Sunteți pe pagina 1din 6

Colegiul Național ”Ana Aslan” - Școala

Postliceală Sanitară
Timișoara – Timiș

PROIECT
Rolul asistentului medical comunitar în
promovarea sănătății

Prof. Boba Corina


Elev: Badulescu Andrei-Marian
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru
oameni si sanatatea lor.

Sanatate publica ca stiinta si arta de a preveni imbolnavirile si de a prelungi viata isi organizeaza
eforturile in urmatoarele directii: controlul imbolnavirilor, educarea in vederea pastrarii igienei
personale, organizarea de servicii medicale si de nursing pentru stabilirea diagnosticului si aplicarea
tratamentului preventiv, dezvoltarea unui angrenaj social care sa poata asigura fiecaruia un standard
de viata adecvat in vederea mentinerii starii de sanatate si a cresterii duratei de viata a individului.

Scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de
functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la toate fiintele
omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de componentele sale
biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se ingrijesc de aspectele
complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).

Cel de al doilea concept major il reprezinta mediul, care include toti factorii care afecteaza oamenii
din interior si exterior. Indivizii pot reactiona in mod diferit fata de stimuli ambientali interni/externi.
Conceptul de mediu include de asemenea aspectele intelectuale, psihologice si interpersonale ale
individului care pot influenta reactiile ambientale.

Al treilea concept major sanatatea, poate fi privita ca fiind intr-o continua dinamica si schimbare. Ea
este dependenta de modul in care individul se adapteaza continuu la factorii de mediu si de stres.
Deoarece teoreticienii nursingului cred ca sanatatea este influentata de multi factori, definitiile date
acesteia sunt mai putin consistente decat cele, destinate celorlalte concepte.

Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind etapele
de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing.

Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea ei


profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru, colaborare complexa
cu clientul, familial, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent. Filozofia
nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala".

Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de


sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demnitate cu propriile infirmitati.

In urma analizei definitiilor de mai sus s-au desprins urmatoarele standarde pentru practica de
nursing comunitar:

1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si


sistematica.

2. diagnosticul de nursing deriva din datele culese.

3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.

4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.

5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de


sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.

6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.


7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a
nursei si a sa.

8. actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea


noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.

Integrarea

Una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte serviciile de


sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de psihologie
comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a
responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale cetatenilor precum
si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.

Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie
preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca
sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.

Formele nursingului

Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se
adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care
necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind
de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.

Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de
planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.

Regulile nursingului comunitar

Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a
activitatii de nursing comunitar:

1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de


ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor
de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate publica. 2.
Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.

3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din
programul de nursing.

4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele


economice, culturale, sociale din aria de referinta.

95. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.

6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti


integrale ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in
comunitate. 8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari
periodice privind de sanatate a comunitatii a familiei, a clientului.

9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a


echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si
obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru client si
comunitate.

10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de


ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.

11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu,


asistenta sefa, directorul de nursing)

12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua


pentru personalul de ingrijire.

13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.

ROLUL SI FUNCTIILE ASISTENTULUI MEDICAL GENERALIST IN COMUNITATE.

Functii:

- acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici,


pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala;

- transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul
de sanatate;

- membru al echipei de ingrijiri;

-dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare.

Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.

Codul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing, care consta
in :

*Promovarea / pastrarea sanatatii *Prevenirea imbolnavirilor *Restabilirea/restaurarea sanatatii


*Inlaturarea suferintei

Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si colectivitatilor , activitatea asistentului
medical fiind in interrelatie cu a celorlalti profesionisti din sanatate .

Toate aceste aprecieri subliniază evoluţia conceptului "îngrijirilor de sănătate" de-a lungul timpului şi
adaptarea acestuia la principiile de organizare actuală a sistemului sanitar, urmărind în principal rolul
asistentului medical:

• asistentul medical reprezintă un element important al echipei medicale;

• asistentul medical desfăşoară o activitate autonomă, cu competenţe bine stabilite;

• activitatea medicală nu vizează doar tratarea eficientă a îmbolnăvirilor, în prezent accentul se


pune pe prevenirea bolilor şi promovarea stării de sănătate;
• rolul asistentului medical intervine atât în îngrijirea individului cât şi a comunităţii
(promovarea

sănătăţii, educaţia pentru sănătate).

Elementele practicii sanatatii comunitare:

1. Promovarea unui stil de viata sanatos.

2. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte.

3. Promovarea recuperarii.

4. Sprijinirea serviciilor comunitare. 5. Susţinerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii.

6. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor.

Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general
de sanatate, scopuri si obiective clare, integrarea cetăţenilor in servicii pentru intreaga comunitate,
familia ca unitate de baza, promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate, implicarea familiei si
indivizilor in luarea deciziei, aprecierea periodica si continua a starii de sanatate, buna pregatire a
asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform
recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse
comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si
asumarea responsabilitatii.

Rolul familiei

Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din grupul
familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi
a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare,
prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre
vizitele personalului de specialitate.

Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea (cresterea)
gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a
functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest timp de asistenta se
poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte institutii
comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat.

In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si


micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot fi
preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi
monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia sa.

Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic prin:

1) mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea,


rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana
asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile morale, credintele
religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.
2) Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul anterior
boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.

3) Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea patologica
actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor intelectuale si
emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia
de tutela juridica.

Esecuri

Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de
complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice
fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau
negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si
coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.

S-ar putea să vă placă și