legatedrepte,
prin două de drepte, pentru
- dacă calculul > e sarcinii
, rezultă,dinamice
pentru un
VF
-materialul
ale
a2 căror 3 din
şi aecuaţii
pentru carecondiţii
sunt este legate
de forma: executat
de echivalente,Faeste indicată
raportului ,
r
care se
de valoarea
compară cu
rulmentul
- pentru şi
materialul de
dinelemente
cazul inel legate
careexterior
este fixde. şi inelul
executat rulment cu Far joc normal, X = 0,56 şi
Sarcina interior este raportului
æ Fa ö , care se compară cu
rulmentul şi derotitor:
elemente legate de. Y = f çç
coeficientul ÷÷F>
r 1 , al iar
e, cărui sarcina
dinamică
valori
sunt în
echivalentă: SARCINA DINAMICĂ P = X FECHIVALENTĂ
r + Y Fa; (5.41) è C 0 ø
-SARCINA
pentru cazul inel exterior rotitor şi coeficientul e, aldecărui
funcţie de punctul valorialsunt
intersecţie lor. în
DINAMICĂ ECHIVALENTĂ echivalentă se calculează cu relaţia:
inelul interior este fix: funcţie de punctul de intersecţie al lor.
1. Calculul sarcinii echivalente a unei P = VXFr + YFa (5.45)
P = VXF r +Y Fa, (5.42) Pentru un rulment cunoscut, al cărui
1. Calculul
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu sarcini
în care:
sarcinii
combinate echivalente
de a unei
direcţie Pentru un rulment cunoscut, al cărui
nel
esteexterior executatrotitor:V=1,2. Fa se calculează cu relaţia:
Fig. Fa 5.18 raportului , care se compară cu FFF aa se
zarea
ului de.
egate uneia sau celeilalte
, care se compară LAGĂRE cu
Fr CU continuare,
ROSTOGOLIRE
continuare, se compară
se compară raportul
P =raportul
- V Fr
dacăcontinuare, a £cu
cu , (5.44)
rezultă
ecompară ra
Fr1 Frsarcinii
calculul F1 dinamice valoarea lui e: VF VF
VFr rr
F coeficientul
Calculul SARCINII F e,
DINAMICE
F al
F cărui
ECHIVALENTE
valoarea valori lui sunt
pentru
e: un F
în a
rulment valoarea lui e:
cunoscut
te
ientul
CHIVALENTĂ
e F Fe,
1
indicată 25
aproximată
1 aldecăruiprin valori
a1
valoarea două drepte,
sunt r1
îna 1 valoarea lui- e:dacă Y = 0 , >
iar e , rezultă,
sarcina Fa dinamicăpentru un e
funcţie Fa2de punctul de intersecţie al Fa VF - dacă - dacă£ e , £rezul
lor.
F
F a
e , re
e de
ecuaţii punctul
Pentru de
suntcompară
un intersecţie
derulment
forma:cu al
cunoscut, lor. - dacă se
- dacă VF £ e , rezultă X VF
a e r
calculează
£ , rezultă cu X relaţia:
= 1
= 1r şi VFr şi
care se Fig. 5.18 a1 rulmentFa cu VFrr joc normal
valente a unei Fa1
cazul - inel exterior
capacitatea
F de
F fix
Pentru
încărcareşi F
inelul
un a rulment
statică (C
F
) cunoscut, al Y cărui
= 0 , iar Y = ,0 ,PX
sarcina =V
iar =dinamică
Fr0,56
sarcina şi
dinamic
udeun rulment Fa1
a1
direcţie cunoscut,Fa
a
al cărui Y == 00 ,,Fiar
0
Y rezultă: X=1
iar sarcina
sarcina dinamicăşi Y = 0,echivalentă
dinamică echivalentă
a2 se calculează cu relaţia:
al
ste cărui
rotitor: se valori
poate F sunt
stabili
Faproximată
a2 dinîn F
capacitate
catalog
a2 de
şi încărcare
Fig.
se 5.18
calculează æ
statică F ö (C
a sarcina
cu se0 ) se
calculează
relaţia: - dacă
F a
cu relaţia: > edinamică
, Prezultă,
citate Curba este
de încărcare a2 statică (C
poate prin)
stabili
0 se două
din drepte,
se =
calculează
Y
catalog f ç
şi iar ÷cu
pentru>
ç Cse calculează , dinamică
relaţia:
1 o iar
÷ PP==VVFFr rcu relaţia VFP
echivalentă
sarcina = V Fr
stabili - Fig.
ul de intersecţie
ale cărorPFig.
dinX
= 5.18
încărcarea FFig.
5.18 r + (F
catalog
ecuaţii Ya5.18
al lor. Fîncărcare
a; pentru
)sunt
este
şi de (5.41)
cunoscută,
forma: o
cunoscută
Curba este aproximată (F a ), èprin două
se va
0 ø drepte,
calcula -
r(5.44)
(5.44)
dacă= V F
Far
> e , rezu
Frulment cu joc normal VFr , X
cazul
care
este
ment
a -
este pentru inel
cunoscută
aproximată
cunoscut,
aproximată exterior
cazul (F a),
prin
al inel se
două
cărui
prin două rotitor
va calcula
exterior
ale
F
drepte,
drepte, a şi
căror fix şi
ecuaţii inelul
sunt de
echivalentă forma: F a
dacă se>>ecalculează
-- dacă a e,, rezultă,
rezultă,pentru F
pentru
cu arelaţia:
unun
Curba F 1.
interior
Se
este calculează
esteaproximată
rotitor:
raportul:
raportul prin- pentru ,
douăputându-se
drepte,
cazul astfel
inel exterior fix determina
VFVFşi æ
inelul F - dacă
ö rulment cu > e , rezultă
joc normal,
2
rior
F
ror
ărorA
ncărcare este
ul ecuaţii
a
ecuaţii fix:
sunt
suntde
statică
, putându-se de(C forma:
forma:
0 ) se determina
astfel C0 este rotitor:
interior Y
rr
= f ç
P = a ÷
VXF > 1 ,+ æVF
Faiar
YF (5.45)
raö÷ > 1 ,şisarcina
ale
ru Ccăror
cazul ecuaţii
putându-se
inel
0FA P =inel exteriorsunt
Pdetermina
= fixde
X F
şiforma:
+
inelulY F ; rulment
rulment
(5.41) cu
cu joc
joc
rezultă: normal
X =ç
normal 0,56
C , , ÷
şi
X XY r
= =
= f ç 0,56
0,56 şi iar sarc
ntru
FnR+Y 1cazul
catalog VXFr +Y Fa,
şi exterior
pentru ofix
valoarea şi r (5.42)
inelul
lui e
a din PSTAS
= X
æ
F r +
ö
7160-74.
Y F a ; În
(5.41)
rulment è 0 øcu joc ç ÷
è C0 ø normal, X
reapentru
roreste
scută - lui
este rotitor:
pentru cazul
rotitor:
(F e
a), secazul
valoarea
din vaSTASinel
lui einel
calcula exterior
din exterior
STAS
7160-74. - 7160 Înfix cazul
pentru şi Yinelul
rotitor inel F
æ exterior
= f ççç Fşiaa ö÷÷ > 1 , rotitor
Fechivalentă
iar şisarcina dinamică
PP==Xrotitor: continuare, se compară raportul÷ ÷ > 1
iar ,sarcinaiar
a dinamică
cu æ Fa Totdeauna
ö se
sarcinaechivalentă calculează
echivalentă
dinamică cu
se calculează rec
nterior
ineluleste XFFr reste
interior ++YYFFafix:a;; (5.41)
Finelul interior este fix:è C
(5.41) C00 øø Observaţie: valoarea
P = VXFr + Y
nt
nuare, coeficienţi
ându-se 2.se compară
Seastfel
compară indicaţi
raportul
raportul: în a
catalog, cu se VF Y
calculează
r = f ç
ç cu ÷ >
relaţ
÷ i 1
a , P iar= VXF sarcina
+ YFa
tru
ntru cazul
cazul inel determina
inel exterior
exterior
PP =valoarea
X VXF
=
rotitor
rotitor
Fr +VFrînY+Y şi
şi P = VXFr +Y Fa,
Fe:aF;a, echivalentă
(5.41)
echivalentă
sarcinii
(5.42) se
se
(5.42)
calculează
dinamice
calculează curelaţia:
C0echivalente
cu relaţia: r
(P) va fi
nterior
l interior pentru
este fix: fiecare
este fix: lui
r care:
tip- X, Ydesunt è ø Observaţie: Totdea
pentru
în care: cazul inel exterior rotitor ⚠şi Observaţ iP
e: ==VXF
VXFr r ++YF
Pcatalog, YFaa (5.45)
(5.45)
rea
dinluiSTAS e: Pcu P==valoarea
7160-74.
VXF
VXFr r+Y +YluiFFaÎne determinată
a,, (5.42)
(5.42) Fa superioară
coeficienţi indicaţi în sau
echivalentă egală
Observaţie: forţei
se
sarcinii calculeazăpur
dinamice radiale
Totdeauna cu(P) r
echivale
nelul- rulment
X, Y sunt
interior în parte;
coeficienţi
este fix: indicaţi în - dacă
pentru fiecare tip de
catalog,
Totdeauna
£ e , rezultă X = 1 şi valoarea sarcinii dinamice echivalente
e:
re: Fa Fa
£ e , rezultă
-F dacă raportul e X = 1 şi (F
VFr rulmentva
r ). fi superioară
în parte;
Observaţie:
sau egală
sarcinii superioară
forţ
dinamice
Totdeauna
ei purP =sau (Fr).
radiale
VXF egală forţ
echivalente
valoarea r + YFa
ompară
sunt coeficienţi 🤔
cu
pentru
P r=YVXF
indicaţi în fiecare
r +Y
iar F
catalog, a, tip de Observaţie:
(5.42) dinamice Totdeauna (F r). valoarea
Y sunt coeficienţi
a VFr indicaţi
VF =în0 ,catalog,sarcina dinamică
sarcinii
sarcinii echivalentă
dinamice P ³ Fr sau
superioară
echivalente
echivalente (P)(P) egală
va ³(5.46)
va fi fi P forţei
Fr p
pentru
n care: pentru fiecare rulment
fiecare tipîn parte;
de
tip de cu relaţia:
se calculează
26 MONTAREA SI DEMONTAREA
RULMENTILOR

27
PRESE DE EXTRACTIE CU FĂLCI
ACTIONATE HIDRAULIC
PRESE DE EXTRACTIE CU FĂLCI PRESE DE EXTRACTIE
CU 2 SAU 3 BRATE PRESE DE EXTRACTIE CU JUG
din carcase închise

28

LAGĂRE
CU
ROSTOGOLIRE

Ø Definiţii. Clasificări.
Ø Materiale. Simbolizare.
Ø Alegerea ajustajelor şi a
rugozităţii pentru montaj
8.4 Ø Tipuri de rulmenți
Ø Forţe în rulmenţi
Ø Proiectarea lagărelor cu rulmenti

Lag e e a e de a ae a
e e a ea da ea ØaPrincipii
b de calcul pentru rulmenţi
af a e ca e de a e.
2 Ø Alegerea tipului rulmenţilor
Ø Alegerea variantei de rezemare şi

alcătuirea lagărelor cu rulmenţi
ELEMENTE INTRODUCTIVE.
3 CLASIFICĂRI ALE RULMENTILOR
REPREZENTAREA RULMENTILOR

LAGĂRE
CU ROSTOGOLIRE (RULMENŢI)
(RULMENŢI)
4 1 Definiţii. Generalităţi.
1 Definiţii. Generalităţi.Clasificare.
Clasificare. Materiale.
Materiale.Simbolizare.
Simbolizare.
Rulmenţii
Rulmenţii -Rulmenţii
organe de maşini complexe, utilizate pentru rezemarea altor organe de maşini, care
- organe de maşini complexe, utilizate pentru rezemarea altor organe de maşini, care
- organe
execută derotaţie,
mişcări de oscilaţie,utilizate
maşini complexe, pivotare pentru
. rezemarea altor organe de maşini,
care execută execută
mişc mişcări
ări dede rotaţie, oscilaţie,
ie, pivotare .
- caracterizaţi de rotaţ
cuplaie,de oscilaţ
frecarea pivotare.
de rostogolire dintre corpurile de rostogolire şi
căile de rulare. i de- cupla
- caracterizaţ caracterizaţi
de de cupla dede
frecarea frecarea de rostogolire
rostogolire dintre corpurilede
dintre corpurile de rostogolire
rostogolire şi şi
căile de rulare. căile de rulare. - preţ de fabricaţie relativ scăzut (datorită producţiei de masă);
Avantajele - montare şi demontare
- preţ de fabricaţie simplă;
relativ scăzut (datorită producţiei de masă);
utilizării rulmenţilorAvantajele - randament mareşi datorită
- montare demontarepierderilor
simplă; mici prin frecare;
- ungere nepretenţioasă
utilizării rulmenţilor - randament mare datorită pierderilor mici prin frecare;
- nu pot fi montaţi în orice poziţie pe arbore;
- nu pot prelua şocuri;
Dezavantajele - deteriorarea
- nu potsefi produce
montaţi în brusc;
orice poziţie pe arbore;
utilizării rulmenţilor - pe măsură ce rulmentul
- nu pot se uzează,
prelua şocuri;
Dezavantajele - creşte zgomotul în funcţionare;
- deteriorarea se produce brusc;
- nu pot fi utilizaţi la turaţii foarte mari (20000 – 30000 rot./min.).
utilizării rulmenţilor
- pe măsură ce rulmentul se uzează,
- creşte zgomotul în funcţionare;
Elemente de construcţia
- nu pot fi utilizaţi la rulmenţilor
turaţii foarte mari (20000 – 30000 rot./min.).
- posibilitatea
- nu pot fiatingerii defoarte
utilizaţi la turaţii viteze mult–mai
mari (20000 30000mari
rot./min.).
Width
Snap ring groove
Outer ring
5 Elemente de construcţia
Elementele rulmenţilor
rulmentului
Se
shi
grl
)r/ jj Separator
L-f Ball
(no
,r,,l m Corner radius

r,o
~-~ Inner ring
inel exterior 0
Ball bearing
(a)
Width
inel interior ~ ~ Outer ring

.4..a
q_ Czlindrical
. . . . . . roller
at
.,..4
corp de I
Corner radius
rostogolire 0 ---- Inner ring
L.
Cylindrical roller bearing
colivie (b)
Width
~ Outer ring
Separator
Materiale pentru rulmenţi .,.q

f T~pered (cone)
roller
olicitările principale "0 - - Inner ring

Elementele de rostogolire
.,.-q
Corner
0 radius
solicitarea la presiunea de contact Căile de rostogolire llll /I
variază i~ . . . . . . .
ciclic
Tapered roller bearing
solicitarea la compresiune RUL 1, RUL 2 şi RUL 3
Figure 4.1 (c)
utilizării rulmenţilor - creşte zgomotul în funcţionare;
6 Elemente de
- nuconstrucţia rulmenţilor
pot fi montaţi în orice poziţie pe arbore;
- nu pot prelua şocuri;
Dezavantajele
Rulment radial - deteriorarea se produceRulment brusc;
axial
utilizării rulmenţilor - pe măsură ce rulmentul se uzează,
Elemente de construcţia rulmenţilor
Materiale pentru rulmenţi

Solicitările principale
Elementele de rostogolire
solicitarea la presiunea de contact Căile de rostogolire
variază
ciclic RUL 1, RUL 2 şi RUL 3
solicitarea la compresiune
strucţia rulmenţilor
7 Materiale pentru rulmenţi Materiale pentru rulmenţi
ipale
ElementeleMateriale
Solicitările principale pentru
de rostogolire rulmenţi
Elementele de
esiunea de contact Solicitările la presiunea
Căile de
solicitarea principale de contact
rostogolire variază Căile de rostog
variază Elementele de
solicitarea
ciclic la presiunea de contact ciclic Căile de rostog
mpresiune solicitarea la compresiune variază
RUL 1, RUL 2 şi RUL 3 RUL 1, R
ciclic RUL 1,
solicitarea la compresiune
Caracteristici pentru materialele pentru rulmenţi
entru materialele pentru rulmenţi Coliviile
- rezistenţă
Caracteristici Coliviile
Materiale
mecanică
pentru pentru
şi rulmenţi
tenacitate
materialele ridicate,
pentru rulmenţi
mecanică şi tenacitate ridicate, Coliviile
oţel,
Solicitările principale - duritate mare
- rezistenţă mecanică şi tenacitate ridicate,
re - rezistenţă la uzare.
oţel, Elementele de rostogolire alamă,
- duritate mare
solicitarea la presiunea de contact oţel,
a uzare. alamă,
variază Căile de rostogolire mase p
- rezistenţă la uzare. alamă,
mase plastice
ciclic
solicitarea la compresiune RUL 1, RUL 2 şi RUL
mase 3 p
pentru rulmenţi
Caracteristici pentru materialele pentru rulmenţi
Elementele de rostogolire Coliviile
- rezistenţă mecanică şi tenacitate ridicate,
Căile de rostogolire
ariază - duritate mare oţel,
ciclic - rezistenţă la
RUL 1, RUL 2 şi RUL 3
uzare. alamă,
mase plastice
lmenţi
elementele componente ale rulmentului)
arborelui
LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE - rulmenţi oscilanţi
(preiau integral deformaţiile arborilor) (fig. 5.13 e)
Clasificarea rulmenţilor
8
rulmenţi cu bile (fig. 5.13 - cilindrice (fig. 5.13 c);
după forma elementelor
a, b) - conice (fig. 5.13 d);
de rostogolire rulmenţi cu role
- butoi (fig. 5.13 e);
- ace (fig. 5.13 f).
Rulment radial Rulment radial Rulment radial
cu bile cu role cilindrice cu role conice
rulmenţi radiali (fig. 5.13 a, c, f);
după direcţia forţei preluate rulmenţi axiali (fig. 5.13 g);
rulmenţi radial – axiali (fig. 5.13 d);
- rulmenţi cu un92 singur rând (fig. 5.13Organe a, c,de fmaşini

g);
Rulment radial de Rulment
după numărul rânduri radial
de
cu role butoi cu ace - rulmenţi cu două asimetrice
rânduri (fig. 5.13 b, e);
bile sau role (fig.6.2).
- rulmenţi cu mai ! multe
După numărulrânduri.
de rânduri pe care sunt dispuse corpurile de rosto
Forma corpurilor dedispuse
corpuri de rostogolire rostogolire
pe un singur rând, pe două sau mai m
! După capacitatea de a
- rulmenţi rigizi la direcţia fusului, rul
(nu pot prelua deformaţii ale arborelui); oscilanţi, aceştia p
după posibilitatea de preluare - rulmenţi mai puţin rigizi
încovoiere relativ mar
! După valoarea jocului
a deformaţiilor unghiulare ale (pot prelua deformaţii mici, în limita jocurilor dintre joc radial normal, mă
rborelui a, b) - conice (fig. 5.13 d);
de rostogolire
- rulmenţi oscilanţi rulmenţi cu role
(preiau integral deformaţiile arborilor) (fig. 5.13 e). - butoi (fig. 5.13 e);
- ace (fig. 5.13 f).
9 Clasificarea rulmentilor
rulmenţi radiali (fig. 5.13 a, c, f);
- rulmenţi cu un singur rând (fig. 5.13 a, c, f g);

după numărul de rânduri de
- rulmenţi cu două rânduri (fig. 5.13 b, e);
bile sau role
a.
- rulmenţi rigizi c. f.
(nu pot prelua deformaţii ale arborelui);
a deformaţiilor unghiulare ale (pot prelua deformaţii mici, în limita jocurilor dintre
elementele componente ale rulmentului);
arborelui
d.deformaţiile arborilor) (fig. 5.13 e).
(preiau integral g.
rborelui
- rulmenţi
după direcţia forţeioscilanţi
preluate rulmenţi axiali (fig. 5.13 g);
(preiau integral deformaţiile arborilor) (fig. 5.13 e).

Clasificarea rulmentilor
10
bile sau role
- rulmenţi rigizi
arborelui

după numărulrulmenţi de rânduri de
radiali (fig. 5.13 a, c, f);
bile sau role

Clasificarea
- rulmenţi rulmentilor
cu mai multe rânduri.
11
- rulmenţi cu două rânduri (fig. 5.13 b, e); - rulmenţi rigizi
bile sau role
- rulmenţi cu mai multe rânduri. (nu pot prelua deformaţii ale arborelui);
după posibilitatea - rulmenţi de preluare
rigizi - rulmenţi mai puţin rigizi
a deformaţiilor unghiulare ale
după posibilitatea de preluare - rulmenţi mai puţin rigizi (pot prelua deformaţii mici, în limita jocurilor dintre
arborelui arborelui elementele componente ale rulmentului);
(preiau integral deformaţiile arborilor) (fig. 5.13 e). - rulmenţi oscilanţi
e.

Reg li de e e e a ea l e il
Reg( li deLAGĂRE
e e CU
e ROSTOGOLIRE
aa e) SR
a 8953:
l e2008il
12 (REGULI DE REPREZENTARE ALE
a )RULMENTILOR
SR 8953: 2008
(cf. SR 8953:2008)
a b a ;
a b a ;
a ;
a ;
REGULI DE REPREZENTARE
a ,
a ,
de rostogolire;
de rostogolire;
a
a
a aa a ; ;
a a a a
, a , aa a
a aa a a, a,
a a
a aa aa a a ; a ;
a a a a
a a
a ( a ba
a a a ba ).
a ( a ba
a a a ba ).
pe un rând - SR 3041 : 93 pe un rând -
2A/3
A
60 0
A/2
13 REGULI DE REPREZENTARE ALE RULMENTILOR
2A/3
A
60 0
A/2
adiaRi c ebi ei adia
(cf. SR 8953:2008)
R i c e bii e adiaRi-axiali cu bile R e i adia i c
e i adia i-axiali cu bile
d
roleR e i adiape
cilindrice i c un
D
RR
d - SR e
e
3041 ii :adia
adia
93 ii c
c bi
bi
pe ee
un R
R
rând - e
e
STASii adia
adia i-axiali
i-axiali
7416/1 - cu
cu
92 bile
bile
d
pepe
unun rând SR-3041
SR 304193 :pe 93un pe un rând - STAS 7416/1 - 923043
role cilindrice pe un
D
pe un rând
rând -- SR 3041 :: 93 pe un rând
rând -- STAS
STAS 7416/1
7416/1 92rând
--92 - SR : 94
rând - SR 3043 : 94
2A/3
B/2
2A/3
2A/3
2A/3
B/2
2A/3
A
A
A2A/3
B
2A/3
60
00
A
60
A
A
B
A/2
A/2
2A/3
A/2A
60
A
0
A
60 0
A/2
6060
A/2
0 0
A/2
A/4
A/2
A/2
A/4
600
A/2
R e i RRadiaeei cii adia
adia ii cc
R eRulment
i unadia i ccu
Rulment radial cu bile pe un rând,
dd
role
role cilindrice
cilindrice
role cilindrice pe un pe
pe un
D
radial bile pe un rând,

D
d
dd
D
DD
d
D
dD
d
seria de dimensiuni 03, având
D d
rând role SRcilindrice pe unalezajului
D
D
rând -- SR 3043
3043 :: 94
94dediametrul
rând - SR 3043 : 94 diametrul alezajului de03,40
seria dimensiuni deavând
40 mm:
A/2A/2
rând - SR 3043 : 94 mm:
150
150
B/2
B/2
Rulment 6308 SR 3041:1993
BB B/2
B/2 B/2
Rulment 6308 SR
BB 3041:1993
A
A
B/2 B
A/2
A/2
A/4
A/4
B/2 B/2
A
B/2
A/2
B
dd A/4
B B/2 B
A
A/2
B
A/4
ment
lment radial
radialcu
cubile
bilepe
peun
unrând,
rând,
D
D
ia de
ria de dimensiuni
dimensiuni 03,
03, având
având
e pe unRadu
Prof.dr.ing. rând,
Cotețiu
/2
/2
d
B/2
e as
= =
LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE R
T
T/2
simplu efect
T
REGULI DE REPREZENTARE ALE RULMENTILOR
T/2
D
14
a a c A/3b e, c (cf. SR
A/38953:2008) D
efect - STAS 3921B- 93 R e ad a c ec

R e
R e ad a c ace ead
da c de c dSTAS
ce
61
SR 7016-1 : 93 ed d STAS 6190 - 86
B
A/3
B
A
B d
A
T/4
A/2
A/2
B/2 = =
A/8
R e a a c b e, c
A/8
A/3
A/2
simplu efect - STAS 3921 - 93

T
d
T/2
B d T/4
D
D
D B/2 = =
R e a a c b
A/2
A/3
A/2
R e ad a c e c d ce R 3
simplu efect - STAS
T
150
A
T/2
e d A/3 d STAS 6190 - 86

A/3 A/2 15B/2
0
A/3
A/2
BB D B/4 B/4 A/2 B/2
B/4 B/4
R e ad a c ace
d
D
A

/2
6 (b)
outside diameter, one can usually find a variety of bearings having different
bores. That is why the bearings are made in various proportions for different
series (Fig. 4.8): extra-extra-light series (LL00), extra-light series (L00), light
series (200), and medium series (300).
15
DIMENSIUNILE
DIMENSIUNILE STANDARD DATE DE PRODUCĂT.......
STANDARD DATE DE PRODUCĂTORI
ORI
(k) Figure 4.2
J Im
COTE ADIACENTE
4. Rolling Bearings
DIAMETRE RULMENȚI
DIAMETRE RULMENȚI
In general the ball bearings are manufactured with a clearanc
:i:i!ililiiii!i!i!iiiiiiiiiii~ilili
'~--IIII!IIZIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII:~I
'A .......... the balls and the raceways. dm The clearance measured
s d , and Inner
is computed
Outer in
raceway
ringthe radial
with the relation (Fig.
F
diametral clearance, ring
m_i:!!i!!!i!i!i!i!i!i!i!i!i!li~!
================================ ] raceway \
~:!i!::~iii~!iiiii~iiiiiiiiiiii~i sd = D e - D i - 2D,
do
I dH
t
where D is the ball diameter.
Because a radial ball! bearing has a diametral clearance in t
state, the bearing also has] an axial clearance. Removal of this axia
I ' d I o
' I
D~
De
do
Figure 4.3 h
causes the ball-raceway contact to assume an oblique angle with the

plane. Angular-contact ball bearings are designed to operate under
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu force, and the clearance built into the unloaded bearing along wi
16
SIMBOLIZAREA RULMENȚILOR

SIMBOLIZAREA LAGĂRE
RULMENŢILOR CU ROSTOGOLIRE
SIMBOLIZAREA RULMENŢILOR
(STAS 1679-88)
(STAS 1679-88)
(STAS 1679-88)
Prefix Simbol de bază Sufix
17 SIMBOLIZAREA
Prefix RULMENŢILOR
Simbol de bază Sufix 1679-88)
(STAS
SIMBOLIZAREA PrefixRULMENŢILORSimbol de bază (STASSufix
1679-88)
Prefix Simbol de bază
(STAS 1679-88) Sufix
Prefix Sufix Simbol de bază Sufix
Simbolul seriei Simbolul
Simbolulseriei
Simbolul alezajului
Simbolul de bază cuprinde Simbolul seriei
: alezajului
Simbolul
alezajului Simbolul
seriei
alezajului alezajului
Simbolul
mbolul Simbolul
Simbolul
de bază dedebază
a) bază
Simbolul cuprinde
cuprinde seriei
cuprinde : de rulmenţi
Simbolul de bază cuprinde:
: tipul alezajuluişi seria de dimensiuni
rulmentului
a) Simbolul seriei debază
Simbolul
a) Simbolul
a) Simbolul de
seriei
seriei de
derulmenţi
a)
cuprinde
rulmenţi
rulmenţi
Simbolul
Tabelulseriei5.3 de tipul
: Simbolul
tipul rulmentului
rulmentului
tipul
rulmenţi tipului de şi seria
seria
şi rulment
rulmentuluitipul de deşi dimensiuni
dimensiuni
rulmentului seria dededimensiuni
şi seria dimensiuni
a) SimbolulTipul seriei
rulmentului
Tabelul
Tabelul
Tabelul de rulmenţi
Simbolul
5.3Simbolul
5.3
5.3 Simbolul tipuluitipului
tipului
TabelulSimbol
dede rulment
5.3 rulment
Simbolul tipul
de rulmentTipul rulmentului
tipuluirulmentului
de rulment şi seria
Simbolde dimensiuni
Tipul Radial-axial
rulmentului cu bile pe două
Tipulrulmentului
rulmentului Tipul rânduri
Tabelul Simbol
Simbol 5.3 Simbolul
rulmentului 1 rulmentului
Tipul Radiali
Tipul
tipului cudebile
Simbol rulmentului rulment
Tipul
Simbol rulmentului 6Simbol
Simbol
Tipul
Radial-axial cuOscilanţi
bile pecu două
Simbol
rânduri cu bile pe două 1 rânduri
Tipul
Radiali
rulmentului
1cu bile
Simbol
Radial-axial cu bile role
pe douăbutoi
Radial-axial
rânduri 1 Radiali 2cu bile Radiali axiali
Radiali cucu
6 bile
bile 7 66
OscilanţiRadial-axial
cu role cu axiali
butoi Tipul
bile pecu două rulmentului
rânduri
Oscilanţi cu role butoi 1 2 Radiali Simbol
cu bile
Radiali 2axiali Tipul
Radiali
cu bile rulmentului
axiali 6
cu bile 77Simbol
Radial
Oscilanţi curole
role role
butoi cuRadial conice 2 2conice 3 Radiali cu role N
cuRadial-axial bile 3 Radiali axiali1cuRadiali
bile 7bile
Oscilanţi cu butoi douăpe două rânduri Radiali axiali cu3cu Radiali
bile cucu 7 NN 6
Radial axiali role conice axiali cu role Radiali Radiali
role role
Radiali cu bile peRadiali rânduri 4 cu ace NA
Radiali cu Radial
Radial axiali
bileaxiali
pe cucu
două
Oscilanţi rolecu
role conice
rânduri
role butoi
conice cu bile pe două3 3 rânduri
4 Radiali
Radialicu role
2 role 4cu
Radiali
cu aceRadiali
Radiali N acecu
cu
axiali N bile NANA 7
Axiali cu bile Axiali cu bile 5 5
Radiali Radial
cucubile
bile peaxiali
două cu rânduri
role conice 4 4 5 Radiali cu ace
cu3 ace Radiali cuNArole
Axiali cu bile
Radiali pe două rânduri Radiali NA N
Axiali cuRadiali
bile cu bile pe două rânduri 5 4 rulmentului
SimbolulAxialidecu dimensiune,
bile
Simbolul de dimensiune,
Simbolul
legat de legat
de lăţimea 5de lăţimea
dimensiune, Blegat B lăţimea
de a
a rulmentului BRadiali
(0,(0,
a rulmentului
1,cu
1,2,ace
2,(0,
3)1,şi
3) şi2,de diametrul
3) şi
de de diametrul
diametrul NA
exterior DDalal D al
exterior
exterior
acestuia
estuia (0, 2, 3), Axiali
(0, 2,
rezultând cu 3),acestuia
bile (0,
rezultândde
combinaţii 2, 3), rezultând
combinaţii
tipul: 00, de 02, combinaţii
tipul:03
00,sau de tipul:
02, 03
10, sau5 10,13
00,
12, 02, 03 sau
12,sau 10,
13 sau 12,
20,20, 13
22, sau
22,23 20,
23sau22, 23
sau 30, sau
30,32, 30,
32, 32,
33.
33. 33.
Simbolul de dimensiune, legat de lăţimea B a rulmentului (0, 1, 2, 3) şi de diametrul exterior D al
Simbolul
acestuia derezultând
(0, 2, 3), dimensiune,
combinaţiilegat de00,
de tipul: lăţimea
02, 03 sauB 10,
a rulmentului
12, 13 sau 20,(0,22, 1, 2, 3)30,şi32,de33.diametrul exterior D al
23 sau
Simbolul
acestuia (0, 2, 3), de dimensiune,
rezultând combinaţii de tipul: 00, 02,legat
03 saude
10,lăţimea
12, 13 sau B
20,a22,rulmentului
23 sau 30, 32, (0,
33. 1, 2, 3) şi de diametrul exterior D al
acestuia (0, 2, 3), rezultând combinaţii de tipul: 00, 02, 03 sau 10, 12, 13 sau 20, 22, 23 sau 30, 32, 33.

18 SIMBOLIZAREA RULMENŢILOR (STAS 1679-88)
(STAS 1679-88) Sufix
Simbolul seriei
Simbolul
alezajului
alezajului
Simbolul de bază cuprinde
Simbolul de bază: cuprinde:
a) Simbolul seriei de rulmenţi tipul rulmentului şi seria de dimensiuni
b) Simbolul
a) Simbolul alezajului
seriei de rulmenţi indică codificat,
Tabelul 5.3 Simbolul tipului de rulment
tipul rulmentului
valoarea şi seria
diametrului de dimensiuni
alezajului rulmentului:
b) Simbolul
- f 0,6
Tipul rulmentului - f 9 mm alezajului
Tabelul Simbolul
5.3tocmai
se indică
Simbol
indicăde
tipului
valoarea codificat,
rulment valoarea
Tipulalezajului;
rulmentului
diametrului alezajului rulmentului:
Simbol
Radial-axial cu bile pe Tipul -
două f 0,6 -
rulmentului
rânduri f 9 mm 1se indică
Simboltocmai
Radiali valoarea
cu bile alezajului;
Tipul rulmentului 6Simbol
- f 10 - cu
Oscilanţi cu role butoi
Radial-axial f 17
bile mm
pe două - 00rânduri
pentru
2 alezaj1 cu diametrul
Radiali
bile de f10;
axiali cuinterior
Radiali cu bile 7
6
Radial axiali cu role conice - f 10 - f 17 mm 3
- 01 pentru - 00 pentru
Radiali
alezaj alezaj
cu role
2 cu diametrul cu de f12; NA 7 f10;
diametrul
interior interior
N de
Radiali cu bile Oscilanţi
pe douăcu role butoi
rânduri 4 Radiali Radiali
cu aceaxiali cu bile
Axiali cu bile Radial axiali cu role conice 5 - 01 pentru
3 alezaj
Radiali cu diametrul
cu role N f12;
interior de
Radiali cu bile pe două rânduri
- 02 pentru alezaj4
cu diametrul interior
Radiali cu ace
de f15; NA
Simbolul de Axiali
dimensiune, legat de lăţimea -
B 02
a pentru
rulmentuluialezaj
(0, cu
1, diametrul
- 03 pentru alezaj5 cu diametrul interior de f17.
2, 3) şi de interior
diametrul f15;
de exterior D al
cu bile
cestuia (0, 2, 3), rezultând combinaţii de tipul: 00, 02, 03 -sau 0310,
pentru
12, 13alezaj
sau 20,cu22,diametrul interior
23 sau 30, 32, 33. de f17.
- f20 - f480 mm, simbolul se exprimă prin 1/5 din valoarea diametrului interior.
- f20 - f480
numeremm, simbolul
fracţionare sechiar
se va trece exprimă prin 1/5 dincuvaloarea
o linie oblică de diametrului
Dacă apar valoarea alezajului separat seria rulmentului. interior.
Dacă apar numere fracţionare se va trece chiar valoarea alezajului separat cu o linie oblică de seria rulmentului.
- pentru f>500 mm, simbolul alezajului este chiar valoarea diametrului, separat de
- pentru f>500 mm, simbolul alezajului este chiar valoarea diametrului, separat de
simbolul seriei printr-o linie oblică.
Exemple de simbolizare
Exemple de a unor a
simbolizare rulmenţi
unor rulmenţi
b) Simbolul alezajului indică codificat, valoarea diametrului alezajului rulmentului:
6 0- f629 0mm
f 0,6
08 2se 08
Prof.dr.ing. Radu-Cotețiu indică tocmai valoarea alezajului;
- -pentru f>500 mm, simbolul alezajului este chiar valoarea diametrului, separat de
pentru f>500 mm, simbolul alezajului este chiar valoarea diametrului, separat de
simbolul
simbolulseriei LAGĂRE
serieiprintr-o
printr-olinie CU ROSTOGOLIRE
linieoblică.
oblică.
19 SIMBOLIZAREA RULMENŢILOR (STAS 1679-88)
Exemple
Exemplede
desimbolizare
simbolizare
Prefix aaunor
unorrulmenţi
rulmenţi
Simbol de bază Sufix
SIMBOLIZAREA
66 00 22 08 RULMENŢILOR (STAS 1679-88) Rulmentul se de f c prin simbol - STAS 1679 88
08
diametrul
diametrulalezajului
alezajuluirulmentului:
rulmentului:08 08xx55==Prefixe
40
40[mm][mm] S b de ba
Simbolul seriei Simbolul Simbolul Simbolul Sufixe
seria de diametre
seria de diametre alezajului e e de e alezajului rulmentului
Simbolul de bază seria
seria de
delăţimi
cuprindelăţimi
: Simbolul seriei Simbolul
alezajului
Exemplu - rând
rulment radial
a) Simbolul Tip
Tip rulment:
rulment:
seriei rulment
rulmentradial
de rulmenţi radialcu cubile
tipul bile pe
peun
rulmentuluiunrând şi seria de cu bile pe un rând:
dimensiuni
mbolul de bază cuprinde:
Prefixele
Prefixele
a) Simbolul seriei sunt
sunt
de formate
rulmenţi din litere şişitipul rulmentului
Tabelul 5.3 Simbolul tipului de rulment
formate din litere Sufixele
Sufixele
simbolul seriei 62; şi seria sese referă
referă lala diferite
de dimensiuni diferite aspecte
aspecte
Tipul rulmentului Simbol Tipul rulmentului
simbolul alezajului
Simbol
07; de etanşare Rulment 6207 SR 3041: 93
semnifică faptul
semnifică faptul că
Radial-axial unele
că unele elemente
cu bileelemente
Tabelul 5.3
pe două rânduri ale rulmentului
ale rulmentului
Simbolul 1 privind:
Radiali cuprivind:
tipului de rulment
bile modul
moduld =de
diametrul alezajului
6 etanşare (RZ;
35 mm;
(RZ; Z;Z; 1RS; 1RS; 2Z),2Z),
sunt executate
sunt executate
Tipul din
rulmentului
Oscilanţi
dincu rolealte
altebutoi materiale decât
materiale decâtSimbol2 cele
cele Radiali axialimaterialul
Tipul rulmentului
cu bile
materialul
diametrul şi
exterior şi 72construcţia
7mm; Pentru
D = construcţia
Simbol coliviei,
diametrul alezajului dclasa
coliviei, de
= 20÷480 mm,
clasa de
Radial-axial cu bile
Radial pecudouă
axiali rânduri
role conice 1
3 Radiali
Radiali cu role cueabile N 6
mm: radial etc. simbolul alezajului este 1/5 d
utilizate
Oscilanţi în
utilizate cu mod
în mod
role normal.
normal.
Radialibutoi
cu bile pe două rânduri 2
4 Radiali
Radiali precizie,
cuprecizie,
B = 17jocul
aceaxiali cu jocul
bileradial
NA etc. 7
Radial axiali Axiali
cu role conice
cu bile 3
5 Radiali cu role N
Radiali cu bile pe două rânduri 4 Radiali cu ace NA
Axiali cu bile Simbolul de dimensiune, legat de lăţimea
ISO 199: 2014 R a a
5 B a rulmentului (0, 1, 2, 3) şi de diametrul exterior D al
a a -a a b . Aba
acestuia (0, 2, 3), rezultând combinaţii de tipul: 00, 02, 03 sau 10, 12, 13 sauISO 492:
20, 22, 23 2014
sau 30,R32, 33. a a .T a
estuia (0, 2, 3), rezultând combinaţii de tipul: 00, 02, 03 sau 10, 12, 13 CLASE sau 20,DE PRECIZIE
22, 23 sau 30, pentru
32, 33. e :
- clasa de precizie P0 cu a considerate normale,

