Sunteți pe pagina 1din 156

EUGENIA RILEY

Atrac]ie
irezistibil`
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

TITUS NEGREANU.

ALCRIS
Capitolul 1

NICKIE STELLAR era furioas`.


Se plimba prin biroul avocatului, dup` ce recitise
scrisoarea pe care acesta tocmai o primise de la avo-
catul so]ului ei.
– La naiba! Jason contest` totul!
Azvârli hârtiile pe mas`, iritat` la culme.
– Nickie, lini[te[te-te! \ncerc` s-o potoleasc`
Don Amory cu glas ferm. Era un b`rbat zvelt de
treizeci [i ceva de ani, cu chelie [i cu un zâmbet
amabil.
Nickie se pr`bu[i \n fotoliul din fa]a biroului [i cu
degetele desf`cute \[i trecu mâna prin p`rul brunet
tuns scurt. Venise direct de la ora de gimnastic` [i, \n
pantalonii negri strân[i pe picior [i cu puloverul
imens, p`rea o [col`ri]` nostim` [i nu o femeie
matur` de dou`zeci [i [ase de ani. Fa]a rotund` cu

5
ochii negri str`lucitori, cu n`sucul cârn [i gura fru-
mos desenat` era tot atât de tinereasc` de[i exprima
vizibil furia intens`, abia re]inut`, a femeii scanda-
lizate.
– Nu-mi vine s` cred c`-mi face una ca asta, pufni
ea, \mpingându-[i cu un gest nervos ochelarii spre
r`d`cina nasului. Nu i-am cerut nimic, de[i a[ fi fost
\ndrept`]it`... doar l-am ajutat atât de mult \n
afaceri...
– Ar fi trebuit s-o faci, \nt`ri Don spusele ei.
– Tot ce pretind este doar ceea ce am avut de la
\nceput... [i el contest` pân` [i asta. |mi vrea casa de
pe plaj`!
– Nickie, interveni Don r`bd`tor. Problema e c`
acea cas` este proprietate comun`. Ai dobândit-o
dup` c`s`torie...
– Am mo[tenit-o de la m`tu[a Grace, \l \ntrerupse
ea \nfierbântat`.
– {tiu. Dar ce-a[ putea s` spun? C` individul este
un tic`los... Mi se pare evident c` Jason nu vrea
divor]ul [i cred c` e cazul s` te previn c` partajul va fi
destul de complicat... |i vom da \ns` cu bine de cap`t,
\n cele din urm`.
– Nu vreau s` se ajung` la a[a ceva. A[ fi preferat s`
rezolv`m chestiunea \n lini[te, \n afara tribunalului.
Vreau ce e al meu, nimic altceva.

6
– Jason nu va accepta asta f`r` lupt`, r`spunse Don
cu ton profesional.
Nickie inspir` adânc [i r`mase o clip` nemi[cat`
evaluând perspectiva.
– Ei bine, dac` Jason va vrea s` ne b`l`c`rim, atunci
ne vom b`l`c`ri! exclam` ea hot`rât`.
Don o privi cu aten]ie, apoi continu` calm:
– Nickie, de[i nu este \ntru totul \n interesul meu,
m` simt obligat s` te \ntreb dac` tu e[ti sigur` c` vrei
acest divor].
– Absolut!
– O.K.! Nu mai insist. Te-am \ntrebat fiindc` impli-
carea emo]ional` a clientului...
– Da?
– ...da, câteodat` \n sufletul unei so]ii r`mân mai
multe sentimente decât vrea ea s` recunoasc` \n cali-
tate de client.
Nickie t`cu tulburat`, cu gândurile r`v`[ite...
„|n sufletul unei so]ii r`mân mai multe senti-
mente...”
Don \[i scutur` capul, aproape violent.
– Te-am sf`tuit s` n-ai nici un contact cu Jason,
acum \ns` cred c` s-ar putea s` fie nevoie s` vorbe[ti
cu el.
– Don, nu l-am mai v`zut pe Jason [i nici n-am mai
vorbit cu el... din acea noapte cumplit` de la spital.

7
Probabil c` el \nc` mai crede c` s-ar putea cumva stre-
cura \napoi \n via]a mea, dar sunt hot`rât` s`-l fac s`
simt` c` treaba e foarte serioas`.
Don \ncuviin]` din cap resemnat.
– Te \n]eleg. Ar fi bine s` \ncerci, totu[i, m`car un
telefon. Ce zici?
– Bine.
– ...{i anun]`-m` [i pe mine ce spune.
– Desigur.
Se ridicar` amândoi \n picioare [i Don zâmbi opti-
mist.
– |]i doresc succes [i... noroc!
– Mul]umesc, am nevoie. Nu sunt sigur` c` am
vreo [ans` cu Jason, dar pot s` \ncerc.
– |]i ]in pumnii...
Nickie \[i trecu peste um`r breteaua po[etei
imense [i ie[i din biroul avocatului.
PORNI MA{INA [i se \ndrept` spre locuin]a ei, din
cartierul vestic al Houstonului.
Ziua friguroas` de noiembrie era \n perfect` con-
cordan]` cu dispozi]ia ei. |n jur, cl`dirile \nalte erau
\nv`luite \n amestecul tipic de cea]` [i gaz de e[apa-
ment. Totdeauna Houstonul i se p`ruse un ora[ al
contrastelor. Pe cât era de mohorât [i deprimant, pe
atât de str`lucitor [i plin de promisiuni putea fi a
doua zi.

8
Nickie ajunse acas`. Mânc` imediat un sandvi[ [i
r`sfoi prin coresponden]`. Se a[ez` apoi pe canapeaua
alb` [i r`mase cu privirea la telefon. Sperase s` afle de
la Don c` se avansase cu divor]ul, [i \n loc de asta...
„Blestematul de Jason!”
Nu vorbise cu el de nou` luni. Desigur, el tele-
fonase [i-i trimisese flori, dar ea refuzase s`-i r`spund`
la telefoane [i-i returnase florile. Avusese nevoie de
aproape [ase luni ca s`-[i adune curajul s` porneasc`
divor]ul. Iar acum, Jason bloca totul.
|[i scoase ochelarii [i-[i frec` r`d`cina nasului. |nc`
nici acum nu era sigur` de ce se c`s`toriser`. |ntre
dinamicul Jason Stellar [i miniona Nickie Smith era o
nepotrivire evident`. Era \ns` sigur` oricum, c` se
\ndr`gostise de el din prima clip`...
|[i goni gândurile din acest teritoriu periculos [i se
str`dui s` se concentreze asupra prezentului. De ce se
\mpotrivea oare Jason mersului firesc al divor]ului? Nu
p`ruse niciodat` o persoan` r`zbun`toare. Atunci ce \l
motiva? Vina? |nc`p`]ânarea? Mândria? Frustrarea sexual`?
Nickie oft`. Via]a lor amoroas` fusese aproape
mereu agitat` [i f`r` \ndoial`, lui \i convenea s-o
g`seasc` acas` pe micu]a lui nevestic`, atunci când se
\ntorcea din lumea lui str`lucitoare [i plin` de farmec.
Dar acesta era un rol pe care ea nu mai voia s`-l joace,
mai ales dup` cele \ntâmplate...

9
Nickie strânse din din]i [i se \ntinse spre telefon.
Cu mâna tremur`toare, ridic` receptorul [i ap`s`
tastele numerice. |[i sim]i inima zvâcnind nebune[te
\n timp ce asculta semnalul sonor de la cel`lalt cap`t
al firului.
– Firma Stellar!
Nickie inspir` adânc [i-[i \nvinse tulburarea.
– A[ dori s` vorbesc cu Jason Stellar.
– Cine \l caut`, v` rog?
– Nickie Stellar.
Vocea centralistei deveni imediat mai pu]in indife-
rent`.
– O, da, doamn` Stellar! O clip`, v` rog! V` fac ime-
diat leg`tura.
Auzi vocea surprins` a lui Jason.
– Nickie?!
Disperat`, \[i sim]i \ndârjirea pr`bu[indu-i-se [i
\n]elese de ce-l evitase atâta timp. Dac` doar glasul lui
avea acest efect cum va fi \n stare s`-l \nfrunte perso-
nal?
– Nickie? Te sim]i bine?
– Bun`, Jason, reu[i ea s` articuleze cu glas stins.
– Vai, drag`! Ce surpriz` pl`cut`!
Indignarea \i \nt`ri curajul.
– Las` amabilit`]ile, Romeo! r`spunse ea mai ferm.
{tii prea bine de ce am sunat.

10
– |ntr-adev`r?
– A[ dori s` \ncetezi s` te mai opui indirect
divor]ului.
– Dar, draga mea, replic` el \ndat` cu ton blajin. Eu
nici nu vreau acest divor]. A[adar, cum s` nu m` opun?
Cuvintele „draga mea” \i zdruncinar` din nou argu-
mentele.
– Jason, este inevitabil!
– Din punctul t`u de vedere. Din al meu, este
inevitabil s` nu r`mânem \mpreun`.
– La naiba, Jason! |nceteaz` cu glumele! {tii c` n-ai
nici o [ans` dac` ajungem \n fa]a cur]ii.
– Atunci, d`-i drumul! S` mergem la tribunal.
Exasperat`, arunc` \n discu]ie chestiunea care o
deranja de fapt cel mai mult.
– Cum po]i contesta proprietatea mea asupra casei de
pe plaj`, de la Galveston? {tii bine c` mie mi-a l`sat-o
m`tu[a Grace.
– |]i imaginezi c` m-a[ putea desp`r]i de casa aceea
dup` tot ce am tr`it \mpreun` acolo?
Cu gândul la amintirile dulci pe care vorbele lui le
treziser`, Nickie t`cu mai multe clipe.
– Vreau ceea ce \mi apar]ine, insist` ea.
– {i eu!
– Dac` te referi [i la mine, s` [tii c` nu mai sunt a ta. Am o
alt` rela]ie. Chiar vreau s` m` m`rit cu el, min]i ea exagerând.

