Universitatea Babeş-Bolyai, Departamentul de Psihologie

Cluj-Napoca Clinică şi Psihoterapie

www.ubbcluj.ro www.clinicalpsychology.ro

Review-ul și meta-analiza

Dr. Silviu-Andrei Matu

Problema

• De mule ori când vrem să ştim dacă o intervenţie este

susţinută de dovezi empirice în ceea ce priveşte eficienţa
ei pentru o tulburare ne putem lovi de următoarele
situaţii:
1. există studii care toate indică rezultate similare;
2. există date contrastante: unele studii arată că este
eficientă în timp ce altele nu;

• Demersul devine şi mai elaborat dacă vrem să alegem o

intervenţie din mai multe pentru care există date
contrastante.
• Pe care din ele să o alegem? 2
„[…] a single study will not resolve a major issue. Indeed,
a small sample study will not even resolve a minor issue.
Thus, the foundation of science is the cumulation of
knowledge from the results of many studies.”
(Hunter & Schmidt, 2004 p. XXVII)

3
Studiu vs. review

• În sensul clasic, studiul reprezintă o investigaţie realizată

asupra unui subiect sau grup de subiecţi;
Ø nivelul de analiză: subiectul / subiecţii;
Ø problema eşantionării;
Ø un singur design de cercetare şi un set de măsurători;
Ø testez ipoteze de cercetare;

• Review-ul reprezintă o investigaţie asupra unui grup de studii;

Ø nivelul de analiză: studiul;
Ø problema includerii studiilor;
Ø design-uri multiple şi măsurători diferite;
Ø testez ipoteze şi sintetizez date;

• Principiul „garbage in – garbage out”. 4

Scopurile unui review

• (1) Cumularea cunoştinţelor empirice şi (2) organizarea lor în

teorii şi modele coerente;
(Hunter & Schmidt, 2004)

• Accentul cade pe a oferi concluzii şi noi direcţii, şi nu pe

simpla trecere în revistă a literaturii;

• Oferă cititorilor noi piste pentru realizarea unor studii care să

investigheze ceea ce nu se cunoaşte, pentru a-şi rafina ipotezele
şi a evita greşelile studiilor anterioare;
Ø de multe ori implică o componentă critică asupra studiilor
anterioare, punctând erori teoretice şi metodologice;

• Oferă practicienilor şi celor care fac politicile o bază pentru

deciziile lor.
(Green, et al., 2006) 5
Tipuri de review

Review-uri narative Review-uri sistematice

Comentarii / opinii / Review-uri sistematice

editoriale calitative

Review-uri narative Review-uri sistematice

nesistematice cantitative

Green, et al., 2006 6

Review-uri narative

• Review-uri narative nesistematice:

§ sinteze comprehensive ale literaturii;
§ selecţia studiilor nu se face într-o manieră sistematică şi
sunt prezentate modalităţile prin care au fost selectate
studiile incluse în analiză;
§ autorii sunt experţi într-un domeniu şi sunt solicitaţi să
realizeze astfel de review-uri pentru a scoate în evidenţă
teoriile / rezultatele lor;
§ este locul unde apar uneori idei noi, mai controversate, care
au mai puţin suport empiric;
(Petticrew & Robert, 2006)

7
Review-uri narative

§ au o contribuţie importantă la dezvoltarea de noi teorii şi

ipoteze, dar nu la testarea acestora;
§ sunt instrumente educaţionale utile pentru că prezintă
sintetic, într-o manieră uşor de citit starea actuală a unui
domeniu;

§ Astfel de review-uri sunt publicate în jurnale destinate,

numere speciale sau în cărţi editate;

§ Review-ul narativ nu este considerat o metodă de

cercetare.
8
Dezavantaje ale review-urilor narative

• Bias-uri în selectarea studiilor şi a informaţiilor prezentate:

e.g., cele pe care autorul le consideră ca fiind mai relevante,
mai interesante, sau ca fiind cele mai riguroase metodologic;

• Lipsa de replicabilitate;

• Subiectivitatea în prezentarea datelor poate avea costuri mari

întrucât studiile ulterioare ar putea să testeze ipoteze
nefondate.

• Ajung cu greu la concluzii foarte clare care să poată fi

implementate în practică sau deciziile politice, uneori în ciuda
unui număr mare de studii pe care îl analizează:

„[…] most review studies traditionally have not concluded with

resolution, but with a call for more research on the question.” 9
(Hunter & Schmidt, 2004 p. XXVII)
Review-uri sistematice

• Un review sistematic încearcă să sintetizeze toate datele

empirice pe o anumită tematică care îndeplinesc un set de
criterii prestabilite;
§ au obiective clare şi criterii de includere a studiilor;
§ folosesc o metodologie explicită şi replicabilă;
§ încearcă să identifice toate studiile care ar putea să
îndeplinească criteriile de eligibilitate;
§ oferă o prezentare sintetică a caracteristicilor studiilor incluse
în analiză şi a rezultatelor acestora;
§ o evaluare a calităţii studiilor care sunt incluse pentru a
identifica sursele de bias;

§ Meta-analiza este o metodă cantitativă care poate fi utilizată în

realizarea unui review sistematic.
(Higgins & Green, 2011 – Cochrane collaboration) 10
Review sistematic calitativ

• Implică caracteristicile sistematice în ceea ce priveşte

identificarea şi selecţia studiilor;

• Oferă o sistematizare a datelor / studiilor incluse în

analiză;

• Implică de multe ori analiză detaliată a aspectelor

metodologice ale studiilor.