- clasa de precizie P6 cu a mai strânse decât cele ale clas
- clasa de precizie P5 cu a mai strânse decât cele ale clas
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu - clasa de precizie P4 cu a mai strânse decât cele ale clas
20 PRECIZIA RULMENŢILOR (SR ISOse
Rulmentul 199:
de1993)
fc prin simbol - STAS 1679 88
- precizia dimensională (dmed; DmedS; Bbmax; de
Bmin
ba etc.);
Prefixe Simbolul Simbolul Sufixe
e e de e alezajului rulmentului
- precizia de formă (dmax; dmin; Dmax; Dmin; Bmax; Bmin);
Exemplu - rulment radial cu bile pe un rând:
- precizia de rotire (bătaia radială a inelului exterior, interior, bătaia
axială a feţei laterale faţă de axaseriei
simbolul inelului
62;interior etc.)
simbolul alezajului 07; Rulment 6207 SR 3041: 93
- clasa de toleranţă. diametrul alezajului d = 35 mm;
Pentru diametrul alezajului d = 20÷480 mm,
diametrul exterior D = 72 mm;
ea B = 17 mm: simbolul alezajului este 1/5 d
- pt. sisteme mecanice în care nu se cer
- clasa normală P0
condiţii severe de precizie la rotaţie
ISO 199: 2014 R a a a a- a a b . Aba
Precizia de execuţie a rulmenţilor creşte
- clasele P6,
ISO 492: P5,RP4, P2 a a . T a
2014
de la clasa P6 spre clasa P2
CLASE DE PRECIZIE pentru e :
- clasa de precizie P0 cu a considerate normale,
ALEGEREA AJUSTAJELOR
- clasa de precizie P6 cuŞI Aa RUGOZITĂŢII
mai strânse decât cele ale clasei P0,
- clasa de
PENTRU precizie P5 cu
MONTAJUL a mai strânse decât cele ale clasei P6,
CU RULMENŢI
- clasa de precizie P4 cu a mai strânse decât cele ale clasei P5,
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu - clasa de precizie P2 cu a mai strânse decât cele ale clasei P4.
- f20 - f480 mm, simbolul se exprimă prin 1/5 din valoarea diametrului inte
(fig
de f c prin simbol - STASLAGĂRE CU
1679 88 Dacă ROSTOGOLIRE
apar numere fracţionare se va trece chiar valoarea alezajului separat cu o linie oblică de seria
sim
- pentru f>500 mm, simbolul alezajului este chiar valoarea diametrului, se
S b
mbolul 21
de ba
Rulmentul se de f c prin simbol - STAS 1679 88
Simbolul Sufixe
SIMBOLIZAREA RULMENŢILOR (STAS 1679-88)
sup
se c
e e alezajului rulmentului Prefix Simbol de bază Sufix
Exemple S bde simbolizare
de ba a unor rulmenţi liter
al cu bile pe un rând:Prefixe 6 0 2 08 Sufixe
Simbolul Simbolul a repr
diametrul alezajului rulmentului: 08 x 5 = 40 [mm]
e e de e alezajului seria rulmentului
de Simbolul
diametreseriei Simbolul rulm
Rulment 6207 SR 3041: 93 alezajului
; seria de lăţimi
Simbolul de bază cuprinde caz
= 35 mm; Tip: rulment: rulment radial cu bile pe un rând
72 mm; Exemplu - rulment
Pentru diametrul alezajului a)radial
Simbolul cu bile
d = 20÷480seriei
Prefixele
simbolul alezajului este 1/5 d
pe un
suntrând:
mm, de rulmenţi
formate din
tipul rulmentului şi seria de dimensiuni
litere şi Sufixele se referă la diferite lăţim
semnifică faptul căTabelul 5.3 Simbolul
unele elemente aletipului de rulment
rulmentului privind: modul de etanşare (RZ; Z;diam 1R
Tipul rulmentului
sunt executate din alte materiale Simbol decât cele Tipul rulmentului
materialul Simbolşi construcţia coliviei,(pri
cl
simbolul seriei 62;
a a a a- a a Radial-axial
b utilizate cu bile pe
. Aba în mod normal. Rulment
două rânduri
6207 1
SR 3041:
Radiali cu
93
bile 6
precizie, jocul radial etc.
cifr
a a . T simbolul alezajului 07;
Oscilanţi cu role butoi 2 Radiali axiali cu bile 7
a Radial axiali cu role conice 3 Radiali cu role N
diametrul alezajului d = 35 mm;
Radiali cu bile pe două rânduri 4 Radiali cu ace NA alez
CIZIE pentru diametrul e : exterior
AxialiDcu
= 72
bilemm;
Pentru diametrul alezajului d = 20÷480 mm,
5 mm
ie P0 cu a considerate
ea B = 17 mm:normale, simbolul alezajului este 1/5 d
Simbolul diam
ie P6 cu a mai strânse decâtde dimensiune,
cele ale claseilegatP0,de lăţimea B a rulmentului (0, 1, 2, 3) şi de diametrul exterior D al
acestuia (0, 2, 3), rezultând combinaţii de tipul: 00, 02, 03 sau 10, 12, 13 sau 20, 22, 23 sau 30, 32, 33. dom
ie P5 cu a mai strânse decât cele ale clasei P6,
ie P4 cu a mai strânse decât cele ale clasei P5, Sim
ie P2 cu ISOa 199: mai 2014
strânse R decât cele a alea clasei
a aP4. -a a b . Aba b folo
ISO 492: 2014 R a a .T a Fig.6.3 au o
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu com
Precizia de execuţie
Precizia a rulmenţilor
de execuţie creşte creşte
a rulmenţilor
- clasele
- clasele P6,P6,P5,
P5,P4,
P4, P2
P2 dede
la clasa P6 spre
la clasa P6 clasa
spreP2clasa P2
22
ALEGEREA
ALEGEREA AJUSTAJELOR ŞIŞI
AJUSTAJELOR AARUGOZITĂŢII
RUGOZITĂŢII
PENTRU MONTAJUL CU RULMENŢI
PENTRU MONTAJUL CU RULMENŢI
Câmpul de Condiţiile de precizie

Încărcarea Condiţiile
Încărcarea Câmpul de de execuţie de precizie
toleranţă al fusului
de execuţie
toleranţă al fusului
şi al carcasei
şi al carcasei
Tabelul 5.4 Câmpuri de toleranţă pentru arbore şi carcasă pentru
Tabelul 5.4 Câmpurimontajul rulmenţilor
de toleranţă pentru arbore şi carcasă pentru
Încărcare Arborerulmenţilor
montajul Carcasă
Locală
Încărcare h6, f6, g6
Arbore H7, H8, G7
Carcasă
Circulantă h5, j6, k6, m6, n6, p6 H6, H7, J7, K7, M7
Locală h6, f6, g6 H7, H8, G7
Circulantă h5, j6, k6, m6, n6, p6 H6, H7, J7, K7, M7
Rugozitatea
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu Diametrul arborelui arborelui şi a Diametrul carcasei
Locală
Încărcare h6, f6, g6
Arbore H7, H8, G7
Carcasă
Circulantă
Locală h5, j6,
h6,k6,f6,m6,
g6 n6, p6 H6, H7,
H7,J7,
H8,K7,
G7M7
Circulantă
h5, j6, k6, m6, n6, p6 H6, H7, J7, K7, M7
23
Rugozitatea
Diametrul arborelui arborelui şi a Diametrul carcasei
Rugozitatea
carcasei
Diametrul arborelui arborelui şi a Diametrul carcasei
Tabelul 5.5 carcasei
Rugozitatea arborelui şi a carcasei în zona de montare a
rulmentului
Tabelul Diametrul
5.5 Rugozitatea arborelui decarcasei
şi a montaj în
al zona
rulmentului
de montare a
Element
f <rulmentului
80 mm f > 80 mm
Arbore 0,2 ÷ 0,4 µmde montaj al rulmentului
Diametrul 0,4 ÷ 0,8 µm
Element
Carcasă ÷ 0,8 µm ÷ 1,6 µm
f0,4
< 80 mm 0,8
f> 80 mm
Arbore 0,2 ÷ 0,4 µm 0,4 ÷ 0,8 µm
Carcasă 0,4 ÷ 0,8 µm 0,8 ÷ 1,6 µm

24
TIPURI DE RULMENȚI

J ...... L. I l.
. . . . . . .
Single row radial Doublerow radial Radial thrust (angular contact)

(a) (b) (c)
25 TIPURI DE RULMENTI
Single row thrust Double thrust Thrust radial
RULMENTI CU BILE (d)
RULMENTI CU ROLE (e) (f)
300 Machine Components

Single row thrust RDouble
O L L E R thrust
BEARINGS Thrust radial
TIPURI DE RULMENȚI (d) (e) (f)
BALL BEARINGS W///////2///a
R O L L E R BEARINGS
_!_._1_. W///////2///a
l ....... / All_.
l.
Single row radial Double row radial Radial thrust Self-aligning
J ...... L.
Single row radial Doublerow radial
I . . . . . . .
Radial thrust (angular contact)

(g)
_!_._1_. l ....... /
(h) (i)
All_.
(J)
(a) (b) Single row radial Double row radial Radial thrust Self-aligning
(c) (g) (h) NEEDLE BEARINGS
(i) (J)
RULMENTI CU ACE
Figure 4.2
J ....... Im
NEEDLE BEARINGS
(k)
Single row thrust

(d)
Double thrust
(e)
Thrust radial
DIAMETRE RULMENȚI
4.(f) Rolling Bearings
Figure 4.2
J ....... Im
(k)
In general the ball bearings are manufactured with a clearance between
301

R O L L E R BEARINGS
4. Rolling Bearings
the balls and the raceways.
DIAMETRE RULMENȚI
diametral clearance,
dm The clearance measured
s d , and Inner
is computed
ring
Outer in
ringthe radial plane is the
with the relation (Fig. 4.3)
301 raceway
CTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE RULMENŢI
26 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE RULMENTI
radiali cu bile pe un rând, cu inele prevăzute
Rulmenţi radialicucucăi de rulare
bile pe unadânci,
rând,sunt capabili
radiale medii şi sarcini axiale mai mici şi să împiedice deplasarea axială a arborelui
Sufixe care țin seama
uri, înclinarea de constructia rulmentilor
inele fiind de
eşti rulmenţi,
t folosiţi în
ce, se execută
lte variante:
6.4, a); cu
cţie pe o parte
ble părţi (-2Z)
cu capace de a b c d e f
arte (-RS) sau
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu Fig.6.4
27 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE RULMENTI
Rulmenţi radiali cu role cilindrice

94 LAGĂRE
Organe CU ROSTOGOLIRE
de maşini
Rulmenţii 28 cu aceCARACTERIZAREA PRINCIPALELOR

se execută în următoarele TIPURI
variante: pe un rând DE RULMENTI
(fig.6.6, a); pe două rânduri
(fig.6.6, b); bucşă cu ace (fig.6.6, c); colivie cu ace (fig.6.6, d). Preiau sarcini radiale, nu fixează
axial arborii şi sunt sensibili la deformaţiile de încovoiere ale acestora. Se folosesc la transmisii
Rulmenţi cu ace Rulmenţi axiali cu bile
cardanice, cutii de viteze cu trei arbori, mecanisme planetare etc.
Rulmenţii
cu simpluaxiali
efectcu bile
rând; se montează perechi, în X
sens, care acţionează simultan şi
radială. Rulmenţii radial-axiali cu
arborelui şi la viteze ridicate,

pot prelua numai sarcini
axiale, într-un singur sens (cei
a
a
cu simplu efect – fig.6.7, a)

rând; se montează perechi, în X sa
sens, care acţionează simultan şi au
radială. Rulmenţii radial-axialiUngh
arborelui şi la viteze ridicate,cârlig

Fig.6.8
sau în ambele sensuri (cei cu
Fig.6.7
a
cu dublu efect
a
dublu efect – fig.6.7, b).

Fig.6.8
Fig.6.7
Aceşti rulmenţi, nefixând
a
b
radial arborii, se montează în
b
b
b
combinaţie cu rulmenţi
a b c d
Fig.6.6 radiali; sunt sensibili la
b
deformaţiile de încovoiere ale
predom
Unghiu
jocul
montea
fixează
axiale
cu
melculu
cârligel
Fig.6.9
predo
jocul
montd
fixea
axial
cuumă
melc
Fig.6.6
Fig.6
cu bi
Fig.
arborelui şiCotețiu
la viteze ridicate, ca urmare a forţelor centrifuge care iau naştere. Se folosesc la
ca u
Rul
Prof.dr.ing. Radu
ca
R
u
montează perechi, în X sau O, în acelaşi lagăr
ambele se
cu dinţi în
axiale,
careinel
diferenţiale dediferenţial
deformaţiile Aceşti
rligele macaralelor, la cricuri şi prese cu şurub, laradiali
cu şu
Aceşti rulmenţ
radiale m
... 14o, la
combi
combinaţie sau cîn
jocul din rulment reglându-se prin deplasa

iale de valori medii, care acţionează simultan. Ac
Rulmenţii cuRulmenţii
Rulmenţii radial-axiali cu bile pe un râ
relativ
auto
pe
şi pr
montează perechi,
montează în perechi,
X sau O,înînXacelaşisau O, lagărîn acelaşi
sau înlagăr lagăre saudiferite,
în lagăr
conice, la reductoare
şi prese sarc
melcului, în cazul reductoarelor melcate, la cil
demontabili demontab
nghiul de contact este β=12o ... 14o, la rulmenţii
mico predom
radial arborii, se
la reductoarel
S
de
conice, la
de î
sau
sens,
montează perechi, în X sau O, în acelaşi lag
fiin
debla coaxiali
radial
dublu
Rulm
la
iau
cont
dublu efect –R
fix
defor
cu si
cu simplu efect
radiale mici şi axi

ambele s
sau în sil
la ceiangre
a), pot
axial arborii şi sunt sensibili la deformaţiile de încovoiere ale acestora.
jocul din rulment reglându-se prin deplasare
cu β
(fig.6.8,
pot
abateri
puncte
elcului, în cazul reductoarelor melcate, la cilindrii de
, ca urmare a forţelor centrifuge care iau naştere.
care acţionează
radiali; sunt
jocul din rulment
b jocul dinUnghiul
reglându-se
rulment reglându-se
prin deplasarea prin deplasarea
relativă a relativă
inelelor. a
motiv
a
înclinaţi
rând, cu
o o
într-un singur
ambele sensuri,
de oeste
contact o este ...cu 14 ,mare
la cur
prelua
29 a a b b o β=12 o
CARACTERIZAREA Unghiul PRINCIPALELOR TIPURI DE RULMENTI
deUnghiul
contact deestecontact
β=12 ... 14
β=12 , la ...
rulmenţii
14 , la rulmenţii
β
sens,(fig.6.8,
Fig.6.7Fig.6.7
axială, iar cu
pe uncentrifuge
în etc.
deplasarea
Fig.6.7 predominând sarcina
cei cuiarβaxială, iarβlamic ceipredominân
cusarcina
β mic
cei cuesteβ β=12

medii, lagăr
predominând predominând
sarcina axială,
sarcina
iar la
axială, lamic
ceipredominând
cu
reductoarele
cricuri
se folosesc
planetare
Rulmenţi radial-axiali Rulmenţi cu contact Rulmenţi radial-axiali Rulmenţ i axial-radiali

radială. Rulmenţii radial-axiali cu bile pe un rând se folosesc la reductoarele
angrenajec
a), lapot
radială. Rulmenţii
radială. radial-axiali
Rulmenţii radial-axiali
cu bile pe un
cu rând
bile pe
se folosesc
un rând se
la folosesc
reductoarele la reductoarele
cu angrenaje cucilindrice
cu dinţi
într-o parte
cu bile pe un rând în patru puncte cu role conice
cardanice, cutii de viteze cu trei arbori, mecanisme sau
abateri
puncte
bilea forţelor
acelaşi
cuangrenaje
dinţi 95încl
arborele
Lagăre cu rostogolirecu dinţi înclinaţi cu dinţi sauînclinaţi
cu sau cu
macaralelor,
la sarcina
iardelacontact
singur
radială. Rulmenţii radial-axiali cu bile pe un rând

conice,
melcate,lalarem
a
conice, la reductoarele
conice, la reductoarele
fixează axialprin
valori
(fig.6.8,
rulare ale inelelor cât şi rolele sunt conice, vârfurile conurilor respective plasându-se în acelaşi
diferenţiale
umăr doar
diferenţialediferenţiale
de autovehicule de autoveh etc.
urmare
de în
predominând
punct de pe axa rulmentului, pentru a nu apărea alunecări geometrice.
cul din rulment reglându-se

Rulmenţii axial-radiali preiau sarcini radiale şi sarcini Rulmenţii
axiale mari şiRulmenţii
cu
foartecontact cu
seîn contact
patru c
un rând se folosesc
într-un
mari şiRulmenţii
axialeO,
viteze ridicate, ca cu
execută
cârligele
Unghiul
Fig.6.6
Fig.6.9
în varianta axial-oscilanţi cu role (fig.6.10, a) şi în varianta axial-radiali
puncte cu(fig.6.8, bile (fig.6.10,(fig.6.8,
puncte b).
b) sunt (b
axială,
puncte
ontează perechi, în X sau

arborelui şi la radial-axiali
umăr doar într-o parte
xează axial arborele cu

d
Rulmenţii radial oscilanţi se execută cu bile pe două rânduri Rulmenţ (fig.6.11, ia)
i şisau cu oscilanţ
radial role pe două i preiau
demontabilidemontabili preiau şi sarcini
demontabili
rânduri (fig.6.11, b). Au calea de rulare a inelului exterior sferică,
b
permiţând înclinări între axele celor două inele de până la 2,5radiale

o
... 3o mici şi axiale
radiale mici şi axiale
medii,
radiale în
mic
sarcina
şi se recomandă în cazul arborilor elastici sau a necoaxialităţii ambele sensuri, ambele fiind
sensuri,
sensibilifiindlase
b
ambele sens
cu bile peFig.6.7
alezajelor celor două lagăre. Preiau sarcini radiale mari şi abateri
sarcini de laabateri coaxialitate.
de la coaxialitate
abateri de la
Rulmenţii
axiale mici – medii, cei cu role fiind superiori

a
a din punct
ab de vedere b
edominând
Rulmenţii Rulmenţii radial-axiali radial-a
cu
c
a al capacităţii de Fig.6.9
ab bîncărcare. Fig.6.9 Fig.6.10 Fig.6.10 a b Rulmen
Fig.6.9 role conice
Fig.6.10 role conice
(fig.6.9) preiau
(fig.6.9)
sarcini prei
a b
a
ig.6.6
Fig.6.8 Fig.6.8
radiale şi radiale
axiale, şi role
într-un
axiale, conice
singur
într-u
6.4. MONTAJE
Fig.6.8 CU RULMENŢI
sens, care acţionează
simultan şi simultan
sens, care acţionează au valorişimai au valori
mari decât
mai mari
la rulmenţii
decât laradial-axiali
rulmenţii radial-axiali bile pe şi
curadiale cu ab
un
30
FORȚE ÎN RULMENȚI

i =1
în care: - pentru rulmenţi cu role: p=
10
;
3
31 FORȚE ÎN RULMENTI FORŢE ÎN RULMENŢI
- pentru rulmenţi cu bile: p = 3.
Asupra rulmentului:
a) acţionează succesiv forţele F1, F2, b)Forţa medie seforţe
acţionează va determina cu relaţia:
ale căror variaţie
…,Fn, fiecare dintre acestea fiind Fm = fm (F1 + F2), (5.35)
poate fi exprimată printr-o funcţie
în care: fm este un coeficient care ia valori în intervalul: fm =
constante pe parcursul a respectiv N1, 0,75 ÷ 1,0.FValoarea
concretă (N). exactă se citeşte din diagrama din
N2, …,Nn rotaţii. Forţa
figura medie se va
5.17, în funcţie de determina
raportul
F1în acest caz cu
.
Efectul lor asupra rulmentului va fi acelaşi cu a relaţia: F1 + F2
unei forţe medii Fm, determinate cu relaţia: 1
n æN p öp
Cazul rulmenţilorç pt. ò F(Nroţi ÷de vehicule
)dN
p
å Fi N i ç ÷
Sarcina dinamică Fm = ç 0echivalentă:
Fm = i =1 , (5.33) N ÷ , (5.34)
n
å Ni
P =çç fm F, ÷÷ (5.36)
în care coeficientul èfm se alege, ø funcţie de tipul
i =1
10 în autovehiculului
care N este numărul de rotaţii pe parcursul
în care: - pentru rulmenţi cu role: p= ; cărora acţionează forţa F(N).
3
Calculul în situaţiile a) şi b este laborios şi
- pentru rulmenţi cu bile: p = 3.
c)pentru aceea în situaţiile respective, practic, se preferă
acţionează o sarcină de mărime şi
un calcul simplificat, care constă din înmulţirea
b) acţionează forţe ale căror variaţie direcţie
sarcinii dinamice echivalente(F
constantă P,1) cu (de exemplu
coeficienţii fK şi fd
determinaţi
greutatea unei piese) şi o sarcină constantă
experimental:
Fm = i =1 , ò F dN
(5.33) inelului rotitor: P = f F,
n ç (N )
Fm = ç 0
÷
,
autovehiculului
(5.34)
(5.36)
în care N este numărul de rotaţii pe N
parcursul
÷
m
LAGĂRE CU å ROSTOGOLIRE
N i
ç
ç
÷
10parcursul cărora acţionează

÷
6
×
è ø
care: cărora acţionează

- pentru rulmenţi forţa F
i =1 cu role: . p =
în care N este numărul de rotaţii pe
(N) ;
în forţacare
F . coeficientul fm se L 10
alege, funcţie de tipul
= ³ Lhadm. (5.38)
(N)
3 Sarcina
autovehiculului
c) Asupra rulmentului acţionează o sarcină de mărime şi direcţie constantă (F ) (de dinamică L h echivalentă
FORȚE ÎN RULMENTI 10
Calculul în situaţiilen ×a) 60 şi b este laborios şi
1
care: 32 - pentru
exemplu greutatea unei piese) şi o sarcină constantă rotativă (F ) (de exemplu o forţă
rulmenţi Forţacu se va determinapcu=
medierole: relaţia: ;
2
c) acţionează
centrifugă).
- pentru rulmenţi o în sarcină cu bile:de carepmărime = 33.în intervalul:şif = 0,75 Calculul
Fm = fm (F1 + F2), (5.35)
aceeaînîn situaţiile a) şi practic,

b este se preferă
÷ 1,0. Valoarea
care: f este un coeficient
m ia valori m
pentru situaţiile respective, laborios şi
- pentru rulmenţiexactă se citeştecudin diagrama = în3funcţie
bile:din figurap5.17, . de raportul F1
.
direcţie constantăpentru (F1) sau(de pentru aceea în situaţiile respective, practic, se preferă
F1 + F2
F1 exemplu un calcul simplificat, care constă din înmulţirea
F1
ÎN RULMENŢI
fm = 1 =1 fm = 0,75
0 şi pentru valoarea raportului = 0,5
) un calcul simplificat, care constă din înmulţirea

F1 + F2 F1 + F2
) acţionează
acţionează forţe forţe ale ale căror
rotativă (F2) (de exemplu o forţă centrifugă).
căror variaţie variaţie
sarcinii
sarcinii dinamice dinamice echivalente
echivalente P, P, cu
cu coeficienţii
coeficienţii fKfK şişi fdfd
ÎN RULMENŢI determinaţi experimental:
determinaţi experimental:
oate
oateForţa fifi medie
exprimată
exprimată printr-o
printr-o funcţie
oncretă F (N).
se va determina cu relaţia: P
P == ffKK ffdd (VXF
(VXF +YF
RR +YF AA)) (5.37)
(5.37)
oncretăForţaF(N) .
medie seFva m= fm (F1 +cu
determina Forţele
F2relaţia:
), de (5.35)frecare în care:
în dinffKK este
care: rulment
este
coeficientul dinamic al angrenajului
coeficientul dinamic al angrenajului
orţaînmedie
care: fm estese un
vacoeficient
determina care învalori
ia acest în caz cu fm =
intervalul: propriu zis: fK = 1,05 – 2,0; fd este coeficientul
orţa medie
Zone
laţia:0,75
dese frecare
va F m în
determina
= f
÷ 1,0. Valoarea exactă se citeşte
rulment:
m (F 1 în
+ Facest
2 ), caz
din diagrama din
cu
(5.35) Factorii
propriu
dinamic zis:
al
care
f =
procesului
K
influenţează
1,05 de– 2,0; f pierderile
funcţionare:
d este prin
coeficientul
fd = 1,0 – 4,0
frecare
a b
aţia: în1.care:
zona de frecare
fm este un coeficient dintre carecorpurile
ia 1valori înde
F 1
rostogolire
intervalul:
Fig. 5.17 fm =
dinamic al: procesului de funcţionare: fd = 1,0 – 4,0
0,75
figuraşi÷5.17,
căile
1,0. de rulare
înValoarea
funcţie exactă
ædeNraportul (frecare,
se citeşte
ö p .rostogolire
din diagrama din
172
cu 1. sarcina pe rulment şi turaţia,
ç p F ÷ 1 + F
alunecare);
figura 5.17, în funcţie æde
F(N )dN 1F1 2
òraportul Durata
2. cantitatea deşi calitatea
funcţionare
lubrifiantului, a unui
F1ö÷÷+p F,2 dintre
ç N0 ÷ .
2. - zona de Fmfrecare
= çç F pdedN alunecare roţile şi
ò ( NN )
(5.34) rulment
3. construcţia
Durata de seşi dimensiunile
funcţionare
determină rulmentului.
a
în funcţie unui de
umerii de ghidare ai inelelor;
ççç 0 pt. roţi÷÷÷ de vehicule
Cazul rulmenţilor durabilitatea L a rulmentului şi de turaţia n a
3. zona deFfrecare =
m ç pt. è de alunecare
÷ø dintre
, vehicule corpurile
(5.34) rulment
Cazul
Sarcina
de rulmenţilor
dinamică
rostogolire şi roţi
echivalentă:
N
colivie; de inelului rotitor: se determină în funcţie de
care N este numărul ç de rotaţii ÷ pe parcursul
Sarcina
ărora 4. dinamică
zona de forţa
acţionează frecare echivalentă:
Pç F=(N)cu.fmelementele
F,÷ de etanşare; (5.36) durabilitatea L a rulmentului L × 10 6 şi de turaţia n a
frecarea
în care Pè =fmfmsemobile
elementelor
coeficientul F,alege,ø cu lubrifiantul.
funcţie de (5.36) tipul inelului rotitor: Lh = n × 60 ³ Lhadm. (5.38)
careînautovehiculului
Ncare
estecoeficientul
numărul fmdeserotaţii
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu alege, pefuncţie
parcursul
de tipul
rotativă (F2) (de exemplu o forţă centrifugă).
33 FORȚE ÎN RULMENTI
Forţele de frecare din rulment

Zone de frecare în rulment: Factorii care influenţează pierderile prin
1. zona de frecare dintre corpurile de rostogolire frecare:
şi căile de rulare (frecare, rostogolire cu 1. sarcina pe rulment şi turaţia,
alunecare); 2. cantitatea şi calitatea lubrifiantului,
2. - zona de frecare de alunecare dintre roţile şi 3. construcţia şi dimensiunile rulmentului.
umerii de ghidare ai inelelor;
3. zona de frecare de alunecare dintre corpurile
de rostogolire şi colivie;
4. zona de frecare cu elementele de etanşare;
frecarea elementelor mobile cu lubrifiantul.

34
PROIECTAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI

PROIECTAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI
35
Etape în proiectarea lagărelor cu rulmenţi:
1- alegerea tipului rulmenţilor;
2- alegerea variantei de rezemare a arborilor, osiilor sau a altor
piese în mişcare de rotaţie;
3- determinarea mărimii rulmenţilor;
4- alcătuirea lagărelor cu rulmenţi.

36 Alegerea tipului rulmenţilor
Factori care concură la alegerea tipului rulmenţilor:
a) direcţia şi mărimea forţei,

b) turaţia,
c) temperatura de lucru,
d) condiţiile de zgomot impuse,
e) condiţiile de montaj,
f) abaterile de la coaxialitate,
g) rigiditatea construcţiei,
h) condiţiile de exploatare etc.
g) rigiditatea construcţiei,
h) condiţiile de exploatare etc.
37 Alegerea tipului rulmenţilor (CONTINUARE)
Factori
Pentru lagărele arborilorcare concură
maşinilor la alegerea
unelte tipului
, încărcate rulmenţilor:
cu sarcini combinate, pot fi următoarele
situaţii privind raportul dintre forţa radială şi forţa axială care acţionează pe rulment:
Fr a) direcţia şi mărimea forţei,
a) F <1 rulmenţi radiali cu bile, cu role sau ace ; rulmenţi axiali cu bile;
b) turaţia,
a
Fr c) temperatura de lucru,
b) F @1 rulmenţi radial-axiali cu bile sau cu role conice;
a d) condiţiile de zgomot impuse,
Fr e) condiţiile de montaj,
c) F >1 rulmenţi radiali cu bile, cu pretensionare.
a f) abaterile de la coaxialitate,
OBSERVAŢIE: O anumităg)forţă axială, de mărime
rigiditatea limitată, poate fi preluată şi de rulmenţii
construcţiei,
radiali cu role cilindrice,h)
alecondiţiile
căror role sunt ghidate de umerii
de exploatare etc.de ghidare ai inelelor şi de
inele de reazem.
Organe de asamblare
Organe de asamblare
Funcţie de natura asamblării acestea se pot
clasifica în:
• organe de asamblare demontabile şi
• organe de asamblare nedemontabile.
Tipuri de asamblări mecanice
Asamblari prin formă
Asambl ri 61
Tipuri de asamblări mecanice

Asamblari prin forţe elastice
Asamblari prin forţe de frecare

Asamblări demontabile
Asamblările demontabile se grupează în următoarele categorii:
- asamblări filetate;
- asamblări realizate prin forma pieselor (ex.: pene,
caneluri, ştifturi, bolţuri);
- asamblări realizate prin forţe de frecare:
• folosind forma conică sau
• folosind strângerea;
- asamblări elastice.
Asamblări filetate
Definiţie.
Asamblările filetate sunt asamblări demontabile, care au ca element
caracteristic filetul.
Clasificare
Acestea se pot clasifica, din punct de vedere funcţional, astfel:
- asamblări de fixare (asigură o poziţie reciprocă
neschimbabilă). Pot fi asamblări de fixare cu prestrângere sau
fără prestrângere;
- asamblări de mişcare - transformă mişcarea de rotaţie în
mişcare de translaţie;
- asamblări de fixare-etanşare;
- asamblări de reglare;
- asamblări de măsurare.
Asamblări filetate
Avantajele utilizării asamblărilor filetate:
• asamblarea realizează o lungime mare a filetului, într-un spaţiu redus,
rezultând reducerea presiunii de contact pe suprafaţa de lucru, numită
flancul filetului;
• filetul iese foarte puţin în afara diametrului d1, ca urmare, solicitarea la
încovoiere a filetului şurubului este mică;
• execuţia filetului se poate face uşor, economic şi precis.
Dezavantajele utilizării asamblărilor filetate:

• filetul introduce concentratori de tensiune, datorită efectului de crestătură a
filetului;
• la strângere se pot produce suprasolicitări care pot duce la rupere,
necunoscând forţa de strângere a piuliţei,;
• necesitatea asigurării aamblării contra autodesfacerii;
• randament scăzut (sub 50%), în cazul funcţionării cu autoblocare;
• uzarea flancurilor duce la scăderea preciziei mişcării;
• lipsa de autocentrare.
Asamblări filetate
Asamblările filetate se compun
din:
• elemente principale
(şurubul şi piuliţa sau
prezonul şi piesa filetată) şi
• accesorii de montaj
• şaibe,
• dispozitive de siguranţă,
• chei.
surub
surub
piese
asamblate
piese
Asamblări filetate asamblate
element de
Şurubul piulita siguranta

(saiba Grower)
)
Figura 1.1 Figura 1.2
´ este piesa cuprinsă a asamblării
filetate piulita
element de
prezon siguranta
´ este filetată exterior. (saiba Grower)
piese
asamblate Surub
(arbore)
Piese asamblate
Clasificarera șuruburilor (dar si piulita si contrapiulita)
Şuruburile se clasifică după destinaţie Figura 1.3 Figura 1.4
în:
11
´ şuruburi de fixare şi
´ şuruburi de mişcare (cinematice sau
de acţionare).
Asamblări filetate
Şurubul.
Clasificare după forma capului:
Asamblări 29
-hexagonal (a);Tija -semirotund

şurubului poate fi: a - filetat şi ă pe toată
-pătrat (b); nefiletatnas (h);
lungimea; b - filetată pe o porţiune, cu tija
ă egală în diametru cu diametrul
-ciocan (c); nominal-cilindric şi ă pe o porţiune, cu
al filetului; c - filetat
tija nefiletată subţiată (şuruburi elastice); d -
-striat (e); hexagonal
filetată pe o porţiune, cu tija nefiletatla ă îngroşată
Asamblări 29
-semirotund (şuruburiinterior
de păsuire); e -(d);
filetată pe o porţiune, cu
a b c
tija nefiletată subţire şi Tija lungşăurubului
, prevăzut ă cufi: a - filetată pe toată
crestat (f); porţiuni -semirotund
de ghidare.
poate
lungimea; b - filetată pe o porţiune, cu tija
-înecat crestat Formacrestat în cruce
vârfului şuruburilor
nefiletat ăesteegal ă şîni cudiametru
aceea a cu diametrul
ştifturilor filetate, şi anume:
nominal a - al
drept; b - conic;
filetului; c - filetată pe o porţiune, cu
(g); c - cu cepetc.
şi vârf conic;tija
d – nefiletat
cu cep ăcilindric;
subţiatăe (–şuruburi elastice); d -
-fluture (j); cu gaură conică (v. fig.2.17).
Ştifturile filetate au
filetată pe o porţiune, cu tija nefiletată îngroşată
(şuruburi păăsuire);
filet pedetoat lungimea
e - filetată pe o porţiune, cu
- inel (i); şi sunt folosite pentrutija a împiedica deplasarea
nefiletată subţire şi lungă, prevăzută cu
a b c
relativă a două piese,porele
ţiunifiind solicitate la
de ghidare. d e
compresiune (fig.2.17). Forma vârfului şuruburilor este aceeaşi cu a
Prezoanele (fig.2.18)
ştifturilor filetate, şi anume: a - drept; b - conic; Fig. 2.19
sunt şuruburi filetate c - culacep şi vârf conic;
Forma A d – cu cep cilindric;
Forma B e–
ambele capete şi se utilizeaz
cu gaură ă conică (v. fig.2.17).
în cazul în care materialul Ştifturile filetate au filet pe toată lungimea
piesei filetate nu asigur ă
şi sunto folosite pentru a împiedica deplasarea
j
d g
Asamblări filetate
k
Şurubul. e h
Clasificare după forma vârfului: Clasificare după forma tijei șurubului:

f i
l
- cilindrică sau
- plan (a); Fig.2.15
- conică;
- tronconic
Şuruburile cu cap(b);
semirotund, semiînecat şi înecat sunt prevăzute cu
locaş (crestătură) pentru şurubelniţă obişnuită (v. fig.2.15, g şi h), iar în
- conic;
cazul unor montbombat
ări şi demont(c);
ări frecvente, cu locaş pentru şurubelniţă în
Clasificare după clasa de precizie:
formă de cruce (v. fig.2.15, i), acestea folosindu-se la dimensiuni mici şi
-cu cep plat (d);
la forţe de strângere mici. La automobile se folosesc şi şuruburi cu cap - precise (din oţeluri aliate);
- cu cep tronconic (e). cilindric, cu locaş pentru
şurubelniţă cu şase - semiprecise (din OL50, OL60, OLC35);
crestături (la dispozitive-
a le de închidere a uşilor). - grosolane (din OL37, OL42).
d Pentru a nu permite
rotirea şurubului, la
b strângerea piuliţei cu
e cheia, şuruburile cu cap
bombat sunt prevăzute
c cu o porţiune de formă
c Asamblări filetate
f i
Şurubul. Clasificare după forma tijei șurubului:
Fig.2.15 Asamblări
Tija şurubului poate fi: a - filetată pe toată

Şuruburile cu cap semirotund, semiînecat şi înecat sunt
locaş (crestătură) pentru şurubelniţă obişnuită (v. fig.2.15, g
a lungimea; b - filetată pe o porţiune, cu tija
cazul unor montări şi demontări frecvente, cu locaş pentru ş
formă de cruce (v. fig.2.15, i), acestea folosindu-se la dimen
nefiletată egală în diametru cu diametrul
la forţe de strângere mici. La automobile se folosesc şi şur
b nominal al filetului; c - filetată pe o porţiune, cu
cilindric, cu
şurubelniţă
tija nefiletată subţiată (şuruburi elastice); d -
crestături (la
c le de închide
filetată pe o porţiune, cu tija nefiletată îngroşată
a
Pentru a
d
d
(şuruburi de păsuire); e - filetată pe o porţiune, cu
rotirea şur
b strângerea a
tija nefiletată subţire şi lungă, prevăzută cu
e cheia, şurub
bombat sun
e porţiuni de ghidare. cu o porţiun
c
şi sunt folosite pentru a împiedica deplasarea
relativă a două piese, ele fiind solicitate la
d e
Asamblări filetate
compresiune (fig.2.17).
Prezoanele (fig.2.18) Fig. 2.19
Piuliţa sunt şuruburi filetate la Forma A Forma B
- este piesa cuprinzătoare a asamblării
ambele capetefiletate şi ă
şi se utilizeaz
este filetată în interior. în cazul în care materialul
piesei filetate nu asigură o
Piuliţele se pot clasifica după forma constructivă
durabilitate suficientă filetu-
şi funcţie de precizia de execuţie.
lui, la montări şi demontări
Piuliţele hexagonale - pot avea: repetate. Prezoanele pot avea
- una sau ambele feţe teşite sau tija nefiletată de acelaşi
- înălţimi diferite, diferenţiindu-se, în funcţie
diametru cu tija de filetată a b c
înălţimea m a piuliţei în: piuliţe normale
(fig.2.18, a) sau(m=0,8
mai mică
d), joase (m£0,8 d), înalte (m=1,5 d),b),unde
(fig.2.18, d este
lungimea de
diametrul nominal al şurubului. înşurubare, în piesă, fiind
Alte criterii de clasificare a piuliţelor:
funcţie de materialul piesei
• piuliţe cu guler sau fără guler, (oţel, fontă, aluminiu etc.).
• piuliţe hexagonale, Şuruburile speciale,
• rotunde, pătrate, destinate unor situaţii
specifice, cuprind: şuruburile d e f
• cu urechi (piuliţe fluture),
cu cap ciocan (fig.2.19, a) şi
• piuliţe brute sau finisate,
şuruburile cu ochi (fig.2.19,
• piuliţe crenelate, b), utilizate la dispozitive;
• piuliţe cu caneluri, inele şurub de ridicare
• piuliţe înfundate, (fig.2.19, c), utilizate la
• piuliţe cu găuri frontale sau piuliţe
ridicarea cuşi găuri manevrarea g h i j k
radiale etc. (fig. 2.3) subansamblelor şi ansam- Fig. 2.20
Piuliţele se execută într-o mare varietate de forme constructive, principalele dintre acestea fiind
prezentate în fig.2.20: a - hexagonale obişnuite; b - hexagonale cu guler; c - pătrate; d - crenelate,
utilizate pentru asigurarea asamblării filetate cu şplinturi; e - înfundate, pentru protejarea filetului;
f - cu suprafaţă de aşezare sferică,
pentru autocentrarea piuliţei pe
Asamblări filetate
şurub; g - canelate, pentru fixarea
axială a inelelor de rulmenţi; h - cu
găuri axiale, pentru strângere cu chei
speciale; i - cu găuri radiale, pentru
strângere cu chei speciale; j - fluture,
Şaibele pentru strângere cu mâna; k - striate,
pentru strângere cu mâna.
a b c
- sunt discuri metalice de formă inelară Fig.2.21
Şaibele (fig. 2.21) se folosesc
pentru micşorarea presiunii pe
care se interpun între piuliţă şi piesă. suprafaţa de sprijin a piuliţei, respectiv a capului şurubului, sau pentru aşezarea corectă a acestora,
când suprafaţa de sprijin nu este prelucrată corespunzător (fig.2.21, a) sau este înclinată (şaibe
Sunt utilizate în următoarele cazuri: pentru profile I şi, respectiv, L – fig.2.21. b şi c).
2.1.6.2. Asigurarea asamblărilor filetate împotriva autodesfacerii
- suprafaţa de aşezare a piuliţei sau a Deşi filetele şuruburilor de fixare (metrice, cu profil triunghiular) îndeplinesc condiţia de
şurubului nu este prelucrată; autofixare, sarcinile variabile şi cu şoc, vibraţiile şi diferenţele de temperatură au ca efect reducerea
frecării din asamblare şi, în final, autodesfacerea acesteia, în timp; pentru a se evita acest fenomen,
- şurubul se montează cu joc mare în asamblările filetate se asigură suplimentar împotriva autodesfacerii.
La baza soluţiilor constructive de asigurări, utilizate în construcţia de maşini, stau următoarele
alezaj; principii:
• mărirea forţelor de frecare dintre elementele asamblării;
- când se strânge o piesă din materiale • utilizarea de elemente suplimentare, care împiedică rotirea piuliţei faţă de şurub;
deformaţiile locale ale materialului şurubului şi/sau piuliţei sau aplicarea de adaos de
relativ moi;
•
material (de regulă puncte de sudură).