11
– Te-ai culcat cu el?
– Asta nu te prive[te!
– Nu uita c` \nc` e[ti so]ia mea, sublinie el agresiv.
{i dac` vrei s` ai cea mai mic` [ans` cu divor]ul `sta, e
mai bine s`-mi spui adev`rul.
Nickie ezit` gândindu-se la toate consecin]ele
r`spunsului. Evit` s` mint` \n continuare.
– Nu, nu m-am culcat cu el, de[i... M-am oprit
\nainte de adulter, chiar dac` tu n-ai f`cut-o.
– Nickie, niciodat` nu te-am tr`dat, se dezvinov`]i
el.
– M` faci s` râd.
– Nu, nu mint. T`cur` câteva clipe lungi...
Nickie, relu` el absurd discu]ia, hai s` ne \mp`c`m.
Uite, ne-am desp`r]it atât de brusc. Am fost \mândoi
atât de \ndurera]i de pierderea copilului, iar tu nici nu
m-ai l`sat s`-]i excplic...
– S`-mi explici? \l \ntrerupse ea livid`. S` explici c`
veneai la spital direct din patul altei femei?
– Nu m-am culcat cu Tracy, insist` el. De ce nu vrei
s` m` crezi?
Nickie pufni sarcastic.
– Cum s` te cred?! Parfumul pe care-l emana
c`ma[a ta nu era, sigur, al meu.
– {tii bine c` sunt \nconjurat tot timpul de femei.
|n afacerea pe care o am, este inevitabil.

12
– A[a cum spuneam, [i divor]ul este inevitabil.
– Nickie, acord` o [ans` \mp`c`rii, insist` el cu ton
rug`tor. Dac` nu va merge, promit s` accept divor]ul.
Oft`, derutat` la propunerea lui.
– {i... \n ce ar consta... \mp`carea?
– S` te \ntorci \n via]a mea!
– {i \n patul t`u?
– Desigur!
– La dracu’ Jason! r`bufni ea revoltat` trântind
receptorul.
R`mase o clip` n`ucit`. |[i mu[c` buzele [i izbucni
\n lacrimi.

STEPHANIE BURNS, secretara lui Jason Stellar, se


precipit` \n birou când \l auzi pe [eful ei izbind cu
putere telefonul.
– V` sim]i]i bine, domnule Stellar?
Jason era lâng` fereastr`. |ncruntat [i cu mâinile
\nfundate \n buzunare, privea cerul nervos. Vizibil
indispus, era totu[i extrem de chipe[. |nalt, blond, cu
ochi alba[tri, era imaginea perfec]iunii masculine cla-
sice.
Stephanie lucra la firma Stellar doar de câteva
luni [i imediat ce se angajase, \l considerase pe

13
patron deosebit de atr`g`tor. Acum circula zvonul
c` \n curând va divor]a [i deci devenea disponibil.
Jason se \ntoarse spre ea [i se str`dui s` schi]eze un
zâmbet.
– Totul e O.K. Scuz`-m` dac` te-am speriat.
– Eram doar \ngrijorat`. S` nu v` aduc ceva?
– Nu, mul]umesc. Se uit` la ceas. Uite, e deja dou`
[i jum`tate [i având \n vedere c` e vineri po]i s` pleci
s`-]i \ncepi weekendul.
– Sunte]i sigur?
– Nu mai avem nimic presant pentru azi.
– Perfect... \n acest caz... Porni spre u[`, apoi
ezitând se opri [i se \ntoarse. Domnule Stellar, \mpre-
un` cu câ]iva colegi, ne \ntâlnim disear` la un p`h`rel,
la mine \n apartament... Dac` nu ave]i alte planuri... a[
fi \ncântat` s` veni]i...
Jason ridic` o sprâncean`, pl`cut surprins.
– Dr`gu] din partea ta, dar... sunt ocupat.
Stephanie nu \ncerc` s`-[i ascund` dezam`girea.
– Regret, domnule Stellar... Distrac]ie pl`cut` \n
weekend!
– La fel [i ]ie [i... mul]umesc pentru invita]ie.
Jason se \ntoarse la birou [i se a[ez` cu un oftat \n
fotoliul de piele. Cu doi ani \n urm`, ar fi acceptat cu
pl`cere [i f`r` s` se gândeasc` prea mult la senti-
mente, ceea ce atr`g`toarea blond` tocmai \i oferise.

14
|nainte de a o \ntâlni pe Nickie nu-[i f`cuse niciodat`
probleme cu femeile, c`ci aproape toate \l g`seau
irezistibil. Ea f`cuse \ns` o excep]ie.
Fusese \ncântat s`-i aud` din nou glasul dup`
atâta timp. Conversa]ia promitea s` decurg` pozitiv
pân` când el stricase totul cu arogan]a [i preten]iile
lui prea gr`bite. Spera ca Nickie s` mai acorde o
[ans` c`sniciei lor [i procedura divor]ului \i oferea o
ultim` [i firav` modalitate prin care s` se mai aga]e
de ea.
|i era dor de ea, o iubea. Nu l-ar fi crezut dac` i-ar
fi spus c` \n tot timpul de când erau separa]i nu mai
fusese cu nici o femeie. Niciodat` nu-l credea. |[i pier-
duse \ncrederea \n el.
Cu o senza]ie de frustrare se ridic` [i se duse la bar.
Deschise dul`piorul [i se uit` la sticla de whisky
scump. De ce o p`strase neatins` \n tot acest timp? Ca
s`-[i dovedeasc` cât de tare era?
Jason v`zuse c`snicia p`rin]ilor s`i distrus`
de alcool prin transformarea tat`lui s`u \ntr-un
str`in agresiv [i a mamei sale \ntr-o martir` chi-
nuit` la extrem. Era con[tient c` b`utura jucase
un rol hot`râtor \n decizia lui Nickie de a-l
p`r`si [i tocmai de aceea nu mai b`use nici o
pic`tur` din acea zi, de[i fusese tentat \n multe
ocazii.

15
Ar fi crezut Nickie c` se schimbase realmente \n
atâtea privin]e? Ar fi crezut ea oare c` desp`r]irea \i
ar`tase cât de important` era ea \n via]a lui?
Probabil c` nu, reflect` el cu am`r`ciune, cu mâna
tremurând` \nchizând dul`piorul. Re\ntoarcerea la
vechile obiceiuri nu era o rezolvare, ar fi \nr`ut`]it
doar situa]ia. Ce s` fac` [i cum s-o conving`, acum
când nici nu mai voia s`-l asculte?

***

PESTE O S~PT~MÅN~, Don Amory o sun` pe


Nickie \n cursul dimine]ii, la serviciu.
– Tocmai am vorbit cu avocatul lui Jason. A[a cum
b`nuiam [i ne temeam, so]ul t`u nu cedeaz`. Din
p`cate, nu r`mâne alt` solu]ie decât tribunalul.
– La dracu’! explod` Nickie, tremurând deja la gân-
dul c` va trebui s` se \ntâlneasc` [i s` se confrunte cu
el personal.
– Nickie, dac` vrei divor]ul nu exist` alternativ`.
– Chiar nu g`se[ti nimic care s` m` scuteasc` de tot
circul `sta?
– Ai vorbit cu Jason?
– Da...

16
– |n]eleg c` n-ai ob]inut nimic. |n cazul `sta... dac`
e[ti decis` s` rezolvi problema f`r` lupt`, \]i sugerez s`
cedezi [i s`-i dai ceea ce dore[te.
– Asta \n nici un caz!

***

TOT RESTUL DIMINE}II, Nickie nu mai reu[i s`


fac` nimic. Unul din clien]ii ei urma s` fie verificat de
o comisie financiar` [i ea era incapabil` s` se concen-
treze asupra facturilor. Renun]` \n cele din urm` [i se
duse la fereastr`. Trecuse ora prânzului [i \n curând
programul se termina.
Cobor\ \n biroul lui Jim Murray [i-l anun]` cu scuze
c` nu mai putea s` se \ntâlneasc` cu el sâmb`t` seara.
Dezam`girea lui n-o afect`, \n starea de derut` \n care
se afla.
Se duse acas`, \[i puse câteva lucruri \n ma[in` [i se
\ndrept` spre autostrada care ie[ea din ora[. Trebuia
s` plece. Trebuia s` se gândeasc`, [i casa din
Galveston era locul cel mai potrivit pentru asta.

17
Capitolul 2

ERA APROAPE ora patru când Nickie ie[i de pe


autostrad` [i se \ndrept` spre partea de vest a insulei
Galveston. Casa m`tu[ii Grace se afla \n apropiere de
trec`toarea San Luis [i era construit` pe o platform`
sus]inut` de bu[teni \nal]i, deoarece terenul era chiar
la nivelul m`rii. Intr` pe aleea nisipoas` [i parc` sub
vili[oar`. Briza r`coroas` a golfului, cu miros de alge
[i pe[te, o \nv`lui \ndat` ce cobor\ din ma[in`. Nu
departe, plaja era m`turat` de valurile agitate, cu
creste albe, \nspumate.
Nickie \[i scoase din ma[in` bagajul [i pungile cu
alimente [i cl`tinându-se urc` treptele care duceau
sus, pe platform`. Se opri o clip` [i se uit` cu drag la
fa]ada vopsit` \ntr-un galben vesel, cu u[a [i obloanele
azurii.

18
|[i l`s` bagajele \n hol [i intr` \n camera atât de
familiar`. Pardoseala de lemn era acoperit` cu un
covor, iar \n fa]a [emineului metalizat era canapeaua
lung` cu perne de satin viu colorate pe care alt`dat`
f`cea dragoste cu Jason \n lumina pl`pând` a fl`c`rilor
din c`min.
Nickie \[i goni amintirile [i se apuc` de treab`.
Duse pungile cu alimente \n buc`t`rie [i-[i despachet`
lucrurile \ntr-unul din dormitoare. Apoi trecu cu aspi-
ratorul de praf prin toate camerele [i deschise
ferestrele pentru a \mprosp`ta aerul. F`cu focul \n
c`min [i \n cele din urm` \n fa]a lui, se a[ez` pe cana-
pea cu un p`h`rel de coniac \n mân`. Lâng` ea erau
ochelarii [i romanul pe care [i-l adusese. Sim]ea \ns`
c` nu se putea concentra s` citeasc`. Cu privirea fixat` spre
fl`c`rile juc`u[e asculta mugetul \nfundat al valurilor.
Avalan[a de \ntreb`ri chinuitoare \i reveni \n minte.
De ce i se opunea Jason cu atâta \ndârjire? Motivase
refuzul de a ceda casa de pe plaj` prin ata[amentul pe
care-l avea pentru clipele sublime petrecute aici \mpre-
un` cu ea. De[i nu voia s` se gândeasc` la acele clipe,
\[i d`du seama c` tocmai ele o readuser` aici. Se \ntreb`
dac` nu cumva, \n subcon[tient, ]inea \nc` la c`snicia ei
[i mai ales la acel prim an tumultuos \n care se iubiser`
cu atâta pasiune. |[i d`du seama c`-n adâncul inimii n-ar
fi regretat niciodat` c`-l cunoscuse pe Jason...