• Analiza şi concluziile sunt descriptive, similar cu review-

urile narative; se apelează uneori le evaluatori multiplii
pentru a reduce bias-urile în etapa de analiză; 11
Review sistematic calitativ

Diehl, et al., 2012

Review sistematic cantitativ

• Păstrează criteriile unui review sistematic şi combină

într-o manieră statistică rezultatele studiilor individuale;

• Meta-analiza este un sub-tip care ia în considerare

mărimea efectului asocierii dintre variabile sau a
diferenţei datorate manipulării experimentale;
(Hunter & Schmidt, 2004 p. XXVII)

• Uneori poate apărea sub formă mixtă, implicând atât

aspecte cantitative cât şi calitative.

13
Review sistematic cantitativ

• Numără rezultatele semnificative şi cele nesemnificative

şi exprimă în procente;
§ e.g.: 30% din studii au identificat o corelaţie pozitivă
semnificativă, 20% nu au identificat o relaţie semnificativă şi
50% o corelaţie negativă semnificativă;

• Medie a valorilor p din studiile luate în analiză;

§ e.g.: p(1)=.05; p(2)=.01; p(3)=.03 => p(total)=.03;

• Calcularea lui z pe baza pragului de semnificaţie, apoi a

unui z mediu şi compararea lui la pragul critic;
14
Meta-analiza

• Are la bază indicatorii de mărime a efectului;

• Este standardul în sinteza datelor ştiinţifice pentru a ghida

practica şi politicile în domeniul sănătăţii şi alte aspecte
sociale;

• Permite testarea unor ipoteze precum şi evaluarea unor

aspecte cu caracter pragmatic (e.g., care intervenţie psihologică
este mai eficientă în cazul pacienţilor cu depresie);

• În funcţie de artefactele pe care încearcă să le corecteze, meta-

analiza poate fi de trei tipuri:
• fixed effect;
• random effect; 15
• psihometrică
Tipuri de meta-analiză

• Fixed effect vs. random effect models:

• distincţia dintre cele două are la bază asumpţia legată de
distribuirea mărimii efectelor în cadrul studiilor incluse în
analiză:
§ modelul efectului fix presupune că toate mărimile efectului
aproximează o singură valoare la nivelul populaţiei;
§ Eroare de eșantionare.

§ modelul efectului aleatoriu presupune că distribuţia mărimii

efectelor se distribuie aleator între diferite studii
§ Eroare datorată variaţiilor reale în mărimea efectului la nivel de
populaţie.

§ Ambele implică ponderarea mărimii efectelor în

funcţie dimensiunea eșantionului din fiecare studiu; 16
Tipuri de meta-analiză

• Meta-analiză psihometrică:
§ are în vedre corectarea altor artefacte decât cele datorate
erorii de eşantionare:
• erori de măsurare, ţinând cont de indicatorii psihometrici ai
testelor utilizate;

• erori de restricţie a amplitudinii în variabila

independentă/dependentă;

• dihotomizarea variabilei independente.

17
Tipuri de meta-analize în funcţie de tipul de date

• Meta-analiză pentru diferenţe dintre medii:

• Cohen’s d sau Hedges’ g;
• Pornind de la datele descriptive (medii şi abateri standard)
calculez mărimea efectului în fiecare studiu;

• Meta-analiză de corelaţii:
• mă interesează asocierea dintre două variabile;
• se foloseşte de obicei „r” ca indicator.

• Variante mixte:
• transform indicatori de diferenţe în indicatori ai asocierii.
18
Paşi în realizarea unei meta-analize

• Stabilirea cuvintelor de căutare;

• Stabilirea criteriilor de includere şi excludere a studiilor;

• Cătarea în bazele de date şi alte surse relevante;

• PychInfo;
• PubMed;

• Screening-ul studiilor pornind de la abstract;

• Parcurgerea integrală a studiilor şi excluderea celor irelevante sau care nu

oferă date suficiente;

• Codarea şi analiza studiilor care potrivesc criteriile de includere;

• Analize globale;
19
• Analize specifice şi analize de moderare.
Criterii de includere și excludere

• Poate exista și elementul „timeline” – la ce moment.

• Exemplu: studii care au au inclus pacienți cu depresie și

anxietate generalizată, care au primit o intervenție de tip
mindfulness, comparat cu placebo sau intervenții cognitiv 20
comportamentale, care au evaluat calitatea vieții la 6 luni
după intervenție.
Graficul PRISMA FLOW al procesului de selecţie

21
Graficul PRISMA FLOW al procesului de selecţie

22
Indicatori relevanţi

• Mărimea efectului globală;

• Intervale de încredere;

• Mărimea efectului pe indicatori specifici;

• Indicatori ai eterogenităţii;
Ø testarea moderatorilor se face pe baza acestor indicatori;
Ø Q statistics; I2.

• Indicatori ai bias-ului de publicare. 23

• Rosenthal’s Fail safe N; Trim and fill.
27
Concluzii

• Există trei tipuri de review:

• review narativ;
• review sistematic: calitativ şi cantitativ;

• Fiecare tip de review are avantajele şi dezavantajele sale, e.g.:

discutarea unor idei de cercetare inovative, dar fără
posibilitatea de a le testa în cazul review-urilor narative vs.
evaluarea unor ipoteze şi nivelul crescut de generalizabilitatea
al datelor în cazul meta-analizei;

• Meta-analiza este standardul sintezelor datelor ştiinţifice:

• are în vedere estimarea mărimii efectelor pentru variabilele de
interes;
• urmăreşte reducerea unor artefacte care ţin de eroarea de 31
eşantionare, sau alte surse, cum ar fi erorile de măsurare.
Vă mulţumesc pentru atenţie!

32