Asigurarea asamblărilor filetate prin mărirea forţei de frecare dintre elementele
- când suprafaţa de aşezare a piuliţei sau asamblării poate fi obţinută prin mărirea forţei de apăsare axiale sau radiale, a coeficientului de
a capului şurubului este înclinată;

frecare sau prin mărirea simultană a forţei de apăsare şi a coeficientului de frecare.
Unul din cele mai vechi mijloace de asigurare îl constituie folosirea unei contrapiuliţe rigide
(fig.2.22, a) sau, în ultimul timp, a unei contrapiuliţe elastice. La strângerea cu cheia a
- când este necesară pretensionarea contrapiuliţei, şurubul se alungeşte suplimentar, spirele piuliţei şi ale contrapiuliţei apăsând – în
sensuri opuse – asupra spirelor şurubului (fig.2.22, a), mărindu-se, în acest fel, forţa axială din
- când este necesară creşterea asamblare. Contrapiuliţa este mai încărcată decât piuliţa (fig.2.22, b), deci ar trebui sa aibă o
înălţime mai mare; pentru evitarea inversării lor la montaj, piuliţa şi contrapiuliţa se execută de
coeficientului de frecare în asamblare
Asamblări filetate
Tabelul 2.1 Tipuri de chei pentru acţionarea asamblărilor filetate
Cheile Tipul cheii Schiţa cheii
- sunt dispozitive destinate strângerii piuliţelor şi a
şuruburilor. Cheie fixă simplă
Cheile inelare şi cele tubulare se utilizează atunci când
The picture
spaţiul de manevră este restrâns şi nu permite
can’t be
displayed. Cheie inelară simplă
introducerea şi manevrarea cheilor fixe.
Cheile pentru locaş se utilizează la şuruburile cu cap cu
locaş hexagonal Cheie combinată
Cheile cu gheară la piuliţele cu găuri radiale.
Cheile dinamometrice indică valoarea strângerii îmbinării, Cheie tubulară dublă
utilizându-se des la montajele realizate în construcţia de
maşini. Cheie pentru locaş
Acestea pot fi grupate în două categorii: chei hexagonal
dinamometrice indicatoare şi chei dinamometrice
declanşatoare. Cheie cu gheară
Cheile sunt caracterizate de următoarele elemente: simplă
• deschiderea,
Cheie pentru piuliţe
• lungimea braţului de acţionare, cu crestătură
• unghiul de înclinare a capului cheii.
În proiectare se va prevedea spaţiul necesar montării Cheie pentru piuliţe
şurubului, precum şi introducerii şi manevrării cheii (STAS 776). cu găuri frontale
Asamblări filetate
Măsuri împotriva autodesfacerii.
Asigurarea piuliței Asigurarea surubului Asigurarea surubului si piulitei
strânsă cu ajutorul unui şurub, sau prin utilizarea
unei piuliţe care are la interior montat un inel
Asamblări 31
Asamblări filetate
din material plastic.
Mărirea concomitentă a forţei axiale şi a
c
Fig.2.22
d
Măsuri împotriva autodesfacerii.

onomică, datorită dublării numărului de piuliţe şi a
coeficientului de frecare dintre piuliţă şi piesa
ei elastice, executată din oţel de arc, forţa axială
pe care aceasta se sprijină se obţine prin utilizarea şaibelor elastice. Cea mai utilizată şaibă elas
rea
de 32 Organe de maşini
rea
sau aripioare (fig.2.24); piuliţele canelate, folosite la fixarea axială a inelelor de rulmenţi, se asigură
liţa
cu o şaibă specială (fig.2.24, c). Asigurarea cu piuliţă crenelată şi şplint se bazează pe fixarea
din piuliţei pe şurub cu ajutorul unui şplint, care trece printr-o gaură transversală din şurub şi printre
de crenelurile piuliţei (fig.2.25, a). Grupurile de şuruburi apropiate se pot asigura prin legarea lor cu
ază a b
ajutorul unei sârme (fig.2.25, b).
o Asigurarea prin deformaţiile locale ale materialului şurubului şi/sau piuliţei sau prin
are aplicarea de adaos
a de material. Filetul
b şurubului şi piuliţei c se pot deforma local prind chernăruire
asă sau prin aplicarea de adaos de material – piuliţa poate fi sudată de şurub; aceste metode se aplică
Fig.2.23
rin
pe este şaiba Grower (fig.2.23, a), cu capete netede – varianta N – sau cu capete răsfrânte – variant
rin Şaibele elastice pot avea dinţi exteriori (fig.2.23, b) sau dinţi interiori (fig.2.23, c) şi pot fi plan
d), fig.2.23, b şi c) sau conice (fig.2.23, d).
rea Utilizarea de elemente suplimentare, care împiedică rotirea piuliţei faţă de şurub (ş
nel plate, şplinturia etc.). Şaibele plate îşi realizeaz
b ă funcţia prin deformare (pentru
c fixarea şaibe
piesa pe care se sprijină şi pentru împiedicarea rotirii şurubului faţă de şaibă), fiind prevăzute cu
Asamblări filetate
Filetul
Filetul este o nervură elicoidală, cu un anumit profil, care se înfăşoară pe un
cilindru sau un con.
Clasificarea filetelor se poate realiza după mai multe criterii, astfel:
- după profilul generator:
- metric (M);
- trapezoidal (Tr);
- ferăstrău (S) (STAS 2234-75);
- pătrat (Pt);
- rotund (Rd) (STAS 668-86).
- după numărul de începuturi:
- simple (un început);
- multiple (cu mai multe începuturi);
- după sensul de înfăşurare: - pe dreapta; - pe stânga.
- după sistemul de măsurare: - metric; - ţoli.
- după fineţea pasului: - fin; - normal; - mare.
- după forma corpului de înfăşurare: - cilindrice; - conice.
Asamblări filetate
Filetul
Elemente de caracterizare ale diferitelor tipuri de filete
Filetul metric are profil triunghiular echilateral (60°) şi este utilizat pentru
M organe de fixare de uz general.
Filetul în ţoli (Whitworth) are profil triunghiular isoscel (55°), iar pasul exprimă
nr .spire
Tr raportul . Este utilizat pentru fixarea şi etanşarea îmbinărilor la ţevi.
1.tol
Filetul pătrat are profil pătrat (randament ridicat) şi este folosit limitat datorită
S uzurii flancurilor şi imposibilitatea compensării uzării.
Filetul trapezoidal are profil trapezoidal rezultat din teşirea unui triunghi cu
30° la vârf şi baza egală cu pasul. Prin folosirea unei piuliţe reglabile se poate
Pt compensa uzura pe flancuri prin deplasare axială.
Filetul ferăstrău este destinat asamblărilor filetate supuse la sarcini mari,
Rd orientate într-un singur sens. Are unghi la vârf de 38o.
Filetul rotund este destinat asamblărilor filetate supuse desfacerilor repetate,
Fig.2.4 în condiţii de murdărie.
Tipuri de filete
Asamblări filetate
Elemente geometrice ale filetului (STAS 3872-83)
Notaţiile reprezintă:
pentru şurub:
• d este diametrul nominal (exterior);
• d1 este diametrul interior;
• d2 este diametrul mediu;
• a este unghiul profilului.
pentru piuliţă:
• D este diametrul nominal;
• D1 este diametrul interior;
• D2 este diametrul mediu.
Înălţimea utilă t2 este distanţa perpendiculară pe axă,
între punctele extreme de contact ale flancurilor.
Pasul p reprezintă distanţa măsurată, pe o generatoare,
între două puncte de pe două flancuri omoloage
consecutive, aparţinătoare aceleiaşi elice.
Obs.: Unghiul de înclinare a elicei b variază în funcţie
diametrele (mediu, nominal sau interior) pe care se
înfăşoară elicea. tgb = p
pd
s sT
sr r×min .02
Th
10 min .
Asamblări filetate
100 sr min
e
h
100
pict
e
ure
p
i
can
c’t
tbe
dis
u
Notarea filetelor - STAS 139
rpla
yed
e Simbol tip Diametrul Pasul* Simbol sens de
c.
a filet nominal
X
n înfăşurare**
’ * Pasul nu se indică dacă este filet metric cu pas normal.
t
b ** Dacă piesa are un singur filet pe lungimea ei şi acela este pe dreapta nu se indică
e
d
i Fig.2.6
s
p Notarea filetelor
l
a Exemplul 1: Filet trapezoidal, d 40, pas 10, un început pe stânga: Tr40X10 LH;
y
e
d Exemplul 2: Filet trapezoidal, d 40, pas 10, două începuturi, stânga: Tr 40 X 20 (P10) LH.
.
Materiale pentru piuliţe şi şuruburi Materialele pentru piuliţe şi şuruburi sunt

stabilite în STAS 2700 / 1,….,13
Simbolul caracteristicilor mecanice
. pentru şuruburi este format din două numere
sr min . s02 sr min . despărţite prin puncte. (ex.: 4.6, 5.6, 8.8 etc.)
a 10 × b
100 sr min 100
Fig. 2.7
Simbolizarea caracteristicilor mecanice ale materialelor Simbolul caracteristicilor mecanice
pentru: a) şuruburi; b) piuliţe. pentru piuliţe este format dintr-un singur
număr (ex.: 5, 6, 7, 8 etc.)
Asamblări filetate
Metode de execuţie a filetelor
Filetul poate fi confecţionat prin următoarele metode:
1. Tăiere manuală cu tarodul, respectiv cu filiera. Metoda se utilizează la
producţia individuală, la lucrările de reparaţii şi are o productivitate mică.
2. Tăiere pe strunguri sau pe maşini-unelte speciale.
3. Metoda de frezare pe maşini speciale de frezat filete. Metoda se aplică la
diametre de şuruburi mari, în situaţii în care se cere precizie (şuruburi de mişcare şi
de forţă, filete pe arbori etc.).
4. Rulare pe maşinile automate de rulat filete. Metoda este foarte productivă
şi este metoda utilizată la execuţia majorităţii filetelor standard de fixare
(buloane, şuruburi etc.).
5. Turnarea pieselor filetate se realizează când materialele acestora sunt:
fontă, materiale plastice, materiale metaloceramice, sticlă etc.
6. Extrudarea se utilizează la realizarea filetelor la piesele cu pereţi subţiri,
presate şi ştanţate.
1. N o ţ i u n i introductive
sistem tehnic, constituit din unităţi funcţionale distincte, asamblate

AGREGATUL între ele cu scop bine determinat
(Instalaţia mecanică) (grup turbogenerator, grup motor-compresor, automobilul etc.)
sistem tehnic, al cărei părţi componente au mişcări determinate,

MAŞINA
dacă se imprimă o mişcare dată uneia (sau unora) dintre acestea.
transformă o formă de energie oarecare în lucru mecanic util

Maşina motoare
(ex.: motoare cu ardere internă, motoare electrice)
transformă o formă de energie oarecare

Motor primar în lucru mecanic util
(ex.: motoare cu ardere internă, motoare electrice)
transformă energia secundară - creată de om

(ex. electrică, hidraulică, pneumatică)
Motor secundar în energie mecanică.
(ex.: motoare electrice, motoare hidraulice, motoare pneumatice etc.)
utilizează lucru mecanic util pentru

Maşina de lucru modificarea: formei, stării, proprietăţilor, poziţiei unui corp.
(ex.: maşini de ridicat, de transportat, maşini-unelte, instalaţii de sablaj)

Maşina
modificarea: formei, stării, proprietăţilor unui corp
prelucrătoare (ex.: freză, strung, etc.)

Maşina
modificarea poziţiei unui corp:
transportoare (ex.: transportoare cu bandă, macarale etc.)
ansamblu de corpuri materiale, care au drept scop transmiterea

TRANSMISIA cantitativă şi calitativă a mişcării mecanice de la maşina
MECANICĂ motoare la maşina de lucru
(ex.: cuplaje, transmisia cardanică etc.)
DISPOZITIVELE ansamblu de corpuri materiale care acţionează pentru a modifica

DE CONDUCERE, regimul de funcţionare al instalaţiei; asupra parametrilor de
REGLAJ ŞI CONTROL funcţionare ai maşinii motoare, maşinii de lucru şi ai transmisiei
mecanice
Maşina Transmisia Maşina
mecanică de lucru
motoare
D.C.R.C
Sens transmitere forţă (mişcare)
Sensul transmiterii informaţiilor
Fig.1.1
Relaţia dintre elementele componente ale unui agregat
Obiectul disciplinei ORGANE DE MAȘINI:

- Disciplina ORGANE DE MAȘINI este parte a ştiinţei construcţiei de maşini,
care se ocupă cu:
- calculul,
- proiectarea
- construcţia
elementelor componente ale maşinilor.
Organul de maşină
Părți componente ale unor mașini care răspund următoarelor cerinţe:
- pot fi executate separat;
- au rol bine determinat în ansamblul din care fac parte după montare;
- pot fi calculate şi proiectate separat de restul ansamblului.
Noţiunea de organ de maşină - se înţelege după caz:

- o singură piesă rezultată prin divizarea unei maşini, mecanism sau dispozitiv,
care nu mai poate fi descompus în alte părţi componente şi care formează un singur
reper de desen tehnic (ex.: arborii, roţile dinţate, penele, piuliţele, şuruburile etc.)
- un ansamblu de piese, care formează o unitate funcţional-constructivă
distinctă, se numeşte organ de maşină complex şi comportă mai multe repere de
desen tehnic (ex.: rulmenţi, robinete, ambreiaje etc.)
O grupare de mai multe organe de maşini, care au un rol independent bine
determinat, formează:
- dispozitivul (în cazul în care nu implică o mişcare relativă a pieselor
componente);
- mecanismul (în care elementele mobile au o mişcare bine determinată faţă
de unele elemente fixe şi au drept scop transmiterea sau transformarea unei
mişcări).
Ansamblul general al agregatului sau al maşinii

- poate forma un sistem tehnic complex, ceea ce va impune, în activitatea de
elaborare a unui proiect, fracţionarea acestuia, în scopul reprezentării
detaliate, pe baza unor criterii funcţionale, constructive şi de montaj în
subansamble.
Subansamblul
- este o grupare de organe de maşini care au legătură funcţională,
constructivă şi de montaj şi ale căror destinaţie este îndeplinirea uneia din
condiţiile de funcţionare ale subansamblului.
o S. se divide în mai multe organe de maşini simple sau complexe.
Împărţirea pe subansambluri permite proiectarea simultană a mai
multor părţi ale maşinii, asigurând micşorarea timpului de proiectare.
o Gradul de fracţionare poate fi cu atât mai mare, cu cât fabricaţia este
în serie mai mare.
CLASIFICAREA ORGANELOR DE MAŞINI
- DIN PUNCT DE VEDERE CONSTRUCTIV:
- OM simple - piesă unică ( pene, nituri, arcuri etc.)
- OM complexe - mai multe piese (rulmenţi, cuplaje etc.)
- DIN PUNCT DE VEDERE FUNCŢIONAL:

- organe de asamblare sau de fixare:
- OM demontabile (şurub, piuliţe, pene, cleme etc.);
- OM nedemontabile (nituri, ancore, îmbinări nedemontabile);
- OM de legătură elastică (arcuri, balansiere, resorturi).
- organe de efectuare, conducere, transmitere şi transformare a

mişcării:
- OM în mişcare de rotaţie (arbori, fusuri, osii, roţi, volanţi, etc.);
- OM de rezemare (lagăre, rulmenţi)
- OM de conducere a mişcării (ghidaje, glisiere, paliere, capete de
cruce);
- OM pentru transmiterea mişcării de rotaţie (angrenaje, roţi de
fricţiune, roţi de curea, roţi de lanţ, tobe de înfăşurare);
- OM de legătură pentru mişcarea de rotaţie (cuplaje rigide,
elastice, ambreiaje, curele, lanţuri şi cabluri de transmisie);
- OM de efectuare a mişcării de translaţie (pistoane, sertare, tije);
- OM de transformare a mişcării (biele, manivele, came,
excentrice).
- organe pentru depozitare şi conducerea fluidelor:

- OM de depozitare (rezervoare)
- OM de obturare (supape, sertare, cepuri, vane, garnituri);
- OM de conducere (conducte, fitinguri).
- DIN PUNCT DE VEDERE AL DOMENIULUI DE UTILIZARE:
- OM generale;
- OM speciale.
CONDIŢII IMPUSE ORGANELOR DE MAŞINI
• SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE se asigură prin:
o Calcule de rezistenţă
§ Calculul de dimensionare
§ se cunosc:
o materialul cu caracteristicile sale
o forţa/momentul
o condiţiile de exploatare/execuţie.
§ se determină elementul dimensional: (aria secţiunii piesei sau modulul de rezistenţă a

acesteia), cu relaţia de principiu:
Sarcina( F , M )
(A,W) = (1.1)
Tens.adm.( s a , t a )
§ Calculul de verificare
§ se cunosc:
o forţele /momentele,
o elementul dimensional
o condiţiile de funcţionare.
§ se determină tensiunea efectivă, cu ajutorul formulei de principiu:

Sarcina(F , M )
(s, t) = (1.2)
Elem. dim .( A,W )
Verificarea poate fi:
o STATICĂ (t,s) £ (ta,sa) (1.3)
o LA OBOSEALĂ
când sarcina variază în timp şi are ca scop calcularea coeficientului de siguranţă efectiv:
Re zist.mat
Cef = ³ Ca (1.4)
Tens.efctiva
o Calculul la deformaţii (liniare/unghiulare);
o Calculul la vibraţii (calculul turaţiei critice);
o Calculul termic;
o Asigurarea etanşeităţii şi a ungerii.
• DURABILITATEA ECONOMICĂ. (durata de funcţionare)
• TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE.
- soluţia tehnologică de execuţie cea mai simplă, fără a afecta calitatea, prin: utilizarea de materiale
adecvate rolului funcţional; tehnologii cu consum de energie minim; proiectarea formei piesei cât mai
simplă,
• ECONOMICITATE PRIVIND MATERIALUL, EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA.

• RESPECTAREA NORMELOR DE SECURITATEA MUNCII ŞI DE P.S.I.
• ASIGURAREA INTERSCHIMBABILITĂŢII PIESELOR prin respectarea standardelor şi
a normelor de ramură.
• RESPECTAREA CONDIŢIILOR DE DEPOZITARE, TRANSPORT ŞI GABARIT

în scopul încadrării maşinii în linia tehnologică, în încăperea, pe mijlocul de transport, în depozitul destinat, după caz.
• REALIZAREA UNUI DESIGN INDUSTRIAL LA NIVEL ACTUAL prin proiectarea
formei organelor de maşini, prin acoperiri metalice decorative şi de protecţie, prelucrări îngrijite, vopsire etc.
• DESERVIRE UŞOARĂ.
• REALIZAREA UNOR CONDIŢII DE MONTAJ RAŢIONAL. piesele să fie uşor accesibile

şi să se poată monta uşor.
• SILENŢIOZITATEA ÎN FUNCŢIONARE.
Zgomotul - efect dăunător (boli profesionale şi la oboseală); dovedeşte şi imprecizia execuţiei sau a montajului
LEGĂTURA DINTRE PROIECTARE, TEHNOLOGIA DE REALIZARE A

PRODUSULUI ȘI CARACTERUL PRODUCȚIEI
/
PROIECTARE TEHNOLOGIE
Cerinţe de ordin Caracteristici tehnice Cerinţe de ordin

tehnologic, scop, Cerinţe de ordin
ale maşinii, tehnic tehnologic
procedeu de lucru,
domeniul de lucru
echipament
Verificarea Consumul de
Piesa Alegerea maşinii proiectului materiale
Procedeul de Domeniul de lucru Verificarea Influenţa

execuţie documentaţiei consumului
tehnice asupra proiectării
Indicaţii de Principiul de bază Condiţii de încercare

execuţie al construcţiei pe stand Stabilirea
preţului
Date privind Protecţia

Material capacitatea de Stabilirea
operatorului şi a termenului
producţie maşinii
Dispozitive
Transportul şi
instalarea
Instalaţii
speciale
STABILIREA CARACTERULUI PRODUCŢIEI
Tipul de piesă
Caracterul producţiei
Greu Mijlociu Uşor
[buc/an] [buc/an] [buc/an]
Producţie individuală Până la 5 Până la 10 Până la 100
Producţie de serie mică 5 - 100 10 - 200 100 - 500
Producţie de serie mijlocie 100 - 300 200 - 500 500 - 1000
Producţie de serie mare 300 - 1000 500 - 5000 5000 - 50000
Producţie de masă Peste 1000 Peste 5000 Peste 50000

ARCURI FLEXIONALE
ORGANE CU ARCURI BARĂ DE TORSIUNE
ELEMENTE ARCURI ELICOIDALE:

TORSIONALE; FLEXIONALE
ELASTICE ARCURI DISC
– ARCURI -
1
ARCURI DIN CAUCIUC

2
(Definiţii. Clasificări. Materiale)

ARCURI Definitii. Clasificări. Materiale.
3
Arcurile- organe de maşini care, prin deformare elastică, înmagazinează
o anumită energie potenţială, care, la revenirea la forma iniţială, poate fi
transformată, parţial sau total, în lucru mecanic.
Domeniul de utilizare al arcurilor:

- pentru acţionare (arcuri de ceasornic, arcul supapelor etc.);
- pentru amortizarea şocurilor şi vibraţiilor (suspensii, tampoane,
limitatoare de cursă, prese etc.);
- pentru exercitarea unei forţe de apăsare sau întindere
(ambreiaje, întinzătoare);
- pentru măsurarea forţelor (dinamometre);

- elemente de siguranţă pentru limitarea forţelor sau
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu momentelor (cuplaje de siguranţă cu fricţiune)
tampoane etc;
- reglarea i limitarea forAsambl
elor: riprese etc; 107
ARCURI
- preluarea i amortizarea energiei vibra iilor: la suspensii de ma ini,
Definitii. Clasificări. Materiale.
Asambl
tampoane etc; ri
- modificarea
- acumularea
sau mecanismelor 107
pulsa
- multiplu
înl turând
- arcuri inelare
iilor
de
vibra
(fig.3.51c)
proprii a unor
energie
(fig.3.51b);
iile:
- de
subansamble
în vederea Asambl ri ale ma in
red rii trep
la funda ii, cuplaje elastice etc.
compresiune;
- multiplu (fig.3.51b);
- acumularea de ac ionarea
energie în vederea unui
Clasificarea red mecanism:
arcurilor
rii se
treptate face la ceasuri,
dup :
ulterioare, rulouri etc;
pentru
- multiplu (fig.3.51b); - arcuri inelare (fig.3.51c) - de compresiune;
a)- forma
exercitarea de for e elastice permanente: la
4 Clasificarea arcurilor ac ionarea
- arcuri inelare (fig.3.51c) - unui mecanism: la ceasuri, rulouri etc;
de compresiune;
constructiv
- arcuri elicoidale:
i tipul solicit rii arcului :
- exercitarea de for eclichet,

elasticeambreiaje
permanente: etc;la came,
- de compresiune supape,
(fig.3.49a i b); ro i cu
a)
clichet, ambreiaje etc; - m -surareade trac iune unei for e sau a unui
(fig.3.49c); moment p
- după forma constructivă: - m surarea unei foracestea e sau a unui moment
- de
i deforma torsiune prin
iile(fig.3.49d);
produse:dependen a- arcuri
dintre
la dinamometre, apara
spirale plane (fig.3.
- arcuri lamelare acestea a)
- simple;
i deforma iile produse:
b)
Fig. 3.50 la dinamometre,
- reglarea
a) aparate
i limitarea de mfor surelor:
etc;
-b)
arcuri
prese bar etc;
de torsiune (fi
- cu foi multiple;
- reglarea i limitarea for elor:- prese etc;
modificarea
Fig. 3.50
pulsa iilor proprii a unor suban
- arcuri elicoidale - cilindrice; - modificarea pulsa iilor proprii a unor subansamble ale ma inilor
sau mecanismelor înl turând vibra iile: la funda ii, cup
sau mecanismelor înl turând vibra iile: la funda ii, cuplaje a) elastice etc. b)
- conice;
Clasificarea arcurilor se face dup :
Clasificarea arcurilor se face dupFig.: 3.50
- arcuri spirale
a) plane; a) forma constructiv b) a) forma constructiv i tipul solicit rii arcu
i tipul solicit rii arcului:
- arcuri inelare - cilindrice;
Fig. 3.50
- arcuri elicoidale: - arcuri elicoidale: Fig. 3.52
- plane; - de compresiune (fig.3.49a a) i b); - de compresiune (fig.3.49a i b);

b) c)
- arcuri disc; - de trac iune (fig.3.49c); - de trac iune (fig.3.49c);

Fig. 3.51
Fig. 3.49
- arcuri spirale plane (fig.3.52) - de torsiune;
- de torsiune (fig.3.49d); - detorsiune
torsiune (fig.3.49d);
- arcuri bară de torsiune. a) b) c) - -arcuri
arcuricubarfoide(de încovoiere):
(fig.3.53);
Fig. 3.51 - lamelar (fig.3.50 a);
- după natura solicitării exterioare: - cu foi suprapuse (fig.3.50b);
- arcuri de compresiune;
- arcuri bar de torsiune (fig.3.53);
- arcuri disc (de compresiune):a) b)
Fig. 3.51
- simplu (fig.3.51a);
- arcuri de tracţiune; - arcuri spirale plane (fig.3.52) - de torsiune;
- arcuri de torsiune; Fig. 3.52
Fig. 3.53
- arcuri de încovoiere. Fig. 3.51

a) b) c)

Fig. 3.52 Fig. 3.53
- de torsiune
- de compresiune (fig.3.54 a);
ARCURI Clasificarea arcurilor (continuare)
- de forfecare (fig.3.54b);
5 - după rolul funcţional: - de torsiune (fig.3.54c).
- arcuri de amortizare;
- arcuri pentru acumulare de energie;
- arcuri pentru exercitarea unei forţe;
- arcuri de reglare;
- arcuri de măsurare. a)
- după rigiditate:
- arcuri cu rigiditate constantă;
- arcuri cu rigiditate variabilă.
- membrane:
- după materialul din care este executat arcul: - plane, a c
- arcuri din oţel; rigidizat (fig.3.55a) sau cu
a) b) din materiale neferoase;
- arcuri c)
Fig.din
- arcuri 3.54
materiale nemetalice - gofrate, a
(cauciuc, mase plastice,concentrice;
plută,
aer). - sferice, a
- după forma secţiunii semifabricatului:
- membrane: sferic .
- arcuri cu secţiune dreptunghiulară;
- plane, a c-- arcuri
ror cu secţiune pătrată;
suprafa este dreapt i care pot fi f r c
arcuri cu secţiune inelară;
rigidizat (fig.3.55a) sau cu- arcuri centru rigidizat
cu secţiune (fig.3.55b);
circulară;
- arcuri cu secţiune profilată.
- gofrate, a c ror suprafa are un num r de gofr
6
ARCURI
Clasificarea arcurilor
(SINTEZĂ)

ARCURI
7
Materiale pentru arcuri.
Caracteristici generale se pot enumera:

- limita de elasticitate mare,
- rezistenţa al oboseală ridicată,
- rezistenţa la rupere mare.
Caracteristici specifice, în funcţie de domeniul:

- rezistenţa la coroziune,
- dilatarea termică redusă,
- comportarea stabilă la temperaturi înalte,
- lipsa proprietăţilor magnetice.

ARCURI Materiale pentru arcuri (continuare)
8
Grupe de materialele pentru arcuri mai frecvent utilizate
Oţeluri:
- oţeluri carbon de calitate cu C între 0,5 - 0,9%
Materiale nemetalice:
(OLC 55 A, OLC 65 A, OLC 75 A, OLC 85 A)
- cauciuc, natural sau sintetic, armat sau
- oţeluri aliate cu C între 0,36 – 0,9% şi cu
nearmat cu plăci metalice.
elemente de aliere: Cr, Mn, Si, V (51 Si 17 A,
51 VCr 11 A, 60 Si 15 A). - temperatura are o influenţă mare
asupra comportării în funcţionare
(temperatura normală de lucru este
Materiale neferoase: între (–30o+60oC).
- bronz, alamă, aliaje CuNi, CuBe, CuSi,
- pluta şi masele plastice,
cărora se aplică ecruisare şi tratament
- au instabilitate a proprietăţilor
termic, pentru a ridica rezistenţa de rupere
mecanice la variaţia de temperatură.
şi limita de elasticitate.

Cap. 7. Asambl r
ARCURI Caracteristica arcurilor f = Mt . Spira desf urat (fig.

9 F
generatoare, o deforma ie unghiular
Caracteristica arcurilor M M r
= , cu = t = t , Ip fiind m
- reprezintă curba care descrie dependenţa dintre sarcina G aplicată asupra
Wp Ip
arcului, forţă sau moment, şi deformaţia elastică pe care aceasta o produce.
inând seama i de leg tura dintr
- constituie imaginea grafică a rigidităţii arcului
Mt r l
= , = , =
G Ip r
Rigiditatea arcului (Cr)
- pentru arcul solicitat la întindere sau compresiune:
F Înt
Cr =
f T iar
l = Dm
- pentru arcul solicitat la torsiune:
Co
T fi:
C’r= T
q
𝜃
La o for
de solicitare F (fig. 7.9 a), sec iunile sârmei arcului sunt
ARCURI Caracteristica arcurilor
F Dm
solicitate, în principal, la torsiune de c tre momentul: M = .
10 Rigiditatea arcului (Cr) 2

Figura 1.80 prezinta mai multe tipuri de caracteristici:
- caracteristica liniara (figura 1.80.a) pentru arcuri metalice (proportionalitate dupa
ARCURI
legea lui Hooke); Caracteristica arcurilor
11 - caracteristica liniara discontinua (figura 1.80.b) pentru pachete de arcuri metalice
de înaltime diferita;
Caracteristica arcului poate fi, conform figurii :
- caracteristica neliniara (figura 1.80.c) progresiva (arcuri spirale) sau regresiva
- o dreaptă
(arcuri(dreapta
disc); a reprezintă un arc cu rigiditate constantă),
- caracteristica
- o curbă liniara cuun
(fig c reprezintă histerezis
arc cu(figura 1.80.d)
rigiditate pentru arcuri
crescătoare cu foi;
/ descrescătoare),
- caracteristica neliniara cu histerezis (figura 1.80.e) pentru arcuri din cauciuc.
- o linie frântă (fig.b reprezintă un arc cu rigiditate crescătoare în salturi).
F F F F F
(M) (M) (M) (M) (M)
f (θ) f (θ) f (θ) f (θ) f (θ)

arcuri metalice arcuri metalice arc disc arcuri metalice arcuri din
(Hooke) de înaltimi arc cu foi cauciuc
diferite spiral (histerezis) (histerezis)
a) b) c) d) e)
e for a de solicitare ( F ), în cazul solicit rilor de trac iune - compresiune,
espectiv a ARCURI
deforma iilor unghiulare ( ) func ie de momentul de solicitare Mt
12
de torsiune). Caracteristica SARCINĂ-DEFORMATIE la arcuri

Fig. 7.2
ARCURI Caracteristica arcurilor
13
F F Aria hasurata
F
1 este Lucrul Fn
mecanic de
deformare
4 Fn Aria hasurata
Încărcare este Lucrul
mecanic pt
3 învingerea
2 De cărcare frecărilor
F2
F1
F0
f f f
f1 f2 fn O* O fn
a b c
Fig. b) Cazul arcurilor fără frecare internăFig.3.2
Caracteristica sub formă de dreaptă este proprie arcurilor fără frecări interne şi la
care materialul respectă legea lui Hooke; în acest caz, caracteristica de încărcare
coincide cu caracteristica de descărcare
Fig. c) Cazul arcurilor cu frecare internă (ex.: arcuri cu foi multiple)
Caracteristica de descărcare, corespunzătoare unui asemenea arc, nu se
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu suprapune peste caracteristica de încărcare (vezi comentariul in curs pag. 112)
ARCURI
Cap. 7. Asambl ri cu elemente elastice
Randamentul și coeficientul de amortizare
14
4) Coeficientul de utilizare volumetric kV
Reprezint reportul dintre lucrul mecanic i volumul arcului:
Randamentul arcurilor (𝜼)
2 2
L L
kV = = k f at
-sau Randamentul
kV = = k f ai
arcurilor
(7.6) reprezintă raportul dintre lucru mecanic cedat la
V G V E
descărcare (L’) şi lucru mecanic consumat la încărcare L
5) Coeficientul de utilizare specific (de form ) k f
𝜼 A= L
¢
Reprezint influen a formei constructive i a naturii solicit rii asupra
capacit ii sale de a înmagazina lucru mecanic de deforma ie. Cu cât k f esteL
Coeficientul de amortizare
mai mare, cu atât materialul este mai bine al arcului (𝛅)
utilizat.
-se poate calcula ca raportul dintre diferenţa de lucru mecanic
consumat la arcului
6) Randamentul încărcare L şi lucru mecanic cedat la descărcare (L’)
şi suma acestora
La arcurile compuse din elemente
L - L¢
între care exist frec ri (de exemplu, la
arcurile cu foi multiple sau la cele inelare),
= a arcului difer
caracteristica de înc𝛅rcarea
L + L¢
de caracteristica la desc rcarea lui
(fig.7.3), deci lucrul mecanic la înc rcare L
este mai mare decât lucrul mecanic pe
care îl cedeaz arcul la desc rcare Ld ,
egal cu aria ha urat .
Fig. 7.3
ARCURI Randamentul și coeficientul de amortizare
15
Lucrul mecanic de deformare acumulat de arc, corespunde cu aria haşurată
(fig.3.2b) şi se calculează cu următoarele relaţii:
- pentru arcurile cu caracteristică rectilinie:
1 1
Ld = F × f = × Cr × f2 (3.3)
2 2
sau în situaţia în care asupra arcului acţionează un moment torsional:
1 1 ¢ 2
Ld = ×T × q = Cr q (3.4)
2 2
- pentru arcurile cu caracteristică variabilă:

f2 q2
Ld = ò Fdf ; respectiv Ld = ò Tdq (3.5)
f1 q1
în care: f1 este săgeata iniţială şi f2 este săgeata finală.
- multiplu (fig.3.51b);
- arcuri inelare (fig.3.51c) - de compresiune;
a) b)
Fig. 3.50
16
ARCURI LAMELARE
a) b) c)
Fig. 3.51
ARCURI
17 ARCURI LAMELARE. sunt arcuri flexionale, constituite dintr-o singură lamelă
Clasificarea arcurilor lamelare

Clasificarea arcurilor lamelare se poate realiza după forma lor astfel:
- arcuri lamelare cu grosime: - constantă,
- variabilă.
- arcuri lamelare cu suprafaţă: - dreptunghiulară,
- triunghiulară,
- trapezoidală,
- parabolică.

- .
ARCURI - : -
- ,
,
18 ARCURI LAMELARE. - ,
- .
Elemente de calcul privind arcurile lamelare
3.3 .
Efortul unitar de încovoiere:
F x F x
ix = =
W b h2
Fig.3.3
6
(3.8), :
- pentru: x = 0 efortul unitar de încovoiere este: 0
112 i0
6 F l
- pentru: x = l efortul unitar de încovoiere este: il
b h2
Concluzie: ,
Concluzii: . , ,
• Materialul arcului cu formă dreptunghiulară nu este corect utilizat, ca un solid de egală
( , , urile 3.3 b,
rezistenţă.
.
• Ca urmare, din acest punct de vedere, sunt recomandate arcurile cu formă variabilă
(trapezoidală, Calculul
triunghiulară,
s geparabolică
ii maximedin figurile
pentru 3.3 b, c,
arcurile d), care au dezavantajul
lamelare
unei execuţii mai dificile. :
2 2 2
. , ,
( , , urile 3.3 b, c, d),
ARCURI ARCURI LAMELARE
.
.
19 Calculul săgeţii maxime pentru arcurile lamelare

Calculul s ge ii maxime pentru arcurile lamelare
:
fmax =
M î max l 2 ( i max W ) l 2
2 l2
(3.11)
imax
3 EI h 3 h E
3 E W
2
Calculul lucrului mecanic înmagazinat (lucrul mecanic de deformare) pentru arcurile

lamelare
, , (3.3) (3.11), astfel:
2 2
2 2
1 1 b h 2 l 1
L F fmax 2
i max
i max
(b h l ) KV
imax
(3.12)
2 2 6 l 3 h E 18 E E
unde: K .
utilizare al materialului în acumularea lucrului mecanic de deformare.
unde Wp este modulul de rezistenta polar.
l M
Mt
d θ
20 θ
ARCURI
a)
BARĂ DE
Figura 1.81
TORSIUNE
b)
Unghiul de rasucire este
M t ⋅ l 32 ⋅ M t ⋅ l
θ= = (1.90)
G ⋅ Ip π⋅G ⋅d4
cu notatiile din figura 1.81.a.
3.4 A c ba
:- ( .3.4 )
-
bele capete (fig.3.4 b).
ARCURI BARĂ DE TORSIUNE
.
21 Arcurile bară de torsiune sunt bare drepte solicitate la torsiune.
: -
-
- . Cla ca a a c ba d
:
- : - (
a c , .3.4 , )
- ( ,
, .3.4 , ).
a c
- :- ( .3.4 )
-
bele capete (fig.3.4 b).
7.25b - : -
-
7.25b
- .
b d
- : -
ARCURI
- BARĂ DE TORSIUNE
- .
22 Elemente de calcul pentru arcuri bară
O de
a torsiune
a . Acu
c secţiune circulară plină.
l
E ca c ac ba c c c c a .
A a a a T, a a a
d
a a:
T
F d3
T = F R = Wp t= t adm (3.13)
16
f
R D a a a a a a a a a
a a a:
a c
16 T
d= 3 (3.14)
F
t adm
R
l R aa a a a a a a a
a aa aa a a a aa :
d
16 T
F t = 3 t adm (3.15)
7.25b d
R
Calc l l deforma iei ma ime

bCa a a a a a :
d
a aa aa a a a aa :
ARCURI BARĂ
t = DE TORSIUNE
16 T
t (3.15)
3 adm
d
23 Elemente de calcul pentru arcuri bară de torsiune cu secţiune circulară plină.
Calc l l deforma iei ma ime
Ca a a a a a :
Tmax l Tmax l 32 Tmax l
max = = = (3.16)
G Ip d4 d4 G
G
32
d4
în care: Ip a a : Ip = .
32
Înlocuind expresia momentului de torsiune T ( a a 3.13) a a (3.16)
a a :
2 t adm l
max = (3.17)
G d
Calculul l cr l i mecanic de deforma ie

D a a (3.16) a a a a , a
a a a T , a a , aa a a a .
a , a a L a a a a a:
3 2
1 1 d 2 t adm l 1 t max
L= T = t adm = V (3.18)
2 2 16 G d 4 G
Ob er a ie:
Coeficientul de utilizare K are cea mai mare valoare (1/4) dintre arcurile metalice.
- de trac iune (fig.3.49c);
- de torsiune (fig.3.49d);
24
ARCURI ELICOIDALE
Fig. 3.49
- arcuri cu foi (de încovoiere):

- lamelar (fig.3.50 a);
- cu foi suprapuse (fig.3.50b);
- arcuri disc (de compresiune):
- simplu (fig.3.51a);

Coeficientul deforutilizare
- exercitarea de e elasticeKpermanente:
are cea mai mare
la came, valoare
supape, (1/4) dintre arc
ro i cu
clichet, ambreiaje etc;
ARCURI- mELICOIDALE
surarea unei for e sau a unui moment prin dependen a dintre
25 Arcurile elicoidaleacesteasunt arcuri obţinute
iile produse:prin înfăşurarea unei sârme sau a unei
3.5i deforma
Arcuri la dinamometre,
elicoidale aparate de m sur etc;
O bare
a e de după
a - reglarea i limitarea
. A co elice pe o suprafaţă for elor:
cilindrică, prese etc;
conică sau eliptică
- modificarea pulsa iilor proprii a unor subansamble ale ma inilor
A
sau mecanismelor a vibra iile:
înl turând a la funda ii, cuplaje elastice etc. a a
Clasificarea arcurilora a se face dup : , a ( .3.5).
A a) forma constructiv a a solicit rii arcului
i tipul a :a a :
- arcuri elicoidale torsionale
- arcuri elicoidale: -a a ;
- de compresiune (fig.3.49a i b); - arcuri de compresiune.
- arcuri -elicoidale flexionale.
de trac iune (fig.3.49c);
- de torsiune (fig.3.49d);
115

3.5.1 Arcuri elicoidale torsionale
ARCURI ELICOIDALE TORSIONALE fn – Săgeata
arcului pentru
26 Elementele geometrice ale arcurilor elicoidale
Arcurile torsionale
elicoidale Figura 1.82 sunt diferite
torsionale arcuri încărcări Fn
D D este diametrul , exterior;
Dm Darc, 1.3.4. Arc elicoidal cilindric de compresiune
m este diametrul
sârma f mediu; .
D1 DCapetele
1 este diametru interior;
arcurilor de compresiune sunt prelucrate
F e esteArcul elicoidal
distanţa întrecilindric
spire; de compresiune cu spira de sectiune circulara este cel mai de
utilizat
t estetip de arc, si de aceea calculul sau este standardizat STAS 7067/1-87.
pasul;
d esteAcest tip de arc
diametrul , sunt prezentate în figura 1.83 în care s-au notat: t,
si caracteristica sa
sârmei;
este
H0 pasul elicei în stare montata si respectiv .
liberă;libera, d este diametrul sârmei, Dm este diametru
e
este înălţimea arcului în stare

mediu
𝛼 estede înfasurare,
unghiul deHînclinare
0 înaltimeaalarcului
spirei în stare libera, H1, 2 înaltimea
, arcului în functionar
Hb înaltimea minima a arcului (în stare spira pe spira), f sageata arcului.
.
t
Mî H0
F
M spire de reazem. F1 F2 Fb
F
Fn T Elementele geometrice ale arcurilor
f1
elicoidale torsionale sunt prezentate în figura 3.6:
d
t; t0 d
Ff D este diametrul exterior; Dm este diametrul mediu; f2
Hn - Înălțimea
F D1 este diametru
Dm interior; e f ;
arcului
b pentru
t este pasul; d este diametrul H0 H1 sârmei;
H2 Hb H0 estediferite
; este unghiulîncărcări
de
f
F înclinare al spirei
ARCURI ELICOIDALE TORSIONALE
O a e de a .A c
Solici ri n ma Solicitări
erial l nei(forțe
pire: și momente) în materialul unei spire
27 D O a e de F, a .A c ,
Arcurile elicoidale
, l nei ,pire:
Solici ri n ma erial
torsionale sunt . arcuri
D D F , F, , ,
Dm arc, sârma f , , . .
D1 F
F n
,
Ff.,
F Capetele
- arcurilor: Fden
compresiune sunt prelucrate Ff.,
- -, : : FN =F sin (3.19)
- : F N =F sin (3.19)
-- :: , Ff =F cos
Ff =F cos
(3.20)
(3.20)
AA ,, ., , ::
e
DDm sin ,
î =F m
- momentul
- momentulde
deîncovoiere:
încovoiere: MMî =F sin (3.21)
(3.21)
22
D
. - momentul de torsiune: T = F Dmm cos (3.22)
t
Mî - momentul de torsiune: T = F 2 cos (3.22)