19
***

AVEA DOU~ZECI {I PATRU de ani când l-a \ntâlnit


pe Jason Stellar, \n urm` cu doi ani. Dup` ce-[i
ob]inuse diploma [i colaborase la o firm` modest` de
contabilitate, Nickie a reu[it s` ob]in` un post mai bun
la reputata firm` Hawkins [i Cunningham. Contractul
cu firma Stellar, pe atunci mic` dar cu perspective, a
fost una din primele ei realiz`ri.
Nu va uita niciodat` ziua \n care s-a dus la sediul
firmei lui Jason pentru a-l convinge c` Hawkins [i
Cunningham era firma capabil` s` fac` fa]` nevoilor con-
tabile crescânde ale firmei Stellar. Secretara lui blond` o
\ntâmpinase [i o condusese imediat \n biroul patronului.
– Sunte]i domni[oara Smith?
– Da, domnule Stellar!
Din primul moment, când a dat mâna cu el, Nickie
s-a sim]it fascinat`.
Jason Stellar era ne\ndoielnic cel mai fermec`tor
b`rbat pe care-l \ntâlnea \n via]a ei. |nalt, bine pro-
por]ionat, [i cu ochii alba[tri, avea un zâmbet
irezistibil. Era manierat [i prietenos. Nickie nu-[i ima-
ginase pân` atunci c` un b`rbat putea avea din]i atât
de albi [i perfec]i, p`rul atât de m`t`sos [i lucios, [i
genele atât de lungi [i de sexy.

20
Era evident un \ntreprinz`tor [i ascultându-l,
Nickie aflase c` pornind de la un mic magazin cu arti-
cole vestimentare de dam`, ajunsese rapid la re]eaua
Stellar, deja plin` de succes. A urm`rit cu uimire [i
admira]ie fiecare cuvânt al lui. Jason i-a explicat
aspecte [i detalii, cum eviden]a contabil` devenise
prea complicat` pentru serviciul de contabilitate pe
care-l folosise pân` atunci. Avea nevoie de un expert
\n contabilitate [i finan]e [i s-a interesat de preg`tirea
[i experien]a ei. Nickie i-a povestit cum a absolvit, cu
calificative foarte bune, Universitatea de {tiin]e
Economice din Texas [i despre cei doi ani de activitate
dinainte de a se angaja la actuala firm`.
– Sunt impresionat, a declarat el sprijindu-se de
sp`tarul fotoliului de piele. {tii, m` \ntreb dac` n-ar fi
mai bine, pentru a u[ura [i mai mult activitatea, s` anga-
jez un specialist contabil cu program complet. Ce-ar
spune Hawkins [i Cunningham dac` ]i-a[ face curte.
Cuvintele lui cu sens dublu, mai ales având \n
vedere tonul [i privirea, o f`cuser` s` ro[easc`. Se
dojenise imediat pentru prostie. Ce s` vrea acest
b`rbat superb de la neinteresanta Nickie Smith? Ar fi
râs cu siguran]` dac` ar fi [tiut c`, la cei dou`zeci [i
patru de ani ai ei, era \nc` virgin`. Secretara blond`
era precis numai una dintre nenum`ratele femei pe
care le avea f`r` \ndoial` la dispozi]ie.

21
– O, sunt sigur` c` v` putem rezolva problemele
f`r` s` ajunge]i la astfel de m`suri extreme, a r`spuns
ea f`cându-l s` chicoteasc`.
Era târziu dup`-amiaz` când au ajuns \n acest punct
[i Jason a invitat-o s` mearg` s` ia masa \mpreun`.
– Te rog! Trebuie s` pecetluim noul nostru partene-
riat... {i \n drum \]i voi ar`ta magazinul Galleria.
Nickie mai fusese \n acest magazin de câteva ori, dar
era altceva s` mearg` \nso]it` chiar de patron.
Vânz`toarele tinere \l salutau cu zâmbete largi [i cu priviri
pline de admira]ie. Degajat, Jason se plimba printre
raioane [i-i ar`ta lui Nickie inova]iile pe care le introdu-
sese \n prezentarea [i etalarea m`rfurilor. Manechinele
metalizate [i tuburile de neon curbate artistic puneau \n
valoare piesele de vestimenta]ie [i accesoriile recent
lansate la New York pentru sezonul urm`tor.
Jason a prezentat-o managerului [i asistentului lui
[i a discutat cu el câteva detalii \n leg`tur` cu mersul
vânz`rilor.
Au ajuns, nu peste mult timp, la Maxim’s, unul din
restaurantele elegante din centru. Jason flirta din ce \n
ce mai \ndr`zne] [i Nickie avea impresia c` inten]iona
s` o seduc`. Era surprins` c` o femeie m`run]ic` [i
slab` ca ea, cu fa]a rotund`, p`rul scurt [i cu ochelari
\l putea tenta.
Jason a luat-o de mân` [i a \ntrebat-o direct:

22
– Nickie, e[ti c`s`torit`?
– Nu.
– Atunci precis ai un prieten?
– Nici...
– Nu se poate!
– Ba da! Am fost tot timpul foarte ocupat`. M-a
interesat s` termin cu bine studiile s`-mi asigur un
viitor...
– Ah, da, \n]eleg! E[ti genul acela de de[teapt`
ambi]ioas` care absolv` [colile cu „magna cum lau-
dae”... Jason râdea dându-[i capul pe spate. Bine, dar
acum, ce faci \n timpul liber?
– Am ni[te prieteni cu care...
– Ni[te prieteni... a \ntrerupt-o el [i i-a strâns mâna.
Po]i s` mai accep]i unul?
– Da, de ce nu?! |[i sim]ea inima b`tându-i n`valnic
\n piept [i abia mai putea vorbi.
– Nickie, e[ti minunat`, i-a spus el direct dup` ce a
privit-o languros câteva clipe.
{i-au b`ut cafeaua [i [i-au terminat desertul [i
Nickie se gândea cu team` cum s` reac]ioneze
dac` Jason \i va face propuneri [i mai directe.
Spre surprinderea [i aproape dezam`girea ei,
Jason a redevenit foarte politicos [i a condus-o la
cl`direa firmei, parcându-[i Mercesul lâng`
ma[ina ei.

23
– Nickie, m-am sim]it grozav cu tine. Trebuie s` ne
re\ntâlnim cât de curând.
– De acord. Mul]umesc pentru tot. I-a \ntins mâna
[i s-a \ndreptat spre propria ma[in`.
|n cursul s`pt`mânii urm`toare s-au \ntâlnit
aproape zilnic, lucrând \mpreun` la elaborarea noului
buget anual. Au avut astfel prilejul s` se cunoasc` din
ce \n ce mai bine, atât profesional cât [i personal. |n
toate aceste \ntâlniri de lucru Jason se purta politicos,
dar deseori o privea insistent sau o lua de mân` [i o
strângea cu afec]iune. Nickie nu-[i f`cea iluzii,
b`nuind c` `sta era felul lui obi[nuit de a fi cu femeile,
dar când a invita-o la cin` vineri seara, a \n]eles c`
Jason era \ntr-adev`r atras de ea [i dorea mai mult
decât o rela]ie profesional`.
Au cinat la restaurantul Vargo, \ntr-un cartier select
al Houstonului. Au mâncat salat` de creve]i [i au b`ut
vin alb [i tot timpul Jason i-a vorbit numai despre pla-
nurile lui de a extinde afacerea \n Dallas [i \n San
Antonio.
– Acum c` e[ti familiarizat` cu situa]ia firmei, ce
p`rere ai despre o astfel de extindere? a \ntrebat-o el.
Era m`gulit` c`-i cerea p`rerea, c` avea \ncredere
\n punctul ei de vedere.
– Faptul c-ai reu[it s`-]i cl`de[ti o baz` solid` aici \n
Houston, unde este o concuren]` dur`, \]i permite s`

24
faci extinderea, dar capitalul adi]ional este absolut
obligatoriu. N-ar fi bine s` intri pe o nou` pia]` f`r`
fonduri suplimentare.
Jason a cl`tinat aprobator capul.
– {tiu! M-am gândit la asta. Rela]ia mea cu
bancherul este bun` [i nu cred c` ob]inerea finan]`rii
suplimentare va fi o problem`. |n schimb ob]inerea
amplasamentelor pentru noile magazine [i evaluarea
poten]ialului noilor pie]e poate fi palpitant`.
– |ntr-adev`r. E ca o aventur`.
– Nickie, n-ai vrea s` vii cu mine? Am nevoie de ajutorul t`u.
– ~`... [tiu eu...?
Era surprins` [i derutat`.
– Am nevoie de sfaturile tale, a insistat el cu sin-
ceritate, [i... \n plus... mi-ar face o deosebit` pl`cere s`
fii cu mine.
– Desigur... \n cazul `sta, sunt \ncântat` s` te ajut.
Jason a râs mul]umit [i amuzat de ro[ea]a din obra-
jii ei. A luat-o de mân` [i a strâns-o cu c`ldur`.
– Nickie, e[ti minunat`.
Au venit [i cafelele [i Jason a \nceput s`-i vorbeasc`
despre planurile [i perspectivele care se deschideau, dar
Nickie era prea tulburat` ca s`-l urm`reasc`. B`rbatul
chipe[ [i plin de energie din fa]a ei o subjugase deja. Era
hot`rât` s`-i d`ruiasc` virginitatea ei [i asta mai ales pen-
tru c` era primul b`rbat care-i spunea c` e „minunat`”.

