Sunteți pe pagina 1din 2

Opera lui Richard Wagner,,The Flying Dutchman’’ face parte alaturi de Tannhauser si Lohengrin din asa

numitele ,,opere romantice’’aparute in perioada 1843-1851. Wagner a ales sa isi scrie singur atat
libretele cat si indicatiile scenice inspirandu-se din mituri si legende germane.

Directorii teatrelor unde si a prezentat lucrarile au pus o mare presiune pe tanarul Wagner obligandu-l
sa aduca nenumarate modificari operei Tannhauser pentru a fi acceptate in repertoriul institutiei.
Tannhauser a avut premiera in Dresda in 1845 insa neavand un succes asa rasunator asemanator cu cel
al operei precedente aduce ulterioare modificari introducand un moment coral al pelerinilor in actul
intai si clarificand dorinta protagonistului principal de a o parasi pe zeita Venus. Aceasta varianta a fost
tradusa si in italiana pentru teatrul Covent Garden. In versiunea de la Paris, Wagner a fost nevoit sa
adauge un balet, care tot a rezoltat multimea, publicul fluiera,au aparut dispute,toate acestea ducand la
esecul operei. Versiunea Viena a pastrat structura celei din Paris fiind adaugata doar aria lui Tannhauser
in actul II.

Opera ,,Der fliegende Holländer’’ a fost compusa in urma unei calatorii problematice pe mare in drum
spre Londra ce a durat 3 saptamani. Ce elemente caracteristice am remarcat in urma vizionarii operei :

- Uvertura este expresiva si sugereaza demersul actiunii viitoare. Inceputul este agitat ,sunt
folosite multe instrumente de suflat din alama pentru a sugera furtuna de pe mare, apoi
urmeaza un mers descendent pentru intreaga orchestra ce poate simboliza conditia eroului
blestemat. Apoi muzica revine usor intr-o armonie linistitoare ,oboiul si flautul indulcesc
putin atmosfera, disonante se rezolva. Urmeaza intrarea percutiei care distruge starea de
calm sugerata anterior, haosul se dezlantuie,orchestra foloseste nuante mari, instrumentele
cu corzi canta game rapide ce dau impresia unor valuri care se izbesc de stanci. Spre final
apare o urma de speranta .
- Primul act este construit in jurul personajului principal care este in permanenta pe scena.
Este prezentata intalnirea olandezului blestemat cu Daland, capitanul navei norvegiene.
Acesta il convinge pe capitan sa ii ofere mana fiicei lui in urma unor darusi pretioase ce il fac
pe acesta sa uite ca fiica lui ,Senta este déjà logodita. Olandezul, rol pentru bariton, este
extrem de solicitant deoarece intreaga scriitura este dramatica si nu ii permite solistului sa
se odihneasca. Cu mici exceptii, acesta canta pe intreg parcursul primului act exprimandu-si
dorul fata de tara natala. Accentul este pus pe sentimentele personajelor principale.
Actiunea propriu-zisa este in plan secund in favoarea exprimarii directe ale trairilor afective.
Sunt prezente acorduri disonante,dialoguri intre solisti si orchestra cu rolul de a face
melodia sa curga la nesfarsit. Baritonul trebuie sa aiba o tehnica vocala impresionanta
pentru a-si doza energia pe intregul act artistic. Olandezul este obligat sa cante fraze ce
necesita omogenitatea registrelor vocale fiind folosite salturi mari in aceleasi fraze
muzicale.
- Il actul al doilea apare si Senta, fiica capitanului , rol jucat de o soprana dramatica. Aceasta
isi prezinta admiratia fata de tanarul olandez pe care-l cunoaste din carti. Atunci aflam
povestea tanarului,acesta tinand-o ascunsa dorindu-si o iubire sincera. Se arata dispusa sa
se sacrifice in numele iubirii,ceea ce va fi face. Actiunea se invarte in jurul exprimarii iubirii ei
fata de blestematul suflet. Balada ei contine atat elemente de tandrete cat si forta tipic
wagneriana. Orchestra alterneaza armonii simpliste cu sonoritati ample, cu cromatisme, cu
game ce sugereaza tumutul din sufletul acesteia, corul femeilor calmeaza starea tensionata,
o armonie perfecta,usor ornamentata cu note disonante pe acordurile finale,
neacompaniata.
- Ultimul act prezinta determinarea Sentei, care l-a recunoscut pe olandez, de a-i dezlega
blestemul . Hotarata isi paraseste logodnicul lasat indurerat. Tensiunea este apasatoare,
orchestra o sustine strigatele disperate ale celor 3. Olandezul se sinucide, Senta ii jura
credinta pana la moarte. Finalul orchestral este victorios, este folosita o sonoritate masiva
cu teme contrapunctive urmand ca usor-usor sa se rezume la un singur acord minor urmat
de sunetul firav al harpei.
- -fiind prima opera de maturitate nu se pot observa numeroase leitmotive propriu-zise ci
doar niste sugestii muzicale ce caracterizeaza fiecare personaj.Avem leitmotivul Olandezului
reprezentat prin imaginea auditiva ale valurilor marii .In balada Sentei sunt prezente cateva
leitmotive auzite si in uvertura ceea ce sugereaza legatura ei cu marea si cu mitul
olandezului blestemat..Un alt leitmotiv este prezent in corul marinarilor din actul 1 ce este
reauzit si la finalul operei la petrecerea de intoarcere a vasului lui Daland.

S-ar putea să vă placă și