H0
M spire de reazem. 2
Ob er a ii:
Fn T 1. Cum unghiul = 6 - 9 este mic, iar prin deformarea arcului de compresiune
Ob er Elementele
a ii:, geometrice ale arcurilor
Mî FN.
1. Cum unghiul
elicoidale = 6 - 9 este mic, iar prin deformarea
torsionale sunt prezentate în figura 3.6: arcului de compresiune
d
2. E k numit
Ff ,
D este diametrul :
exterior; Dm este diametrul Mî
mediu; FN.
1.6
F D2. E
1 este diametru interior; e k = 1+ i ; k numit
(3.23)
t este pasul; d este diametrul :
Dsârmei; H0 este
în care: i este indicele arcului: i= m
1.6
k = 1+; d este unghiul de (3.23)
:
înclinare al spirei - i 4,16 i
F ,
D
în care: i este indicele-arcului:
i 4,10 i= m .
Fig. 3.6 d
O a e de a .A c
Solici ri n ma Solicitări
erial l nei(forțe
pire: și momente) în materialul unei spire
28 D F, ,
Arcurile elicoidale
, , torsionale sunt . arcuri
D
F , ,
Dm arc, sârma f .
D1 Fn Ff.,
F Capetele
- arcurilor: de compresiune sunt prelucrate
-, : FN =F sin (3.19)
- : , Ff =F cos (3.20)
A , ., :
e
Dm ,
- momentul de încovoiere: Mî =F sin (3.21)
2
. D
t
Mî - momentul de torsiune: T = F m cos (3.22)

H0
M spire de reazem. 2
Fn T Ob er Elementele
a ii: geometrice ale arcurilor
1. Cum unghiul
elicoidale = 6 - 9 este mic, iar prin deformarea arcului de compresiune
Fn torsionale sunt prezentate în figura 3.6:
d
Ff , Ff exterior; Dm este diametrul mediu;

D este diametrul Mî FN.
F D2. E
1 este diametru interior; e ; k numit
t este pasul; d este diametrul sârmei; : H0 este
1.6 este unghiul de
k = 1+; (3.23)
înclinare al spirei i
F
D
în care: i este indicele arcului: i= m
Fig. 3.6 d
- i 4,10 .
Elemente de calcul aldearcului
Elemente calculelicoidal torsional
al arcului elicoidal torsional
29
Arcurile elicoidale torsionale sunt arcuri
D ,
Dm arc, sârma f . .
D1 k F R
Capetele arcurilor de compresiunek T sunt m 8 F Dm
prelucrate (3.24)
F t = = = k ta
, Wp 3 3
d d
, 16
.
e
,
D i sârmei:
. 8 Dm F 8 i F
t
Mî d= 3k = k (3.25)
H0
M spire de reazem. ta ta
Fn T Elementele geometrice ale arcurilor
S gea a arc
elicoidale l i
torsionale :
sunt prezentate în figura 3.6:
d
D este diametrul exterior; Dm este diametrul D

Ff F m mediu; Dm n 3
D1 este diametruf interior; Dm T lT Dm 2 8 Dm n
F = Rm = e = ;= F (3.26)
2 G I 2 4 4
t este pasul; d este diametrul p sârmei; H0 d este G d
G
; este unghiul 32 de
F înclinare
în care nal spirei .
Fig. 3.6
1 1 8 D n 1 8 Dm n d 2
a a a a F, L a= 2 F f = a2
m
F2 = tmax (3.27)
G d4 2 G d4 16 Dm
-se cu unghiul . Da
a , a a a aa
, a
,
a
L a=
ARCURI
1 V 2
ELICOIDALE
=K
V 2 FLEXIONALE
Fig. 3.7
(3.28)
4 G tmax G tmax
a.
30 Momentul de torsiune T aplicat arcului va solicita bara, din care acesta este
Ob er a ie: Da aa a a a
a a
A
a executat,
, a a a în principal
a la încovoiere,
, a cu momentul
-se încovoietor Mî. Prin descompunerea
a a. R a a a a a a aa a a ,a a a , :
d
capete.
- pentru componenta norma , :
3.5.2 Arcuri elicoidale flexionale Mî. = M cos (3.29)
- a a , :
La a a a a a a a a a F, a a
moment de torsiune T, a -se cu unghiul . Da T,=aM sina (3.30)
a a- a a Daa , a a a a a aa , a de înclinare a spirei ( 15o), efectul
, a a a.
momentului de torsiune T a a, a a a a a
F A
la baza calculelor arcului elicoidalA flexional.
l
Fig. 3.7 Efortul unitar de încovoiere produs de momentul Mî a a a:
Mi T F l T
d
arcului va solicita bara, din care acesta este I = = = 10,2 (3.31)
momentul încovoietor Mî. Prin descompunerea
, a D , :
W W d3 d 3
, : O a e de a . A c32
= M cos (3.29)
, :
M sin (3.30)
D ,
de înclinare a spirei ( 15o), efectul (3.31) c, care depinde de raportul
, a a a a a
al.
D/d. 118
de momentul Mî
a a a: Fig. 3.7 îmax = c î (3.32)
Mi T F l T
1 1 8 D n 1 8 Dm n d
a a a a F, L a= 2 F f = a2
m
F2 = O2 a et de (3.27)
a .A c
G d4 2 G d4 16 Dm max
-se cu unghiul . Da , a a
a , a a a aa , 1D V 2 V 2 ,
L a= =K (3.28)
a. ARCURI ELICOIDALE FLEXIONALE
4 G tmax
(3.31)
G tmax
c, care depinde de raportul
31
Ob er a ie: Da aD/d. a a a a
A
a a a , a a a a , a îmax =c-se
î (3.32)
a a. R a a a a a a aa a a a
d
capete.
S geata unghiular :
3.5.2 Arcuri elicoidale flexionale
M i l T l 64 T D n
La a a a a a a a a a F, a = a = = (3.33)
moment de torsiune T, a -se cu unghiul . Da , a
E I aE I E d4
a a- a a Calculul
a , lucrului
a a mecanic
a înmagazinat
aa , (lucrul
a mecanic de deformare) pentru arcurile
, a a a.
elicoidale flexionale
F l A R A (3.4) (3.31),
Fig. 3.7
T:
d
arcului va solicita bara, din care acesta este 2 2
momentul încovoietor Mî. Prin descompunerea 1 1 i
, a D , : L= T = V =k i V (3.34)
, : 2 8 E E
= M cos (3.29)Obser a ie: S k în acest caz este 1/8.
, :
M sin (3.30)
de înclinare a spirei ( 15o), efectul
, a a a a a
al. 3.6 Arcuri disc
de momentul Mî a a a: Fig. 3.7
Mi T F l T
32
ARCURI DISC

dale flexionale
RObser a ie: S 3.6 Arcuri disc k în (3.31),
(3.4) acest caz este 1/8.
T:
i multe ,
ARCURI
ArcurileDISC
1
disc sunt
1
2
i
compuse
2
i
din unul sau mai multe ,
L= ,T =, V =k V , (3.34) .
3.6 Arcuri. disc 2 8 E E - se utilizează:
Obser a ie: S 33 k în acest caz este 1/8.
- în sistemele supuse şocurilor mari, care nu trebuie mult
Arcurile disc sunt compuse din unul sau mai multe ,
3.6 Arcuri
, ,disc
F
s
d
C,
diminuate
F
.
- în, cazurile în care este
F
necesară o rigiditate mai ridicată
h
Arcurile disc sunt compuse din unul sau mai multe
h
, , , D .
- sunt compuse din unul sau mai multe discuri elastice, de formă
d F
a tronconică, care, sub acţiunea forţei axiale, se deformează
H0
s d
C F
s C până la aplatizare.
b F
h
h
H0
F
h
h
D
D
6F
b
Arcurile disc sunt asamblate:
a aF
c b - în pachet (fig. 3.8 b)
b
H0
F
- perechi (fig. 3.8.c). Î
H0
F
) 6F ( . 3.8. ).
b ( . 3.8 , , c F
6F
.G
,
b s poate fi
În funcţie de gruparea aleasă se va obţine:
f
c
d
6f
forţă de lucru (curba b ) sau săgeată mai mare (curba c).
c F
Fig.3.8
A f ( . 3.8 ) ( . 3.8. ).
6f c ⚠ Pentru buna
( . 3.8funcţionare
, , a arcurilor grupate
d c F
). P ,
Fig.3.8
, ) -. Gsă fie asigurată concentricitatea
s poate fi lor, prin
A ( . 3.8 f ( . 3.8. ).
Prof.dr.ing. 6f ( . 3.8 , , cmontarea lor pe un bolţ sau o bară
). Radu
P Cotețiu ,
dale flexionale
R
D disc
3.6 Arcuri d. (3.4) F
(3.31), :
ARCURI
T:
Arcurile
: disc sunt
DISC compuse O
din aunul
e de
sau a .A c
mai multe ,
V = k i V Solicitările
, C ((3.34)principale
care apar la arcurile disc sunt: 2
2 2
i multe , 1
L= ,T =,
1 i .3.8 ). .
. 2 E 8 E 4E s f h f
Obser a ie: S 34 : -
k în acest caz este 1/8.
. A compresiune pe partea
- Fîntindere pe periferie.
D d.
F=
internă
1 , 2 k1 D s s s ( )
d
3.6 Arcuri disc 2
F
4E S ss f Ch f hEfortul
f unitar maxim de : compresiune apare în punctul C
F=
( )F sau mai. multe
E
+
T 1 (3.35) F
C ( .3.8 ). f:
h
2
Arcurile disc sunt compuse din unul ,
, 1 k1 D , s s s s 2.s
h
O a e de a .A c
, 2
D : 4E s f
k2
a
Forţa preluată de arc . se max =
A poate calcula cu relaţia
2 ,:
(
d. 1 )k D s
H0
d F f: 2
D 1
S 4E
unde: k , k , sk3 f h f h :f
b C,(
( )
s C
4E s
2
f
1
h F f F = 1F 2 k . ED
2 +1 (3.35) .3.8 ).
H0
F
k2 s s s s : 2s
(1 )k
raportul
+ k3D/d.(3.36)
h
=
h
max 1
D 2 6F D s s s
1 b 4E s
2
f h f h f
a F
T , Tensiunea
, crmaximă
L corespunzătoare
l mecanic (1 f:2 ) k1ie sunei
de deforma s s săgeţi
s 2 s de valoare f:
+1
F=(3.35)
D
b
h :f
c 2
4E s f
H0
F T 2 f:
k2
Lucrul( mecanic
) 6F
b
a iepentru
. 3.8. ).
un disc de
( . 3.8 , ,
de deformaţie
la starea iniţială c
max =
(1 2
) k1 1
D
F
smax =
(1
4E s
2
)kL =
ss
1D
2 + k3
f
s
4kE
2 h
s
(3.36) 2
fs
s
+ k3 h (3.36) s
2
h2
+
1
2 k1 , s D 8
,
unde: k1, k2, k3 unde: k1, k2, k3 , , 1,
nedeformată
.G
: raportul până
s poate fi
la aplatizare: f
D/d. 6f
raportul D/d.
c
2 2d 2
4E cs h s h s 2F L cr l mecanic de deforma ie
Materialele
L1 = + Fig.3.8 (3.37)din care sunt :
executate arcurile disc:
2 Lk cr Alsmecanic D de deforma
8 2 ie
1 1 f ( . 3.8 ) - pentru
( . 3.8.s 4).E1,5s mm h
2
s
2
h2 s 2 : (3.37)
OLC 85 A;
6f c : L 1
( . 3.8
=
,2 k , +
d
). P -, pentru
2 2s
1 1,5
2
1
mms
2
D 8 2
60Si15 A.
Fig.3.8 4E s. G h s hs poates fi
xecutate
A arcurile
⚠ disc: în , )
Datorită (pierderii
. 3.8 timp
( a calităţilor
. 3.8. elastice
L).11 = Materialele al acestui
din care sunt tip de
executate arcurile (3.37)lor se va face
+disc:arcuri, utilizarea
2 k s D 8 2
( . 3.8 , Ob 1 er, a ii:
1- pentru s 1,5 mm : OLC 85 A;
,5 mm ). P : OLC 85 A;
sub supraveghere periodică.
, - pentru s 1,5 mm 60Si15 A. Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
35
ARCURI DIN CAUCIUC

spirale plane se face pe baz ,
torsiune:
2 2
36 ARCURI DIN CAUCIUC 1 1 W l î 1 V 2
L= T = = î (3.46
2 2 E I 6 E
- exploatează proprietatea de deformare şi de amortizare a cauciucului
Ob er a ie: S 1/6.
- amortizarea energiei mecanice, prin arcurile din cauciuc, se produce
datorită frecărilor interne în cauciuc, aspect mult mai însemnat decât la
3.8 piesele
Arcurimetalice
din cauciuc
Arcurile din cauciuc

Caracteristica arcurilor din cauciuc
F F 1 2 3 tatea de
C este neliniară, ramura de descărcare
fiind plasată sub ramura de
cauciucului. Elasticitatea este
încărcare, formând bucle de ,
B histerezis, care nu se suprapun la
D încercări repetate
celelalte variante de arcur
D
(fig.prezentateanterior. Amortizarea
3.10 a şi b)
A E F f f energiei mecanice, prin arcurile din
a b , Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
. erimental,
. 3.1
ARCURI DIN CAUCIUC .
,
37 Elemente de calcul pentru arcurile din cauciuc

Tabelul 3.1 Rela iile de calcul pentru diferite tipuri de arcuri din cauciuc
Deoarece cauciucul nu se supune Legii lui solici a e la compresi ne i la orsi ne
Tipul arcului Sc a Efortul unitar S ea a
Hooke, dimensionarea arcurilor din cauciuc F
F f
D = = E
este deosebit de complexă. A h
unde
f
Arc din cauciuc, 2
În practică se utilizează relaţii stabilite 8 h
tip bloc cilindric, h f =
h
supus la compresiune 4,9 3 G D
experimental, care permit calculul eforturilor = D
h h
4,9 t h 4,9
unitare şi a săgeţii cu aproximaţii D D
F
acceptabile. h
Arc din cauciuc, T

2 T T 1 1
Durata de funcţionare a arcurilor din cauciuc de form cilindric , arma t max = =
Di
D
cu tuburi metalice, supus h Di2 Gh D 2 D
este influenţată de următorii factori: la torsiune i
- rezistenţa suprafeţelor de legătură dintre

metal şi cauciuc;
s
- modul de preluare a sarcinii în exploatare;
- compoziţia chimică să fie compatibilă cu Arc din cauciuc, T D 32 T s
de form cilindric , arma G =
mediul de funcţionare;
Di
D
cu discuri metalice, = G= 2 G D4 D4
t max i
supus la torsiune s
- forma arcului să corespundă cerinţelor de
funcţionare.
Tr
Principiile metodice şi fazele
caracteristice proiectării
Etapele de elaborare a proiectului
Activitatea de proiectare este compusă din doua faze distincte:
´ - activitatea de concepţie
´ se face documentarea, realizarea unor soluţii constructive, care
corespund parţial sau integral cerinţelor temei de proiectare.
´Pe baza unui proces de analiză – sinteză - interpretare proiectantul
propune o soluţie optimă, pe care o justifică.
´ Soluţia constructivă optimă se materializează printr-o schiţa de
principiu.
´ - activitatea de execuţie
´ se urmăreşte dezvoltarea schiţei de principiu până la definitivarea
formei constructive a maşinii şi întocmirea documentaţiei tehnice
complete.
Etapele de elaborare a proiectului
´ Activitatea de proiectare porneşte de la o temă de proiectare.

´ Tema de proiectare poate avea la bază:
´ o idee nouă,
´ o idee cunoscută, dar a cărei realizare nu s-a produs sau
´ o construcţie existentă, care trebuie modificată sau
perfecţionată.
Etapele de elaborare ale proiectului
´ Tema de proiectare ´- aspecte funcţionale şi

caracteristici tehnologice;
´ este stabilită de regulă de beneficiar
´- caracteristici tehnice şi de
´ definește, în mod clar, următoarele performanţă;
elemente:
´- dimensiuni principale de gabarit;
´- scopul şi destinaţia maşinii
(agregatului) de proiectat; ´- echipament auxiliar (dacă este
cazul);
´- funcţiile principale pe care
trebuie să le îndeplinească ´- modalităţi de racordare cu alte
maşina; utilaje sau maşini;
´- descrierea tehnologiei din care ´- condiţii de execuţie şi de montaj;
face parte maşina şi evidenţierea ´- conţinutul documentaţiei şi
rolului acesteia; necesitatea de elaborare.
Etape ale activităţii de proiectare
Activitatea de proiectare trebuie să parcurgă următoarele etape obligatorii:
´ d) Predimensionarea organelor
´ a) Studiul temei de proiectare, principale ale maşinii, cu alegerea
´ pentru a cunoaşte ce anume se proiectează, informativă a materialelor.
´ pentru a stabili volumul documentaţiei care se
impune a se derula şi realizarea unui plan de
´ e) Elaborarea desenului de
muncă în funcţie de termene. ansamblu preliminar;
´ b) Documentarea în problema ´ f) Dimensionarea organelor
propusă de tema de proiectare. secundare ale ansamblului (prin calcul
sau constructiv) .
´ se cercetează literatura tehnică de
specialitate, reviste, proiecte de maşini ´ g) Verificarea dimensiunilor
similare, studii de cercetare etc.
organelor principale şi secundare.
´ c) Analiza critică a soluţiilor ´ h) Definitivarea desenului de
constructive existente, cu scopul:
ansamblu şi a desenelor de
´ A face bilanţul avantajelor şi dezavantajelor, subansamblu.
´ alegerea şi justificarea soluţiei optime alese şi
´ întocmirea schiţei de principiu.
Etape ale activităţii de proiectare
Activitatea de proiectare trebuie să parcurgă următoarele etape obligatorii (continuare):
´ i) Realizarea desenelor de execuţie ´ Apoi se verifică şi se controlează:

pentru fiecare reper nestandardizat. ´ schemele de funcţionare,
´ j) Elaborarea documentelor tehnice ´ schemele cinematice,
scrise ale proiectului:
´ schemele hidraulice, precum şi
´ memoriul de prezentare, corespondenţa lor cu realizarea
constructivă în ansamblurile respective.
´ caietul de sarcini,
´ Se va face verificarea calculelor care
´ breviare de calcul pentru dimensionarea stau la baza proiectării, a asamblării
produsului, pieselor şi a posibilităţilor de
´ notiţa tehnică, asamblare, montare şi demontare a
acestora şi a subansamblelor, a
´ borderoul de piese etc. satisfacerii condiţiilor cerute de
funcţionarea şi exploatarea utilajului
´ k) Verificarea finală şi controlul (ungere, uzare, etanşare, securitatea
proiectului. muncii etc.).
´ In aceasta etapă se cercetează ´ Se vor verifica desenele de execuţie
´ dacă proiectul corespunde cu tema din punct de vedere tehnologic, al
de proiectare şi dotării, al preciziei, materiale,
tratamente termice.
´ dacă soluţia adoptată este justă din
punct de vedere tehnic şi economic. ´ Se va urmări respectarea standardelor
şi a normelor specifice domeniului.
Fazele de elaborare a proiectului
După stabilirea temei de proiectare, orice ´ 2) Proiectul tehnic (cuprinde etapele a - f şi parţial h)
proiect se va elabora de regulă în trei faze: ´ se va elabora după avizarea proiectului
´ 1) Proiectul preliminar (cuprinde etapele a - e şi parţial preliminar.
etapa j) serveşte la: ´ Proiectul tehnic conţine:
´ stabilirea caracteristicilor cinematice, ´ - părţi scrise (memoriul de prezentare, scheme
constructive şi funcţionale ale maşinii şi la de funcţionare, calcule tehnico-economice
aprofundate şi precise, tehnologia de lucru şi
´ justificarea tehnico-economică a organizarea locului de muncă etc.).
proiectului.
´ - părţi desenate (desenul de ansamblu,
´ Proiectul preliminar este compus din: subansamblul principal).
´ - părţi scrise (memoriul de prezentare a

proiectului; prezentarea şi justificarea ´ 3) Proiectul de execuţie (cuprinde etapele a – j )
tehnică şi economică a parametrilor
maşinii; tehnologia în care se încadrează ´ se va elabora după avizarea proiectului tehnic
maşina; fundamentarea oportunităţii de către beneficiar.
elaborării proiectului); ´ Proiectul de execuţie conţine părţi scrise şi
´ - părţi desenate (scheme cinematice, părţi desenate.
scheme de lucru).
´ Proiectul preliminar va fi avizat de beneficiar.
Componența proiectului de executie
a) Părţi scrise ale proiectului de execuţie
Memoriul de prezentare ´ volumul semifabricatelor şi a subansamblelor din
colaborare.
din care să rezulte: ´ 7. Nomenclatorul importurilor, cu indicarea
´ 1. Denumirea utilajului şi domeniul de utilizare; provenienţei acestora;
´ 2. Descrierea succintă a utilajului şi modul de ´ 8. Eficienţa economică, din care să rezulte:

funcţionare; ´ - calculaţia preţului;
´ 3. Caracteristicile tehnice principale; ´ - fundamentarea necesităţii, oportunităţii şi
eficienţei economice a fabricării utilajului;
´ 4.Comparatie între caracteristicile şi
performantelor tehnice ale utilajului şi ale ´ 9. Date suplimentare, după caz.
proceselor similare existente cu indicarea
criteriilor şi nivelelor de calitate;
´ 5. Indicarea unităţii executante;
´ 6. Colaborările necesare fabricaţiei elementelor
componente ale produsului cu indicarea:
´ unităţilor executante şi a duratelor de realizare;
´ modului de realizare a pieselor de performanţa şi a
problemelor tehnologice specifice care le ridică
fabricaţia acestora;
Caietul de sarcini pentru omologarea sau recepţia ´ 9.Condiţiile în care se fac probele, durata probelor,
maşinii care să conţină următoarele capitole: metodele de încercare, aparatura, dispozitivele şi
verificatoarele necesare pentru fiecare probă în parte,
´ 1. Generalităţi (denumirea maşinii şi domeniul de abateri admise de la valorile sau caracteristicile
utilizare). nominale.
´ 2. Caracteristicile principale constructive, funcţionale şi ´ 10. Componenţa produsului şi indicarea accesoriilor
dimensiunile de gabarit. care se livrează în mod obligatoriu cu acesta, precum
şi indicarea accesoriilor care se livrează numai la
´ 3. Condiţii speciale care trebuie să fie îndeplinite de comandă specială (complet facultativ de livrare).
către produs şi diferite piese sau subansamble ale
acestuia. ´ 11. Condiţiile de montaj şi utilizare în exploatare a
noilor produse, termene de garanţie în funcţionare,
´ 4. Prescripţii pentru unele materiale speciale din care durata între reparaţii.
se execută produsul;
´ 12. Condiţii pentru ungere, ambalare, marcare,
´ 5. Prescripţii pentru lubrifianţi, combustibili etc. depozitare, transport, climatizare
´ 6. Condiţii care trebuie să fie respectate în timpul ´ 13. Indicaţii speciale privind produsele agabaritice din
executării produsului ca: prelucrări mecanice, sudură, punct de vedere al execuţiei, transportului şi
tratamente termice şi termochimice, condiţii de montajului.
interschimbabilitate etc.
´ 14. Documentaţia care se livrează împreună cu
´ 7. Prescripţii pentru acoperiri de protecţie şi maşina (notiţa tehnică sau carte tehnică, instrucţiuni
decorative. de montaj, întreţinere şi exploatare, lista pieselor de
´ 8. Probe şi verificări care se fac la recepţia produselor uzură etc.).
din fabricaţia de serie: probe de tip, probe de ´ 15. Prescripţii privind protecţia muncii.
anduranţă, probe de fiabilitate, probe pentru
determinarea zgomotului, probe pentru determinarea
conţinutului de CO etc.
´ Breviar de calcul tehnologic de ´ Consumul informativ de materiale, din
exploatare, care conţine: care să rezulte:
´ - calculele efectuate la stabilirea ´ - denumirea, dimensiunile, mărcile, cantitatea
caracteristicilor şi performantelor produsului, pe şi alte elemente, după caz, pentru principalele
baza condiţiilor tehnologice de exploatare; sortimente de materiale din care se execută
produsul;
´ - calculele hidraulice, energetice,
termoelectrice, termice etc. cu indicarea ´ - specificarea componentelor procurate din
consumurilor specifice. comerţ (din afara societăţii).
´ Breviar de calcul de dimensionare, care

conţine:
´ - calculele de rezistenţă a subansamblelor şi a
pieselor principale;
´ - calcule cinematice, electrice, hidraulice, sau
de altă natură, după caz.
Cartea tehnică a maşinii ´ 7. Prescripţii pentru amplasare şi montare.
´ este destinată tehnicienilor care o vor folosi în ´ 8. Prescripţii pentru rodaj şi reglare.
exploatarea produsului proiectat şi este elaborată ´ 9. Pregătirea pentru punerea în funcţiune şi
de executant sau, la cerere, de către proiectant, punerea în funcţiune.
după execuţia maşinii, pe baza notiţei tehnice
elaborate de către acesta. ´ 10. Reguli de exploatare.
´ Cartea tehnică a maşinii conţine: ´ 11. Defecte posibile şi modul de remediere.
´ 1. Generalităţi (denumirea domeniul şi ´ 12. Reguli de întreţinere şi ungere.
condiţiile de utilizare ale maşinilor). ´ 13. Marcarea şi sigilarea produsului.
´ 2. Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale ´ 14. Prescripţii privind expedierea, transportul,
maşinii.
ambalarea, depozitarea şi conservarea
´ 3. Descrierea maşinii din punct de vedere produsului.
constructiv şi funcţional.
´ 15. Schema instalaţiei electrice, instalaţiei
´ 4.Regimul de funcţionare, productivitatea sau hidraulice etc., după caz.
capacitatea de lucru. ´ 16. Lista pieselor de schimb.
´ 5. Accesorii, piese de rezervă, piese de schimb.
´ 17. Măsuri de protecţia muncii.
´ 6. Aparate de măsură şi control.
Borderoul documentaţiei
´ Borderoul este un document obligatoriu al documentaţiei de bază a

unui produs
´ are ca scop evidenţa tuturor elementelor componente (desene şi
documente scrise) ale acesteia, indiferent dacă sunt specifice
produsului sau reutilizate de la alte produse.
´ Borderoul este utilizat la predarea, primirea, multiplicarea, transferul
etc. a documentaţiei de bază.
´ Formatul, înscrierea, modul de completare al borderoului se va face
conform STAS 4659.
b) Părţi desenate ale proiectului de execuţie
´ Desenul de ansamblu general al maşinii ´ Desenele de subansamblu cu
´ cu toate cotele de gabarit şi caracteristicile ´ cotele principale (distante axiale, poziţii limită
tehnice, constructive şi funcţionale, ale unei piese mobile etc.),
´ cu planul găurilor de fundaţie şi indicarea ´ cotele de gabarit,
şuruburilor de fundaţie, spaţiul necesar pentru
´ cotele de legătură cu alte subansamble.
funcţionarea utilajului sau a maşinii,
´ condiţii speciale de execuţie, ´ Desene de execuţie
´ cotele de legătură între subansambluri. ´ pentru toate piesele (reperele) maşinii, cu

excepţia celor tipizate pentru care există
´ Schema de principiu a utilajului standarde sau norme tehnice.
´ cu indicarea, după caz, a modului de ´ Aceste desene sunt documentele de bază în
încadrare în fluxul tehnologic. realizarea tehnologiei de execuţie a piesei şi
trebuie să conţină toate datele necesare
´ Schema cinematică, pentru executarea piesei şi pentru controlul ei
´ cu indicarea principalilor parametri. (cote, abateri admise pentru dimensiuni,
formă şi poziţie, calitatea suprafeţelor,
´ Schema hidraulică, pneumatică, electrică, materialul, tratament termic sau termochimic,
de automatizare etc. greutate brută sau netă, indicaţii speciale).
b) Părţi desenate ale proiectului de execuţie
´ Desen de amplasare, din care să rezulte ´ Diagrame, monograme, tabele sau alte
elemente pentru: materiale grafice necesare exploatării
maşinii.
´ - geometria şi dimensiunile de amplasare
pe fundaţii inclusiv sarcinile;
´ - executarea operaţiilor de amplasare a
utilajului sau maşinii pe fundaţie.
´ Desen de montaj sau de instalare, din care
să rezulte:
´ - reprezentarea simplificată a utilajului sau
maşinii cu indicarea modului şi dimensiunilor
de instalare şi racordare;
´ - condiţiile tehnice pentru operaţia de
montaj (instalare) şi parametrii surselor la
care se racordează maşina sau utilajul.
Proiectarea formei pieselor din
punct de vedere al tehnologiei
Proiectarea formei pieselor dpdv al tehnologiei
Forma pieselor executate prin tehnologia ´ treceri treptate de la o secţiune la alta,
de turnare ´ maselotare corectă etc.;
´ Prin turnare se pot realiza piese de forme foarte ´ - modelul - care trebuie să asigure o secţionare
complicate, de toate categoriile de greutate şi corectă şi o fixare solidă a miezurilor prin alegerea
corectă a planului de separaţie;
importanţă.
´ - condiţii specifice de formă care iau în
´ Acest procedeu reclamă realizarea unui model considerare următoarele:
şi, ca urmare, este rentabil în cazul pieselor
executate în serie mare. Stabilirea caracterului ´ - elaborarea de forme cât mai simple pentru piese
sau
producţiei se poate stabili pe baza tabelului 1.1.
´ posibilitatea divizării acestora în părţi cu forme
´ La proiectarea unei piese turnate proiectantul simple, bazate pe suprafeţe plane şi de revoluţie, cu
trebuie să ia în considerare următoarele: scopul simplificării modelului şi pentru a uşura
turnarea;
´ - materialul piesei (fonta cenuşie, fonta maleabilă, ´ - evitarea întrepătrunderilor;
fonta nodulară sau aliată, oţel turnat, bronz,
alama, aliaje uşoare etc.); ´ - grosimea minimă a pereţilor, funcţie de materialul şi
conţinutul general al piesei;
´ - metoda de turnare (în forme din amestecuri de
formare, în cochilie, în forme coji sub presiune ´ - evitarea colţurilor ascuţite sau a trecerilor bruşte,
prin utilizarea de rotunjiri sau înclinări;
înaltă sau joasă, de precizie cu modele fuzibile,
prin centrifugare); ´ - prelucrările ulterioare operaţiei de turnare să fie
posibil şi uşor de realizat;
´ - modul de răcire a piesei - pentru ca piesa să
rezulte fără defecte (contracţii, retasuri, ´ - principiul economiei de material.
segregaţii) sau evitarea tensiunilor remanente:
Ø Detalii în legătură cu fiecare aspect in cursul
´ se vor practica racordări cât mai largi posibil, tipărit difuzat si la orele de proiect
Proiectarea formei pieselor dpdv al tehnologiei
Forma pieselor executate prin portsculă, va fi asigurat, astfel încât să poată fi
prelucrată întreaga suprafaţă,
tehnologia de aschiere
´ - asigurarea posibilităţii de ieşire a sculei din
´ Procedeul de realizare a unei suprafeţe prin aşchiere,
aşchiere va fi ales ţinând seama de:
´ - fixarea rigidă a sculei şi a piesei în dispozitive,
´ gabaritul piesei şi forma acesteia;
´ - utilizarea, pe cât posibil, numai a sculelor
´ precizia de prelucrare; standardizate,
´ productivitatea procedeului; ´ - posibilitatea executării mai multor operaţii
simultan.
´ ordinea operaţiilor care se execută.
´ În proiectarea formei piesei şi alegerea

semifabricatului se vor respecta următoarele * Detalii în legătură cu fiecare procedeu de
principii: prelucrare (strunjire, găurire, alezare, frezare,
rabotare, mortezare, rectificare, filetare,
´ - cantitate minimă de material aşchiat, prin
realizarea formei cu umăr (supraînălţări sau
danturare, ambtisare, stantare, sudare, montaj
inele), etc.) in cursul tipărit difuzat si la orele de proiect
´ - accesul sculei, împreună cu dispozitivul
Proiectarea formei pieselor din
punct de vedere al ergonomiei
Forma produselor şi securitatea operaţiilor uzuale
Forma pieselor şi oboseala operatorului
Protecţia fizică a operatorului uman, precum şi comoditatea în

manipulare sau exploatare sunt condiţii prioritare, chiar faţă de
execuţia economică a produselor
Forma produselor şi securitatea operaţiilor uzuale
Protecţia fizică a operatorului uman, precum şi comoditatea în manipulare sau
exploatare sunt condiţii prioritare, chiar faţă de execuţia economică a produselor
´ Protecţia fizică a operatorului uman se ´ - protejarea contra căderii de la înălţime a
realizează prin următoarele măsuri care privesc personalului de pe instalaţia mecanică, prin
proiectarea formei: realizarea de balustrade şi grătare împotriva
alunecărilor de pe platforme.
´ - evitarea muchiilor proeminente sau, la piesele
aflate în rotaţie, părţi care depăşesc conturul sau ´ - pentru transportul pieselor, dispozitivelor şi
gabaritul. maşinilor, trebuie să se prevadă din proiectare
elemente necesare pentru ridicare (inele de
´ - evitarea muchiilor ascuţite de pe piesele ridicare, "nasuri" de ridicare etc.), care să reziste
prelucrate prin aşchiere, de la piesele turnate sau la sarcina de ridicat. Nu se vor transporta cu
de la piesele realizate din tablă subţire. prin: mâna greutăţi mai mari decât cele prescrise în
teşirea muchiilor ascuţite, debavurări, răsfrângeri norme.
etc. , după caz;
´ - în timpul transportului pieselor sau
´ - pârghiile, manetele de comandă să aibă spaţiul subansamblelor mobile ale maşinii acestea
necesar de manevră, precum şi să permită trebuie să fie blocate, pentru a evita posibilitatea
apucarea comodă, firească. Prin dimensionarea deplasării lor; forma piesei trebuie să permită
corectă în raport cu forţa operatorului, acestea acest lucru.
trebuie să poată fi manevrate fără efort.
´ - pentru asigurarea comodităţii în exploatare a
´ - elementele de comandă şi poziţiile lor dispozitivelor, mecanismelor şi maşinilor se impune
funcţionale trebuie să fie marcate distinct pentru ca piesele componente să fie uşor accesibile
a elimina confuziile în timpul lucrului. pentru deservire, pentru înlocuire, pentru reglare,
pentru montare şi demontare.
´ - apărătorile trebuie concepute a.î. să nu permită
accesul în zona periculoasă sau prinderea
îmbrăcăminţii personalului din apropiere. Unde
apărătorile sunt mobile se vor prevedea sisteme
de acţionare, care, la înlăturarea lor, să oprească
maşina. (ex.: ecranul de la polizor, panoul CNC).
Oboseala
´ este starea de slăbiciune fizică, nervoasă sau
cerebrală, vizibilă sau interiorizată, reală sau ´ Sursa principală a oboselii în munca fizică
imaginară, care diminuează capacitatea de este risipa de energie musculară datorită:
muncă a executantului. ´ modului în care sunt executate mişcările;
´ este unul din principalii factori care conduc ´ forma, dimensiunile şi greutatea pieselor,
la accidentul de muncă. dispozitivelor, a mecanismelor sau a maşinii;
´ După natura ei, oboseala se diferenţiază ´ acţionarea organelor de comandă.
astfel:
´ - oboseală dinamică (oboseala muşchilor);
´ - oboseală statică (se localizează în muşchi şi în sistemul
nervos şi are ca simptome paloarea fetei, încovoierea corpului
etc.);
´ - oboseală senzorială (se manifestă prin: excitaţie

nervoasă, atenţie redusă, autocontrol precar, grimasă);
´ - oboseală cerebrală (se manifestă prin: erori, slăbirea

memoriei, slăbirea capacităţii de asimilare, neatenţie).
Principii fundamentale cu privire la reducerea mişcărilor în procesul muncii:
´ a) Miscările mâinilor şi ale braţelor să fie ´ d) Utilizarea gravitaţiei,

simetrice, simultane şi continue. ´ prin folosirea de sertare cu fund înclinat pentru
´ - mâinile trebuie eliberate de orice sarcină care alimentare sau pentru evacuare, tobogane,
poate fi făcută mai uşor printr-o comandă cu jgheaburi înclinate etc.
piciorul;
´ e) Securitatea este punct cheie al simplificării
´ - folosirea de dispozitive pentru susţinerea şi muncii.
ghidarea pieselor (acolo unde mărimea lotului de
fabricaţie o justifică); * Detalii în legătură cu recomandări practice
privind forma pieselor, a maşinilor, poziţionarea şi
´ - la conceperea tehnologiei de lucru trebuie
exclusă posibilitatea folosirii mâinii ca dispozitiv de
manevrarea comenzilor formulate pe baza
apucat. principiilor fundamentale enumerate mai sus, in
cursul tipărit difuzat si la orele de proiect
´ b) Mişcările trebuie să fie:
´ Concluzia care se desprinde:
´ cât mai uşoare,
´ dacă forţa angajată este mică, distanţa de
´ cât mai scurte şi parcurs a comenzii scurtă, atunci comanda se
´ cât mai rare posibil. execută în plan orizontal de la stânga la dreapta,
angajând membrele la extensie mai mult decât la
´ c) Succesiunea logică a mişcărilor, flexiuni, execuţia motorie poate fi realizată mai
rapid şi mai facil de către mâini.
´ ca o condiţie necesară pentru respectarea
ritmului de muncă. ´ dacă comanda necesită o forţă sporită trebuie
executată de către picioare
Clasificarea organelor de comandă
se face în următoarele grupe:
´ butoane pentru rotire continuă (peste 360°);
´ butoane pentru rotire continuă (sub 360°);
´ butoane cu combinaţie gradată;
´ capete terminale pentru comenzi de tragere sau de apăsare;
´ butoane digitale ;
´ întrerupătoare cu basculă;
´ manivele;
´ roti de mână;
´ pârghii;
´ pedale;
´ butoane de picior
ORGANE DE COMANDĂ
Manivelele Roţile de mână
În proiectarea razei unei manivele trebuie să se ţină ´ Roţile de mână sunt mai eficiente decât
seama de următoarele elemente: manivelele,
´ poziţia faţă de axa verticală; ´ în cazul rotaţiilor mai mici de 90° sau
´ rezistenţa la rotire; ´ în cazul în care trebuie învinse forţe tangenţiale
mari.
´ viteza de acţionare.
´ La proiectarea roţilor de mână se va ţine seama
´ Raza manivelei variază între 12 şi 500 mm astfel: de următoarele elemente:
´ pentru reglaje rapide şi rezistenţă scăzută: ´ înălţimea faţă de sol;
´ 70–90 mm; ´ poziţia roţii de mână faţă de executant;
´ pentru rezistenţă tangenţială de până la 2,5 daN: ´ rezistenţa tangenţială şi fineţea de reglaj;
´ 120 mm; ´ orientarea roţii.
´ pentru rezistenţă de 1 - 3,5 N la reglajele fine:
´ Roţile de mâna de diametre mari nu sunt
´ 120 – 200 mm; prevăzute cu mâner, deoarece acestea sunt
acţionate cu ambele mâini.
´ pentru rezistenţă de 2 - 4 N la reglajele rapide:
´ 120 – 200 mm
ORGANE DE COMANDĂ
Pârghiile
Pârghiile se folosesc pentru comenzile rapide asupra unor
organe de maşină care opun rezistenţă mare.
´ Plasarea pârghiilor va trebui făcută:
´ la înălţimea umerilor, în poziţia ortostatică şi
´ la nivelul coatelor, la lucrul şezând.
´ Cursa maximă a pârghiei nu va depăşi:
´ 350 mm pe direcţia înainte – înapoi şi
´ 950 mm pe direcţia stânga - dreapta.
´ Lungimea pârghiei depinde de:
´ unghiul de deplasare,
´ viteza optimă de acţionare
´ şi de forţa opusă.
- arbori: - rigizi;
- elastici.
i. d c d e de f c a e:
- arbori: - rotitori;
- ci a i.
- osii: - rotitoare;
- fixe.
OSII. ARBORI.
FUSURI. (cont.)
Ćalculul arborilor la deformatii
Ćalculul arborilor la vibratii
Ćalculul osiilor drepte
´Fusuri si pivoți
Fig. 4.2
124
2
CALCULUL ARBORILOR LA DEFORMATII
Calculul deformaţiilor flexionale
Calculul deformaţiilor torsionale.