25
Au p`r`sit restaurantul [i \nainte de a se urca \n
ma[in` Jason s-a oprit \n fa]a ei [i i-a mângâiat obrazul
cu vârfurile degetelor.
– Vrei s` vii acas` la mine pentru... a continua seara
asta superb`?
Nickie a \n]eles ce \nsemna invita]ia lui [i a r`spuns
f`r` ezitare:
– Da.
|[i amintea am`nun]it seara aceea.
St`teau a[eza]i lâng` foc [i sorbeau câte o
\nghi]itur` de coniac fin. Ascultau melodii cântate de
Elton John [i se priveau fix, \n ochi, ca \ntr-o trans`
magic`. |n starea de exaltare \n care ajunsese, Nickie
sim]ea c` va muri \n câteva clipe, dac` nu va fi
s`rutat`. Parc` ghicindu-i gândul, Jason i-a luat
paharul din mân` [i l-a a[ezat pe masa scund` din
apropiere. Cu un gest delicat i-a scos ochelarii [i i-a
pus lâng` pahar.
– |n toate filmele de dragoste vine un moment \n
care el scoate ochelarii iubitei, a [optit el cu glas tul-
burat. Ochii t`i frumo[i n-ar trebui s` se ascund` dup`
lentilele astea... {i guri]a asta...
Cu geam`tul surd, de durere, al unei a[tept`ri de
o eternitate, buzele li s-au \ntâlnit \ntr-un s`rut inter-
minabil. Cu mi[c`ri aproape incon[tiente Jason a
\nceput s`-i descheie nasturii bluzei [i curând mâinile

26
lui \i atingeau cu mângâieri tandre sânii [i coapsele,
sporind fiorii de dorin]` ce-i str`b`teau toate fibrele fiin]ei.
– Jason... Jason... nu!
– Trupul t`u delicat este adorabil, Nickie... draga
mea... te doresc atât de mult.
– ... {i eu te doresc, Jason.
|ntr-un vârtej de noi s`rut`ri, ultimele ei ezit`ri s-au
spulberat [i, cu mi[c`ri precipitate, Nickie i-a scos
c`ma[a [i s-a lipit, goal`, de pieptul lui musculos.
Apoi, \n câteva clipe s-au eliberat de tot ceea ce mai
r`m`sese din \mbr`c`mintea lor [i s-au l`sat s` cad` pe
canapea, unul lâng` altul, strâns lipi]i.
Buzele lui acaparatoare i se plimbau pe tot trupul,
azvârlind-o \ntr-un vârtej nebunesc de pl`cere,
neb`nuit` pân` atunci...
– O... da... iube[te-m`, Jason!
A urmat momentul sublim, electrizant [i dureros,
\n care l-a sim]it str`b`tându-i trupul cu vigoarea lui
masculin`, dezl`n]uit`. A scos un ]ip`t scurt [i ochii i
s-au umplut de lacrimile de fericire ale feminit`]ii
descoperite...
– Nickie... Iubita mea... am fost primul... |i s`ruta
ochii \nl`crima]i [i o privea nevenindu-i s` cread`.
– Da, dragul meu... Te iubesc!

27
A DOUA ZI de diminea]` au stat t`cu]i fa]`-n fa]`,
mâncând micul dejun.
– Te sim]i bine? o \ntreb` Jason \ntr-un târziu,
punându-[i palma protector peste mâna ei.
Nickie a \ncuviin]at doar dând din cap, de team` c`
dac` ar fi vorbit ar fi izbucnit \n plâns. Era sigur` c`-l
dezam`gise \n noaptea trecut`. Fusese totul atât de
\ngrozitor de rapid. {i ea \ns`[i era \ntr-un fel
dezam`git`. |i era clar c` nu era o femeie pasional`.
– De ce eu, Nickie?
{i-a ridicat privirea spre el [i s-a ambujorat u[or.
– Mi se pare c` ]i-am spus deja... Pentru c` e[ti
primul care mi-ai spus c` sunt minunat`.
Jason a schi]at un zâmbet nedumerit.
– }i-ai p`strat virginitatea dou`zeci [i patru de ani
[i deodat`, \ntr-o clip`, mi-ai d`ruit-o mie?
– Uite ce e, Jason! Am devenit prieteni apropia]i \n timp
relativ scurt, dar dac` ]i-e team` c-a[ \ncerca s` te oblig \n
vreun fel, s` nu-]i faci probleme. Nu-mi datorezi nimic!
Jason s-a \ncruntat, surprins de vorbele ei distante.
– Adic` n-am fost decât b`rbatul convenabil s` te
ini]ieze \n materie de sex?
– Cred c` amândoi am \nceput noaptea trecut`
treji [i cu ochii larg deschi[i!
Era pe cale s`-i r`spund` dar telefonul a sunat stri-
dent. Jason a smucit nervos receptorul.

28
– Alo?!... Da, Melissa!... Nu-]i pot spune acum ce va
fi disear`... Te voi suna eu mai târziu!
Au r`mas t`cu]i o vreme, privindu-se \n ochi
cercet`tori.
– De ce n-ai acceptat \ntâlnirea de disear` cu
Melissa... De fapt \nc` nu e târziu.
– E vorba despre o \ntâlnire de afaceri [i pot s-o
amân dac` a[a vreau a r`spuns el iritat.
– Jason, nu vreau s`-]i schimb via]a.
– Dar ai f`cut-o deja, \n noaptea trecut`.
– Te rog, Jason... Poate \ntr-adev`r noaptea trecut`
a \nsemnat ceva [i pentru tine, dar tu ai via]a ta, eu o
am pe-a mea [i... Cred c` e timpul s` plec.
– S` pleci? izbucni el furios. {i ce-ai de gând s` faci
acum c` te-am sc`pat de inconvenien]a virginit`]ii
tale? |]i vei g`si un altul cu care s` te...
Cuvântul vulgar a sunat nemilos ca o \njur`tur`.
Jignit` ea a ridicat mâna s`-l plesneasc`, dar mai rapid,
Jason a apucat-o de bra], a tras-o spre el [i a cuprins-o
strângând-o la pieptul lui.
– Nickie, iart`-m`!... Te rog, nu pleca! R`mâi cu mine!
Lacrimi de bucurie i-au umplut ochii \n timp ce era
str`b`tut` de un fior de fericire. El rostise exact cuvin-
tele pe care ar fi dorit cel mai mult s` le aud`. {i-a ridi-
cat fa]a spre el [i buzele li s-au \ntâlnit \ntr-un s`rut
lung, posesiv...

29
Capitolul 3

|N URM~TOARELE S~PT~MÅNI [i-au petrecut tot


timpul liber \mpreun`. Jason era prevenitor,
fermec`tor, pasional [i Nickie se sim]ea tot mai
\ndr`gostit` de el. Uneori totu[i se mai mira c` Jason
era interesat de ea.
|n scurt timp reu[ise s` centralizeze \ntregul inven-
tar [i procedurile de efectuare a comenzilor, alc`tuind
o nou` baz` de date pe calculator, pentru toate cele
trei magazine ale firmei. L-a \nso]it pe Jason \n
c`l`toriile pe care el le-a f`cut la Dallas [i San Antonio
pentru g`sirea amplasamentelor noilor magazine, iar
p`rerile [i sfaturile ei erau mereu luate \n seam`.
Apoi, \ntr-o zi, Jason a chemat-o s` se \ntâlneasc`
cu el la magazinul din partea de sud al Houstonului.
Condus` de o vânz`toare amabil`, Nickie l-a g`sit pe
Jason \n biroul lui, discutând cu o matroan` vârstnic`

30
[i cu o tân`r` manechin care nu purta decât sandalele
cu toc \nalt [i bikini. Atmosfera camerei era \nc`rcat`
cu parfumul greu al femeii dezbr`cate. Era un parfum
floral, care lui Nickie \i f`cea grea]`.
Pe un suport metalic atârnau pe umera[e dou`
rochii lungi, elegante de sear`.
– Ah, Nickie! Ai ajuns chiar la timp ca s` ne dai un
sfat. Ce crezi c` ar trebui s` poarte Tracy la urm`toarea
prezentare? M`tasea verde... sau taftaua ro[ie...?
Nicky s-a uitat lung la Tracy. Era o brunet` exo-
tic`, supl` [i provocatoare. A m`surat-o [i ea pe
Nickie cu ochii ei mari, farda]i intens, apoi [i-a
mutat privirea spre Jason [i l-a fixat de parc` ar fi
v`zut o pr`jitur` delicioas` pe care urma s-o
devoreze.
– A[ spune c` cea ro[ie i se potrive[te mai bine, a
murmurat Nickie f`r` s` fi reu[it s`-[i dep`[easc` stân-
jeneala.
– La fel am considerat [i eu [i Monica! a exclamat
Jason cu un zâmbet larg. A cuprins-o pe Nickie cu
bra]ul \n jurul taliei [i a ar`tat spre Tracy. Nu-i a[a c` e
superb`?
A urmat câteva complimente formale apoi Jason a
mai dat câteva dispozi]ii [i \n scurt timp au plecat.
Nickie era vizibil indispus` [i dup` câ]iva pa[i Jason
s-a oprit [i a \ntrebat-o:

31
– S-a \ntâmplat ceva, draga mea?
– A[ vrea s` [tiu dac` e[ti mereu \nconjurat de
modele dezbr`cate!
Jason a chicotit amuzat.
– Sunt \ncântat c` e[ti geloas`... {tii, avem deseori
prezent`ri de mod` la magazinele noastre [i când ne
str`duim s` g`sim ceva cât mai potrivit pentru fiecare,
ar fi ridicol s` le pun pe fete s` ias` de fiecare dat`
când se schimb`.
– Mi se pare firesc, l-a aprobat ea mu[cându-[i
buza. Nu mi-am dat seama pân` acum c` e[ti atât de
interesat [i de acest aspect al afacerilor tale.
– Sunt interesat de toate aspectele! Cum crezi c`
am reu[it s` aduc firma Stellar acolo unde este azi? A
luat-o de mân` [i [i-au continuat drumul. S` nu-]i faci
probleme... Cum \]i spuneam, e vorba doar de afaceri.
– Mi se pare c` \n cazul lui Tracy nu e vorba numai
de afaceri.
– Oh! Chiar a[a?
– Chiar a[a, judecând dup` cum se uita la tine.
– Nici n-am observat cum se uita la mine.
– Ai observat \ns`, parfumul ei. Pe mine una, m-a
dat gata! E groaznic!
– Da, e un amestec pe care-l folose[te mereu.
Au mai f`cut câ]iva pa[i, apoi brusc Nickie s-a oprit
din nou.

32
– Te-ai culcat cu ea?
— Nu fi ridicol`! a protestat el vehement.
– Spune-mi, te-ai culcat cu ea sau nu?
– Nu!
– Dar cu alte modele te-ai culcat!
Exasperat, Jason [i-a \ntors capul spre vitrina lâng`
care st`teau [i [i-a trecut mâna prin p`r.
– Ei bine, da! V`zând expresia ei \ndurerat` Jason
a \mbr`]i[at-o [i i-a [opti la ureche: Draga mea, nu
m-am mai culcat cu nimeni de când micu]a Nickie
Smith m-a sedus.
– Sedus?!... Eu te-am sedus?
– Da, stimat` doamn`!...
– {i modelele tale lungane, cu picioarele lor
lungi...?
– Picioarele tale se potrivesc perfect \n jurul taliei
mele. {i mai e o parte care...
– Termin`, Jason, \l oprise ea, jenat` de privirea
cercet`toare a câtorva trec`tori care-l auziser`.
Râzând Jason a pornit spre ma[ina lui urmat de
Nickie care, derutat`, s-a gr`bit s`-l ajung` din
urm`.
|n urma discu]iei purtate Nickie a \nceput s`-l evite.
G`sea tot felul de scuze pentru a se eschiva [i a amâna
\ntâlnirile cu el. Ori de câte ori hot`rârea ei sl`bea, \[i
amintea de c`snicia ratat` a p`rin]ilor ei. Ca [i Nickie,

33
mama ei fusese o fat` comun`, nu prea frumoas`. Se
m`ritase cu un agent imobiliar chipe[ [i dinamic care
era mereu pe drumuri, trezind astfel ne\ncredere [i
suspiciuni, probabil \ntemeiate c`ci când Nickie avea
doar paisprezece ani [i-a p`r`sit nevasta [i cei trei
copii fugind cu o alt` femeie. Dup` patru ani mama ei
s-a rec`s`torit cu un b`rbat modest dar potolit [i serios
[i de atunci via]a ei a fost fericit`. Asta \[i dorea [i
Nickie. {tia c` un astfel de b`rbat, serios [i sigur, i se
potrivea, [i nu o „atrac]ie fascinant`” trec`toare cum
era Jason Stellar.
{i totu[i s`-l scoat` pe Jason din via]a ei [i mai ales
din gândurile ei s-a dovedit mai dificil decât antici-
pase. Solu]ia era s` g`seasc` pe cineva cu care s` se
\ntâlneasc`, cineva care s-o fac` s`-l uite pe Jason. {i
n-a trebuit s` a[tepte prea mult.
Hank Stetson a intrat \n biroul ei \n calitate de nou
client. Era un texan veritabil, masiv [i greoi dar sim-
patic, a c`rui afacere cu petrol intrase \n declin cu
patru ani \n urm`. Acum \ns` se relansa prin câteva
contracte cu industria aerospa]ial`.
Din prima clip` Hank a numit-o „micu]a doamn`”
[i-i sorbea cu privirea fiecare cuvânt sau gest pe care-l
f`cea.
Curând a fost invitat` s` ias` \mpreun` pentru
prânz. Erau deja la desert [i la cafele [i Nickie râdea de

34
glumele lui când Jason a intrat \n restaurant. S-a
apropiat de masa lor zâmbitor, dar Nickie [i-a dat
seama c` de fapt era furios.
– Bun`, Nickie! Mi s-a spus de la birou c` te pot
g`si aici.
– {i de ce atâta grab`? Care e problema? a \ntrebat
ea fâsticit`.
– Nu vrei mai \ntâi s` mi-l prezin]i pe noul t`u pri-
eten? a continuat el calm.
Nickie a trecut \n grab` peste momentul penibil al
prezent`rilor formale [i a a[teptat explica]iile lui Jason.
– {tii, Hank, Nickie este o contabil` minunat` [i de
fapt de asta am n`v`lit a[a. Calculatorul nostru a [ters
din gre[eal` câteva fi[iere foarte importante [i avem
nevoie neap`rat de ea. Nu-i a[a c` nu te vei sup`ra
dac` te voi ruga s-o scuzi pe Nickie, care va pleca acum
cu mine?
– Stai pu]in, Jason! a \ncercat Nickie s` intervin`
necrezând nimic din povestea lui gogonat`.
– Nici o problem`! s-a gr`bit Hank s` \ncuviin]eze
cu naivitate \nduio[`toare. Noi tocmai am terminat
prânzul [i dac` la firma dumneavoastr`, domnule
Stellar, este o urgen]`...
– Da, da! Este mare urgen]`!
Fierbând de mânie Nickie s-a l`sat totu[i luat` de
bra] [i l-a \nso]it pe Jason.

35
– Ce-a fost mascarada asta? a \ntrebat ea dup` ce
s-a a[ezat \n Mercedesul lui.
– Nu \mpart cu nimeni ce e al meu a r`spuns el,
trântind portiera [i demarând \n tromb`.
– Cum \ndr`zne[ti s` presupui c` a[ fi o posesie a ta?!
– De ce m-ai evitat, Nickie! a continuat el ignorând
\ntrebarea ei.
– Am fost... ocupat`.
– Ocupat` cu el?
– E doar un client.
– {i eu am fost tot un client. Te culci cu el?
– Nu e treaba ta!
– La naiba, Nickie! Am fost un prost s` cred c-am
\nsemnat ceva unul pentru cel`lalt, a[a c` dac`...
Pneurile au scrâ[nit suprasolicitate de viteza exce-
siv` [i \n ultima frac]iune de secund` Jason a reu[it s`
evite tamponarea cu o alt` ma[in`.
– Nu!... a ]ipat Nickie \ngrozit`.
– Nu, ce?
– Nu, nu m` culc cu el!
Pân` \n apartamentul lui, n-au mai spus nici un
cuvânt. Nickie se sim]ea vinovat` totu[i [i nu
\ndr`znea nici m`car s` se uite spre el. Sim]ea c`-l
iube[te dar \i era team` de viitorul rela]iei lor. A[ezat`
\ntr-un col] al canapelei t`cea [i-[i strângea nelini[tit`
mâinile, Jason s-a apropiat [i s-a a[ezat lâng` ea.

36
– De ce ai fugit de mine? a \ntrebat el cu blânde]e
tr`gând-o u[or la pieptul lui.
– Pentru c`... te iubesc [i... [tiu c` nu vei fi al meu.
Lacrimile \ncepuser` s`-i umple ochii [i-[i
\ncle[tase dureros pumnii.
– Prostu]o! a alintat-o ei tandru.
A cuprins-o \n bra]e [i a \mpins-o \n jos pe canapea
\n timp ce-i s`ruta cu \nfocare ochii, buzele, gâtul...
Au f`cut dragoste cu disperare, pân` la epuizare, [i
au adormit unul \n bra]ele celuilalt.
Când s-a trezit, peste câteva ore, Nickie l-a g`sit pe
Jason vorbind la telefon.
– Ora [apte...! Foarte bine, a r`spuns el. Da, vom fi acolo!
Nickie l-a privit cu ochi somnoro[i.
– Unde vom fi la ora [apte?
– La aeroport. Zbur`m la Las Vegas s` ne
c`s`torim... Dac` e[ti de acord!
Dac` era de acord? Nickie a \nceput s` ]op`ie de
bucurie [i \ntr-o clip` s-a aruncat \n bra]ele lui, mai s`-l
d`râme. |l s`ruta fericit`, apoi s-a oprit o clip` [i i-a
spus cochetând:
– Jason, s` [tii c` nu trebuie s` faci asta doar fiindc`
ai fost primul...
– Draga mea, fac asta fiindc` te iubesc. Au \nceput
s` râd` ferici]i [i s` se \nvârteasc` prin camer` \ntr-un
vals ame]itor.

37
LA |NCEPUT, c`s`toria a fost ca un vis [i tocmai de
aceea Nickie se \ngrijora s` nu fi gr`bit lucrurile prea
tare. |n acele prime luni \[i petreceau tot timpul
\mpreun`. Nickie renun]ase temporar la postul de la
Hawkins [i Cunningham [i se dedicase total afacerilor
lui Jason.
Desigur, fiind \mpreun` dou`zeci [i patru de ore
pe zi, aveau dispute legate de o problem` sau alta,
dar \n final \mp`carea era dulce; \[i ajungeau unul
altuia.
Apoi, când Jason a decis s` deschid` magazinele
din Dallas [i San Antonio simultan cu extinderea
magazinelor din Houston, au \nceput problemele.
Nickie a obosit s` fie mereu pe drumuri [i \n plus,
cineva trebuia s` se ocupe de afacerile de acas`. De
asemenea a descoperit c`-i pl`cea s` se implice [i s` se
ocupe de partea interioar`, din spatele scenei, [i
detesta s` ias` la ramp`.
La \ntâlnirile cu presa [i cu reprezentan]ii pro-
duc`torilor, ca [i la prezent`rile publicitare, se eschiva
[i prefera s` nu-l \nso]easc` pe Jason. Toate aceste
\ntâlniri se \ncheiau cu cocteiluri sau dineuri [i Jason
\ncepuse s` bea din ce \n ce mai mult. Lumea \n care

38
se \nvârtea, anturajul [i companiile erau mai mult
feminine. Femei manageri, produc`toare, modele [i
cliente, \n cea mai mare parte femei frumoase care
ofereau destule motive de gelozie unei so]ii care
r`mânea acas`.
|ntr-o noapte, dup` moartea m`tu[ii ei [i
mo[tenirea casei de pe plaj`, Jason a venit acas`
mirosind puternic a parfum [i cu ruj de buze pe
gulerul c`m`[ii.
Nickie a sim]it c` ceva se frânge \n sufletul ei. F`r`
un cuvânt a ie[it [i conducând demen]ial s-a dus la
casa de pe plaj`. Nici n-a realizat c` el o urmase, decât
când s-a trezit cu el la u[` la câteva minute dup` ce
ajunsese ea.
Era livid [i abia putea s` vorbeasc`.
– Ce faci, ai \nnebunit? Puteai s` mori!
– {i ]i-ar fi p`sat?
– Ce \ntrebare! Cum s` nu-mi pese?... Ce s-a \ntâm-
plat?
– Ce s-a \ntâmplat? a pufnit Nickie fierbând de
indignare. Pata de ruj de pe gulerul t`u e un motiv
suficient de divor]...
– Oh, Doamne! Asta era!?... Am avut o \ntâlnire cu
Henry Lamont, un nou produc`tor de confec]ii.
Presupun c` \nso]itoarea lui a fost... pu]in exube-
rant`.

39
– Termin` cu minciunile!
– Nu mint deloc! {tii bine c` sunt \nconjurat de
femei tot timpul. S`rutul acela a fost perfect inocent,
\]i jur... Uite, dac` vrei, po]i s-o suni la hotel, o cheam`
Sally Gideon.
– Las`, las`! Poate c` acel s`rut a fost inocent, dar
altele...?
– Altele au fost doar ale noastre! Nickie se mai
potolise [i Jason s-a apropiat de ea [i a cuprins-o \n
bra]e. |mi pare r`u c` te-am f`cut geloas`, a [optit el [i
a s`rutat-o pe vârful nasului. S` [tii c` n-am nimic de
ascuns. Oricând po]i s` vii cu mine, chiar a[ fi \ncân-
tat!
– Nu pot fi cu tine mereu.
– Desigur... dar cu atât mai mult ar trebui s` ai
\ncredere \n mine.
– Voi avea \ncredere, Jason. De fapt... a[ dori s` fim
mai mult \mpreun`.
Jason a privit-o provocator printre gene [i-a
\nv`luit-o cu zâmbetul lui cuceritor.
– Acum suntem \mpreun`, a murmurat el la ure-
chea ei. {i cred c` e cazul s`-i dovedesc so]ioarei mele
geloase c` ce-i al ei este intact...
S-au iubit cu pasiune, pân` la epuizare, [i-n acea
noapte, Nickie a r`mas \ns`rcinat`.