Prof.dr.ing.Radu Cotețiu
3
Calculul arborilor la deformaţii.
- este un calcul de verificare, efectuat în scopul

preîntâmpinării unei funcţionări necorespunzătoare a
organelor de maşini susţinute şi a lagărelor.
- Calculul arborilor la deformaţii constă în:
- calculul deformaţiilor flexionale şi
- calculul deformaţiilor torsionale.
Calculul la deforma ii al arborilor este un calcul de verificare, efectuat în
grerelor. Calculul arborilor
nt mpin rii unei func ionOsii.
la deforma
ri necorespun
ii const n: calculul deforma
toare a organelor de ma ini
iilor flexionale
se sus inu
lculul deforma iilor torsionale.
Pentru ma Arbori.
ini unelte Fusuri.
valoarea s ge ii maxime admisibile calculea
fmax. adm 2 10-4 l .
ag relor.4
Calculul arborilor la
Calculul arborilor la deformaţii.
deforma ii const n: calculul deforma iilor flexio
alculul deforma iilor torsionale. Ob a :
4.2.4.1.
CalcululCalc l l deflexionale
deformaţiilor e ncovoierea
ificaconstă
e a înigidi Calcululiiatrage
arborelui delaverificare
cdup aie e i ncovoierea
rigidităţii
sine la încovoiere fusului, re ult
Calculul
-4.2.4.1. de
constă Calc verificare a
grip rii rigidit
lag rului iiculaalunecare,
l l de e ifica e a igidi ii la c
în determinarea: ncovoiere prin sau
anulareacalculul deforma
grosimii
ie e peliculeiiilor flexional
de ulei.
nst Calculul
n determinarea
- valoriideefective valorii
verificare Seaefective
a săgeţii rigidit caa
(f), generate
admite s ge
iivaloarea
la iiforţele
(f), generate
ncovoiere
de maxim careasau dearborele
calculul
încarcă
unghiului defornclinare
eleşi care
deforma ncarc
iilor
a fusului flen
borele
onst ni -adeterminarea
unghiului
valorii de
fie:deforma
unghiului valorii
de ie dindinrea
efective
deformaţie a eme
reazeme s ge( ii). (f), Pentru buna func
generate de ionare,
for ele scare geat
10-3 rad.
ali at
rborele de arbore
i a unghiului
- Pentru i unghiul de
de deforma
buna funcţionare, deforma
săgeata ie
ierealizată din
din readeeme rea eme
arbore sunt
adm
( şi).unghiul
Pentru limitate
de buna lafunc
deformaţie anumite
ionare, valos
misibile.
eali at dindereazeme
arbore sunt i unghiul
limitate lade
Pentru deforma
anumite
arbori valori
cu sec ie din rea
admisibile.
iune variabil eme sunt limitate
, calculul s ge ii selaface anumite
prin
dmisibile. a F grafo-analitice,
b pre entate la cursul Limita
Săgeata
de deformabilit
re isten a materialelor.
liniară realizată deii liniare
un a arborelu
arbore,
S geata reali at de un arbore, nc rcat cu for a F, se deter
a Fcunoscut bdin Re isten(sa materialelor: geata
încărcat Limita
maximcu forţa deformabilit
) este
F: impus ii de liniare
condi a ar iil
de (sfunc geata
ionare, maxim
f =
F dea 2 )exemplu,
beste
2
,
impus la made inil
co
de func
electrice s geata ionare, de
E I nu 3trebuie
l exemplu,
s dep laeascm
1
f
unde: F este for a pe în arbore;

care: a, b, l sunt cote fixate constructiv sau fu
electrice
0,1 din întrefierulF estesforţa
geata nu a,trebuie
rotor-stator; b, lbilele s depilo
rulmen
1
pe arbore; sunt cote

f
Ob a : 0,1
se pot n epenidin întrefierul pe rotor-stator;
fixate constructiv sau funcţional.
calea de rulare bilele dacrulm
admisibile.
Calculul la deforma ii aala arborilor este un calcul deionare,
verificare, efectuat laîniimsl
F b de func Limitade deformabilit
exemplu,
pre nt mpin riiOsii.
uneiFArbori.
func ion bri Fusuri.
necorespun toareLimita
a organelor de ma ini
deformabilit su
ii lini
e nt mpin rii unei func ion ri necorespun toare electrice a organelor
(s geata
s geata denuma
maxim ini sus
) este
trebuie s dep inut
imp
1
lag relor. Calculul arborilor la deforma0,1 ii din
const
(s geatan: calculul
maxim )deforma
este iilor
impus f
f
g relor. 5Calculul
Calculul arborilor
arborilorlaladeforma
deformaţii. de func
ii const n: calculul
de funcionare,
ionare, de
întrefierul
deforma deexemplu,
rotor-stator;
iilor exemp
bilele
flexionrulm
calculul deforma iilor torsionale. se pot n epenis pe
electrice caleanudetrebuie
geata rulare
lculul deforma iilor torsionale.
1
electrice s geata
marenu etc.trebuie s
f
Fig. 4.10
1
s geata are valoare
f
Calculul deformaţiilor flexionale constă în Calculul de verificare0,1 din întrefierul
a rigidităţii rotor-stator;
la încovoiere
0,1 din întrefierul rotor-stator; bi
4.2.4.1. Calc
Limita deformabilităţii liniare a arborelui l l de e ifica e a igidi se iipot
la cn epeni ie e pe calea
4.2.4.1. Calc lSel de
admite e oifica
Fig.
s geat e amaximigidi ii
admisibilla c se
de: ie
pot e n epeni pe calea de
- săgeata maximă impusă Calculul
de de 4.10
Fig. verificare
condiţiile
4.10 a rigidit
de funcţionare,
f ii la 3ncovoiere
ss10geata
geata
-4 l ,
sau calculul
arevaloare
are valoare deforma
mare
mare iilo
etc
etc.
Calculul de verificare a rigidit ii la ncovoiere sau calculul deforma iilor flex
max. adm
const
- la maşinile n săgeata
electrice determinarea valorii
(f) nul este
unde: trebuie săefective
lungimeadepăşeascădintrea sreazeme.
0,1gedinii întrefierul
(f), generate de for ele c
rotor-stator;
nst n determinarea Se valoriio sefective
admite geat a s geadmisibil
maxim ii (f), generate de: de for ele care n
arborele
Se se
- bilele rulmenţilor i a înţepeni
admite
pot unghiului
o s geatpedecalea deforma
maxim
de rulare ieadmisibil
din rea
dacă eme
săgeatade: ( ). are Pentru valoare bunamare func
etc.iona
borele i a unghiuluiPentru de deforma
ma ini unelte ie din rea seme
valoarea gefmax.ii (maxime
). Pentruadmisibile
3 10 buna
l , sefunc
calculea ionare, s
cu rela
A. Se admite oreali
săgeatăat liniară
de arbore
maximăi admisibilă*
unghiul dede: deforma
fmax. admie din
adm 3 rea10-4 emel , sunt limitate la an
-4
ali at de arbore i unghiul deunde: deforma ielungimea
dinunde:
f rea ldintre
eme
2 10 sunt
l . limitate la anumite
admisibile. unde: l leste
este
max.
lungimea
adm
dintre
este
-4
reazeme.
reazeme.
lungimea dintre reazeme.
misibile. b*Pentru maşini unelte valoarea săgeţii maxime
Ob a :a F Limita deformabilit ii liniare
a F
Pentru
Pentru ma
ncovoierea b
maini iniunelte
unelte
arborelui valoarea
atrage dup ssine
admisibile
valoarea Limita
gese deformabilit
ge iiiii maxime
maxime
calculează
ncovoierea cuadmisibile
relaţia:
admisibile
fusului, iireliniare
se
seult aposib
calcule
calculea
nd arb
(s geata maxim ) este impus d
grip rii lag rului cu alunecare, prin(s geata
anularea fmax. maxim
grosimii
adm
max. adm 2 10 )10-4este
2peliculei .l . ulei.
-4 l de impus de con
de func ionare, de exemplu, l
B.de funcvaloarea
Se admite ionare,maximă de aexemplu,unghiului de la ma
Se
Obadmitea a :ca: valoarea maxim a unghiului electrice
de nclinare s geata nu trebuie
a fusului n lag sr ( d
1
Ob electrice s geata nuadm)trebuie s dep

f
înclinare a fusului în lagăr (𝞪 să fie:

1
fie: ncovoierea 0,1 idin întrefierul rotor-stator; bilele

f
ncovoiereaarborelui
arboreluiatrage atrage dup sine sine i ncovoierea
ncovoierea fusului,
fusului, re re ult uln
0,1 dinadm întrefierul
10 -3 rad.rotor-stator; bilele rulm
grip rii lag rului cu alunecare, prin anulareasegrosimii
grip rii lag rului cu alunecare, prin anularea pot npeliculei
grosimii epeni pe
peliculei dede calea
ulei. de r
ulei.
Fig. 4.10 se pot n epeni pe calea de rulare
s geata are valoare mare etc.
admisibile. 0,1 din întrefierul rotor-sta
Pentru arboriOsii. cu sec Arbori.
iune variabil Fusuri. , calculul s ge ii se face se a prin
pot F metode
n epenib grafice
pe cale
Se admite o s geat maxim admisibil de:
o-analitice, pre entate la cursul de re Fig. 4.10a materialelor.
isten s geata are valoare mare
f 3 10 l ,
S geata Calculul
reali at arborilor
de un la deformaţii.
6 max. adm -4
arbore, nc rcat
unde: l este culungimea
for a F,dintre se determin
reazeme. cu rela i
1
Calculul deformaţiilor flexionale
f
oscut din Re isten a materialelor: Se admite o s geat maxim admisibil de:
Observaţie: 2 2 fmax. adm 3 10-4 l ,
Pentru ma ini Funelte a b
valoarea s ge ii maxime
Fig. 4.10 admisibile (4.33 se ca
- In cazul în care fcalc > fadm , f = , >
unde: l este lungimea dintre reazeme.
E I 3 l fmax. adm 2 10-4 l .
unde: F este for a pe arbore; Pentru
a,
ma
b, l sunt cote fixate constructiv
Se admite osau s geat func ional.
maxim admisib
Măsuri, destinate reducerii valorii săgini
eţiiunelte
efectivevaloarea
şi încadrarea s ge ii maxime
în condiţ ia de bunăadmisibile sefmax. calc
Ob a : fmax. adm 2 10 -4 l l .este lungimea d
adm
funcţionare. unde:
Ob -a se :poate acţiona: ncovoierea arborelui atrage dup sine i ncovoierea fusului,
Efecte nedorite
În cazul în- care grip
fcalcrii lag
f adm
asupra calităţiiOb rului
,se cu
pot
a :
materialului, alunecare,
lua urm prin
toarele anularea
m suri,
- creşPentru
grosimii
destinate
terea preţma uini peliculei
reduceriidevalor
lui unelte valoarea s ge ii
ule
e ii efective i ncadrarea in
- cu implicaţincovoierea condi iaarborelui
în modificarea de bun atrage
valorii func dup ionare.
- Dacăsine Astfel, se poate
sei schimbă
ncovoierea acfmax.
fusului,
materialul ionare
adm
pra calit ii materialului, grip Se

modulului riicu
de admite
lag rului ca
implica
elasticitate valoarea
cuiilongitudinal
n modificarea
alunecare, E;maxim
prin anularea a (oţ
valorii
Ob
unghiului
modulului
grosimii
elul
a
de
de calitate,
:
nclinare
de
peliculei a fus
elasticitate
cu oţ ede
luri ulei.
itudinal E; prin fie: prin creş
cre tereaterea valorii
valorii acestuia,
acestuia, se obţine
se ob inencovoierea mic mai
aliate orareascumpe) m atrage
rimii dup s ge
arborelui sin
micşorarea mărimii săgeţii arborelui.
orelui. Acela i efect, de sc Se dereadmitea ca mvaloarea
rimii s maxim gegrip
ii arborelui,
rii alagunghiului
rului cu
adm se10 depoate
rad.
alunecare,
-3 ob ine
nclinare
prin prin
a fusul
anularea
- creşterea diametrului d - creşterea greutăţii arborelui,
fie:
- se va modifica valoarea momentului 136 -Se-datorită
admite creş
ca terii diametrului.
valoarea maxim a un
Pentru arbori cu
de inerţie I pentru secţiunea circular
sec iune variabil ,
adm calculul
10 -3 rad.s ge ii se face
fie:
grafo-analitice, pre
- micşorarea distanţei l între reazeme entate la cursul de re isten a materialelor. Prof.dr.ing.Radu Cotețiu
ad
al acestuia; ca urmare, se va modifica valoarea momentului de
a = 5 [ / ]Osii. pentru
Arbori.arborele
Fusuri. ma ini unelte din lan uri cine
u sec iunea circular ), rezultând deasemenea mic orarea m rimii
7
Calculul arborilor interdependen
la deformaţii. .
orarea distan ei l de
a = 15
Calculul între ] pentru
[ /reazeme.
20verificare arborele
n ambele
a rigidităţii mecanismului
situa de deplasare
ii, se va ob ine
torsionale i a podurilor
t: cre tereaa pre ului dac
= (7,5 se schimb
13 [ /m] pentru materialul
arbore f r(opreten
elul de iicalitate,
deosebite.
- Constă îndatorit
terea greut ii arborelui, determinarea valorii
cre terii efective a unghiului de răsucire 𝜑
diametrului.
Rela ia şide
compararea cu valoarea admisibilă 𝜑a
calcul a deforma iei unghiulare torsionale, cunoscut din
materialelor -este:
Relaţia de calcul a deformaţiei unghiulare torsionale,
de ve ifica e a igidi ii i ae Tc l
iilor torsionale const în determinarea valorii = efective . a unghiului
area cu valoarea admisibil a, dat în literaturaGdeI pspecialitate.
unc ionare const- Relaţ
în verificarea inegalit
ia de bună funcţ ionare: ii a, în care: este
e torsiuneCa exemplu
total , realizatde pe calcul,
lungimea se propune
arborelui;determinarea
a este valoarea diametrului arborelui
impune dependent
torsionale, un unghi dede torsiune
𝜑tipul ma admis
a = 5 [‘/m] –inii,
pentru
dupaarborele
, decum maşini
urmeaz
valoare: unelte: din lanţuri cinematice
de interdependenţă.
𝜑a = 15 ÷ 20 [‘/m] – pentru 1 arborele mecanismului
1 radde deplasare a
pentru arborele ma ini unelte dinpodurilor a =
lan4uri
rulante.
=
/ mcinematice de .
𝜑 = (7,5 ÷ 13 [
4 180 m
o/m] – pentru arbori fără pretenţii deosebite.
nterdependen . a
pentru arborele mecanismului de deplasare a podurilor rulante. Prof.dr.ing.Radu Cotețiu
Rela ia de dimensionare are la baz rela ia de defini ie a deforma iei

materialelor este:
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul

G I
.
T
= carborilor
l
la deformaţii.
p
(4.34)
Calculul de verificare a rigidităţii torsionale (exemplu pt. studiui individual)
8 Ca exemplu de calcul, se propune determinarea diametrului arborelui d, când se
impune un unghi de torsiune admis a, de valoare:
1 1 rad
a = /m = .
4 4 180 m
Rela ia de dimensionare are la baz rela ia de defini ie a deforma iei unghiulare

torsionale i condi ia de bun func ionare:
Tc l
=
G Ip (4.35)
a
3
G= E
în care:
d4
Ip = 2 I = 2
64
F când înlocuirile, se ob ine diametrul necesar al arborelui, pentru ca deforma ia
unghiular torsional s nu dep easc limita admisibil impus .
Tc l 1
a d (4.36)
d4 4 180
G
32
Concluzie: Cu cre terea valorii lui diametrului d, cre te rigiditatea torsional a

arborelui. Prof.dr.ing.Radu Cotețiu
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul arborilor la deformaţii.
9 Calculul de verificare a rigidităţii torsionale
Ob a : O a d a .O .A b .F .
Dac
Ob a abo :ele e e con i din mai m l e on oane, deci a e ec i ne a iabil ,
defo maDac
ia oa bo
ional
ele eo ale cona fi i din
ma mai
defommal eiiloonooane,
ionaledeci
co ae e n i oa
ec ne e afiec
iabil ,i
tronson:
defo ma ia o ional o al a fi ma defo ma iilo o ionale co e n oa e fiec i
tronson: = 1+ 2+ 3+ (4.37)
F c nd nloc i ile n ela ia (4.37), = 1 + in2 +nd3 + eama c en oa e on oanele
(4.37)
a bo el Fi ma e ialnloc
c nd l e i eilecom
n n,
elaiaia dimen
(4.37),i nile
in ndi olici
eama ilec o en
ionale oaaleeaceonooanele
a n
dife
a boi e,
el iema
ob eineial ela
l e iaegene
com aln, iadefo ma ieii nile
dimen o ionale
i olicio ale:
ile o ionale ale ace o a n
dife i e, e ob ine ela ia gene al defo 1 iei To2 +ionale
1 Tma T1 o Tale:3 + T2 + T1 (4.38)
= l1 + l2 + l 3 + ...
G1 ITp11 T2I p+2 T1 T3 + ITp23 + T1
= l1 + l2 + l 3 + ... (4.38)
G I p1 I p2 I p3
4.2.5. Calc l l la ib a ii al a b il
10
CALCULUL ARBORILOR LA VIBRATII
aboiael i ma
gene al e defo
ial l ma
e iei
e com n, ia odimen
o ionale ale: i nile i olici ile o ionale = ale
1 + ace
2 + 3o+ a n
fe i e, e ob ine 1 ela
T1 ia geneT2 Osii.
+ al
T1 defo Arbori.
F+ T
T3ma cieindo Fusuri.
2 + T1
nloc
ionalei ileo ale:
n ela ia (4.37), in nd eama c en
= l1 + al 2bo+ el i ma e iall 3l +e... e com n, (4.38)
ia dimen i nile i olici ile o ionale
G I p1 I p2 = 1 T1 I p3 T + T T 3 T2 + T1
+
11 Calculul la vibraţii dife i al
e, arborilor
el1ob 2 1
+ ine ela ia +
l 2 gene l 3 +iei
al defo ma ... o ionale(4.38)
o ale:
G I p1 I p2 I p3
Elemente introductive 1 T1 T2 + T1 T3 + T2 + T1
= l1 + l2 + l
Calculul la vibraţii al arborilor G I p1 I p2 I p3
l la ib a ii al a b il
- constă în calculul turaţiei critice
(care trebuie să fie diferită de turaţia funcţională, mai mare sau mai mică),
b a ii al a bo ilo con n calc l l a c c (ca e eb ie fie
- cu scopul evitării fenomenelor
c Calculul
a , maila maibea iiaal mai
a bomic d4.2.5. ca
ilo ,con Calc ),de
n calc cl rezonanţă
ll lalco ibal aemecanică.
ii ical a iicb (ca
il e eb ie fie
- se realizează prin determinarea frecvenţelor proprii de vibraţie al arborelui
fe ai de caa ca . Calc c l la la, mai
ib a iima
al ea boa ilomaie mic eali ,ead in
ca ), c co l e i ii
nomenelor de ba a aca b c . Calculul
f1, f2,l llala
Calc , nibibai a iicom
iial al
a aboaabo ilo
eailocon e eali n calc
ea l l ina c c (
dife i de a acu frecvenţele
c a , perturbatoare
mai ma e a mai mic , d ca ),
eterminareaba ac f1* , f2* , şi fcompararea
p
*
. Dac acestora
nab a
din f a
ec aenb ele o f1 ,
rii f se
2 , , n i com a a ea
fenomenelor * *
de * a ca c . Calc l l la ib a ii al a bo ilo
cestora
ec en a cu e cba oa e, am li ba a ib
dinea
determinarea , f pca .bo
f1 ,af2iilo Dac el i inde na din f ecben a elea aob rii se f1, f2, ,
n a dene e e a.
a emenea f ec icenloa
eDacă a e din
una ef acestora
ba
en oa
ecfrecvenţele
elecue,eproprii
amcbali oa e f p* , laibba
sedinea
suprapune apeste
careiilo af1*bo
a frecvenţa if p* .inde
, f2* ,el perturbatoare,
Dac na din f ec
*
ea c la infini . Samplitudinea
n de a emenea vibraţiilor arborelui
loa tinde
e f să
ec crească
en ele la
a ne e e f ec en a e ba oa e, amp li, ladinea
e ic e infinit.
ba oa e f care ib a iilo a
, fi e e f ec en a o ie de ordinul i.
fp b. Sunt de asemeneac ea c periculoase
la infini . frecvenţele
S n de a perturbatoare
emenea e icf*ploa , la caree f ec en ele e
raportul: b
aportul = 0,8...1,2 , fi e e f ec en a o ie de ordinul i.
a ca ilo fi n a fel de i em ib ea f pc am li dini a eciabile
m limi a de if aeceaenca raportul
e oilo ii, cel = ea
0,8... 1,f2ec, fi e ea fminim
ec en ,a o ie de ordinul i.
n majo n amaifelade
fi de i la em en
ib ea c am li dini a eciabile
mai en an n m a . limiPentru
a deacest motiv,
f ec nenîn care: calculele
f este urm
frecvenţa e eac lade
proprie ordinul i. minim
majo i a ea ca ilo n a felf de
e o i ii, cel mai ade ec eni a em ea,
ibProf.dr.ing.Radu
cCotețiuam
i a imelo f ec en e o ii, n majo i a ea ca ilo fiind ficien
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul la vibraţii al arborilor
12 Elemente introductive (continuare)
Observatii:
În majoritatea cazurilor un astfel de sistem vibrează cu amplitudini apreciabile numai
pentru un număr limitat de frecvenţe proprii, cel mai adesea la frecvenţa minimă,
numită frecvenţă proprie fundamentală.
Pentru acest motiv, calculele urmăresc determinarea numai a primelor frecvenţe
proprii, în majoritatea cazurilor fiind suficientă numai determinarea frecvenţei proprii
fundamentale.
Importanţa verificării arborilor la vibraţii creşte la:
arborii supli, cu turaţii ridicate în funcţionare, (peste frecvenţa
fundamentală).
Verificarea arborilor la vibraţii se face la:

• vibraţii flexionale şi
• vibraţii torsionale. Prof.dr.ing.Radu Cotețiu
O a în dcare: Oa r ae. Oe d .aAaab i . .OF a .aA ee .b de .F a .i
4.2.5.1. Calc l l de e ifica e la ib adeformat Calculul
ii fle i nale reprezi
Fcla= vibraţiim 2r al arborilor
în care: r e e a a i a a aee di dee gea a ie,a ca
di e
a i
eionaleela
Calculul
e Vibi a13aiile flea)
de i o aaia:eade
de
da o iela
verificare la ia:oa elo ca e:
vibraţii
m
flexionale
Cazul în care arboreleexcentricitatea
este aşezat vertical e:
deformat reprezi Cauzele-apariției defo Fmaa ii di
=
c de elam ice2e
vibraţii bFac c gea
=nea
i
r flexionale:
r = e+f
m a2rdi a ic f, eal
excentricitatea O e: fo -în
aelo care:
;d a r e . Oe a . A a b i . a
F a ee
. de a i
în care: r e e
deformaţii a a
elastice
C ela ia (4.39), al a ea f ei ce if ge, ca e ac i ea i suba a
acţiunea ee de
forţelor; a ie, ca e
deformat - lipsa -reprezi
lipsa de=centrare
de centrare
r e+f a elementelor
a elementelor a di calate e pe gea a di a i
e i a de deformat ela ia: reprezi calate
excentricitatea arbori, pe situaţie
a care
arbori, e:
di
i a ie eca e cond
conduce
gea ce a di a ic f, eali
la dezechilibre;
C ela ia (4.39),
disc excentricexcentricitateaOe:
al a ea f
erori de F
la -adezechilibre; ei ce
=
prelucrarem ifararborilor
ge,Fcca =
şi am e ac
pieselor i ea a
2 (e+f)
d ca .O .A2
r = be+f. F .
G Fe=c f G Fc=m r 2
în care: r ecalate e- e etc.
oai rde=
a e+f eli c aae a aaboee ilo ide a ie, ca e
e i Ca ela dedeformat
ela Cia:F elaeiiace(4.39),Forţa
a ifcentrifugă,
pieselor al
ge calate
i Fe acare
=
etc.ea m aparef e2 (e+f)
eirotirea
la ce arborelui ifa ge, caFee, da ac i dee
ia (4.39),reprezi al a ea f eiace c di ife ge,gea ca ae ac di ia ea ic f, aeali a
al f ae e e de e i a)c Cazul F ela
c =înm ia: care
2r arborele este
excentricitatea e:
eF în care: r a e înacare:
e aca a i a a F F
c e==m
ee dec f 2 (e+f) a ie, caigidi
e a ea i
ei ce if ge i e e rF=c =e+f m a 2 (e+f) F e , da de
deformat reprezi în Fie care:
a bo ele
r este razaainstantanee
dic a este
e e a deerigiditatea
ical cacare
gea a n di arborelui.
ai icea f, a eali aa
al a e Ce de elaeia (4.39),
i La c echilib
ela
al aia: ea f ei ce if ge, rotaţie,
ca e ac
F arborele
ei cese e:
excentricitatea iffig,ge cele
a 4.11,i
reprezintă de
a suma
c i dintre f ee,
ma e fneglijea
săgeata
realizată de arbore, şi excentricitatea e initială:
a ce a f,if g FFec, da
dinamică i f adee
F eialcea e if eroteş ge de tei cu e
e i i e c e
ca e e
elaFge ia:
=e ce fnadi c excentric F cF = eF ,centrifuge
eda
; de igidi a ea
viteza Forţa elastică r =
Fe e+f
care se opune Forţei
al a= e Ce de e i în c care: ela
𝜔dc ia:este
de greutate FG.c (4.42),
rigiditatea=
A bo m (e+f)
ele 2 arborelui.
ee oFee =
l c
unghiulară i (dată
ela ia (4.39), al a ea f ei ce if ge, deela ia
rigiditatea arborelui)
caeeecciile acf if ea el ada e a dea
La echilib a ,ecele de e d i a fi în e geaae,nghi
care: fa Fflaea
pe
c ce
=este . fFo aifocen
ccare g if gFarborele:
face
rigiditatea c, i f a ela ic Fe
arborelui.
F La echilibru,
eiFig.4.11
ce cele if două
ge i forţe e suntcare eapare la rotirea aarborelui, m Feste
e, da
(e+f) =de c f igidi a ea a
La în care: c, este
echilib cele rigiditatea
egale:
d FFc c==fmFee, arborelui.
;2 (e+f)
sau 2
f a ce if g Fc i f a e Prof.dr.ing.Radu Cotețiu
La La
echilib echilib , cele l ,ccele
d i a dlf c de, f a fela ce e,(4.42),f age. aiile
if F cce i f ifaf da gele de
ela Fic c F idef, su
l c Fm il edc =i 2dce f =ia c f - m 2eef iile
Ve ifica ea a bo ilo la ib a ii e face la: b i ela
a
d ia i (4.42),
b a ia e
ela ia e
(4.42), fe el
iile e iile da ela
e
fel el da da
eiile e
al a e e de e i c ela ia: ela (4.42), e f e
Osii. Arbori. aFusuri. e de ae e de i aCalculul
e gea
arigiditatea
e
Feede i a a
= ciefa i a F la
f cpe
gea = vibraţii
care
Fa ef; pe
gea o al
face
careFarborilor
a fcare o=face
pe care
Fe;arborele:
c arborele:
o face arborele:(4.41)
a aCalc în
f,Calculul
l eali
care: c
a înie lacare:
de este a e de gea a arborelui.
f pe o face arborele:
ca b ele ca ee ef mel 2ee(e+f) e=2mec(e+f)
cffde if e iile a
4.2.5.1. lcde ilde cverificare
edifica delaiblaaiavibraţii ela
(4.42),
iieste
fle nale ia e(4.42),
i flexionale
rigiditatea arborelui. iile e m iile
da m = 2elc(e+f)
ela =
dac f
eg
(4.4
echilib 14 aa) , e cele
de
Cazul îne d
care i a
arborele f estegea e,
aşezat f
a f
verticalpe a cecare oif mface g 2 e = m F f2-em=i2c(e+f)
arborele:
cc f f f - m =a2cffela
ieVib aaiile,eLafleade c oi iaace da do i a de gfelo e o e:a ifeg arborele: e g e 2e e a a a
2
La e
ionale
echilib ea gea
, cele fmpe oacare
e, acace face Fc i f a ela icmFem , sunt
e =2 e egale:
c =f -cm f - m2 f 2 f
echilibru, cele două forţe sunt egale: S a a
S f, eali
a
F- cdefo a
=FFcema
S a
f, ;m eali
=a dea F a
f, ;b
ealide ele a
saubaac ide mbca e
ele a e ca
(e+f)
b ee
ele e e =
ca c ce
e fi e
ee c a e i ghi
e
(4.42)
e ac
S a ace ii
f, eali ela e ice
2 (e+f) ag ede nea
=deacagef be aele2
ca eee ege ee e eaecba
ntricitatea
c i da e de ede l c elai dvaloare
ia
cala
ela ia
(4.42),
calae,
cala
cu excentricitatea
cu
ie
(4.42), ,
e
cala
fo ea
e
elo
excentricitatea
iec
;
de
e , a
ie valoare
ia
iile ie
e
,m
c e f ,calc
iile
adecvaloare
i
el
a de
ce c
2e,ei =
da f i la
e
cece,fa-eem
e
ce m de c
el
de
calc
ela
2de e ela
ee
iile
g
ga2 feelacalc
=g
dae
ca e
c ia:
(4.40)
a
ela
f
la e e- m de
cia:eela
i a e
(4.41),
e 2
a
g
g ia:e e
f ela e e
S i a gea a f
a a f, cuealipe care cu o aface
excentricitatea
- lipsa arborele:
de de a
centrare b de a valoare
ele
elementelor ca e, e e e a e calce la
e cc ela
e i cala a S gea a aaf, feali pe acare de aomb face
excentricitatea 2 ele ca de arborele:
evaloare e 2 e, e ee c am2 ei calc
e a la c2ghiela la ia:
fim =e
2
(e+f) = c f m e e (4.43)
ie , a c calate i ce pe arbori, de a ie gca e e fcond a ce ef = 2 f e mg2 ee e
e ==ca2f e
Săgeata rezultă:
cala ie , a c i ce de m gm 2 fe m 2 f e=gc
-(e+f) c fem e e m =a 2 a ae b2 (4.44) elia:i
cuexcentric excentricitatea delavaloare e, e a e calc cf = m la c ela
disc dezechilibre;
aA2eacbe 2 c , pe m2 care este
S
cu Gexcentricitatea a
Fe=c f a f, eali a
GdeFcvaloare de
=mOr 2 O a b ele
ae, : A ca
eOm
Observaţie:
e -ela
e
ab :ele
aeArborele
e e
calc:
ele
= m
e
a c
A
c
blae feelei e
ca- m aela
cae ia:
e
ghi
a
l2 ca la
f2cca
e
e ca
lm
ca
gea e a gea
l
i d
ca
cala ie , a c i i ced ieadedagde ea
O aoede i de(4.45),
iaa ela :
el ia
ese A
c (4.45),
gvab
a rupe
eee a2eaînboca
ele f
eeiloaf aaîn
cazul
=
im a
cacare
,bfeeb săgeata
el ie efiiebdfie
i,ca
, l de de
ie lafieae
ca li i
O a acu f, aexcentricitatea
: A ba deele
eali de ae
valoare ie, b a
i
aepieselor ele
d ea a dea d e
tinde ea
calate
calc e
caspre a
etc.
la dee
c mca
infinit
f =ela ia (4.45),
elaf
elae → ia
ia: el ec - ca
∞.(4.45),
c - m 2ec= 0m m
e
e c e
2 = f0
ca c
ca
- m
2 f i gea
2 ,= 0
e ,
eb ieaeb a ie
a) Cazul 2în ecare arborele 2 este la
ie ,
ea e a de a c elaO i fce
iae
(4.45),
a Dide: AelaDi g
b e e ela
ia (4.46),
f = eleDi
miaa(4.46),
ca ee
ela e c
iaf aa eem
(4.46),
calcaeelaecalc
, e g eb a e
ae ca
c ie-
calc m e a2l =
la
a 0e ca
fie aa a ,a
deepen
(4.45) a
a rupe: brupe: a Di a aela cca e
i O : aA de e,ele eia me(4.46), 2 ca
icitatea ded valoare ea ela erupe: a
(4.45), ia calc e elal c aca eca f ela
calc e la gea ,ia:eb aa i ie de a
i d O ea aa de : A elab ele iarupe: e a
(4.45), ee acboca
Fie - elem
ca al fe 2aca = ee0 ,icaleb
c
ca nie
gea
-= m c i defie
a = =
c e de
0 i cfi lii fi c .
Viteza unghiulară 2
critică, 2
i d ea a de ela ia (4.45), fig
e a 4.11,
ca fa c m
,i ma eb iee cre
neglijeafie dem
cr
li i mccr =di ia:
Di ela ia (4.46), Di elaeia (4.46),
arborele
roteşte cu
se
C a e calc pentru e =care
f
i e dca iece eadg ieghi
cC c - m 2
c
=la -
0
m
aarborelee calc
2
e ea nladighi
= 0 a se rupe:
ccexcentric
i la
la
ic2 , c ei ic a aa
=
,creecalca elacalc
c m
i la
a,
(4.46)
a iai c
rupe: Di
Di ela
ela ia ia (4.46),
viteza e
(4.46), e
a e calc a e C
la calc cc
ala d m i e a
a a ghi la
, a
pentru c i ic
care m , e, pentru
arborele a e calse c
= unghiulară 𝜔
de greutate
Turația critică, G. A bo ele e o e e c30 3030 c 30 c
rupe:
a
rupe: : A b ele e a C care
pentru
i e a nghi la
cearboreled i eca a rupe:
se
. Fo a cen ifcrg ,=
nghi
crl = la ncrca ccr=i=cic e
n
,cr e=30 gea
=
a e calc
=
30a
cr m crm
c c m 30 30 c
ncr em
302f eg = c f - m 2 f
rigiditate mic zona de func ionare a arborilor elastici. n
1 n
c. cr 1,5 2, adic ncr > n
n
arbori cuCu 1 acestea,
rigiditate S zonatura
mare a
de func
Calculul
rupe.
aia f,critic
ionare eali
a se a la
calculeaz vibraţii
de a cu b al relaele arborilor
nia:
cr ca e st e
f
e ec ie (4.52)a
arborilor rigizi.
Calculul de cala
verificare la ie
vibraţii , f a c
flexionale i Zona de rezonan
ce 30 degg f e a e st e g e e e a a
Zona de func ionare a

d.
ncr
(0,7 1,5 ) zona de rezonancu , unde
f
excentricitatea e
situa ie n care arborele de
se valoare n cr
Din calculelee, e e anterioare
a e calc săgeata
la c fela
: ia: (4.52
Dac vertical se nlocuie te n relaniarela(4.44) i sese face raportul dintre s realizat
geata realiz
arborilor rigizi
15 n
a) Cazul în care arborele este aşezat
e f
rupe. Dac se nlocuie te st ia (4.44) i m face raportul
2
e dintre s geata de
Zona de rezonan
arbore i excentricitate, f/e, se f/e,
arbore i excentricitate, ob seine: ob ine: f =
f ncr Dac se nlocuie te n rela ia a(4.44)
f Zona de func ionare
i se face raportul c m
dintre
2
2 s2 geata realizat de
Zona de func ionare a
0,7 1,0 1,5 0,7 1,0O1,5 2 2 22

e e arborilor rigizi
f fm m 1 1e 1 1
n i excentricitate,af/e, : Se A bine:ele e dintre a săgeata e ca l ca gea
arborilor rigizi
arbore se obface raportul f și excentricitatea e (4.53)

2 c 2 22 2 22 2 ncr2 fie2
i d ea a 1de ela ia (4.45), e 21e c m2cac2 eb ie
ncr f m 2 e c m f 2 ,
cr
cr 1 cr
1 cr 1 1 ncr d
Zona de func ionare c - 2mm 22= 0 2 2 21 (4.53 1
n a arborilor rigizi e c m 2 c 2 m n 2
2 n 2
Di ela ia (4.46), e
O a : ae
m ncr calc la
cr a cr 1 cra
1 n
2
n2
0,7 1,0 1,5 0,7 1,0 1,5
1 a rupe: 1 b O a : n
ncr 1. Din rela ia de mai sus se observ c pentru:
Fig.4.12 O a : n 1.
c
1. Din rela ia de mai sus Din rela
a se
ia de
a. observ
n
maincr sus se observ
c0 pentru: cr
f = - e arborele
=c pentru:
b m se autocentreaz .
nccr d i e a n cr ghi la n
ncr Fig.4.12
0,7 1,0 1,5 0,7 1,0 1,5
n
a. n C 0a. n f = - en 0arborele f = - ecsei autocentreaz
ic
arborele, ese autocentreaz a. e calc. la i
ncr
n n cr 30 c
b. 0,7 0,8 ; adic n n i cum 30n 30
c este micc arbori cu
n
2. Trecerea a prin zona de rezonan , n cazul arborilor
n cr belastici, trebuie f 2.
cut cât
Trecerea prin zona de rezonan ,
mai repede sau cu dispozitiven care modific tura ia critic30(frecven
n cazul arborilor
cr
n cr
elastici,
= trebuie
cr f cut cât
c a proprie)mpentru
cr =
n 30 c m
mai repede sau cu dispozitive care modific tura iab.critic n(frecven0,7
Fig.4.12
a proprie)0,8pentru
diferite tura ; adic
ii.
cr n cr
b. rigiditate0,7mic 0,8;zona
n i cum
adicde func
n
ncr ionare
cr
n ai cum arborilor c
mn crelastici.
este mic arbori cu
c este mic ar
diferite2.tura ii.Trecerea prin Ozonaa ded rezonana rigiditate
. O , .nAcazul
b . F mic . )elastici,
Catrebuie zona f cutde a n ionare
câtfunc ac. ncr a arborilor
adic a arboriacu rigiditate marema zona de func ionare a
elastici.
1 ,5 2, 140 ncr > n
arborilor
mai repede sau cu dispozitive care modific tura ia critic Rigiditatea
diferite tura ii.
c.
n rigiditate
(frecven a proprie) pentru
cr
1,5e 2,eadic
[c] mic e ezona fn de afunc c ionare eia aiarborilor c e elastici.de gea e
de defi in ie da ncrarborilor
de > n ela rigizi. arbori
ia (4.49): cu rigiditate mare zona de func ionare a
3. n eali a e, da o i ol l i l b ifian l i i a igidi ii lag elo n amo i a ea ncr G m
c. 1 ,5 n,cr adic ncr > n carbori
2 cu f gmare zona de func io
rigiditate
ib a iilo , c ba eo e ic e en a n fig 140 arborilor rigizi.
a 4.12 a, a a ea fo ma e en a n fig a n d.
140 (0,7 1,5 ) zona de rezonanf , unde f situa ie n care arborele se
= =
n cr n f st e st
4.12 b. d. (0,7 arborilor
1,5 ) zona rigizi.
înrupe.decare: rezonan G , undegreutatea
este situaarborelui;
ie n Prof.dr.ing.Radu
care arborele f
Cotețiu
st e
se
e
n e
CALCULUL
OSIILOR Elemente introductive
DREPTE
16 Metodica de calcul a osiilor drepte .
Etape de lucru.
17 Calculul OSIILOR DREPTE
Elemente introductive
Osiile nu transmit momente de torsiune decât accidental.
SOLICITĂRI ALE OSIILOR

- Încovoierea - datorită rolului de susţinere a organelor de maşini, principala
solicitare a osiilor;
- Forfecare - mărimea acesteia este mult mai mică, putându-se neglija
Caracterul solicitării de încovoiere depinde de tipul osiei;