40
***

JASON A FOST extrem de tulburat când medicul a


confirmat sarcina. Era \n preajma s`rb`torilor de iarn`
[i a urmat cel mai fericit Cr`ciun posibil. Timp de o
s`pt`mân` au fost ca la \nceput, \mpreun` clip` de
clip`, discutând, râzând [i f`când planuri [i
cump`r`turi pentru copil.
Apoi dup` Anul Nou, Jason s-a apucat din nou de
afaceri, sporindu-[i eforturile pentru a le pune la
punct. Noile magazine nu mergeau atât de bine pe cât
anticipase [i era necesar` tot mai mult supravegherea
lui personal`. Era plecat mereu [i de câteva ori a venit
acas` de la aeroport cu taxiul, aproape mort de beat.
Nickie era alarmat` dar spera ca lucrurile s` se
\ndrepte când magazinele vor fi fost puse la punct.
Târziu, \ntr-o noapte, s-a trezit cu Jason lâng` ea. O
strângea \n bra]e [i \ncerca s-o s`rute.
– Jason, nu! a protestat ea \mpingându-l. E[ti beat!
– Te doresc, Nickie! a insistat el apucând-o de bra]e
cu brutalitate.
– Nu, Jason! Nu suport a[a ceva!
S-a smucit [i a reu[it s` se elibereze.
Surprins de refuzul ei hot`rât, [i prea ame]it de
b`utur`, Jason a renun]at s` mai insiste, s-a \ntors pe-o
parte [i a adormit morm`ind.

41
A doua zi, dup` ce el s-a trezit complet din mah-
mureal`, Nickie i-a spus cu fermitate:
– Nu mai vreau s` te atingi de mine pân` când se
va na[te copilul! Ast`-noapte erai beat [i puteai s`-mi
faci r`u; [i mie [i lui...
– Te-am r`nit? a \ntrebat el cu glas sugrumat. P`rea
afectat de spusele ei.
– Nu, dar puteai...
– S`-]i fie clar, a ripostat el cu asprime, c` nu-]i voi
face niciodat` vreun r`u nici ]ie nici copilului.
A ie[it apoi trântind u[a \n urma lui.

***

DIN ACEA ZI a \nceput s` se \nstr`ineze. Jason nu


s-a mai atins de ea iar Nickie era prea mândr` ca s`
\ncerce o apropiere. De altfel nici nu prea avea când,
c`ci el continua s` bea [i s` lipseasc` de acas`, iar ea
\[i reluase vechiul loc de munc` de la Hawkins [i
Cunningham, astfel c` se vedea foarte rar cu Jason.
Era abia \n luna a treia de sarcin` când a pierdut
copilul. Era la serviciu când s-a pr`bu[it brusc de
durere. O coleg` a dus-o imediat la spital [i a anun]at-o
pe mama [i pe sora ei Meredith.
Jason a fost greu de g`sit; era plecat undeva, la o
\ntâlnire de afaceri.

42
A ap`rut [i el \ntr-un târziu, exact când Nickie era
dus` la chirurgie.
– Nickie, \mi pare r`u! Mergea al`turi de c`rucior [i
o ]inea de mân`.
– Am pierdut copilul, a reu[it ea s` articuleze cu
greu printre suspine.
– {tiu, am aflat, draga mea... Vom avea altul... Te
iubesc!
– {i eu te iubesc.
Atunci infirmiera s-a oprit s` deschid` u[a s`lii de
opera]ii [i Jason s-a aplecat spre Nickie [i a \mbr`]i[at-o.
Brusc, ea [i-a \ntors capul c`ci a sim]it \nbibat \n toat`
fiin]a lui mirosul gre]os al parfumului lui Tracy
Wright. Tot ce sim]ea pentru el a murit \n acel
moment, \mpreun` cu copilul pe care-l pierduse cu
pu]in timp \n urm`.
N-au mai comunicat dup` aceea decât prin avoca]ii lor.

***

O U{OAR~ B~TAIE \n u[` o smulse pe Nickie din


amintiri readucând-o \n prezent. |[i [terse \n grab`
lacrimile [i a[ez` paharul cu coniac pe mas`. Cu inima
b`tând nevalnic se gr`bi s` deschid` u[a. |n prag
st`tea Jason.

43
Capitolul 4

NICKIE |L PRIVEA ca hipnotizat`, cu respira]ia


aproape blocat`. |l avea \n fa]a ei, \nalt [i chipe[, la fel
cum [i-l amintea, la fel ca-n acea[i scen` care se petre-
cuse parc` ieri. Cu greu \[i reg`si cump`tul.
– Ce faci aici?
– Am b`nuit c` e[ti aici. Pot s` intru?
– Ar avea vreo importan]` dac` a[ spune nu?
– Ar avea.
P`rea ab`tut [i vulnerabil [i Nickie sim]i c` nu-i
putea trânti u[a \n nas a[a cum ar fi meritat.
– Poftim, intr`!
Jason se opri o clip` lâng` ea, se aplec` pu]in [i o
s`rut` pe obraz cu o atingere u[oar` [i scurt` din vâr-
ful buzelor. |naint` apoi \n camer` [i se opri \n fa]a
c`minului \ntinzându-[i mâinile spre foc.

44
Nickie observ` imediat c` el mai purta verigheta [i
sim]i un nod \n gât amintindu-[i c` a ei era acas`,
\ntr-o cutie cu alte bijuterii. Jason se \ntoarse spre ea
[i-i zâmbi non[alant.
– Ar`]i foarte bine.
Cuvintele lui reaprinser` mânia \n sufletul ei. |[i
\ndrept` umerii [i-[i ridic` fruntea.
– De ce ai venit, Jason?
– Nu-]i dai seama?
|n t`cerea care urm` se auzi mugetul \nfundat al
valurilor [i fo[netul focului \n c`min. |ntr-adev`r,
Nickie \[i d`dea seama de ce venise [i se temea c` nu
va avea destul` voin]` s` i se opun`. Lu` paharul [i
sorbi o \nghi]itur` de coniac.
– Vrei s` bei ceva, Jason?
– Nu, mul]umesc... n-am mai b`ut nici o pic`tur`
din ziua aceea... Dar tu po]i s` bei, chiar cred c` ai
nevoie. E[ti pu]in palid`.
Prezen]a lui o tulbura peste m`sur`. |l privea
frecându-[i mâinile deasupra focului [i iar i se p`rea c`
nu exist` un alt b`rbat atât de atr`g`tor.
Purta blugi [i un pulover pe gât care-i scotea \n evi-
den]` pieptul puternic. La tâmple \i ap`ruser` câteva
fire argintii [i cele dou` cute din jurul gurii i se adân-
ciser`. Cele nou` luni de desp`r]ire contaser`, se pare,
[i pentru el.

45
Cu un gest brusc Nickie \[i goli paharul [i se a[ez` pe canapea.
– Te ascult! rosti ea cu glas ferm.
Jason se \ntoarse spre ea [i o privi \n ochi.
– Era timpul s` ne \ntâlnim totu[i. Am venit s`
clarific ceva.
– A[a?!
– Nu m-am culcat niciodat` cu Tracy Wright.
– Cine s` te cread`, Jason? Ai venit la spital
duhnind de mirosul parfumului lui Tracy, pe când eu
z`ceam... dup` ce pierdusem copilul t`u... iar \n
privin]a ta...
Se uita \n jos spre mâinile care \i tremurau [i se
c`znea s`-[i re]in` lacrimile.
– Crede-m`, Nickie, n-am f`cut-o. {i dac` ai citit
vinov`]ie \n ochii mei... ei bine, m` sim]eam vinovat
fiindc` am fost tentat s-o fac... |n seara aceea am fost
la o \ntâlnire de afaceri urmat`, desigur, de o recep]ie.
A fost [i Tracy [i al]i câ]iva din personalul de la
Galleria. Spre sfâr[it Tracy mi-a f`cut avansuri [i...
Chiar atunci a sunat telefonul de la spital...
– {i dac` nu era acel telefon?
– Nu s-ar fi \ntâmplat nimic. Tocmai voiam s`-]i
spun c` m` str`duiam s` scap de ea când a sunat tele-
fonul.
Nickie râse ne\ncrez`toare. Se ridic` \n picioare [i
se opri \n fa]a lui.

46
– Asta este deci explica]ia ta? C` r`t`cirea ta n-a fost
fizic` ci doar mental` [i emo]ional`? Dar asta confirm`
exact \ndoielile mele \n privin]a ta.
– Tu despici firul \n patru, dar de fapt nu te-am
tr`dat. |n]elege c` \n perioada aceea beam, \ntr-
adev`r, prea mult. {i asta doar din cauza stresului pe
care-l suportam, \mpins de ambi]ia mea nebuneasc`...
Din p`cate nu mi-am dat seama c` pe acest traseu v`
pierdeam... [i pe tine [i pe copil... F`cu un pas spre ea
[i continu` cu glas rug`tor: Nickie, \ncearc` s` ne mai
dai o [ans`.
Nickie clipi [i-[i [terse ochii umezi]i de lacrimi.
– Nu pot, Jason... Nu mai am resurse s`-mi frâng
\nc` o dat` inima.
– Nu se va mai \ntâmpla asta, te asigur. De când
ne-am desp`r]it m-am gândit mult [i m-am schimbat.
{i \n plus, acum nu mai sunt nevoit s` c`l`toresc
atâta.
– A[ vrea s` te pot crede... Dar asta nu schimb`
prea mult problema. C`s`toria noastr` nu poate s`
mearg`; suntem prea diferi]i! Tu ai lumea ta str`luci-
toare \n care trebuie s` fii ambi]ios [i energic, iar eu
sunt o femeie prea comun` pentru tine... Nu, nu mai
pot risca!
Jason se apropie de ea [i-i puse cu blânde]e mâna
pe um`r.