- pentru osiile rotitoare, încovoierea variază după ciclul alternant simetric,
- pentru osiile fixe, solicitarea la încovoiere este de tip static.
Metodica de calcul a osiilor drepte parcurge urm toarele etape de lucru:
Osii.
1. SeArbori.
reali O Fusuri.
ea a configura
d . O Calculul
a ia osiei. .A b OSIILOR
.F . DREPTE
O a d a .O .A b .F
etodica18 Metodica
de2.calcul
Se ea de
a osiilor
reali calculdeparcurge
drepte
schema a nc
osiilor drepte
rcare. . Etapeetape
urm toarele de lucru.
de lucru:
Metodica de calcul a osiilor drepte parcurge urm toare
1. Se reali ea configura ia osiei.
1. Se reali ea configura ia osiei.
2. Se reali ea F schema de nc rcare. 3. Se calculea reac iunea pe
2. Se reali ea
reazeme: schema de nc rcare.
3. Se l2 l
F R1F= Fcalculea =F 2 reac iunea pe
3. Se
reazeme: l2 + l2 l
.l reazeme:
(4.65)
l2
R1 = F l1 =F 2
l R2 = F l 2 + l 2 l R1
l . (4.65)
l
l R2 = F 1
F l l R2
4. Se determin momentele
A F X B încovoietoare:
4. Se
F determin momentele
A X B 4. Se
încovoietoare:
A X B
R1 x X R2 M imax = R1 l1 = R 2 l 2 încovoietoare
x X l1 l2 R2
R1 x X M imax = R1 l1d=3 R 2 .l 2R2 (4.66) M im
l1 l2 x
l1 M i x = R1 xl2= d 3 ai . (4.66)
Mî M i = R1 x =32 x
ai
x
32 Mix
Mî
+ 5. Se alege materialul pentru osie
+ 5. Se alege materialul pentru osie
cu re isten+a
a admisibil 5. Se
cu re isten admisibilcorespun toare.toare.
corespun
cu re isten
Prof.dr.ing.Radu Cotețiu a
+ R1 x X 5. SeR2alege materialulM ipentru
32 = R1 osie
l1 = R2 1.
l2 Se reali ea configura ia osie
+ l1 5. Se alege materialul pentru osie max
cu
l2 re isten a admisibil corespun toare.
Osii. Arbori. Fusuri. cu re Calculul OSIILOR
isten a admisibil
5. Se alege materialul pentru osie corespun DREPTE
toare.d x3 2.M i x = R1 x =
. (4.66)
Se reali ea schema de nc
ai
M Metodica de calcul
19cu re isten a admisibil corespun toare.
î a osiilor drepte . Etape de lucru. 32
Fig. 4.15 Fig. 4.15 6. Se dimensionea
6. Se dimensionea osia n osia n F
+ sec iunea X X: 5. Se alege materialul pentru osie
6. Se dimensionea sec iunea
osia n X cu X: re isten a admisibil corespun toare.
sec iunea X X:
3
Fig. d4.15 d 3 6. Se dimensionea osia l n
x x
3 Mi M ai ai 3 3 sec iunea X X:
dx R1 x i x32= R1 x = 32x d x x = d x d = xd 3 x . (4.67) F
ai
x
= 3 M= R l 3 = l
d x3 = d x3 .
l
(4.67) A X B
x x d 3 x 3 3
1
= 32 M imax R
d d 1 ddx ai l1 1 3
= 1 xl1 dmaxx d= d 3 M i. l1 R ai(4.67)
i 1 1
ail1 x 32= 1 x = 32 x dx xx X
1 l1 d3 l1 d 3
32 3
=
3
R1
dx = d 3 .
l
(4.67) l2
R2
ai Mi R1 l1 d l1 d l1 1
32 max
ai
32
7. Se face verificarea osiei la solicitarea de oboseal i la deforma ii. Mî
face verificarea
Ob a osiei
: la solicitarea de oboseal i la deforma ii.
i la solicitarea de oboseal 7. Se facei la deforma
verificarea ii. osiei la solicitarea de oboseal i la deforma ii. +
: Anali ndObrela ia a(4.67),
: se observ c , n ca ul osiei de egal re isten , diametrul
rela
servesteiacvariabil,
(4.67), ulse
, n caavândAnaliobserv
diametrul
osiei nd egal
de relac ia,re(4.67),
maxim ndisten
can sec
ulse,osiei
iunea
observde egal
n care
diametrul re ulisten
c ,lucrea
n ca forosiei , diametrul
a F (fig.
de 4.15).
egal re isten , diametrul
Fig. 4.15
nd diametruleste variabil,
maxim având
d n secdiametrul
iunea maxim
n care dlucrea
n sec iunea
for anFcare lucrea
(fig. 4.15). for a F (fig. 4.15).
d n sec iunea n care lucrea for a F (fig. 4.15).
CALCULUL
Calculul fusurilor radiale
FUSURILOR SI
PIVOTILOR
20 Calculul fusurilor sferice
Calculul fusurilor axiale (pivoţi)
Calculul pivoţilor radiali-axiali
21
a Definiţii.
b Clasificări. cMateriale.
Fusurile sunt părţi ale arborilor sau osiilor,

care permit rezemarea lor în lagăre şi
permit rotaţia în jurul axei longitudinale.
le f s rilor se aleg din ir l n merelor normale, iar ra ele de racordare se
d
m STAS 8724-71. Conicitateaefusurilor se va alege
f din STAS 8724/4-74.
Fig.4.16
Pivoţii sunt fusuri axiale.
a b c Prof.dr.ing.Radu Cotețiu
4.4.1 Defini ii. Cla ific i. Ma e iale. -s
- fusuri radial-axiale: - inelare,
Fusurile suntCalculul p r i ale arborilor sau osiilor, care permit re emarea lor- fusuri n lag radial-axiale:
re i
Fusurile sunt p permit
FUSURILOR ȘI PIVOTILOR - conice, -
rota ia nsau
r i ale arborilor jurulosiilor,
a ei longitudinale.
care permit re Pemareasunt lor fusuri
n lag axiale.
re i -c
22 permit rota ia n jurul a ei longitudinale. P sunt fusuri axiale. - sferice.
-s
Clasificarea fusurilor: CLASIFICAREA FUSURILOR SI PIVOTILOR
a b c
Clasificarea fusurilor: 2. d d ec a f e aa e :
1. d d c a a c : 2. d d ec a f e aa e :
1. d d c a a c : - fusuri radiale: - cilindrice (fig.4.16 f),
- fusuri radiale: - cilindrice (fig.4.16 f), - fusuri: - radiale - fron ale (de cap ),
- conice (fig.4.16 d), - fusuri: - radiale - fr
- conice (fig.4.16 d), - intermediare.
O a d a .O .A b .F . - sferice (fig.4.16 e). - sferice (fig.4.16 e). - in
d aleg din ir l ne merelor normale,f iar ra Oeleade racordare
d aa .se . .AAbb . .FF - fusuri
.OO (pivo . . a iale (pivo i):
e f s rilor se
Fig.4.16 - fusuri a iale i): - a iale (pi o i),
m STAS 8724-71. Conicitatea fusurilor se va alege din STAS 8724/4-74.
- a iale (pi o i),
-- cc ececi i ne:
ne: - -circ
circ larlar plin
plin (fig.4.16
143(fig.4.16 a),a),
143
- -inelar
inelar (fig.4.16
(fig.4.16b).b). - radial-axiale: - frontale, - radial-axiale:
- -cucuinele
inelemultiple
multiple(fig.4.16
(fig.4.16c);c); - intermediare.
- -sferice.
sferice.
Ma e a e e f Ma e a e e f
-- fusuri
fusuri radial-axiale:
radial-axiale:- -inelare,
inelare,
În majoritatea cazurilor, f rile i picazurilor,
o ii fac corp com inpic o arborii,
În majoritatea f rile ii fac coc
- -conice,
ace eaconice,
or a ea acela ace i maeaerial
or c eaal arborel
a acela i i.ma erial c al arborel i.
a b c
- -sferice.
sferice.
Materialele din care sunt executatedinfusurile
Materialele care suntvor fiexecutate
supuse unor tratament
fusurile vor fi
ra amen e ermochimice, c liree iermochimice,

ra amen re enire. Se recomand
c lire i re caenire.
d ri aSeearecoman
f li
23 Materiale pentru fusuri şi pivoţi
Fusurile şi pivoţii
- fac corp comun cu arborii vor avea acelaşi material cu al arborelui.
- materialele vor fi supuse unor tratamente termice, tratamente termochimice,
călire şi revenire.
- Se recomandă ca duritatea fusului să fie de 2 – 4 ori mai mare decât
duritatea suprafeţei cuzinetului.
- În cazul montării unor rulmenţi pe fus, este necesară o duritate de
aproximativ 330 HB.
O atenţie deosebită se acordă calităţii prelucrării suprafeţei fusului, atât din punct de
vedere a geometriei, cât şi al dimensiunilor.
Suprafaţa fusului trebuie să asigure o aderenţă cât mai bună a lubrifianţior.
Aplicării pe suprafaţa fusului a unor straturi subţiri, din materiale cu calităţi speciale în ceea
ce priveşte rezistenţa la presiunea de contact, uzare şi aderenţă.
Diametrele fusurilor se aleg din şirul numerelor normale, iar razele de racordare se vor
alege conform STAS 8724. Conicitatea fusurilor se va alege din STAS 8724/4. Prof.dr.ing.Radu Cotețiu
Organe de asamblare (4)
Asamblări prin caneluri
Asamblări prin profile poligonale
Asamblări prin bolţuri şi ştifturi
standardizate şi se aleg în funcţie de diametrul arborelui d, urmând ca asamblarea să se verifice
Asamblări prin caneluri strivire şi forfecare.
2.3. ASAMBLĂRI PRIN CANELURI

2.3.1. Caracterizare, clasificare, domenii de folosire
Asamblările prin caneluri sunt formate Asamblările prin caneluri sunt asamblări de tip arbore-butuc, destinate transmiterii unui mome
din: de torsiune şi unei mişcări de rotaţie. Aceste asamblări pot fi considerate ca asamblări prin pe
paralele multiple, solidare cu arborele şi uniform distribuite pe periferia acestuia.
§ arbore canelat şi În comparaţie cu asamblările prin pene paralele, asamblările prin caneluri prezintă o serie
avantaje:
capacitate de încărcare mai mare, la acelaşi gabarit, ca urmare a suprafeţei de contact m
§ butuc canelat.
•
mai mare şi a repartizării mai uniforme a presiunii pe înălţimea flancurilor active;

• rezistenţă la oboseală mai mare, datorită reducerii concentratorilor de tensiune;
Arborii canelaţi pot fi consideraţi ca • centrare şi ghidare precisă a pieselor asamblate.
Dezavantajele asamblărilor prin caneluri constau în:
arbori cu pene longitudinale multiple. • tehnologie de execuţie mai complicată;
• precizie de execuţie mărită şi, implicit, cost mai ridicat.
Arborele şi butucul canelat au nervuri,
astfel încât, la montaj, nervurile arborelui
se îmbină cu butucul, intrând în canalele
acestuia.
a b c
Domeniul de utilizare Avantajele utilizării asamblărilor prin

Arborii canelaţi se folosesc la caneluri, faţă de asamblările cu pene,
sunt:
construcţiile mecanice în care se
cer: - realizarea mai bună a centrării şi
ghidării pieselor îmbinate,
- deplasări axiale (ex.: grupuri
baladoare din cutiile de - capacitatea mare de transmitere a
viteză, cuplaje etc.) momentelor de torsiune
- transmitetea de momente de - rezistenţă la oboseală sporită.
torsiune mari.
• rezistenţă la oboseală mai mare, datorită reducerii concentratorilor de tensiune;

• centrare şi ghidare precisă a pieselor asamblate.
Dezavantajele asamblărilor prin caneluri constau în:
• tehnologie de execuţie mai complicată;
Clasificarea asamblărilor prin caneluri .

• precizie de execuţie mărită şi, implicit, cost mai ridicat.
- după scopul asamblării: - asamblări prin caneluri fixe;

- asamblări prin caneluri mobile; Asamblări
2.3.2. Asamblări canelate cu profil dreptunghiular

- după forma secţiunii: - asamblări cu caneluri dreptunghiulare;
2.3.2.1. Caracterizare şi clasificare
- asamblări cu caneluri triunghiulare; a dreptunghiular – la b care flancurile proeminen
c
Asamblările prin caneluri cu profil ţelor arbori
- asamblări cu caneluri în evolventă
sunt paralele(STAS
cu planul 12154);
median al acestora – sunt cel mai
Fig.frecvent
2.30 folosite.
Asamblările prin caneluri cu profil dreptunghiular se împart, după modul de centrare, în t
- după numărul de caneluri (dreptunghiulare) şi dimensiuni:
categorii: Clasificarea asamblărilor prin caneluri se realizează după criteriile prezentate în conti
- seria uşoară (care preia parţial momentul • suportat
Destina
cu centrare
• exterioar (pe de
ţie: ăasambl ări fixe exterior),
diametrul sau mobile. Asambl
la care ările dintre
contactul mobilebutucpermit deplasare
şi arbore are l
butucului ţelorşiarborelui,
pe arbore se folosesccuîn diametrul
cutiile de viteze D,ţi între
cu ro baladoare.
arbore; lungimea butuculuipe periferia
canelatForma
proeminen
este:
proeminen ţelor: cu profil dreptunghiular
exterior
(fig.2.30,
existând mici jocuri (fig.2.31, a); se foloseşte în cazul în care butucul nu
• a), cu
celelalte suprafe
profil în evolvent
este trat
>
L 1,5d); (STAS 1768) cu profil triunghiular (fig.2.30, În
rectificarea suprafeţelor funcţionale fiind uşor de realizat;
b), c). cazul în care asambl ă rile cu profil triun
- seria mijlocie (preia integral momentul •
suportat
un num
cu centrare ăr mare
interioar ă (pedede proeminen
diametrul ţe, cu în
interior), laăcare
lţimecontactul
redusă, acestea se numesc
dintre butuc asambl
şi arbore are l
(zim ţi).
pe periferia arborelui cu diametrul interior d (fig.2.31, b); este cea mai frecvent folosi
arbore; lungimea butucului canelatfiind şi cea maieste:
precisă, însă rectificarea suprafeţelor funcţionale este mai greu de realizat;
Lb =(1,5-2,5)d); (STAS 1769)• cu centrare pe flancuri, la care centrarea este realizată prin contactul dintre flancur
- seria grea (pot cupla sub sarcină; lungimea butucului
proeminenţelor de lăţime b (fig.2.31, c); nu asigură centrarea precisă a pieselor asambla
dar repartizarea sarcinii între proeminenţe este mai uniformă, folosindu-se în caz
canelat este: Lb = (1,5-2,5)d). (STAS 1770)
momentelor de torsiune mari şi/sau la schimbarea sensului de rotaţie.
- după modul de centrare:

- centrare interioară (pe diametrul interior);
- centrare exterioară(pe diametrul exterior);
- centrare laterală (pe flancurile canelurilor). a b c
Tehnologia de execuţie a Materiale pentru arborii şi
arborilor şi butucilor butucii canelaţi
canelaţi
Arborii canelaţi pot fi executaţi prin: Materialele pentru arborii şi

- frezare prin metoda divizării cu butucii canelaţi sunt
freză profilată, • oţeluri de cementare
- frezare prin metoda rostogolirii. • oţeluri de îmbunătăţire.
* Metoda de frezare prin metoda • Acestea se vor trata termic,
rostogolirii este mai precisă. pentru a obţine:
• duritate mare pe suprafaţă
Butucii canelaţi pot fi executaţi prin: • tenacitate în miez
- mortezare, în cazul unui număr
mic de piese
- broşare, la produse de serie
Asamblări prin caneluri. Observatii
o 1. Dintre variantele posibile de centrare a asamblării canelate, centrarea
pe diametrul interior este cea mai bună.
o 2. Arborii canelaţi cu formă trapezoidală rezistă mai bine faţă de cei cu
formă dreptunghiulară, care prezintă concentratori mai mari de tensiune.
o 3. Asamblările cu caneluri cu profil în evolventă au următoarele avantaje:
o - rezistenţă mare datorită:
- numărului mare de caneluri;
- îngroşarea dintelui la bază;
- racordarea la baza dintelui, cu efecte în ameliorarea
efectului concentratorilor de tensiuni;
o - tehnologii de prelucrare precise, productive şi economice.
o 4. Tipul de uzare care apare pe flancurile canelurilor este uzarea la
oboseală a suprafeţelor în contact (a flancurilor canelurilor)
Asamblări prin caneluri. Elemente de calcul
Forţa (F1), care revine unei caneluri, se poate determina din solicitarea la
presiunea de contact (p), generată de momentul de torsiune (T), care acţionează asupra
asamblării:
F1 F
p= ; F1 = (2.136)
A z
Dm T
T = F1 z Þ F1 = (2.137)
2 Dm
z
2
în care: z este numărul de caneluri ale arborelui, Dm este diametrul mediu al canelurii.
Ţinând seama de repartizarea neuniformă a sarcinii pe cele z caneluri, se introduce
coeficientul k = 0,75, rezultând valoarea forţei de calcul care revine unei caneluri:
T
F1 ¢ = (2.138)
Dm
×k ×z
2
Asamblări prin caneluri. Elemente de calcul
Relaţia de verificare la presiunea de contact presupune şi determinarea ariei

portante a unei caneluri:
æD -d ö
A = h×L = ç - 2 c ÷L (2.139)
è 2 ø
Ţinând seama de relaţiile (2.136), (2.137), (2.138) şi (2.139), valoarea presiunii care
se exercită asupra flancurilor canelurilor se calculează cu relaţia (2.140),
T
p= £ pa , (2.140)
D+d
2 × kzæç D - d - 2c ö÷L
2 è 2 ø
valoare care se compară cu valoarea admisibilă a presiunii de contact (Tabel 2.3), în
scopul realizării condiţiei de bună funcţionare
´ sunt utilizate pentru asamblarea directă a diferitelor organe de maşini pe arbori, prin
profilarea acestora şi a alezajelor sub diferite forme: triunghiulară, pătrată şi hexagonală
´ Avantaje:
- evitarea canalelor, a muchiilor ascuţite şi schimbărilor bruşte de secţiune,
- reducerea concentrărilor de tensiuni în arbore
- o centrare mai bună a pieselor asamblate.
´ Dezavantajele:
- preţ ridicat (datorită utilajelor şi dispozitivelor speciale de execuţie şi un grad
de precizie mai ridicat);
- tensiuni radiale mari;
- nu este posibilă deplasarea axială sub sarcină a butucului.
Asamblările prin profile poligonale se utilizează pentru asamblarea roţilor de mână, a
mânerelor etc. de axele de comandă.
În practică, îmbinarea se execută cu ajustaj de tipul H11/d11 sau H12/d12.
The picture can't be displayed.
Elemente de calcul pentru profile poligonale

Tabelul 2.4 Elemente de calcul pentru profile triunghiulare şi pătrate
Profil triunghiular
F 4 ×T 4 ×T
ss = £ s as ; l= sau
a 2
a ×l 2
a × s as
T 2 ×T
F ss = £ s as
D(1,5 × e × p + 0,1 × D ) × l
2 ×T
l»
D(1,5 × e × p + 0,1 × D ) × s as
F
Profil pătrat
F
3 ×T 3 ×T
F ss = £ s as ; l= sau
2 2
a ×l a × s as
2 ×T
ss = £ s as
a
D(2 × e × p + 0,1 × D ) × l
T F 2 ×T
l»
D(2 × e × p + 0,1 × D ) × s as
F
ASAMBLĂRI PRIN BOLŢURI
1. Caracterizare, clasificare, domenii de folosire
Bolţuri - sunt organe de maşini de formă
cilindrică, utilizate ca elemente de
legătură în articulaţii, care permit
mişcarea relativă a organelor
asamblate.
a b c d e f g h
Clasificarea bolţurilor
Fig. 2.37 se poate face după felul secţiunii:
- bolţuri - cu secţiune plină: - cu cap: mare sau mic;
- fără cap;
- tubulare: secţionate sau nesecţionate.
a necesităţii unor precizii de execuţie ridicate, atât la prelucrarea ştiftului cât şi a alezajului pieselor
asamblate. Se folosesc pentru fixare şi mai rar pentru centrare. Se execută în trei variante: cu capete
sferice, teşite sau drepte şi sunt standardizate.
Ştifturile cilindrice tubulare (fig.2.33, b) se execută din bandă de oţel de arc, prin rulare.
Datorită elasticităţii mari, obţinută prin călire, pot fi montate în găuri cu toleranţe mari, preluând
bine sarcinile cu şoc şi rezistând la montări şi demontări repetate, fără ca strângerea să se micşoreze.
Ştifturile sunt organe

de maşini cu rol de: a b c
- fixare, asigurare sau

centrare a două sau
mai multe piese d e f
- transmiterea mişcării
de rotaţie g h i
- transmiterea unui
moment de torsiune.
j k l
Fig. 2.33
Ştifturile conice netede (fig.2.33, g) se execută cu capete sferice sau teşite, având conicitatea
1/50, şi sunt standardizate. În cazul găurilor înfundate,
Principalele tipuri de ştifturi sunt prezentate în fig.2.33.
Ştifturile cilindrice pline (fig.2.33, a) se montează cu strângere, domeniul de folosire a

acestora fiind limitat, datorită micşorării strângerii – în urma montărilor şi demontărilor repetate – ş
a necesităţii unor precizii de execuţie ridicate, atât la prelucrarea ştiftului cât şi a alezajului pieselor

asamblate. Se folosesc pentru fixare şi mai rar pentru centrare. Se execută în trei variante: cu capete
sferice, teşite sau drepte şi sunt standardizate.
Clasificarea ştifturilor
Ştifturile cilindrice tubulare (fig.2.33, b) se execută din bandă de oţel de arc, prin rulare
Datorită elasticităţii mari, obţinută prin călire, pot fi montate în găuri cu toleranţe mari, preluând
bine sarcinile cu şoc şi rezistând la montări şi demontări repetate, fără ca strângerea să se micşoreze
´ după felul secţiunii (fig.2.38):

- ştifturi cu secţiune plină a b c
- cu suprafaţă netedă:
cilindrice sau conice; d e f
- crestate: cilindrice sau g h i
conice;
- spintecate. j k
Fig. 2.33
l
- ştifturi cu secţiune tubulară. Ştifturile conice netede (fig.2.33, g) se execută cu capete sferice sau teşite, având conicitatea
1/50, şi sunt standardizate. În cazul găurilor înfundate
se folosesc ştifturile conice prevăzute cu cep fileta
(fig.2.33, h), demontarea realizându-se cu ajutorul
unei piuliţe. Ştifturile conice permit montări ş
demontări repetate, folosindu-se pentru centrarea
Materialele din care sunt executate ştifturile şi bolţurile

- oţeluri cu rezistenţă ridicată (OL 50, OLC 15, oţeluri aliate).
- oţel de arc pentru stifturile tubulare.
Observaţie:
Ştifturile conice, spre deosebire de cele cilindrice, nu îşi pierd
efectul de strângere în urma unor montări şi demontări repetate
şi se execută cu autofrânare.
mare excentrice pentru arbori (fig.2.37, b, e); cu cep
15, OLC 35, OLC 45 etc., uneori tratându-se termic

unt standardizate.
la tirant la bolţ şi de la bolţ la furcă (sau invers) prin

apar în asamblare sunt: forfecarea şi încovoierea
Furcă
Bolţ
Calculul bolțurilor.
Tirant
Fig. 2.38
bolţului; τaf – rezistenţa admisibilă la forfecare.

a:
lţ şi furcă (în acest caz se striveşte materialul piesei
(2.50)
olţ şi tirant (în scopul micşorării frecărilor şi uzurii,

iculă de lubrifiant)
(2.51)
Calculul bolțurilor. - strivire între furcă şi bolţ:
F
ssfb = £ ssa1 (2.142)
F/2 2 bd
- strivire între tirant şi bolţ:
b
F/2 F
sstb = £ ssa2 (2.143)
F F
a+b
ad
F/2 - forfecarea bolţului:
a
d F
0,5b+0,25a
F/2
b
2 2F
tf = = £ t fa (2.144)
2 2
Fig.2.39 p×d pd
4
F æb aö
ç + ÷
Mi 2 è 2 4 ø 4F (a + 2b )
- încovoierea bolţului: si = = = £ s ia
W p ×d 3
pd 3
32
2.4.2. Elemente de calcul
Dimensiunile şAsamblări prin
tifturilor se aleg bolţuri din
constructiv, şi ştifturi
gama de valori existentă în standarde.
turile de fixare, trebuie să se efectueze calculul de verificare la solicitări; schema de calc
zentată în fig.2.36 şi este întocmit
Calculul ă în ipoteza montării ştiftului cu strângere în butuc şi cu
stifturilor.
Fig. 2.36
tf = = £ t fa (2.148)
A3 pd12 d
Calculul stifturilor.
- stri ire între butuc şi ştift - stri ire între butuc şi ştift
2T
F1 F1 F1 D + d 4T
F3 = = =
F2 F2
sb s
A1 D d
d1
(D d )(D + d )d1 sa1
2 (2
2/3 d
T
(D+d)/2
F2 F2 - stri ire între arbore şi ştift 𝑇
2
F3 F2 6T 3𝑑
sa = = sa2
s
A2 d 2 d1 1𝑑
2 2 𝑑1
F1 F1 (2.147)
d1 - forfecarea ştiftului
d
D F3 4T
f = = fa
A3 d12 d (2.148)
Asamblări filetate
Sistemul de forţe şi randamentul asamblărilor filetate
Calculul forţei tangenţiale pt. filetul pătrat în cazul strângerii piuliţei
Strângerea tgb2unei
piuliţei + tgjasamblări filetate, asupra
b2 H= F = Ftg (b2 + j)
F 1 - tgj × tgb2
căreia acţionează forţa F, se poate asimila cu
Fn (2.5)
deplasarea pe un plan înclinat a unei greutăţi
H
concentrate, asupra cărei acţionează forţa F.
p
Forţa H este forţa tangenţială necesară împingerii
greutăţii F pe planul înclinat şi este identică cu forţa
b2
care acţionează pe diametrul mediu (d2) al filetului.
p d2
Forţa tangenţială dă naşterea momentului necesar
Fig. 2.9 strângerii piuliţei.
b2
p d2
Asamblări filetate
Fig. 2.9
Calculul forţei tangenţiale pt. filetul pătrat în cazul strângerii piuliţei
Forţa de frecare, în cazul urcării:
Fn
Ff = µ Fr = µ (F cosb2 + H sinb2) (2.2)
Hcosb2
Făcând echilibrul forţelor pe plan înclinat:
H H cos b2 – F sinb2 = Ff (2.3)
p
µFn Egalând relaţiile (2.2) cu (2.3), se obţine:
Hsinb2 H cosb2 –F sinb2 = µ (Fcosb2 +Hsinb2) (2.4)
Fsinb2 Fcosb2
Se face înlocuirea: µ = tgj; j este unghiul de frecare
b2 F
Rezultă expresia forţei tangenţiale H pentru cazul
p d2
strângerii piuliţei:
tgb2 + tgj
b2 Fig.2.10 H= F = Ftg (b2 + j)
F 1 - tgj × tgb2
Fn (2.5)
µFn pentru cazul destrângerii piuliţei:
Hsinb2 Asamblări µ cosfiletate
b 2 - sin b 2 tgj - tgb 2
H¢=F =F = Ftg (j - b 2 )
Fsinb Fcosb cos b 2 + µ sin b 2 1 + tgjtgb 2
Sistemul
2 de 2forţe şi randamentul asamblărilor filetate
b2 F (2.9)
Calculul forţeipdtangenţiale
2 pt. filetul pătrat în cazul destrângerii piuliţei
Calculul forţei tangenţiale în cazul
Fn Fig.2.10 Forţafiletului
de frecare, în cazul coborârii:
triunghiular pentru cazul strângerii
piuliţei Ff = µ (Fcosb2 – H¢sinb2) (2.6)
µFn Echilibrul forţelor
În acest pecaz
planul înclinat
forţa la coborâre::
de frecare se măreşte
H’sinb2 datorită componentei H¢cosb2 + normale
Fsinb2 = Ffpe suprafaţa (2.7)
Egalând relaţiile
care(2.6)
estecumai
(2.7), se obţine:
p
H’ flancului, mare decât F. În această
H¢cos
situaţie rezultă b2 + Fsinforţei
expresia b2 = µde(Fcos b2 -H¢sinb2) (2.8)
frecare:
H’cosb2
Rezultă expresia forţei tangenţiale 2 F H’ pentru cazul
Fsinb2 Fcosb2 destrângerii piuliţei: Ff = µ = µ¢F (2.10)
F a
2 cos
pd2 µ cos b 2 - sin b 2 tgj - tgb 22
H¢=Funde: µ¢ este coeficientul
=F de Ftg (j - bredus
=frecare 2) (2.9)
care
cos b 2 + µ sin b 2 1 + tgjtgb 2
este dat de relaţia:
Fig.2.11 µ
Asamblări filetate
Organe de maşini. Organe de asamblare
Randamentul asamblărilor filetate. Condiţia de autofrânare.
2.1.1.8.2 Randamentul asamblărilor filetate. Condiţia de autofrânare.
Randamentul asamblărilor filetate. La o rotaţie completă, cu 360°, a piuliţei,
sarcina F se deplasează cu un pas în lungul axei şurubului. Lucrul mecanic util este
reprezentat de deplasarea în direcţie axială, cu mărimea unui pas a sarcinii F, iar lucrul
mecanic consumat este reprezentat de deplasarea cu o rotaţie completă, a forţei
tangenţiale H. Astfel, se poate scrie expresia randamentului:
- pentru flancuri drepte:
Lu F×p F × (pd 2 tgb2 ) tgb2
h= = = = (2.14)
Lc H × pd 2 [F × tg (b2 + j)] × pd 2 tg (b2 + j)
- pentru flancuri înclinate:
tgb 2
h¢ = (2.15)
tg (b 2 + j¢)
Observaţii:
1. Comparând relaţiile (2.14) şi (2.15) se constată că randamentul filetelor cu
Lu F×p F × (pd 2 tgb2 ) tgb2
h= = = = (2.14)
Lc H × pd 2 [F filetate
Asamblări × tg (b2 + j)] × pd 2 tg (b2 + j)
Sistemul
- pentru flancuride forţe
înclinate: şi randamentul asamblărilor filetate
tgb 2
h¢ = (2.15)
tg (b 2 + j¢)
Randamentul asamblărilor filetate.
Observaţii:
1. Comparând relaţiile (2.14) şi (2.15) se constată că randamentul filetelor cu
flancuri înclinate (h¢) este mai mic decât randamentul filetelor cu flancuri drepte (h),
deoarece unghiul de frecare în situaţia flancurilor înclinate j¢ este mai mic decât unghiul
de frecare în situaţia flancurilor drepte j.
j¢ > j Þ h¢ < h (2.16)
2. Randamentul şurubului depinde de coeficientul de frecare şi unghiul de înclinare
al spirei. Randamentul este maxim când derivata în funcţie de b2 se anulează: Astfel se
poate determina unghiul de înclinare a elicei filetului, pentru condiţia randament maxim.
d æ tgb 2 ö j
çç ÷÷ = 0 Þ b2 = 45°- Þ hmax = 85% (2.17)
db 2 è tg (b 2 + j) ø 2
3. Pentru a mări randamentul asamblării filetate se poate creşte numărul de
începuturi (i £ 4).
Condiţia de autofrânare. Autofrânarea piuliţei pe şurub se face cu scopul eliminării
d æ tgb 2 ö
÷÷ = 0 Þ
j
çç b2 = 45°- Þ hmax = 85%
Asamblări filetate
(2.17)
db 2 è tg (b 2 + j) ø
Concluzie: Studiind relaţia (2.20), rezultă că toate filetele cu autofrânare au
Utilizând fenomenul de autofrânare se rezolvă problema fixării sarcinilor în cazul

aparatelor de ridicat (ex.: cricuri). În unele situaţii este necesar ca să fie evitată
2
3. Pentru a mări randamentul asamblării filetate se poate creşte numărul de
începuturi (i £ 4).
autofrânarea (ex.: la prese este bine să se exploateze şi căderea părţii mobile).

Condiţia de autofrânare. Autofrânarea piuliţei pe şurub se face cu scopul eliminării
posibilităţii de autodesfacere asamblării filetate. Pentru a realiza acest deziderat este
necesar ca în planul forţelor, forţa de frecare Ff să fie orientată în sensul înşurubării
piuliţei. Forţa tangenţială în asamblare, în acest caz, este dată de relaţia (2.13):
Condiţia de autofrânare se obţine prin impunerea restricţiei: H¢ > 0 (2.18)
Organe de maşini. Organe de asamblare

Rezultă din această condiţie următoarea inegalitate:
h[%] F tg(j¢ - b2) > 0 Þ j¢ > b2 (2.19)
Regiunea
filetelor de mişcare Observaţii:
85
1. Pentru a avea asigurată frânarea,
unghiul elicei filetului va fi:
- pentru şuruburile de fixare: b2 = 1° ÷3°;
valoarea randamentului sub 50%.

- pentru şuruburile de mişcare cu un singur
40 început: b2 = 4° ÷5°.
Graniţa de autofrânare
2. Randamentul maxim al unui şurub cu
autofrânare se stabileşte pentru limita de
autofrânare, situaţie caracterizată de situaţia:
Regiunea fileturilor de fixare b2 = j. Rezultă că în acest caz valoarea
randamentului va fi:
tgj 1 tg 2 j
6 10 40 b2[°] h= = - (2.20)
tg 2 j 2 2
Integrând relaţia (2.23) între limitele impuse de diametrele interior şi exterior a
forţa de frecare elementară care lucrează la raza r, pe direcţie tangenţială, se poa
- momentul de torsiune T2 necesar învingerii frecării dintre suprafeţele în contact
şaibei plate, pe care se realizează strângerea, se poate determina momentul de strânge

(2.2
(2.2
(2.2
(2.2
Ţinând seama de relaţiile (2.21), (2.23) şi (2.24) se poate scrie relaţia de calcul
flancurile şurubului şi ale piuliţei (fig. 2.14 c). Momentul de torsiune elementar dT2, dat
Asamblări filetate
c
dr
a la asamblările filetate
Momente de torsiune
- momentul de torsiune T1 necesar învingerii frecării dintre spire (fig. 2.14 b):
momentului de torsiune, necesar pentru strângerea asamblării după cum urmează:

dF
a) Calculul momentului la strângerea
Fig. 2.14 piuliţei.
dT2 = r dFf = rµ dF = r µ p dA = rµp2pr dr
unde µ = 0,05 ÷0,38

r
Momentul de torsiune T la înşurubare are două componente:
T = T1 + T2 (2.21)
H
- momentul de torsiune T1 necesar învingerii frecării dintre spire (fig. 2.14 b):
Momentul de torsiune T la înşurubare are două componente:

d d
T1 = H 2 = Ftg (b + j) 2 (2.22)
d2 D4
2 2
T1 = H 2 = Ftg (b + j) 2
2
d
tablelor; H este forţa tangenţială de strângere a asamblării.
D3
- momentul de torsiune T2 necesar învingerii frecării dintre suprafeţele în contact –
T2 = 2 pµp ò r dr ;
flancurile şurubului şi ale piuliţei (fig. 2.14 c). Momentul de torsiune elementar dT2, dat de
Q
necesar învingerii frecării între suprafeţele în contact:
2 2
forţa de frecare elementară care lucrează la raza r, pe direcţie tangenţială, se poate
Fig. 2.14
D4
D3
2
T = T1 + T2
55
2
d
dT2 = r dFf = rµ dF = r µ p dA = rµp2pr dr (2.23)
Integrând relaţia (2.23) între limitele impuse de diametrele interior şi exterior ale
şaibei plate, pe care se realizează strângerea, se poate determina momentul de strângere
necesar învingerii frecării între suprafeţele în contact:
D4
a
D3
D4
2 2
T2 = 2 pµp ò r dr ; unde µ = 0,05 ÷0,38 (2.24)
D3
2
Ţinând seamade
Organe demaşini.
relaţiile Organe
(2.21), (2.23) şi (2.24) se poate scrie relaţia de calcul a
de asamblare
momentului de torsiune, necesar pentru strângerea asamblării după cum urmează:
d2 1 D43 - D33
T = T1 + T2 = Ftg (b + j¢) 55+ µF (2.25)
2 3 D42 - D32
Q
2.1.1.10 Asamblări filetate de mişcare
2.1.1.10.1 Generalităţi. Clasificare.
Asamblările
2.1.1.10 Asamblări
Asamblărifiletatefiletate
de mişcare filetate
au rolul de a de
de mişcare mișcare
transforma mişcarea de rotaţie a unui
element al asamblării,
Elemente
2.1.1.10.1 în mişcare
introductive
Generalităţi. de translaţie a celuilalt. Asamblările filetate de mişcare
Clasificare.
suntAsamblările
solicitate, înfiletate
general, delamişcare
uzare şi,aucarolul
urmare,
de a se recomandă
transforma ca presiunea
mişcarea de contact
de rotaţie a unui
dintre al
element spirele piuliţei şi
asamblării, în ale şurubului
mişcare să fie cât amai
de translaţie mică (pentru
celuilalt. a menţine
Asamblările pelicula
filetate de ulei
de mişcare
suntdintre suprafeţe
solicitate, în contact).
în general, la uzare şi, ca urmare, se recomandă ca presiunea de contact
Clasificarea
dintre spirele piuliţei şiasamblărilor
ale şurubuluifiletate de mişcare:
să fie cât mai mică (pentru a menţine pelicula de ulei
Asamblările
dintre suprafeţe filetate de mişcare se împart în două grupe: asamblări filetate de
în contact).
mişcare de forţă şiasamblărilor
Clasificarea asamblări filetate de mişcare
filetate de cinematice.
mişcare:
Clasificarea asamblărilor filetate de miscare
Din punct filetate
Asamblările de vedere de almişcare
cuplei
- de
se frecare,
împart
Transmisii cu asamblările
în două
șurub - filetate
grupe:
piuliță decumişcare
asamblări
(frecare se pot
filetate
alunecare) de
- Asamblări fil. de miscare de forță
- grupa de
mişcare
Asamblări în: transmisii
fil.forţă
de cu
şi asamblări
miscare şurub-piuliţă
filetate de
cinematice - (frecare
Transmisiide
mişcare cualunecare);
șurub cu biletransmisii
cinematice. cu şurub
- piuliță (frecare cu bile )
cu rostogolire
(fiecare
Din depunct rostogolire).
de vedere al cuplei de frecare, asamblările filetate de mişcare se pot
grupa în:Condiţia
transmisiidecuautofrânare
şurub-piuliţăîn(frecare
cazul asamblărilor
de alunecare); filetate de mişcare
transmisii de forţă,
cu şurub în
cu bile
(fiecare
generalde este
rostogolire).
necesar a fi respectată şi, ca urmare, unghiul de înclinare a filetului va fi mai
mic Condiţia
decât unghiul de de autofrânare
frecare. în cazul asamblărilor filetate de mişcare de forţă, în
general esteÎn cazul necesar a fi respectată
asamblărilor filetateşi,decamişcare
urmare,cinematice
unghiul dese înclinare
urmăreştea filetului
obţinereava fi unui
mai
micrandament
decât unghiul cu ode frecare.
valoare cât mai mare şi, în consecinţă, unghiul de înclinare a filetului va fi
În cazul
cât mai mare.asamblărilor filetate de mişcare cinematice se urmăreşte obţinerea unui
randament cu o valoare
Exemple cât mai
de utilizare de mare şi, încu
transmisii consecinţă, unghiul
şurub-piuliţă de înclinare
cu frecare a filetului
mixtă sunt: va fi
extractor;
Asamblări filetate de miscare
Materiale utilizate la asamblările filetate de mişcare
Pentru piuliţă, funcţie de condiţiile specifice de funcţionare:
- fonte antifricţiune (pentru frecări mici v <5 m/s; q < 12 N/mm2);
- fonte cenusii Fc (v<1 m/s; q < 5 N/mm2)
- fonte cu grafit nodular Fgn 50.7 (v <2 m/s; q = 6-7 N/mm2)
- bronzuri (ex.: Cu Sn 14, Cu Sn 10 pentru v <5m/s; q <13N/m2)
- alame Cu Al 9 (v <5m/s; q <13N/m2)
Pentru şuruburi se utilizează

- oteluri carbon (ex.: OL 50; OL 60; OLC 45) si
- oteluri aliate (ex.: 40 Cr 10; 50 V Cr 11).
Asamblări filetate de mişcare
F 4F
£ s a Þ d1 = (2.29)
Elemente dedecalcul pentru 2
şupruburile
d1
t ,c
psc
de miş at ,care (1)
Elemente calcul pentru şuruburile de mişcare
4
a) Calculul tijei şurubului Dacă l > lp, ® domeniul flambajului elastic şi
Calculul tijei şurubului la întindere Calculul
pentrutijei şurubului
calculul la răsucire
forţei axiale critice aplicate se
Verificarea şurubului la întindere Verificarea
va folosi şurubului
formula luilaEuler:
răsucire.
F T p 2 EI min
s t ,c = £ s at ,c (2.28) t t F= = £ t ta (2.30)
(2.38)
pd12 W p cl 2
f
3
4 pd
Coeficientul de siguranţă
1 la flambaj, care se va
Dimensionarea şurubului pe baza solicitării de compara cuWcoeficientul
p=
16 de siguranţă (2.31)
impus:
întindere p 2 EI min la răsucire.
Dimensionarea şurubului
F 4F cf = ñC impus = 4.....28 (2.39)
£ s at ,c Þ d1 = (2.29) T Fl f2 T 16 × T
pd12 psat ,c £ t ta Þ W p = Þ d1 = 3 (2.32)
W p l < lp , ® domeniul
Dacă t ta flambajuluip × t taplastic şi
4 se vor folosi formulele flambajului plastic
(Tetmajer-Jasinski):
Calculul tijei şurubului la solicitări compuse
Calculul tijei şurubului la răsucire 2
Dimensionarea şurubului la răsucire.
T T 16 × T unde: sp es
Elemente de
£ t tacalcul
Þ W p pentru
= Þşdu1ruburile
=3 de mişcare (2)
(2.32)
Wp t ta p × t ta
b) Calculu
Calculul tijei şurubului la solicitări compuse Determinar
Verificarea şurubului la solicitări compuse:
d - diametru
2 2
æ 4F ö æ 16T ö Verificarea
sred = s2c + 3 t2t = ç ÷ + 3ç 2 ÷ £s
a
ç pd 2 ÷ ç pd 3 ÷
è 1 ø è 1 ø
4F
sred = b; unde : b » 1,3 (2.33)
pd12 unde: A este
Calculul tijei şurubului la flambaj Dimension