47
– Spune-mi te rog, de ce ai venit aici?
– Poftim?
Tres`ri, surprins` de \ntrebare.
– Spui c` suntem nepotrivi]i? Dar nu-i a[a c` ai
venit adus` de amintire, de amintirea clipelor petre-
cute \mpreun` pe aceast` canapea?
Nickie oft` adânc [i-[i \ntoarse privirea. Nu putea
nega spusele lui.
– Poate c` a[a este... recunoscu ea [optind.
Jason se apropie de ea s-o s`rute dar ea \[i \ntoarse
capul [i-l \mpinse punându-i mâinile pe piept
– Las`-mi m`car amintirile... Vreau s` r`mân cu
ceva frumos din c`snicia noastr`.
Jason o privi dezam`git, cu triste]e \n ochi.
– S` \n]eleg c` totul s-a terminat?... Nu mai vrei
s`-mi oferi o [ans`?...
F`r` s` scoat` o vorb`, Nickie schi]` un gest nega-
tiv cu capul.
– Bine... atunci... voi pleca.
Am`r`ciunea din glasul lui o f`cu s`-[i \ntoarc` privirea
spre fl`c`rile din c`min, neputând s`-l vad` \ndreptându-se
spre u[`. Apoi \i auzi din nou vocea chinuit`.
– Ah... era s` uit. }i-am adus ceva.
Perplex`, Nickie se apropie de el. Jason scoase din
buzunar un mic carnet de conturi cu coper]i negre [i
i-l puse \n mân`.

48
– Ce-i asta? Bani?
– Când am aflat c` e[ti \ns`rcinat`, am deschis un
cont \n care am ini]iat un fond pentru copilul nostru...
pentru când va fi la colegiu. Cred c`... se cuvine s`-]i
r`mân` ]ie banii ace[tia.
– De ce faci asta? Vrei s` m` r`ne[ti?
– Nu, nu, nicidecum! Pur [i simplu nu [tiam ce s`
fac cu carnetul [i... n-am avut inim` s` desfiin]ez con-
tul.
Cu ochii \n lacrimi, Nickie se uita la carnetul
din mâinile ei, f`r` s` fie capabil` s` articuleze
vreun cuvânt. Jason se aplec` [i o s`rut` pe
obraz.
– La revedere, Nickie.
Când auzi u[a \nchizându-se \n urma lui, Nickie
]â[ni ca \mpins` de un resort [i se repezi dup` el.
– Jason, nu... Nu pleca a[a!
|n clipa urm`toare era \n bra]ele lui s`rutându-l
p`tima[. Crescând \n valuri, emo]ia \i cuprindea
\ntreaga fiin]` \n timp ce el \i r`spundea la s`rut`ri
\nfometat.
– Nickie, te iubesc! murmur` Jason printre lacrimi
[i s`rut`ri disperate. Nu se poate termina... mi-a fost
atât de dor de tine...
– {i mie...
– Am fost atât de singur...

49
– {i eu...
Tremurau amândoi când Jason a ridicat-o \n bra]e [i
a dus-o spre canapea. S`rutându-se f`r` \ncetare [i-au
smuls hainele unui altuia [i s-au aruncat cu patim` \n
vâltoarea care-i absorbea spre culmile de extaz ale
pasiunii \mp`rt`[ite...
Au r`mas strâns lipi]i mult timp, pân` când
sim]ul realit`]ii se trezi din nou \n mintea lui
Nickie.
– Of, Doamne! Ce-am f`cut, Jason? Nu trebuia...
– Taci! Nu spune nimic, \i porunci el cu blânde]e,
blocându-i cu bra]ul \ncercarea de a se ridica.
|ncepu s-o s`rute [i ea sim]i din nou c` se pierdea.
|i era imposibil s` se opun` [i cu aceea[i sete
neostoit`, se arunc` \n [uvoiul tumultuos al pl`cerii \n
care-l reg`sea pe el, iar [i iar...

A DOUA ZI diminea]a, pe la ora nou`, amândoi


erau \n buc`t`rie. Cu mi[c`ri nesigure Nickie f`cea
cafeaua iar Jason, \nc` neb`rbierit [i numai \n
blugi strâm]i, o privea cu gândul la noaptea tre-
cut`.
– Nu ]i-e rece?
– Nu; chiar am nevoie s` m` r`coresc...

50
Cu mâna tremurând` Nickie a[ez` c`nile cu cafea
pe mas`. Senza]ia nop]ii de dragoste, era \nc`
prezent` \n sufletul [i-n trupul ei, de[i ar fi vrut s` le
uite cât mai repede.
– Hei, scumpo, zâmbe[te [i tu pu]in! Mi se pare c`
noaptea asta a schimbat \ntrucâtva lucrurile...
– }i se pare... Poate pentru tine, nu [i pentru mine.
– Glume[ti?!... Nu credeam c` o femeie m` poate
dori numai pentru sex, nu numai vou`, femeilor, v`
displace s` fi]i folosite ca un simplu obiect.
Nickie nu-[i putu reprima un zâmbet amuzat.
– {i de ce nu? Când ai un corp ca al t`u...
– Vrei s` spui c` n-a fost decât o sl`biciune
trec`toare, o gre[eal` de moment?
Nickie oft` [i-[i trecut degetele prin p`r. Ar fi
preferat s` n-aib` aceast` conversa]ie tocmai acum.
– Jason... desigur, au r`mas \ntre noi ni[te senti-
mente [i o... atrac]ie fascinant`, dar... asta nu e destul
pentru a cl`di o c`snicie durabil`.
Nervos, Jason puse cana pe mas` f`când s` se verse
câ]iva stropi de cafea.
– Nickie, de ce nu vrei s` ne mai acorzi o [ans`?
|n]elege c` m-am schimbat!
– V`d c` tu nu \n]elegi cât de r`nit` am fost [i cât de
greu mi-am reg`sit echilibrul... Pentru tine e totul simplu.
Jason \[i \ntinse mâna [i o mângâie pe obraz.

51
– Ar fi \ntr-adev`r simplu s` ne \mp`cam [i s` te
\ntorci la mine.
– Nu, nu pot.
– Gânde[te-te, draga mea, am putea avea un alt copil.
– Nu mai vreau un alt copil de la tine.
– {i dac`... dup` noaptea trecut`, e[ti deja...
– O, nu!... Va s` zic` asta urm`reai?
– |]i jur c` nu!
– Jason, de ce m` chinuie[ti?
– Cum, nu ]i-e clar pân` acum? Vreau s` te \ntorci
\napoi la mine! Am nevoie de tine, nu pot tr`i f`r`
tine! Riscase, se apropiase de ea [i, luând-o de bra], o
tr`sese spre el [i o \mbr`]i[ase, irezistibil. Po]i s` spui
cu sinceritate c` noaptea asta n-a \nsemnat pentru tine
nimic?
Nickie \[i puse mâinile pe pieptul lui [i oft` adânc.
– Nu pot h`t`r\ nimic acum, sunt prea derutat`.
– Spune-mi m`car c` vrei s` consideri posibil s` ne
acorzi o nou` [ans`.
– Las`-mi un timp, s` m` gândesc...
– Bine, \ncuviin]` el radios, re\nsufle]it de
speran]`. {i... anun]`-m` dac`...
Nickie pufni [i-[i d`du ochii peste cap.
– Te voi anun]a... dac` va fi cazul.
Jason \ncerc` s-o s`rute dar ea \[i \ntoarse fa]a [i-[i
puse mâna pe buzele lui.

52
– }i-am spus, Jason, c` am nevoie de timp.
|ncepând chiar de acum!
– Sigur, sigur!
O trase totu[i, aproape brutal, spre el [i-[i lipi
buzele de gura ei \ntr-un s`rut lung, arz`tor. Alerg`
apoi \n dormitor [i Nickie \l auzi fluierând u[or \n timp
ce se \mbr`ca [i-[i aduna lucrurile. Dup` plecarea lui,
remase pe gânduri \ntrebându-se dac` nu cumva \[i
pierduse min]ile.

***

TIMP DE NOU~ zile agonizante, Nickie a[tept` s`


afle dac` era gravid` sau nu. {tia c` dup` pierderea
primului copil nu se putea pune problema unui
avort [i pe de alt` parte n-ar fi l`sat-o inima s`
[tearg` urmele nop]ii de dragoste nebun` tr`it` cu
Jason.
Se trezi \n a zecea diminea]` [i descoperi cu
u[urare c` nu r`m`sese \ns`rcinat`. Curând \ns` se
\ntrist` [i \ncepu s` plâng`. Cu toate c` se \ndoia c`
Jason se schimbase cu adev`rat, nu mai era atât de
ferm` \n hot`rârea ei de a divor]a, [i un copil ar fi ofe-
rit un motiv \n plus s` se \mpace. Voia totu[i s`-i

53
acorde [ansa pe care el o cerea cu atâta insisten]`. |l
sun` [i stabilir` s` se \ntâlneasc` duminic` dup`-
amiaz` \n parcul Memorial.
Era o zi luminoas` de noiembrie [i Nickie ajunse
pu]in mai devreme. Ap`ru [i Jason, fermec`tor, \n
blugi, jachet` de piele [i ochelari de soare foarte
moderni. P`rea tensionat, ner`bd`tor s` afle r`spun-
sul ei. O lu` de mân` [i pornir` pe alee printre pinii
care r`spândeau miros de r`[in`.
– Nu sunt \ns`rcinat`, \i spuse ea dup` câ]iva pa[i
f`cu]i \n t`cere.
Jason se opri [i f`r` s` fie dezam`git, a[a cum ea
se a[tepta, \[i scoase ochelarii, o privi \n ochi [i
zâmbi.
– Cred c` nu ne-am str`duit destul, glumi el.
– Probabil!
– Dar sper c` vom mai avea ocazia... Te-ai mai gân-
dit la noi?
– Desigur.
– {i?
– Am hot`rât s` renun] la divor]... dac` vei accepta
condi]iile mele.
– Condi]ii?! Ce condi]ii?
– Vom tr`i \nc` trei luni, pân` \n prim`var`,
desp`r]i]i, dar \ntâlnindu-ne de dou` sau trei ori pe
s`pt`mân`. {i dac` vom considera c` mariajul nostru

54
nu poate merge [i tu nu te-ai schimbat cu adev`rat, vei
accepta s` divor]`m \n lini[te, f`r` s` mai ai nici o pre-
ten]ie.
Jason, evalu` o clip` propunerea ei apoi ridic` din
umeri [i \ncuviin]`.
– O.K! De acord!
– Vreau s`-mi promi]i, Jason.
– Foarte bine, promit.
– Ne vom vedea, a[a cum am spus, dar asta nu
\nseamn` c` vom tr`i \mpreun`.
– Cum a[a? Nu se poate, protest` el zâmbind chi-
nuit.
– Jason, nu for]a lucrurile! Sunt atâtea altele de
clarificat...
– Bine, te \n]eleg, dar... vom mai vedea.
Jason zâmbi iar, parc` cu un gând ascuns, [i-i
mângâie obrazul cu vârful degetelor.