Verificarea şurubului la flambaj. Numărului d
lf lf lf 4 lf
l= = = = á20 (2.34) z=
è pd1 ø è pd1 ø q= = áq a (2.43)
sred =
4F
b; Asamblări
unde : b » 1,3 filetate de mişcare
(2.33)
A
4
(
p 2
d - d12 z )
pd12Elemente de calcul pentru şuruburile
Elemente de calcul pentru şuruburile de mişcare
qa –(3)
desuprafaţa
unde: A este mişcare inelară,
pres adm.
a) Calculul tijei şurubului Dacă l > lp, ® domeniul flambajului elastic şi
Calculul
Calculul tijeitijei şurubului
şurubului la flambaj
la întindere
Dimensionarea
pentru la presiunea
calculul forţei de contact
axiale critice aplicate se
Verificarea
Verificarea şurubului
şurubului la flambaj.
la întindere va Numărului de spire
folosi formula necesar:
lui Euler:
l pF2 EI min
=l f lf
4 lf
F
l = f s=t ,c =2 at ,c = £s á20(2.28)
(2.34) z= F= £ 10 - 11 spire (2.38)
(2.44)
i p d
Imin 1 pd
4 1
4 d1 p 2
(
d
cl 2f2
-d )
1 q ala flambaj, care se va
Coeficientul de4 siguranţă
A 64 solicitării de
Dimensionarea şurubului pe baza compara cu piuliţei:
Înălţimea coeficientul de siguranţă impus:
întindere pd12 p 2 EI min
cf = m ñCpF
impus = 4.....28 (2.39)
F 4F = (2.45)
£ s at ,c Þ d1 =
pd12
4
ps at ,c
Condiţia de apariţie a flambajului este:
(2.29) p 2
d
Fl 2
-
f
Dacă l < lp , ® domeniul
4
d1
2
q(
flambajului plastic şi)
4
lf se vor folosi formulele flambajului plastic
ñ5 (2.35) Dacă se fac înlocuiri în relaţia 2.45 se va
(Tetmajer-Jasinski):
s c (1 + bl2 ) (2.42):
d1
Calculul tijei şurubului la răsucire obţine relaţiaFdată de- al
standard
Verificarea şurubului la răsucire. 2A á (2.40)
T I min pd1 cf
- i este razat tde= giraţie:
£ t ta i= (2.36)
(2.30) F =ssc at,c ; p = unitar 0,8d şi q = 300 ÷ 350
f(d1); d1la= compresiune.
Wp A unde: este efortul
4
Coef. de zvelteţe pt. limita de proporţionalitate: 2
pd13 pd14 2
daN/cm
- I este Wp=
momentul de inerţie: I= (2.31)
(2.37) p E
16
64
Cu acestea rezultă
lp = valoarea înălţimii piuliţei:
(2.41)
sp
Dimensionarea şurubului la răsucire. m = 0,74 d, ceea ce confirmă mSTAS = 0,8 d.
T T 16 × T unde: sp este limita de proporţionalitate.
£ t ta Þ W p = Þ d1 = 3 (2.32)
W t p×t
sred =
4F
b;
sp
unde : b » 1,3 (2.33)
A
4
(
p 2
d - d12 z )
unde: s este Elemente de calcul pentru
limita de proporţionalitate.
p pd12 unde:şAueste
ruburile deinelară,
suprafaţa mişcqaare (4)
– pres adm.
)
Dimensionarea la presiunea de contact
b) Calculul
Calculul filetului.
tijei şurubului la flambaj
Verificarea şurubului la flambaj. Numărului de spire necesar:
e Determinarea
lf lf înălţimii
lf piuliţei.
4l F
l= = = = f á20 (2.34) z= £ 10 - 11 spire (2.44)
i mSTAS =p0,8
Imin
d - diametrul exterior
d14
d sau
d1 m = p z (2.42)
al64şurubului, z – nr. spire. 4
(
p 2
)
d - d12 q a
A
Verificarea la presiunea Înălţimea piuliţei:
pd12 de contact pF
F 4 F m= (2.45)
q= = áq a (2.43) (
p 2
)
)
A p 2 este:
Condiţia de apariţie a flambajului
lf
4ñ5
d - d1
2
(z
(2.35)
) 4
d - d12 q
Dacă se fac înlocuiri în relaţia 2.45 se va

d1 obţine relaţia dată de standard (2.42):
unde: A este suprafaţa inelară, qa – pres adm.
- i este raza de giraţie: i=
I min
(2.36) pd12
A F = sat,c ; p = f(d1); d1 = 0,8d şi q = 300 ÷ 350
Dimensionarea la presiunea de contact 4
pd14 daN/cm2
Numărului
- I este de de
momentul spire necesar: I=
inerţie: (2.37) Cu acestea rezultă valoarea înălţimii piuliţei:
F 64
z= £ 10 - 11 spire (2.44) m = 0,74 d, ceea ce confirmă mSTAS = 0,8 d.
)
Calculul la încovoiere a spirei fi
×T unde: sp este limita de proporţionalitate.
t ta
(2.32) Elemente de calcul pentru şuruburile de mişcare (5)
b) Calculul filetului. continuare
compuseCalcululDeterminarea
la încovoiere înălţimii piuliţei.
a spirei filetului - pentru piuliţă:
F mSTAS = 0,8 d sau m = p z (2.42) F
use: Mî = l sau Mî = W sî (2.46) s fp = £ s afp (2.52)
d - diametrulz exterior al şurubului, z – nr. spire. z × pD (0 . 85 × p )
2 bh 2 t
T2 ö
÷ unde: W Verificarea
= ; b = la
p dpresiunea dep;contact
1 şi h = 0,85 l= 2 + a
Repartiţia sarcinii între spirele filetului
£ sa 6
F F 2
3 ÷
1 ø = =
Valoarea tensiunii la qîncovoiere sî áq a
pentru (2.43)
şurub:
(2.33) æ t2 ö
A p
4
d 2 - d12 z
æ t2
( ö
) Nr.spire
Fç + a÷ Fç + a÷
F 11
sis = unde: A este
è 2 suprafaţa inelară,
è q2a – pres adm.
Mi ø 6 ø
= =
W pd1 (0.85 p )2 p0.85 2 zd1 p 2 5
z
Dimensionarea 6 la presiunea de contact
1
ValoareaNumărului
tensiunii de
la spire
încovoiere
necesar:sî pentru
0,5F 0,5F
piuliţă: F[%]
F 0,9 6,8 34
0 (2.34) zæ=t ö t 2 spire
£ 10 -æ 11 ö (2.44)
sip = è 2 (
F ç 2 p+ a ÷2
dø
4 p )2
2 6
-=d1 q a) Fç
è 2
+ a÷
ø
a
pD (0.85 p × 0.85 2 z × D × p 2
z
Înălţimea piuliţei:
6 F 10
si m
£ sia pF (2.47)
= (2.45) 5
Observaţie: Datorită p 2
4
d
tensiunea la încovoiere pentru şurub(
materialelor
- d1
2
q )
folosite
este mai 0,5F 0,5F
mare decât tensiunea la încovoiere pentru 1
piuliţă: Dacă se fac înlocuiri în relaţia 2.45
(2.35) se va
8 15 26 F[%]
obţinesrelaţia dată
îa şurub > de standard (2.42):
sîa piuliţă (2.50) Fig.2.15
2 z × pD(0.85 × p )
× T tensiunea la încovoiere
unde: pentrudeşurub
sp este limita este mai
proporţionalitate. 0,5F 0,5F
(2.32) Valoarea
t ta mare şurub:
Elemente
tensiunii la de
încovoiere
decât tensiunea la încovoiere pentru calcul
s î pentru pentru ş u ruburile de miş c1 are (6)
(2.52)
piuliţă: b) Calculul æ t 2filetului.

ö continuareæ t2 ö Repartiţia sarcinii între spirele
8 filetului
15 26 F[%]
compuse
s şurub > 2sînălţimii
Determinarea
Mîa
F ç + a ÷
îa piuliţă piuliţei.
6
F ç +
(2.50)
2
a ÷
sis = i
= è ø = è ø
mSTAS = 0,8 d sau m = p z (2.42) b
use: W pd1 (0.85 p )2 p0.85 2 zd1 p 2 Nr.spire
2
Calculul ladforfecare
- diametrul
z aexterior al şurubului, z – nr. spire.
spirei filetului. Fig.2.16
6
T2 ö÷ Calculul laVerificarea
forfecare la a presiunea
spirei filetuluide contact
constă F 11
£ sa Valoarea tensiunii la încovoiere s
F î pentru
3 ÷ într-un calcul de verificare: F
1 ø piuliţă: q= = áq a (2.43)
( )
5
- pentru şurub: A p 2 2
æt 2 ö d - d æ tz ö
(2.33) F Fç + a÷ 4 F1ç 2 + a ÷ 1
unde: è 2suprafaţa
ø = inelară, 6 2
qèa – pres ø adm.
F1s i p A
=zeste F 0,5F 0,5F
s fp = = =D(0.85 p )2 p × 0.85£2 szafs
p × D × p2 0,9 6,8 34 F[%]
A Az z × p × d1 (0.85 × p )
Dimensionarea 6 la presiunea de contact a
Numărului de si spire
£ sia necesar: (2.51)
(2.47)
- pentru piuliţă:
Observaţie: Datorită F materialelor folosite
0 (2.34) tensiunea z = £ 10 - 11 spire (2.44)
F la încovoiere
( )
pentru şurub este mai F 10
s fp = p
£ s afpd 2 - d 2 q (2.52)
z × pD(0.85 × p )
mare decât tensiunea
4
la1 încovoiere
a pentru
5
piuliţă:
Înălţimea piuliţei:
sîa şurub > sîa piuliţă (2.50) 0,5F 0,5F
pF
m= (2.45) 1
Calculul la forfecare a spirei (
p 2
d -d 2
1
)
filetului.
q
tgb m 8 15 26 F[%]
Calculul la forfecare a4 spirei filetului constă h1 = ; (2.55)
Transmisii
(2.35) Dacă
într-un prin
calcul se fac
şuruburi
de înlocuiri
verificare: cu în bile.relaţia 2.45 se va tg (bb m + j)
obţine
- pentru şurub: relaţia dată de standard (2.42): Fig.2.16
Transmisii prin şuruburi cu
5 bile. mişcare de rotaţie mişcării
- transformarea de translaţie în
ö
+ a÷ Transmisii prin şuruburi1 cu bile.
Elemente de calcul pentru ş u ruburile
- transformarea
m cu tg (b - j)de translaţie în
mişcării
; bile
øForţa tangenţială mişcare de rotaţie
0,5F (H) 0,5F
Transmisii prin şuruburi cu bile. 34 F[%] h2= (2.56)
× p2
bm ± j)
H = F tg((H)
Forţa tangenţială mişcare de rotaţie
0,9 6,8
(2.53) tg (btg
mb j)
-m
h2 = ; (2.56)
= F tg(bm
Forţa tangenţialăH(H) a ± j) (2.53) tg (b m - j)
m
tg b
2.47)Momentul de torsiune T1: h2 =
Calculul la oboseală pentru ;
şuruburile cu(2.56)
bile
= F tg(bTm1:± j)
Momentul deHtorsiune (2.53) tg b
Calculul la oboseală pentru m şuruburile cu bile
osite
mai Fd 10
entru
Momentul de torsiune 0 dT01:
T1 = TF1 = Ftg b m (
tg (±
b mj ± j) ) (2.54)
(2.54) CCdd==FF33
cc
6060
Calculul la oboseală pentrunhnh
şuruburile cu bile
(2.57)
(2.57)
2 d0 2 5 KK
T1 = F tg (b m ± j) (2.54) Cd =æ CFc ö33 3
60 nh
(2.57)
2.50) Randamentul şuruburilor cu bile.
Randamentul şuruburilor2cu bile.
0,5F 0,5F
1 L = çç æ C d÷÷ ö
d K (2.58)
Randamentul şuruburilor cu bile. L =èæçç Cc ø ö÷÷
F 3 (2.58)
8 15 26 F[%] L = ççè Fc ÷÷ø
d
(2.58)
onstă - transformarea mişcării de rotaţie în mişcare è Fc ø Fc = F d ; (2.59)
f
În care forţa de calcul:
- transformarea
de translaţiemişcării de brotaţie în mişcare fH f
- transformarea mişcării de rotaţie în mişcare
Fig.2.16 ÎnDurata
care forţa de calcul: Fc = F fd d ; (2.59)
În care de funcţionare
forţa de calcul:Lh (ore Fde c =funcţionare):
F f ; (2.59)
de translaţie tgb m fHH
de translaţie h1 = ; (2.55)
tg (b m + j) Durata
Durata de Lh 60 n
Lde=funcţionare
funcţionare LLhh(ore
(milioane (ore
dedede funcţionare):
funcţionare):
rotaţii) (2.60)
tgbtg b 10 6
h = m m ; (2.55)
h1 = 1
(b m + ;j) de (2.55)în L 60 n
- transformarea
( )
tgmişcării
tg b m + j
translaţie L = Lhh 60 n (milioane de rotaţii) (2.60)
L = 10 6 (milioane de rotaţii) (2.60)
mişcare de rotaţie 6
10
tg (b m - j)
h2 = ; (2.56)
2.53) tgb m
Calculul la oboseală pentru şuruburile cu bile

Asamblări filetate de fixare
Elemente de calcul pentru şuruburile de fixare (1)
Asamblările filetate de fixare pot fi supuse la următoarele solicitări:

- întindere sau compresiune sub sarcină statică (constantă) şi forţă
axială;
- întindere sau compresiune şi torsiune şi forţă de serviciu axială
(strângerea se face sub sarcină, rezultând asamblări cu strângere);
- întindere şi torsiune cu forţă de serviciu transversală (ex.:

construcţii metalice demontabile).
Asamblări filetateAsamblări
de fixare filetatede
Asamblări filetate defixare
fixare
Elemente de calcul pentru şuruburile de fixare (2)
Elemente
Elementede decalcul
calcul pentru asamblărilefiletate
pentru asamblările filetat
a) asamblările
a) asamblările filetate
filetatededefixare
fixaresolicitate de
solicitate de b2) Verificarea
b2) Verificareala
o forţă axială la întindere sau compresiune
o forţă axială la întindere sau compresiune asamblărilor de
Verificarea la solicitarea de tracţiune: asamblărilor de fix
Verificarea la solicitarea
F
de tracţiune: - eforturile unitare
st = F £ s at (2.61) - eforturile unitare la
st =pd 2 £ s at (2.61) st =
1 2
pd1 st =
4
4
Dimensionarea diametrului interior al şurubului
Dimensionarea
d1 se face ţinând diametrului
seama deinterior al şurubului
condiţia de bună - eforturile unitare
d1 se face ţinând seama de condiţia de bună
funcţionare: - eforturile unitaret la
t =
funcţionare:
4F 4F
³ s at Þ d1 = (2.62) tt =
pd124 F ps4atF W
³ s at Þ d1 = (2.62) unde: T=
pd12 ps at
unde: T=H
b) Elemente de calcul pentru asamblările
2 16 2
b1) Efectul forţei de prestângere
Caz limită: Ft
Cu acestea se poate determina cu 3ajutorul
Elemente
Forţe
de
b) Elemente calcul pentru
de calcul pentruasamblările
ipotezei a III-afiletate
asamblările – Teoremacu prestrângere
ruperii:
Wp =
pd1
(1) (
filetate cu prestrângere
F1
= s 2 + 4 t 2 £ s 16 (2.72)
Linia caracteristică
s a şurubului redus a
b1) Efectul forţei de prestângere Cu acesteat set poate determina cu aju
2 2 ruperii:
æ ipotezei
ö aæ III-a – Teorema ö
Forţe ç ÷ ç F tg (a + j¢) d 2 ÷G2
ç Ft ÷ ç t sredus =2 ÷s t + 4 t 2t £ s a (
Ftot=F’ 0 +
F0
sred = ç + 4ç ÷ £ sa
2 ÷
Linia caract.eristică
E pd13
flanşelor ç pd1 ÷ ç 2 ÷ 2
æ ö ÷ æ ö
F’
ç ÷ ç
jè 4 ø ÷ ø ç F tgy(a + j¢) d 2 ÷
0
ç 16
è
ç F ÷ ç t
D2 ÷÷
F1
A sredæ = ç Ct d ÷ ö 2+ 4 çH
Caz limită: Ft = F
Fv B
Linia caract.eristică K E
flanşelor ç tg (a ç+ pjd¢)12 2÷ Dl’
÷ s=Dl’ç f pd 3
÷
Ft 2 1
sred = Dl 1 + 4ç ç ÷ ÷ ; (2.74)
ç Dl ÷
pd1 2 s ç èd1 4 ø ÷ è f 16 ø
ç ÷
F1
Caz limită: Ft = F
B K è 4 ø æ 2
Fv
4 d ö
Fig.2.19 ç tg (a + j¢) 2 ÷
a şurubului
dar ţinând seama de relaţiile: Ft 2 ÷ ;(
s red = 1 + 4ç
G d2 = 0,9 d;pdd21 = 0,8 d ç d1 ÷
Forţa de serviciu: F = F –
tot ç 0 F ¢ . (2.63)÷
Ftot=F’ 0 +
F0
şi de coeficientul care include torsiunea: 1
F1
a şurubului Forţa suplimentară b = 0,25 (variabilă)
4
÷ 0,35 din şurub: Fv. ø
è 4
F’
j y Se expresia
rezultă observă dar din figurăseama
ţinând
simplificată că:
a efortuluide relaţiile:
redus:
0
DG FtotFt < F0 + F1 d2 = 0,9 d; (2.64) d1 = 0,8 d

F1
A C H sred = ×b £ s (2.75)
Ftot=F’ 0 +
F0
Dl’s=Dl’f 2= F1 + aF0¢care
şi deFcoeficientul = F include
+ Fv torsiunea:
(2.65)
pd1
tot 0
b = 0,25 ÷ 0,35
Dls Dlf
Se recomandă: 4 F0 ¢ = (0.25 ÷ 0.5 )F1 (2.66)
F’
j y 0 rezultă expresia simplificată a efortului red
Fig.2.19 Cu
D acestea: Ftot = (1.25F÷ 1.5 )F1 (2.67)
F1
A C H sred = t
× b £ sa (
2 2
etate de
) Elemente fixare
de calcul pentru asamblările pd13
letateElemente de calcul pentru asamblările filetate
cu prestrângere Wp = cu prestrângere
16
(2)
(2.71)
asamblările filetate
1) Efectul forţei de fixare
de prestângere Cu acestea se poate determina cu ajutorul
ţe
b2) Verificarea la solicitarea compusă a ipotezei a III-a – Teorema ruperii:
b2) Verificarea la solicitarea compusă a sredus = s2 2
t + 4 tt £ sa (2.72)
asamblărilor de fixare
asamblărilor de fixarecucuprestrângere
prestrângere
2 2
æ ö æ ö
- eforturile unitare la tracţiune: ç ÷ ç F tg (a + j¢) d 2 ÷
ç Ft ÷ ç t 2 ÷
Ft sred = ç + 4ç ÷ £ sa
2 ÷
Linia caract.eristică
E pd13
flanşelor
st = (2.68) ç pd1 ÷
ç ÷
ç
ç
÷
÷
pd12 è 4 ø è 16 ø
Caz limită: Ft = F
2
4 B K
Fv
æ d ö
ç tg (a + j¢) 2 ÷
Ft 2
- eforturile unitare la torsiune: sred = 1 + 4ç ÷ ; (2.74)
pd12 ç d1 ÷
T ç ÷
F1
caracteristică
bului tt = ; (2.69) 4 è 4 ø
Wp dar ţinând seama de relaţiile:
G d2 = 0,9 d; d1 = 0,8 d
d2 d2
= Ft × tg (d + j¢) (2.70)
Ftot=F’ 0 +
F0
unde: T=H şi de coeficientul care include torsiunea:

2 2 b = 0,25 ÷ 0,35
F’
j y rezultă expresia simplificată a efortului redus:

0
3
pdC Ft
F1
1 H D
Wp = Dl’s=Dl’f
(2.71) sred = × b £ sa (2.75)
16 pd12
s Dl Dl
Cu acestea se poate determina cuf ajutorul 4
Elemente de calcul pentru asamblările filetate cu prestrângere (3)
b2) Verificarea la solicitarea compusă a asambl. de fixare cu prestrângere (cont.)
Observaţii:
1. Un şurub solicitat combinat la întindere (sau compresiune) şi torsiune va fi calculat
numai la întindere (sau compresiune), solicitarea la torsiune fiind prezentă prin
intermediul coeficientului b. Coeficientul b, care ţine seama de torsiune, fie că va mări
valoarea sarcinii axiale cu 25 ÷ 35%, fie va micşora rezistenţa admisibilă cu 25 ÷ 35%.
2. Se recomandă ca forţa de prestrângere iniţială F0 să fie cât mai ridicată, fără a
depăşi însă 2/3 din limita de curgere a materialului. Prin aceasta, se asigură etanşeitatea
şi se micşorează solicitarea la oboseală.
3. Solicitarea în şuruburile cu prestrângere este o solicitare la oboseală datorită
forţei variabile Fv.
4. Dacă forţa de exploatare creşte foarte mult rezultă F0¢ = 0 şi Ft = F şi, ca
urmare, dispare prestrângerea şi, implicit, etanşarea asamblării.
Concluzie: Prestrângerea asigură etanşarea îmbinărilor prin asamblări filetate şi

micşorează solicitarea de oboseală a şurubului.
- arbori: - rigizi;
- elastici.
- ci a i.
- fixe.
OSII. ARBORI.
FUSURI.
Élemente introductive
Ćalculul arborilor drepți
Ćalculul osiilor drepte
´Fusuri si pivoți
Fig. 4.2
124
2
(Definiţii. Clasificări. Materiale)

3
Osiile sunt organe de maşini cu mişcare de

Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de
rotaţie sau fixe, cu scopul numai de
rotaţie, pe care se montează alte organe de
maşini, cu scopul transmiterii unor momente susţinere a altor o.m. aflate în mişcare.
de torsiune. - încovoiere;
- torsiune; Solicitările osiilor
- forfecare.
Solicitările arborilor - încovoiere;
- forfecare.
Fusurile sunt părţi ale arborilor sau ale
osiilor, cu ajutorul cărora se realizează
sprijinirea acestora în lagăre.
. Osii. Arbori. Fusuri. 294 Organe de ma ini Partea I
4
1. Defini ii. Clasific ri. Ma eriale.
borii sunt organe de ma ini cu mi care de rota ie, pe care se montea alte
e ma ini (ro i din ate, ro i de curea, ro i de lan etc.), cu scopul transmiterii unor
de torsiune.
Părţile componente ale arborilor
borii sunt solicita i la torsiune (transmit momente de torsiune prin corpul lor), la
e (datorit for ei care apare n angrenaje, a greut ii pieselor montate pe arbori
orfecare (solicitare neglijabil n raport cu celelalte).
(a)corpul arborelui,
r ile componente ale unui arbore sunt pre entate n figura 4.1: (a) corpul
(b) zonele de calare (pe care se montea organele sus inute de acesta) i (c)
reazem (pe care se sprijin arborele n lag re).
(b)zonele de calare şi
iile sunt organe de ma ini cu mi care de rota ie sau fi e, care servesc numai la
a altor organe de ma ini aflate n mi care.
(c)zonele de reazem.
ile sunt solicitate la încovoiere i la forfecare (solicitare neglijabil , n raport cu
ea).
surile sunt p r i ale arborilor sau ale osiilor, cu ajutorul c rora se reali ea
acestora în alte organe speciale de re emare numite lag re.
Fig. 4.1
a a aa b
sificarea arborilor i osiilor se poate reali a dup mai multe criterii, astfel:
d f a a e ge e ce:
- arbori: - drep i (fig. 4.2 a);
- coti i; Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
- flexibili.
i. d c d e de f c a e: Ca a aa b
- arbori:
- rotitori;
- ci a i.
5 Clasificarea arborilor şi osiilor. a.
- fixe. d f ma a ei ge me ice:
d. - arbori: - d e (f . 4.2 a);
-c ;
- flexibili.
- osii: - drepte;
- curbe.
b. d de ina ie:
e. - arbori: - de transmisie;
- c a a a e e.
c. d i ia n a i a a ei ge me ice:
- arbori (osii): - orizontali;
f. - verticali;
- c a .
Fig. 4.2
d. d f ma ec i nii
- arbori: - c ec e (f . 4.2 a, b, c, d);
124
-c ec e b a (f . 4.2 e).
- osii: - c ec ec c a ;
-c ec e f a . Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
g. e. d f ma afe ei e e i a e:
- arbori: - rigizi;
- osii: - c ec ec c a ;
- elastici.
- arbori: - rotitori; - c ec e fa .
şi osiilor. e. d f ma afe ei e e i a e:
- ci a i.
6 Clasificarea- osii:
arborilor
- rotitoare;
- fixe. - arbori: - netezi (fig. 4.2 b, c);
- ca e a (f . 4.2 d, e).
f. d ec i nea a b el i n l ng l a ei:
- arbori: - c ec ec a (f . 4.2 a);
- cu ec e a ab ( e e) (f . 4.2 b, c).
g. d fel l e em ii:
- arbori (osii): - a c de e a ;
- a c ede e a .
h. d igidi a e:
- arbori: - rigizi;
- elastici.
i. d c ndi iile de f nc i na e:
Fig. 4.2 - ca .
124 - osii: - rotitoare;
- fixe. Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
7
Materiale pentru arbori şi osii

- se aleg în urma calculelor de rezistenţă şi de rigiditate, impuse
de condiţiile de funcţionare şi modul de rezemare.
Sunt: oţeluri carbon, oţeluri aliate şi fonte.
Semifabricate pentru arbori sau osii se folosesc:
- d < 150mm: bare laminate;

- d >150mm: bare laminate, cu forjare sau matriţare.

Osii. Arbori. Fusuri. Materiale pentru arbori şi osii
8 Oţeluri pentru arbori drepţi şi osii:

- oţeluri de uz general pentru construcţii pt. arbori care nu necesită trat. term.:
(OL42, OL50, OL60, STAS 500/2);
- oţeluri carbon de calitate
(OLC10, OLC15, OLC 45, OLC 60, STAS 880) cu tratamente termice
- oţeluri aliate cu Cr, Cr-Ni sau Cr-Mo:
(13 CrNi 30, 28TiMnCr12, 40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791;
- Pentru arborii maşinilor puternic solicitaţi - oţelurilor aliate cu mai mulţi
componenţi: 28TiMnCr12, 31 CrMnSi 10 etc., cu T. T. corespunzător.
- Oţelurile aliate sunt utilizate în următoarele cazuri:
- solicitări mari,
- turaţii ridicate,
- restricţii de gabarit
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu - când pinionul este executat corp comun cu arborele.
9 Materiale pentru arbori şi osii
Fonte pentru arbori şi osii
Fontele sunt utilizate în cazul:

- pieselor de gabarit mare,
- pieselor cu formă complicată,
- pieselor care funcţionează în regim de vibraţii.
Tipuri de fonte pt. arbori şi osii:
- fonta cu grafit nodular (STAS 6071);
- fonta maleabilă (STAS 569)

- pentru arbori de dimensiuni mari şi de formă complicată.
Calculul arborilor drepţi
10
qCriterii folosite la proiectarea arborilor
qEtape de calcul al arborilor
qDimensionarea arborilor
qElemente de proiectare a formei constructive
qVerificarea la oboseală a arborilor
11
Criterii folosite la proiectarea arborilor
Criteriile iau în considerare:
- aspecte de rezistenţă,
- cerinţe funcţionale impuse.
Criteriile de rezistenţă se referă de exemplu la:
a1 - rezistenţa la solicitări variabile; (calcul la oboseală)
a2 - capacitatea portantă la suprasarcini. (calcul la rupere)
Criteriile de funcţionare corectă impun efectuarea:
b1. calcule de rigiditate,
b2. calcule de vibraţii (determinarea regimului critic de funcționare)

12
CALCULUL ARBORILOR DREPTI (continuare)
Etape de calcul al arborilor

13 Etape de calcul al arborilor
1. Etapa de dimensionare a arborelui la:
- torsiune,
- deformaţii torsionale,
- solicitări compuse.
2. Proiectarea formei constructive a arborilor.
3. Etapa de verificare:
- Verificare la oboseală, în secţiunile cu concentratori de tensiuni.
- Verificarea deformaţiilor flexionale sau torsionale.
- Verificare la vibraţii flexionale sau torsionale.

a. Calculul la torsiune
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul arborilor drepţi V
2.1. Dimensionarea - e face c d r ec
arborilo a e g ea
14 Dimensionarea arborilor
a g ea a e nu se po
a. Calculul la torsiune a arborilor:momentele încovoietoare ece a MeîHd e
- e face c d ec a e g ea e ea e e
- se face când:
a g ea a - eeste un nu calcul
se potconven determinaa ca
- NU se cunoaşte lungimea
momentele numai
între reazeme
încovoietoare sau re
ece ai e en
lungimea ae de r pere
d tronsoanelor . la or i ne.
- NU se pot- determina
este un calcul conven
momentele C ca
încovoietoare de caa considerând
necesare edimensionării.
ea a de e e a
încovoietor i necunoscut, se dau Mvalor
- este un calculnumai re i simplificat
en a de rconsiderând
pere la or ne. îV
convenţional numai rezistenţa de rupere la torsiune.
C c de a e eatensiunii a de eadmisibile la torsiune: at = 15
e a momentului
⚠ Cu scopul de a ţine seama şi de existenţa momentului încovoietor necunoscut,
încovoietor necunoscut, se dau valori Tmai mici Tc 16Tc
la torsiune:at𝜎=at15 c Mîrez a
se dau valori mai mici tensiunii
tensiunii admisibile
admisibile la torsiune: t ==15...25 =MPa. =
25 MPa.
Relatia de verificare: Tc Tc 16Tc
Wp d3 d3
t = =
3
=
3 at (4.1)
16 T
Wp d d
Rela ia de predimen ionare a diametrulu
16
Relatia deRela ia de predimen
predimensionare ionare aminim
a diametrului diametrului
al 16Tc
arborelui:
d 3
arborelui (din condiția de bună funcționare
16Tcde mai sus):
d 3 (4.2) at 2 Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
at at -
b.
Calculul arborilor Cadrepţi
c a def a a e oriz
15 b. Ca c Caacb.
Dimensionarea def a Ca
arborilor ac a a defa aee a e face c adSe
def ee
b. Calculul Ca c a def
la deformaţii aaCaale
torsionale cdefarborilor:
aa def a
ea dee face ec a da e e ee face cde d
- diametrul preliminar alaarborelui
e c a pentru
-a de
def seacaculează a def a a ea
ee deform.
a g
de d e eeaa e e l, rezultâ
torsionale când:
R a
- e c g - ea
a e diametrul e cpreliminar
d ae eeaalegarborelui eeal, drezultând
e ea e e l, rez
- este limitată deformaţia- d de torsiune
diametrul
a a la o valoare
preliminar
a a arborelui 𝞱a
admisibilă
alarborelui:
diametrul preliminar al arborelui
- se cunoaşte lungimea dintre - d reazemea a l. a Ta arborelui:
-d a a a a arborelui:in care: = c Tc (4a
Tc G =I p de torsiune de calculR
Tc – momentul
- deformaţia torsională a arborelui: = I - momentul
G de I pinerție
(4.3)
-d aG aI p a
p a a d polar :
-d
a a G – modulul de elasticitate transversal
Tac Tca a d :
-d a a a a= a = d T=c : 4Tc a (4
- deformaţia torsională pe unitatea de lungime: l = G =I p
Tc Tc l G I pG = d d 4 a
= = = a G
32 (4.4)
l G Ip 4 R a
d
Rela ia de predimen 32
ionare a diametrului arborelu
G
Rela ia de predimen ea
ionare a diametrului arbo
32 32Tc
Rela ia de predimen
Relaţia de predimensionare ionare
a diametrului d 4 arborelui:
a diametrului
arborelui: 32Tc (4
d 4G 10 3
a 3
32Tc G a 10
Rea
d 4 (4.5)
Mechj M rj ( M Vj )
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul arborilor drepţi

Dimensionarea arborilor
16
c. Calculul la solicitări compuse ale arborilor:
- sunt cunoscute: momentele de torsiune
de transmis şi momentele încovoietoare
Etape de calculul la solicitări compuse:
1.Stabilirea schemei de încărcare a arborelui

- ce e e de f c a ea c ec .
Cri eriile de re i en
a1 - e e a a
Calculul
e efe de earborilor
c
e
a ab e;
a: drepţi
Fa
Ft
a2 - ca ac a ea a a a a c . A Fr B
17 Dimensionarea arborilor
Cri eriile de f nc ionare corec impun efectuarea:
b1. calcule de rigiditate. 1 2 3 T 4
c. Calculul labsolicitări compuse
2. ca c e de ba ale arborilor:
a b
- sunt cunoscute:
Etape de calcul momentele de torsiune
al arborilor Fa
1. Etapa de dimensionare a arborelui la:
de transmis şi momentele
- torsiune, -d a încovoietoare
a ,- c c .
Fr
d/2
2. Proiectarea formei constructive a arborilor. H
3. Etapa de verificare: HA Mî HB
Etape de calculul
- b la asolicitări
, ec compuse:
e c c c. de e .
-d a a sau torsionale. VA VB
- b a ilor flexionale sau torsionale.
1.Stabilirea schemei de încărcare a arborelui
2.1. Di mensi onarea arbori l o r
V
Ft
- e face c d ec a e g ea e ea e e MîH +
a g ea a e nu se pot determina
momentele încovoietoare ece a e d e .
- este un calcul conven a ca considerând -
numai re i en a de r pere la or i ne. MîV
C c de a e ea a de e e a momentului
încovoietor necunoscut, se dau valori mai mici
tensiunii admisibile la torsiune: at = 15 25 MPa. Mîrez +
Tc Tc 16Tc
t = = = at (4.1) T
Prof.dr.ing. Radu Cotețiu Wp d3 d3 +
at - d a e d fe e, e e d c a e ( e ca
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul arborilor
orizontal), drepţi Dimensionarea arborilor
f a 18 ae Se de e e a a eac e ce e d a e
a e e face c d e e de c ca e HA, HB VA, VB.
Etape
e a de calculul R ac a ca , d ec a e de e e:
a d la esolicitări
ea e compuse:
e l, rezultând ( )
MVA = 0 VB
borelui
arborelui:
( )
MVB = 0 VA
(4.6)
R ac a a:
Tc
G I p2. Determinarea reacţiunilor
(4.3) ( )
MHA = 0 HB
înadouă
a dplane diferite,: perpendiculare
( )
M HB = 0 HA (4.7)
(vertical şi orizontal)
Tc Fy = 0
= a (4.4)
Ip 4 R ac a a ea ge e c a
d
G eac d ce e d a e:
32
2
nare a diametrului arborelui: RA = H A + V A2 ; RRBA = H B2 + VB2 (4.8)
32Tc Reac e RA RB e e f e e ad a e ca e
4 (4.5)
3 ca c ag e e
G a 10 Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
trasarea d ag a e de a a e a ace a. a
Osii. Arbori. (
M iHFusuri. )
si M iV Calculul arborilor drepţi. Dimensionarea arborilor
19 de calculul M
3. EtapeDeterminarea = H B compuse:
lai Hsolicitări b; M iH = H A a (4.9) Form
momentelor
2 încovoietoare1 2.2. Elemen
trasarea momentelor
d ag a Me încovoietoare
= de b ; a a(M
V e siaM
M ace = V a. (4.10) a formei
3. Determinarea ) şi Aa
trasarea M( )iH2 B
i H si M iV de variaţie a acestora.
diagramelor
iH iViV1
M iH = H B b ; M iH = H A a (4.9) Forma arborelu

4. Calcularea momentului1 încovoietor rezultant
( )
2
- pe baz
M i rez M iH = VB b ; M iV = V A a (4.10) -c c
2 1
- ad a a c c c c a
4. Calcularea momentului
Calcularea încovoietor
4. componentelor momentului resultant (Mi rez ) rezultant
încovoietor a a a
M M d c d a .
( )
- prin adunarea geometrică punct cu punct i H a componentelor
iV Ca a
MiH şi MiV din cele două plane. - mon
( ) ( )
M i rez
- ( ) 2 2
ad Mai rez aj = M i H c+ M iV c , unde:
j j
c =c 1, a , (4.11)
- în c
- ehnol
componentelor M i H M iV d c d a . Ca a d- a
de
( )
5. Trasarea diagramei de variaţie
5.Mi
rez j
T= a M( ) ( )
2
a ea +d M
iH j
a momentelor
2
ag a , unde:
iV j
de răsucire de-a lungul- arborelui
e de =a1,a ,e (4.11)
c e de-a lungul axei arborelui (Tt).
a e e T-t carc
în cazul în
a
- c a d
- c a ac
(MOsii.
i ) Arbori.
echi
de c e de-a lungul axei arborelui (T ).
Fusuri. Calculul arborilor drepţi. Dimensionarea Raza -
de raco
arborilor
t
- punct cu punct, folosindu-se a

6. De e a ea drept criteriu ede rupere
ech a e Pentru reduce
20a
(M i )
Etape deacalcululala solicitări
a compuse:
: racordare va
( )
Raza de
( )
echi
6. Determinarea mărimii momentului echivalent (Miechi )
- punct cu 2
punct, 2
folosindu-se drept criteriu de rupere
- a a
punct cu Mpunct, = M i drept+ criteriu Tc de ;rupere
= 1,ipoteza , (4.12) Pentru re
i echi j folosindu-se j tensiunii tangenţiale maxime:
treapta de dia
a rez j a a a : racordar
( )
- aab
unde: este coeficientul ( )
M iechi care
j
= Miai2 în considerare
+ Tc2 j ; =modul 1, , (4.12) a a treapta
-
a a da
d d a a a rez
dj d c mic). -
de încovoiere, unde:
în care: 𝞪 este este care
respectiv
coeficientul coeficientul
de torsiune. care ia modul
ia în considerare în considerare modula tensiunilor
diferit de variaţie
a a a
produse
d de
d solicitările
a a de
a încovoiere, respectiv d dedtorsiune.c
Coeficientul este raportul dintre e e a Canalul mic). circu
ad Coeficientul
b de încovoiere,
a 𝞪 este c raportul respectiv
e e, dintre:e de torsiune.
cc a e a
Coeficientul este raportul dintre e e a introduce con
simetric,
- rezistenţa una din
admisibilăreziste e
la încovoieree ad pentrubciclul
e aiI,
alternant aiII, simetric sub )Canalul
şi
(𝞼 aiIIIformele
ad b a c e e, e cc a e a introduce
- una din rezistenţele admisibile
aiIII, (static, pulsant, alternant simetric). 𝞼 aiI , 𝞼 ai , 𝞼 ai , (static, pulsant, alternant c sub form
simetric).
simetric, una din reziste eII e adIII b e aiI, aiII,
aiIII, (static, pulsant,
aiIIIalternant simetric). c
= (4.13)
aiIII ,aiII ,=
aiI aiIII (4.13) Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
= aiIII (4.13)
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul arborilor drepţi. Dimensionarea arborilor
aiIII ,aiII ,aiI
21 Etape de calculul la solicitări compuse:
Tabelul 4.1 Tensiuni admisibile la încovoiere pentru arbori
Tensiuni admisibile la încovoiere ai [MPa]
Tensiunea
Materialul Solicitare Solicitare alternant
de rupere S lici a e a ic
arborelui pulsatorie ime ic
r [MPa]
aiI aiII aiIII
400 130 70 40
500 170 75 45
O e ca b
600 200 95 55
700 230 110 65
800 270 130 75
O e a ia *
1000 330 150 90
400 100 50 30
Oe a
500 120 70 40
*) Pen o el i alia e c r 1000 [MPa], en i nile admi ibile la nco oie e e po majo a c p n la 30%
echi = = a
W 3
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul arborilor drepţi. Dimensionarea arborilor
7. Determinarea tensiunii = aiIII
echivalente
pentru (4.13)
z d m
fiecare tronson j. aiIII ,aiII ,aiI
32
22 Etape (deM echi ) j (Mlaechi
calculul )j
solicitări compuse: Fig. 4.4
echi = 7. =
Determinarea tensiunii
aiIII d j (4.14)
echivalente pentru
7. Determinarea tensiunii
W z
fiecare echivalente
tronson
3
d mj. pentru 8. tronson
fiecare Calculul
j. diametrelor tronsoan
(32
M echi ) j (M echi ) j ec ec a a eae e
echi = = D aiIII a c d
d j (4.14) d b
Wz 3
d a a în(4.14), d valoar
8. Calculul diametrelor tronsoanelor marborelui
ec ec a a eae e 32 ech arborelui
a e . (dj), pentru fiecare din c
8. Calculul
D diametrelora c tronsoanelor
d d b arborelui c înaasecţiunile
ac
, d cu
a, cvaloriamaxime
a (4.15): ale
momentului echivalent.
32 (M echi ) j
a a (4.14), 8. d Calculul diametrelor tronsoanelor arborelui în
valoarea diametrelor
După impunerea ec condiţiei
ec a de bună afuncţionare,
eae se determină
e valoarea
ech a e d . =3diametrelor
arborelui (d j), pentru fiecare din cele j tronsoane
arborelui (dj), pentru fiecare din cele j tronsoane ale acestuia, cu ,relaţia j
a ac a, c D a a (4.15): a c d d b c a d aiIII
a a (4.14), d valoarea diametrelor
arborelui (d 32 (M echi ) jfiecare din
j), pentru
Ob cele
e a j e: P
tronsoane da d c
dj =3 d (4.15)
a , d a
a ac a, c a a (4.15):
aiIII
32 (M a )a a a :
Ob e a e: P da d d =c3 a echi
c ca j a
t1
Observaţie: Pentru diametrul din j secţiunea cu canal de (4.15)
d a , d pană, unde momentul a ,este aiIII
ad
maxim, se
dm = d j + ,
a a a aObadoptă
: e a e:oPvaloared majorată 2
a d cf. relatiei:
c a c ca a Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
t
23
Elemente specifice de proiectare a

formei constructive a arborilor
24
Elemente specifice de proiectare a formei constructive a arborilor
Forma arborelui se stabileşte:

- pe baza diametrelor calculate, cu considerarea:
- condiţiilor de funcţionare
- condiţiilor tehnologice.
În realizarea formei constructive se urmăreşte:

- montarea uşoară a pieselor pe arbore
- tehnologia de fabricaţie cât mai simplă,
urmărind: criterii tehnologice (cât mai simple),
criterii economice (de energie, consum de materii
prime si materiale, uzare de scule etc.) Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
25 2.2. Elemente specifice de proiectare a formei constructive a arborilor
Canalele de pană
- se recomandă a fi executate cu capetele rotunjite

(pentru diminuarea efectului concentratorilor de tensiuni)
- în cazul în care sunt mai multe c.p. pe tronsoane diferite,
- se vor poziţiona pe aceeaşi generatoare.
- necesitatea creşterii valorii diametrelor arborilor cu:
- 5% - cazul unei singure pene pe tronson
- 10% - cazul a două pene pe tronson (aşezate diametral opus sau la 120o)

estora asupra sec iunilor butucilor.

c) necesitatea restabilirii re isten ei arborilor pentru por iunile
bite de canalele i g urile practicate n arbore. În cazul în care
amblarea se face cu pene, acestea se dispun pe aceea i generatoare. n310 O gane de ma ini Partea I
est caz, diametrul arborelui se va m ri cu:
5% - dac se26
2.2. Elemente specifice de proiectare a
folose te o singur pan ;
formei constructive a arborilor
10% - dac se folosesc dou pene a e ate la 120 . Tabelul 9.3[8]
d) stabilirea dimensiunilor fusurilor n func ie de tipul de lagNominal r Toleranta/ Serie Serie Nomina Tole an a/ Serie Serie
losit. Dimensionarea abateri l ng c l abateri l ng c
e) dimensionarea capetelor de arbore conform recomand rilor 10 0,007 23 20 50 0,018 110 82
capetelor
TAS 8724/1-4/71.
de arbore cf. j6 k6
recomandărilor STAS 8724/1-4. 0,002 0,002
Dimensiunile capetelor cilindrice de arbori, figura 9.12 a, b, sunt
ezentate în tabelul 9.3. 11 55
12 0,008 30 25 56 0,030
14 j6 60 m6 140 105
16 0,003 40 28 63 0,011
18 65
19 70
20 0,009 50 36 71
a. b.
Figura 9.12
22 j6 75 170 130
24 0,004 80
25 60 42 85 0,035
Dimensiunile capetelor conice de arbori, figura 9.13, sunt 28
ezentate în tabelul 9.4.
90 m6
30 80 58 95 0,013
32 0,018 100 210 165
15 k6 110
38 0,002 120
40 110 82 125 0,040
42 0,018 130 m6 250 200
45 k6 140 0,015
a.
b. 48 0,002 150
Figura 9.13
unde t1 este adâncimea canalului de pan din arbore.
27 2.2. Elemente
4.2.2. Elementespecifice
specifice de proiectarea aformei
de proiectare formei constructive
constructive a arborilor
a arborilor
Raza
Formadearborelui
racordarese și Canalul
stabile te circular
pe baza diametrelor calculate, cu considerarea
Raza decondi iilor de func ionare i tehnologice.
racordare
n realizarea formei constructive se urm re te: montarea u oar a pieselor pe
- se alege mai mică decât teşitura pieselor montate pe treapta de diametru mai mic.
arbore i tehnologia de fabrica ie cât mai simpl .
- pentruCa arborii
a e eputernic
de a solicitaţi,
, în cazulraza de racordare
în care va avea
sunt mai multe pe valoarea
tronsoane minimă
diferite, de
se 0,1d
vor
(unde
pozi iona d este diametrul
pe aceea mic).
i generatoare. Canalele de pan se recomand a fi executate cu
- capetele rotunjite. Prezen
pentru reducerea a canalelordedetensiuni,
concentratorilor pan slraza be de
te racordare
sec iunea arborelui, rezultând
va fi cât mai mare.
necesitatea cre terii valorii diametrelor cu: 5 n cazul unei singure pane pe tronson i cu
Canalul10 circular
n cazul pentru
a douieşirea
pene pietrelor dearectificat,
pe tronson, introduce
ezate diametral concentratori de tensiuni. Se
opus.
vor executa sub formele date de STAS 7446, funcţie de necesităţile tehnologice.

28
Verificarea la oboseală a arborilor

Osii. Arbori. Fusuri. Calculul arborilor drepţi.
29
Verificarea la oboseală a arborilor
.3 V ca V a
2.3 aca b a a a b a a a - K - , KK ,
- constăarborilor arborilor
în determinarea coeficienţilor de siguranţă la oboseală în
- secţiunileapericuloase:
a a a a a a a a aa . a
a C a a- C a a a
pentru solicitareaaa a
normală şi aa a Valorile se
Valorile
a a a a C , a , a
a a a a- C ,pentru solicitarea tangenţială, a , a .
compunerea acestora într- a a
unerea acestora într- a
şi compunerea acestora într-un coeficient de siguranţă rezultant C.
ant C. rezultant C.
- m, - mm, su
a ,
Etapele de lucru pentru verifica ea la b eal a a ,
le de lucru pentru verifica ea la b eal a Valorile
arborilor: Valorile lor e
lor: a
a )
a. S reac i nile n plan ori on al H

- a a a a Mix x Mix x respectiv torsiune p
Valorile se aleg din diagrame,
Osii. Arbori. Fusuri. Calculul arborilor drepţi. = =
a C a a a a a ix x ; (4.18)
a Wz 3 a
dj
a a a a C, , a - V, V,
a .
compunerea acestora într- a a a ,
32
rezultant C.
30 Verificarea la oboseală a arborilor - m, m sunt dator
tensiunile mediia a a :
pentru solicitarea
=
a , a a . t V
Etapele de lucru pentru verifica ea la b eal a dj =d 1 .
arborilor: Etapele de lucru pentru verificarea la oboseală a arborilor: Valorile lor e calc lea ,
a a ( a ,
2
a , a
a a
a = m
v
a. S reac i nile n plan ori on al H f.), Sa : coeficien l de ig ran
i er ical V. pen r +
olicimaxrile de
min nco oiere coeficientul de
m = (4.24) g. S
ig ran pen r 2 olici rile de or i ne.
ig ran a
b. S a a diagrama de momente max=+ min 1 arborelui:
nco oie oare i de momen e de or i ne. m = C (4.25) (4.19)
2 K V
+ m
- , a
1 c a a 1
c. Se stabilesc ec i nile peric loa e unde a , a a .1 =
apar concentratori de tensiuni C2
Valorile lor se alegC = ( a a (4.20)
a a) a a K
( V.4.8).
+ m de unde:
d. S momentul încovoietor maxim 1 c C
n ec i nile peric loa e x - x . a a : a
C=
- ama de calitatea
C
Mix x
= M i2 + M i2 (4.17) a aa
= 1 a a a
(4.21)
Vx x Hx x (fig.4.9). - Ca =1,3 1,5
c
= (4.26) a a
e. S en i nea de nco oiere i de A a (4.19) (4.20) a:
a a ;
torsiune a -x. 1 a a a .
- -1, -1 C = a a a , (4.22)
Mix x Mix x K
respectiv torsiune pentru ciclul dev solicitare.
+ - Ca = 1,5 1,8
= = ; (4.18) m
ix x
Wz 3 , a
dj materiale cu caracte
- V, V, a 1a
32 a a , C = a , a : (4.23) - Ca = 1,8 2,5
K
dator a a a : V + m a a
max min
t1 V = (4.27) (d 200mm).
dj =d . în care: 2
2 max min
v = (4.28)
arborilor:
a a ( a , a , a a
a. S
reac i nile n plan ori on al H
Calculul ), arborilor
a : drepţi.
max + min
i er ical V.
31 Verificarea la oboseală a arborilor m =
2
(4.24)
b. S a a diagrama de momente max + min

Etapele de lucru
nco oie oare i de momen e de or i ne. pentru verificarea la obosealăm = a arborilor: (4.25)
2
- , a a a
c.- , Kstabilesc ec i nile a peric loa ae unde
K Se
a , a a .
apar concentratori de tensiuni a a a ,
Valorile lor se aleg ( a a
a a .
a a) a a ( .4.8).
d.Valorile
S se aleg din diagrame,
momentul încovoietor maxim
n ec i nile a peric loa e x - x . a - a ama de calitatea
a .
M i x x = M i2 + M i2 (4.17) a aa a a a
Vx x Hx x
(fig.4.9).
- m, m sunt tensiunile medii pentru solicitarea = (4.26)
e. aS , a a .
en i nea de nco oiere i de
Valorile lor e calc alea- x .,
torsiune a a - -1, -1 a a a ,
a a M (M a , a , a a respectiv torsiune pentru ciclul de solicitare.
i i
), i x x a= :x x = x x ; (4.18)
Wz + d 3
max minj - V, V, a a
m = (4.24)
2 32 a a , a , a :
dator a a
max + min
a : max min
m = t1 (4.25) V = (4.27)
d2 j = d . 2
- , 2a a a
v = max min
(4.28)
a , a a . 2
f. Valorile
S lor se aleg coeficien l de (iga ran a Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
a a , a , a :
Osii. Arbori.
V = Fusuri.
max
2
min Calculul arborilor drepţi.
(4.27)
Verificarea la oboseală
= max mina arborilor
32 v (4.28)
g ran Etapele de lucru pentru2verificarea la oboseală a arborilor:
ntul de
g. S coeficientul global de
ig ran a a C a a a
(4.19) arborelui:
1 1 1
= + (4.29)
2 2 2
(4.20) C C C
de unde:
C C
C = Ca (4.30)
2 2
C +C
(4.21) - Ca =1,3 1,5 determinate precis;
a a a a a a a
a:
a a ; a
(4.22) a a a .
- Ca = 1,5 1,8 a a
, a a a a ;
materiale cu caracteristici mecanice nesigure.
(4.23) - Ca = 1,8 2,5 a a ;
a a ; a a .
(d 200mm). Prof.dr.ing. Radu Cotețiu
1
(e = a s); (aş = 1 ).
Elemente de calcul pentru asamblările filetate (e = a s);cu (aşprestrângere
= E s ).
Es
(4)
1 1 F0 ls
Rigiditatea Rigiditatea
elementelor elementelor
îmbinării cu îmbinării cuDprestrângere
Secţiunea ls = 1 sş lş = 1(1)
flanşelor care F0 lş = F0 l s (2.79)
participă la
prestrângere deformaţiaDelastică sş compresiune
ls = E s de lş = E s As lş = F0As E s (2.79)
- unghiul de înclinare j al liniei caracteristice E s de înlocuire
Secţiunea cilindrului E s se
Ascalculează
As E s
Rigiditatea şurubului ţinând seama de relaţia
pentru şurub în treiRigiditatea
2.76:cazuri: şurubului ţinând seama de relaţia
F0 Cazul 2.76:în care grosimea flanşelor este egală
tgj = = C s = constant (2.76) F F0
Dl s ( l f1 = l f2 ): Cs = F00 Þ Cs = Fl0 (2.80)
Cs =p Dl s Þ 2Cs =2F
- unghiul de înclinare y al liniei caracteristice
pentru piuliţă
Af =
p 2
4
(D
0
2
-D ) = 4 [(DDl s+ l )
1
s
f1
(2.80)
-D ]F0(2.88)
A
lEs
0 s s
Cazul în care grosimea flanşelor As E s
F
tgy = 0 = Cf = constant (2.77) As E s este diferită
Dl f Cs =sunt
dar materialele flanşelor aceleaşi
As E ( l f1 ¹ l f2 (2.81)
s
Cs = l s (2.81)
Rigiditatea şurubului (Cs) şi E f1 = E f2 ): ls
Rigiditatea flanşelor (Cf) Rigiditatea
Rigiditatea flancurilor:
flanselor
Rigiditatea é l f1 + l f2Aöf E f 2 ù
2
Elasticitatea este inversul rigidităţii p êæç flancurilor:
Af = D1 +Cf = A÷ E- D ú (2.89) (2.82)
æ 1 ö æ 1 ö 4 êçè 2
Cf = ø f
÷lf f ú
(2.82)
çç ÷÷ , çç ÷÷ ë û
è Cs ø è Cf ø Elasticitatea şurubului, l f conform relaţieişi de definiţie
Cazul în care grosimea flanşelor este diferită
Alungirea şurubului: Elasticitatea
materialele
şi 2.81:şurubului,
flanşelor
a relaţiei sunt diferite conform
( l f1 ¹relaţiei
l f 2 şi de definiţie
Dlş = eş lş = aş sş lş (2.78)
E f1 şi
¹ Eaf2relaţiei
) atunci 2.81 : 1
rigiditatea Lses calculează cu
1 1 = L (2.83)
(e = a s); (aş = ). formula: C s = E s As s
Es (2.83)
1
Alungirea 1 1 C ssub E s1As
1 1 F0 l = totală+ + ....... +sarcină în cazul
(2.90) şurubului
D ls = s ş lş = lş = F0 s (2.79) Cf Cf1 totală
are mai Cmulte
Alungirea
care f2 sub Cfn
sarcină
secţiuni în cazul şurubului
Es E s As As E s
iar care
Af şiare Af mai multe
Dl = Dsecţiuni
se calculează l cu+ D formula
l + ........de + laDl (2.84)
Elasticitatea şurubului, conform relaţiei de definiţie F1 = GK + KE = Dls¢ (Cs + Cf) =Dls¢ (tgj +
Elemente
şi a relaţiei 2.81: de calcul pentru asamblările filetate cu prestrângere (5) (2
1 Ls De unde se obţine lungirea suplimenta
Rigiditatea= elementelor îmbinării(2.83) cu prestrângere
şurubului: (2)
C
s E As s
F1
Alungirea totală sub sarcină în cazul şurubului Dls¢ = (2
Cs + Cf
care are mai multe secţiuni
Dls = D ls1 + Dls 2 + ........ + Dls n (2.84) Pe altă parte, lungirea suplimentară a şuru
Dls¢, respectând definiţia rigidităţii, în funcţi
Respectiv:
forţa suplimentară Fv:
æ l s1 l s2 l sn ö F0 Fv
Dls = F0 ç + + ......... + ÷= Dls¢ = (2
ç As E s As E s Abk E s ÷ Cs Cs
è 1 2 ø
Elasticitatea unui şurub cu mai multe secţiuni Egalând relaţiile 2.93 şi 2.94 se obţine exp
este: forţei variabile în şurub:
1 1 1 1 Cs
= + + ....... + (2.86) Fv = F1 (2
C s C s1 C s2 C sn Cs + Cf
Elasticitatea totală în cazul flanşelor de grosimi Cu micşorarea rigidităţii flanşele de la y
sau materiale diferite se poate scrie: (figura 2.23), forţa variabilă creşte de
1 1 1 1 valoarea Fv la valoarea Fv¢.
Concluzie:
= + + ....... + (2.87)
Cf Cf1 Cf2 Cfn Elasticitatea unui ansamblu de piese este egală
cu suma elasticităţilor pieselor componente
Secţiunea
ul de j al liniei
înclinareflanşelor care participă
caracteristice Secţiunea cilindrului de înlocuire se calculează
şurub în trei cazuri:
la deformaţia
F0 elastică de compresiune Cazul în care grosimea flanşelor este egală
tgj = = C s = constant (2.76) ( l f1 = l f 2 ):
Dl s
ul de înclinare y al liniei caracteristice
piuliţă
Af =
p
4
(
D02 - D 2 =
p
4
) [( )
D1 + l f1 2 - D 2 (2.88) ]
F0 Cazul în care grosimea flanşelor este diferită
tgy = = Cf = constant (2.77)
Dl f dar materialele flanşelor sunt aceleaşi ( l f1 ¹ l f 2
tea şurubului (Cs) şi E f1 = E f2 ):
tea flanşelor (Cf) éæ 2 ù
tatea este inversul rigidităţii p l + l f2 ö
Af = êç D + f1 ÷ -D 2 ú (2.89)
æ 1 ö æ 1 ö 4 êç 1 2 ÷ ú
ç
çC ÷
÷ ,ç
ç ÷
÷ ëè ø û
è s ø è Cf ø Cazul în care grosimea flanşelor este diferită şi
ea şurubului: materialele flanşelor sunt diferite ( l f1 ¹ l f 2 şi
Dlş = eş lş = aş sş lş (2.78)
E f1 ¹ E f2 ) atunci rigiditatea se calculează cu
1
(e = a s); (aş = ). formula:
Es
1 1 1 1
1 1 F0 ls = + + ....... + (2.90)
Dls =Prin ipoteza
sş lş formulată
= l ş = F0 (2.79) Cf C f1 C f2 C fn
Es E s Ades
Junker, care
A consideră
E
s s
că
iar Af1 şi Af2 se calculează cu formula de la
tea materialul
şurubului care participă
ţinând laseama
deformaţiede
esterelaţia
limitat de două
mantale tronconice, ale căror generatoare formează un cazul I.
unghi de 90° F spre exterior şi gaură
F0
de trecere de diametru - Junker a stabilit relaţia pentru calculul
0
Cs = Volumul
D în interior. ÞC s =delimitat, poate(2.80)
astfel fi înlocuit cu rigidităţii flanşei:
Dl s ls
volumul unui cilindru, cu secţiune
F0 transversală inelară, cu
p E f éæ ù
2
å lf ö
diametru exterior D0 şi interior D As E s Cf = êç S + ÷ - D 2ú
(2.91)
As E s 4 å l f êè 10 ø ú
Cs = (2.81) ë û
l
Solicitări suplimentare în şuruburi
Solicitări suplimentare în şuruburi a) Efectul strângerii piuliţei
b) Solicitările suplimentare la încovoiere
Încovoierea tijei şurubului datorită lipsei de
perpendicularitate a suprafeţelor de reazem
La strângerea puternică a piuliţei tija şurubului
se încovoaie după o rază r:
ls
r= (2.97)
2a
Din ecuaţia fibrei medii deformate se poate
determina momentul de încovoiere:
E × I E × I 2 aEI
Mî = = = (2.98)
r l s ls
2a
Efortul unitar de încovoiere în acest caz se
calculează cu relaţia:
Mi 2 aEI
sI = = (2.99)
W l sW
a) Efectul strângerii piuliţei este
Încovoierea tijei şurubului datorită forţelor
reprezentat printr-o solicitare de răsucire,
transversale în asamblările cu joc
datorată frecării dintre spire,
Solicitări suplimentare în şuruburi (2) c) Solicitări suplimentare datorate influenţei
temperaturii (până la 350°)
Dlt = 2(ag lg Dtg + aflf Dtf) - as lsDts(2.100)
Forţa suplimentară termică (Ft)
Alungirea ţinând seama de forţa suplimentară
termică:
- pentru şurubul solicitat la întindere:
Ft
Dls = as Dts ls + (2.101)
Cs
- pentru flanşele solicitate la compresiune:
Ft
Dlf = 2(afDtflf + agDtglg) - n (2.102)
Cf
Obs.: Flanşele şi şuruburile se dilată solidar şi
ca urmare se scrie egalitatea între 2.101 şi
2.102 din care se exprimă expresia forţei
suplimentare termice (Ft):
Ft =
Cs Cf
nCs + Cf
[( )
2 a g Dt g l g + a f Dt f l f - a s Dt s l s ]
(2.103)
Calculul de verificare ţinând seama şi de forţa
suplimentară termică pentru şurub, se face
conform relaţiei:
Fcalc F
stot = scalcul + sştemp = + t £ s a (2.104)
As As
ls 16
b1) Efectul forţei de prestângere Cu acestea se poate determina cu ajutorul
Rigiditatea flancurilor:
Solicitări suplimentare în şuruburi (2) ipotezei Determinarea forţelorruperii:
a III-a – Teorema variabile din şurub.
Forţe A E Din diagrama deformaţiilor se poate scrie,
Cf = f f (2.82) sreduscă= Dls 2 2
+ 4t £ sa (2.72)
lf ţinând seama s¢t = Dlf¢t :
Elasticitatea şurubului, conform relaţiei de definiţie F1 = GK + KE 2= Dlæs¢ (Cs + Cf) =Döl2s¢ (tgj + tgy)
æ ö
şi a relaţiei 2.81: ç ÷ ç F tg (a + j¢) d 2 ÷ (2.92)
ç F ÷ ç t ÷
1
Linia caract.eristică Ls De sred
unde
= ç set obţine
÷ + 4 ç lungirea 2suplimentară
÷ £ sa a
= E (2.83) şurubului: pd12 ÷ pd13
flanşelor
C E A ç ç ÷
s s s ç ÷ ç ÷
Alungirea totală sub sarcină în cazul şurubului è 4 Dlø s¢ = è F1 16 ø (2.93)
Cs + Cf
Caz limită: Ft = F
care are mai multe secţiuniB Fv K 2
æ d2 ö
Pe altă parte, ç tg (suplimentară
a + j¢) ÷
Dls = D ls1 + Dls 2 + ........ + Dls n (2.84) Ft lungirea 2
a şurubului
Dls¢, srespectând
red = + 4ç
1definiţia ÷ ; (2.74)
rigidităţii,
Respectiv: pd12 ç d1 ÷ în funcţie de
forţa suplimentară Fçv: ÷
F1
a şurubului æ l s1 l s2 l sn ö F0 4 è 4 ø
ç ÷= Fv
D ls = F0 + + ......... + dar ţinând seama de Dlsrelaţiile:
¢= (2.94)
ç As E s As2 E s Abk E s ÷ø C s Cs
è 1 d2 = 0,9 d; d1 = 0,8 d
G
Elasticitatea unui şurub cu mai multe secţiuni şi de coeficientul care2.93
Egalând relaţiile şi 2.94 se obţine expresia
Ftot=F’ 0 +
F0
include torsiunea:
este: forţei variabile înb şurub:
= 0,25 ÷ 0,35
F’
1j 1 1 1 C sa efortului redus:
y rezultă expresia simplificată
0
= + + ....... + (2.86) Fv = F1 (2.95)

Cs C s1 C s2 C sn H F s C + C
F1
A C D sred = t × b £ s a
f
(2.75)
Dl’s=Dl’f de grosimi
Elasticitatea totală în cazul flanşelor Cu micşorarea rigidităţii
pd1 2 flanşele de la y la y¢
sau materialeDldiferite
s se poate scrie: Dlf (figura 2.23), forţa 4 variabilă creşte de la
1 1 1 1 valoarea Fv la valoarea Fv¢.
= + + ....... + (2.87)
Cf Cf1 Cf2 Fig.2.19Cfn
Asigurarea asamblărilor filetate de fixare
´ Metodele de asigurare fără introducerea unor tensiuni suplimentare se bazează pe
două principii constructive:
´ - piuliţa se cuplează rigid cu tija şurubului (ex.: cu splint şi piuliţă normală sau
crenelată, cu şaibă de siguranţă cu nas, legarea unui grup de şuruburi cu sârmă,
etc.)
´ - piuliţa se cuplează rigid cu piesa (ex.: cu şaibă cu aripioare, placă crestată pe
toată circumferinţa sau doar parţial şi gaură de şurub etc.).
´ Metodele de asigurare prin introducerea unor tensiuni suplimentare urmăresc creşterea
şi stabilizarea frecării în filet (ex.: şaiba Grower, contrapiuliţa, contrapiuliţe elastice sau
şaibele elastice conice sau profilate etc.).
´ Metodele de asigurare prin deformaţii plastice sau aport de material străin se utilizează
la asamblările filetate de fixare a căror desfacere se face foarte rar, în situaţii deosebite
(ex.: asigurarea prin refulare de material, asigurarea prin sudarea marginilor piuliţei,
asigurarea prin aplicarea de adezivi sintetici între spirele şurubului şi piuliţei sau între
piuliţă şi piesa de reazem).
Asigurarea
asamblărilor n
filetate de o
fixare
Pentru alte exemple privind

Asigurarea asamblărilor filetate
de fixare consultati cursul tipărit
Organe de asamblare demontabile
Asamblări prin pene

Caracteristici:
Caracteristici:

Penele se pot clasifica, î
- - Asamblări cu Fig.
pene 3.3 înclinate (fig. (fig.
3.4),3.4),
pieselor asamblate:
Definiţie. Clasificări.
a) pene transversale, montate perpendicular pe axa pieselor asamblate. Sunt
- -
- -
Materiale. Tehnologie
1 1 2 2
b) pene longitudinale – montate paralel cu axa elementelor asamblate; sunt

cel mai frecvent utilizate. - - - -
Penele gimea penei
gimea (L 2 (L 2
penei
- momentul de torsiune
- momentul se transmite
de torsiune prin frecarea
se transmite dintredintre
prin frecarea arbore-
arbore-
1. Pene longitudinale paralele obi , standardi-
-butuc.-butuc.
sunt
´ fig. 3.1
organe de maşini, în general de formă prismatică, – b. b. (standardizate).
(standardizate).
C (fig. 3.5).
C (fig. 3.5).
´ servesc la asamblarea altor organe de maşini între ele,
Fig. 3.4
în vederea transmiterii unui moment de torsiune sau a
unei forţe torsionale.
Asamblare cu Fig.
pana 3.1
paralelă
58 - BUTUC
Fig. 3.5 Fig. 3.6
2
Asamblare cu pene tangentiale
Fig. 3.5
Caracteristici:
Caracteristici:
e (standardizate) - fig. 3.7. Fig. 3.6
-
- -
-
- h
- c. Pene longitudinale
h concave (standardizate).
c. Pene longitudinale concave (standardizate). -
(fig. 3.6). -
(fig. 3.6).
Caracteristici:
Caracteristici:-
- -
- -
-
: M t 2. 1 M t 2. 2 M t 2. 3 .
Fig. 3.2
: M M M .
Definiţie. Clasificări. Materiale.
Anexa 14 Tehnologie.
Peneparalele
Clasificarea penelor 56
,,L - au L '\,
Penele se pot clasifica după mai multe criterii: -\l l_
Y;
,___]
- Y:
ea
arbore);
- după poziţia lor în raport cu axa pieselor îmbinate:+ l l ' + l Y - I
<
{t
_i
@
-arbore;
L.t
\><-45'
- pene: - longitudinale, l . / - J I S&U 11
( B);
- transversale. -
b/2
,-b/2
- după modul de realizare a asamblării:
- pene: - cu strângere,
- fără strângere. Fig.A14.1 1. a
d: - butuc. Fl-a
-sl ll
v tt-/'
Pene longitudinale înclinate (standardizate):
))
a. – fig. 3.3
- după formă:
- pene: - cu o faţă înclinată,
- cu două feţe înclinate,
- cu ambele capete rotunjite (tip A),
- cu ambele capete drepte (tip B),
- un capăt rotunjit şi altul drept(tip C)
- după rolul funcţional:
- pene: - de fixare,
- de reglare,
- de siguranţă.
Fig. 3.3
Asamblări prin pene. Definiţie. Clasificări. Materiale. Tehnologie
Materialele utilizate pentru executarea penelor
Materialele utilizate pentru executarea penelor sunt:
- oţeluri de înaltă rezistenţă (ex.: OL 50, OL 60, OLC 35, OLC 45 etc.)
- oțeluri aliate - pentru condiţii deosebite – medii agresive, gabarite reduse etc.
Avantajele şi dezavantajele asamblărilor Alegerea penelor

cu pene - se face cu ajutorul standardelor,
Avantajele utilizării asamblărilor cu pene în funcţie de diametrul arborelui
pe care
- posibilitatea de asamblare rapidă şi uşoară,Exista o corelare între sunt montate,
dimensiunile si ale penei si diam
transversale
reprezentarea din figura 1.57 sugereaza ca dimensiunile penei din b) reprezint
- capacitatea acestora de a transmite între a avea un- micapoi, se face
concentrator verificarea
de tensiuni - cazul a) sau la
a avea un moment
momente în domenii largi de valori. cazul c).
eforturile la care sunt supuse.
Dezavantajele asamblărilor cu pene
- prezenţa canalului de pană, care generează
concentratori de tensiuni.
a) b) c)
cauz se folosesc mai ales la montare
Asamblări prin pene. Definiţie. Clasificări. Materiale.
solicitate mai pu in Tehnologie
la încovoiere) Se folo
autovehicule i ma ini agricole.
Tehnologia de executie a penelor si ale canalelor
de pană
5.1.3. Materiale i tehnologie
Penele longitudinale se execut de
rezisten la rupere de minimum 600 MP
´Penele
mai rar din o eluri aliate.
´ se execută din semifabricate trase la rece sau
forjate
o
´ se prelucrează prin aşchiere
u
(frezare, rabotare, rectificare) d
Ćanalele de pană l
- în arbore: canalele de pană sunt executate prin c
frezare, cu freză deget sau cu freză disc. p
- în butuc: canalul de pană din butuc se execută (
prin mortezare (la serii mici de fabricaţie) sau prin Fig.5.13
c
broşare (la serii mari de fabricaţie).
se execut cu o frez disc (fig.5.13 b) i
Pentru a diminua efectul de
longitudinale i canalele lor se execut c
Asamblări prin pene transversale.
Penele transversale sunt penele care au axa de simetrie longitudinală
perpendiculară pe axele pieselor asamblate
Clasificarea penelor transversale :

- după scop: - pene transversale de
- fixare;
- reglare;
- siguranţă.
- după formă: - cu o faţă înclinată;

- cu două feţe înclinate;
- cu secţiunea rotunjită;
- cu secţiunea dreptunghiulară.
- după modul de utilizare:

- cu prestrângere;
- fără prestrângere.
Asamblări prin pene transversale.
fără prestrângere cu prestrângere
F’
F2 Fn2 2
2Fn2
2 F/2 2 F’2 R2
R 2 R2 2
Fn2
F
2 n2
R1 F/2 2
F 1 Fn1 F1 F 1Fn1 F’1
R1
F 1 Fn1 F
1 1
F
F R1
1 n1
1
F2 2
2 F’2 R2
R2 2 2
Fn2
R2
F/2
2
1 2
1 2
Condiţia de bună funcţionare:

Fig.2.27
´Penele transversale, pentru a putea să se menţină în locaşul lor în timpul exploatării, trebuie să
aibă asigurată condiţia de autofrânare. Fig.2.28
´Pentru aceasta, trebuie să se limiteze constructiv unghiul de înclinare a feţelor penei (a).
Pene longitudinale
Pene longitudinale cu strângere
Pene longitudinale fără strângere
Pene longitudinale
´ se caracterizează prin poziţia paralelă a axei longitudinale a

penei cu cea a axelor pieselor asamblate.
´ Există două tipuri de pene longitudinale:

´ pene longitudinale cu strângere (cu prestrângere) şi
´ pene longitudinale fără strângere (fără prestrângere).
Pene longitudinale cu strângere
´ Penele longitudinale cu strângere se împart în următoarele

grupe:
´ pene înclinate (STAS 1007);
´pene înclinate subţiri (STAS 431);
´pene înclinate concave (STAS 433);
´pene tangenţiale (STAS 1010);
* Condiţia de bună funcţionare a asamblărilor cu pene longitudinale cu strângere

este condiţia de autofrânare (a<j).
Pentru satisfacerea acestei condiţii se adoptă o înclinare a penei de 1/100
´ Forţa de prestrângere apare datorită înclinării penei,
Pene longitudinale sub acţiunea forţei de batere; această forţă este
orientată radial (Fn). Ca reacţiune la forţa de
cu strângere prestrângere introdusă de pană, apare o forţă
distribuită pe lăţimea butucului, în partea opusă
penei
´ Fig.a - În repaus forţa F se poate considera

uniform distribuită pe lăţimea penei.
Efectul momentului de torsiune asupra

distribuției presiunii pe fetele penei
´ Sub acţiunea momentului de torsiune motor (T) şi al
momentului de torsiune rezistent (Tr), apare tendinţa
de rotire relativă a butucului faţă de arbore.
´ Datorită acestui fenomen şi al acţiunii forţelor de

frecare, se constată o modificare în starea iniţială de
repartizare a presiunilor pe lăţimea penei,
modificare care se accentuează pe măsura creşterii
valorilor acestor momente. Fig. b,c,d
În calcule se consideră presiunea repartizată

triunghiular pe toată lungimea penei şi se neglijează
efectul forţei de frecare (fig.c.)
Pene longitudinale cu prestrângere
Asambl ri 89
a) Pana înclinată Forţa de batere în funcţie de forţa de prestrângere se poate calcula cu relaţia
Penele se execut din : OL50, OL60, OL70 sau OLC45.
cunoscută de la cazul particular al penelor transversale cu prestrângere:
Fb = F [tg (a + j) + tgj] (2.117)
unde: a este unghiul de înclinare a penei; j este unghiul de frecare.
Caracterizare: Asamblarea presupune canal de pană în
arbore şi în butuc.
Elemente de calcul privind pana înclinată:

Fig. 3.33 Fig. 3.34 Verificarea penei înclinate se face la presiunea de contact:
2T
p= £ pa (2.118)
3.2.2.2 Pene longitudinale înclinate
æ b ö
Penele longitudinale înclinate se monteaz paralel cu axa pieselor de bl ç + µD ÷
îmbinat, realizând o îmbinare fix între acestea, denumite de aceea i cu è6 ø
strângere (fig.3.35).
în care momentul de torsiune capabil (T) este dat de relaţia (2.119), cu aproximarea:
Distribuția de presiuni pe circumferinta
b d
x@ şi y @ :
6 2
d æb ö blp æ b ö
T = F×x + µF×y + µF = F ç + µd ÷ = a ç + µd ÷ (2.119)
2 è6 ø 2 è6 ø
b) Pana înclinată subţire
Caracterizare: : Asamblarea presupune canal de pană numai
în butuc, arborele fiind numai teşit în zona penei
Elemente de calcul privind pana înclinată subţire:

Momentul de torsiune capabil.
d 1 æb ö
T = F×x + 2µF = blpa ç + µd ÷ (2.120)
2 2 è6 ø
Verificarea penei înclinate subţiri se face la presiunea de contact:
2T
p= £ pa (2.121)
æb ö
b × l × ç + µd ÷
è6 ø
Observaţie: Penele înclinate subţiri, datorită geometriei lor,

transmit momente de torsiune mai mici decât penele înclinate.
c) Pană concavă. Caracterizare:
- Asamblarea presupune canal de pană numai în butuc.
- Suprafaţa de contact a penei cu arborele este concavă, ca
urmare, rezultă că transmiterea momentelor de torsiune se face
numai prin frecare.
- Pana este înclinată pe faţa plană.
Elemente de calcul privind pana concavă

Momentul de torsiune de calcul:
T = µ F × d = µ (b × p × l) × d
Verificarea se face la presiunea de contact:
T
p= £ pa
µ×b×l ×d
Observaţie: Penele concave transmit momente de torsiune mici.
Exista o corelare între dimensiunile transversale ale penei si diametrul arborelui;
c conform
ezentarea
fig. 3.9, respectiv fig. 3.10.
din figura 1.57 sugereaza ca dimensiunile penei din b) reprezinta un compromis
ul c).
**unForfec
e a avea
Pene longitudinale fără prestrângere
mic concentrator de tensiuni - cazul a) sau a avea un moment capabil ridicat –
2 Mt
F d 2 Mt
a) fPana paralelă af unde af 70 80 MPa
b b d b
Penele paralele sunt standardizate, astfel:
- pene paralele STAS 1004;
- pene paralele subţiri STAS 9501;
a) b) c) - pene paralele cu găuri de fixare STAS 1006.
Figura 1.57
- Asamblările cu pene paralele transmit
Pana este solicitata la strivire si la forfecare, asa cum se arata în figura 1.58. Pentru ca momente de torsiune prin contactul direct
renta dintre dimensiunile t2 si t1 este mica, se va considera, pentru calcul, ca t2 = t1 = h / 2. între feţele laterale ale penei cu pereţii
canalelor de pană din butuc, respectiv
tf arbore.
σs2
σs1 - Penele paralele sunt solicitate la:
t2 t1
- - presiune de contact, pe feţele laterale

h
- - forfecare, în suprafaţa de separare dintre

arbore şi butuc.
l
Mt d
Exista o corelare între dimensiunile transversale ale penei si diametrul arborelui;
c conform
ezentarea
fig. 3.9, respectiv fig. 3.10.
din figura 1.57 sugereaza ca dimensiunile penei din b) reprezinta un compromis
ul c).
**unForfec
e a avea
mic concentrator de tensiuni - cazul a) sau a avea un moment capabil ridicat –
2 Mt
F d 2 Mt
a)f Pana paralelă Elemente
af undede af 70privind
calcul 80 MPa
penele paralele:
b b d b Momentul de torsiune capabil se calculează pe baza solicitării la
presiunea de contact cu relaţia:
d æ höd 1
T=F = ç a p ÷ = pa l p hd
p l (2.125)
a) b) c) 2 è 2ø2 4
Figura 1.57 unde: pa este presiunea admisibilă de contact

h, este înălţimea penei,
Pana este solicitata la strivire si la forfecare, asa cum se arata în figura 1.58. Pentru ca lp este lungimea penei.
renta dintre dimensiunile t2 si t1 este mica, se va considera, pentru calcul, ca t2 = t1 = h / 2.
Verificarea penei paralele la presiune de contact:
4T
tf
p= £ pa (2.126)
σs2 lp ×h ×d
σs1
t2 t1
Calculul penei la forfecare

h
Forţa de forfecare a unei pene paralele
l Fforf = T = 2T 2T
Mt d
d d
= b × l p × tf
d 2T
2
Fforf = blptf
tf =
b ×d ×lp
a) Pana paralelă
Observaţii:
1) Lungimea penei se alege din STAS sau se poate alege constructiv astfel:
lp = lb – (3 - 6) mm (2.130)
lp = (0,8 - 1,5) d (2.131)
4T
sau se calculează cu relaţia: lp = ,
h × d × pa
(2.132)
iar apoi se alege din STAS valoarea egală sau imediat superioară.
2) Canalele de pană slăbesc arborele (respectiv butucul), ca urmare a introducerii de
tensiuni. În consecinţă, este necesară supradimensionarea diametrului arborelui, astfel:
cu min. 4% pentru o singură pană; cu min. 7% pentru 2 pene; cu min. 10% pentru 3 pene.
b) Pana disc (STAS 1012 ) Caracterizare:
- au canalul din arbore sub formă de arc de cerc,
permiţând autocentrarea faţă de butuc.
- permit transmiterea de momente mici de torsiune
Elemente de calcul privind penele disc:
Verificarea la presiunea de contact

2T
p= £ pa
t ×lp ×d
T - Momentul capabil de torsiune
pentru pana disc:
d
T = t× lp × pa×
Calculul la forfecare a penei disc 2
2T
tf = £ t fa
d ×b ×lp

Examen Om Curs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen Om Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEFINIŢII. CLASIFICĂRI.

LAGĂRE LAGĂRE CU ALUNECARE

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

a deformaţiilor unghiulare ale (pot prelua deformaţii mici, în limita jocurilor

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

- lagăre axiale (fig. 5.1 b,Ff,r Fi);

după poziţia pe care ag e ci a e

după poziţia pe caredupă

- lagăre cu mişcare de rotaţie completă

simplă, ieftină, cu funcţionare bună şi care

permite înlocuirea lor cu uşurinţă,

R 1,6 R 1,6 R 1,6

în f momentul în caref s-a

nivelul lde uzură limită.

ieftină, f cu funcţionare bună şif caref

în momentul în care s-af atins

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

long. + gaura radiala

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

12 Lagăre simple 4 - fus arbore

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

- cu o singură zonă portantă (fig.5.5a), Fig. 5.5 Fig. 5.5

Materialele pentru lagărele cu alunecare B) Pulberi

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

suprafeţe în contact este expulzat.

•Unele lagăre cu alunecare, de la maşini şi utilaje care au turaţii reduse,

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

Ipotezele de calcul al lagărelor radiale:

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

La proiectarea formei corpului şi capacului lagărului cu alunecare trebuie să se ţină seama

66M Mbii ¢s³aih

secţiunea A - A, se poate scrie F 4L 2F d4c de2Fîncovoiere

Prin egalarea relaţiilor

h2 W22 s ai = h22 bssaiai. .

Fig. 5.11 h2 = bsai . ai

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

Recomandări privind utilizarea

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

Materiale pentru garnituri de etanşare

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

A1. SISTEME DE ETANSARE FĂRĂ CONTACT

EtanşărI cu inele de centrifugare

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu 6.2.2 Etanşări mobile cu contact

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

- există o sensibilitate importantă faţă de temperatură, presiune şi viteză – duce la

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu a b

c ci c cac cac ece eee ei ei eedia

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

PARTICULARĂ Ma e de a ie cu b de e a a e pentru rbori

Ea a ef contact - E a a e cu labirint radial

Organe de maşini. Etanşări.

În figura 6.4 sunt prezentate câteva tipuri

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu Fig. 6.3

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

25 C3. ETANSĂRI FIXE CU CONTACT DIRECT PRIN ELEMENT INTERMEDIAR

1. ETANŞĂRILE FIXE PLANE 2. ETANŞĂRILE FIXE CILINDRICE,

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu Fig. 6.10

27 C3. ETANSĂRI FIXE CU CONTACT PRIN ELEMENT INTERMEDIAR

Prof.dr.ing. Radu Cotețiu