55
Capitolul 5

TRECUSER~ CÅTEVA zile de la ultima lor \ntâlnire


[i Jason se gândea la felul \n care evoluase rela]ia cu
Nickie dup` acea noapte \n care ea se \ntorsese \n
bra]ele lui [i-i oferise iar, dup` mult` vreme, clipele
sublime pe care nu le putea uita.
Ea \nc` nu avea \ncredere \n el [i-i \n]elegea
\ndoielile. Era con[tient c` trebuia s-o recucereasc` [i
pentru asta poate c` ar fi fost bine s` se \ntoarc` [i s-o
abordeze ca la \nceput, str`duindu-se s` nu mai
gre[easc`...
Se a[ez` la birou [i form` num`rul lui Nickie de la
firma Hawkins [i Cunningham.
– Bun` diminea]a, draga mea!
– Bun`, Jason, r`spunse ea cu reticen]`.
– E[ti ocupat`?

56
– A[tept un client care sose[te \n câteva momente.
– Ceva nu e \n regul`? Te aud indispus`.
– Sunt surprins`... Au trecut patru zile de când
ne-am v`zut [i suni abia acum...
– A, sunt bucuros c-ai num`rat zilele!
– Nu, dar... p`reai mai aprins... |n fine... de ce m-ai
sunat?
– Am o propunere. Ce-ai zice s` vii cu mine
duminic` la Galveston?
– Pentru ce?
– Am ochit un spa]iu care se \nchiriaz`, nu departe
de falez`. M` gândesc s` deschid un magazin acolo. Ce
spui?
– Un al [aptelea magazin? Nu-]i ajung [ase?
Jason chicoti.
– {tii filozofia mea \n afaceri. Cre[tere sau stagnare!
Eu prefer cre[terea. A[ vrea s` vii cu mine s` vezi locul;
[tii c` ]in mult la p`rerile tale.
Nickie t`cu câteva clipe reflectând.
– {tii, Jason, n-a[ vrea s` m` implic din nou \n tre-
burile tale [i \n plus, am foarte mult de lucru acum, la
sfâr[it de an.
– Nickie, nu e ceva care s` dureze mult. Mi-am
amintit \ns` perioada aceea când c`l`toream \mpre-
un`, când am deschis magazinele noi. Ce zile
fericite!

57
|ntr-adev`r, \[i amintea [i ea acele zile minunate \n
care erau tot timpul \mpreun`. De dragul acelor zile se
sim]i tentat` s` accepte.
– Bine, voi veni.
– Voi fi fericit s`-]i achit un onorariu pentru con-
sulta]ie.
– Nu fi caraghios. |]i ofer sfaturile mele ca... prieten`.
– Hm, ca prieten`! S` m` mul]umesc cu atât deo-
camdat`. Poate pe traseu vom schimba cuvântul pri-
eten` \n iubit`.
– Asta doar dac` voi fi [i eu de acord.
– M` voi str`dui s` fii!

***

SE TREZI duminic` palpitând de emo]ie [i


ner`bdare [i se apuc` cu aten]ie sporit` s`-[i fac`
toaleta. |n fa]a oglinzii, \n timp ce se farda, \[i d`du
seama c` era agitat` ca o [col`ri]` \naintea primei \ntâl-
niri. Mai ad`ug` câteva tr`s`turi de ruj pe buze [i ana-
liz` rezultatul final. Cu pielea str`lucind de
prospe]ime \n urma du[ului r`coros, cu p`rul [i ochii
negri [i cu contribu]ia ajut`toare a fardului ar`ta bine,
de[i nu s-ar fi putut spune c` era o frumuse]e. Era
con[tient` de asta [i se-ntreba a mia oar` ce g`sise
Jason la ea.

58
Observ` \n caseta cu bijuterii verigheta [i-[i aminti
c` Jason o purta pe a lui cu tenacitate. Avu o strângere
de inim` [i se sim]i o clip` tentat` s` [i-o pun`, dar
renun]` [i trânti capacul cutiei. N-o putea purta pân`
nu era absolut sigur` de normalizarea rela]iei cu el.
Mai arunc` o dat` ochii la oglinda din dormitor, s`
se asigure c` f`cuse tot ceea ce se putea, [i-[i puse
câteva pic`turi de parfum pe gât.
|nainte de ora stabilit` \l auzi pe Jason sunând la
u[`.
– Bun` diminea]a! E[ti superb`!
– Mul]umesc, murmur` ea \ncântat` de aprecierea
lui. Intr`, te rog. Sunt gata \ntr-o clip`.
Jason o cuprinse \n bra]e [i \nchizând ochii inspir`
adânc mireasma delicat` a parfumului ei.
– }i-l aminte[ti, nu-i a[a, [opti ea \nfiorat` de atin-
gerea lui.
Cum s` nu-[i aminteasc`? Era parfumul lui favorit
[i-n zilele acelea când se iubeau cu \nfocare turnase un
flacon \ntreg peste trupul ei gol...
– |mi place [i puloverul t`u. Este moale [i femi-
nin... ca tine.
Privind-o admirativ, Jason \i mângâia cu mâinile lui
fine bra]ele, umerii, sânii...
Telefonul sun` brusc, \mpr`[tiind fanteziile din
mintea amândurora.

59
– Alo? r`spunse Nickie precipitat.
– Bun`, Nickie? Ce faci?
Era Jim Mc Murray, colegul ei de la firm`.
– Bun`, Jim! Bine.
– Te invit s` lu`m prânzul \mpreun`. Am vrut s`-]i
spun \nc` de ieri dar [tii, am avut atâta treab` \ncât am
omis.
– |mi pare r`u, Jim... Tocmai plecam. Am alt pro-
gram...
Era stânjenit` c` era nevoit` s` vorbeasc` de fa]` cu
Jason [i \ncerca s` \ncheie cât mai repede discu]ia.
– Am putea cina \mpreun`, \nsist` Jim.
– Regret, nu pot... Vom vorbi la serviciu [i vom sta-
bili pentru alt` dat`, poate. La revedere!
Nickie oft` u[urat` [i observ` privirea plin` de
repro[ a lui Jason.
– Nu i-ai spus lui Jim c` suntem din nou \mpre-
un`?!
– N-am g`sit \nc` momentul... de altfel nu suntem
din nou \mpreun`!
– O, chiar a[a?... Ce se \ntâmpl`?
Nickie \[i trecu nervoas` o mân` prin p`r. Nu era
momentul s` \nceap` acum o discu]ie.
– Nu se \ntâmpl` nimic... Plec`m?
– Desigur... putem pleca. Doar dragul de Jim ne-a
re]inut, ad`ug` el sarcastic.

60
Coborâr` [i Jason \[i porni Mercedesul \n
vitez`. Era iritat [i nu \ncerca s` ascund` acest
lucru.
– ...{i, cum a trecut ultima s`pt`mân`? \ntreb` el
crispat.
– Am fost foarte ocupat`... a[tept cu ner`bdare
s`rb`torile, c`ci vom avea o s`pt`mân` liber`.
– Grozav! Poate vei g`si timp [i pentru mine.
Nickie \ntoarse capul f`r` s` spun` nimic [i regret`
c` adusese vorba despre vacan]`. Nu era sigur` c` va fi
dispus` s` \mpart` intimitatea [i lini[tea Cr`ciunului
cu el.
Brusc, \[i aminti cum tat`l ei \[i abandonase familia
chiar \nainte de Cr`ciun, când ea avea doar pai-
sprezece ani. |nv`]ase atunci o lec]ie important` [i
anume c` b`rba]ii chipe[i, cu succes la femei, sunt
deseori mincino[i [i \n[el`tori. Era oare \n
subcon[tient ne\ncrez`toare \n Jason tocmai din cauza
dezert`rii tat`lui ei? Poate.
Lâng` ea, Jason era atent la drum, dar nu putea uita
telefonul lui Jim. |n definitiv, Nickie era via]a lui [i
gândul c` ea flirta cu un alt b`rbat era o adev`rat` tor-
tur`. Era con[tient c` ea nu se \ntorsese pe deplin la el
[i asta doar din cauza ne\ncrederii. Putea oare s-o
recâ[tige? O dorea din tot sufletul [i era hot`rât s`
reu[easc`.

61
Capitolul 6

SE APROPIAU de Galveston [i intrar` pe [oseaua


care [erpuia pe marginea golfului cu apa albastr`
str`lucind \n razele soarelui. Traficul era pu]in aglo-
merat \n aceast` perioad` a anului. Nickie cobor\ gea-
mul lateral [i inspir` adânc aerul proasp`t cu iz de alge
[i sare.
Jason coti spre dreapta [i curând ap`rur` primele
case din ora[ul vechi. Treceau pe lâng` esplanada cu
palmieri gra]io[i iar de-o parte [i de alta, pe lâng` vile
\n stil victorian, conacuri somptuoase [i câteva biserici
de la \nceputul secolului.
Ajunser` \n centru [i Jason g`si un loc de parcare
pe o str`du]` lateral`. O luar` apoi pe jos prin zona
pietonal` elegant`, cu l`mpi pentru iluminat \n stil
vechi din fier forjat.

62
– Unde este cl`direa pe care vrei s-o \nchiriezi?
Sper c` nu mergem prea mult.
– Nu! E aproape! Nu departe de hotelul Tremont.
Dar a[ propune s` prânzim mai \ntâi, de[i este \nc`
devreme.
– Cum dore[ti. Mie \mi convine.
Intrar` [i se a[ezar` la mas` \n luxosul restaurant
Wentletrap. Când chelnerul veni s` ia comanda pentru
b`uturi, Jason nu ceru nimic altceva decât ap` mineral`.
– Chiar ai renun]at la b`utur`, remarc` Nickie
pl`cut surprins`.
– Am vorbit serios când ]i-am spus c` din acea sear`
nu m-am mai atins de nici o pic`tur`.
– {i cum de te-ai decis atât de ferm?
– Mi-am dat seama c` alcoolul e un du[man perfid
al familiei [i al meu personal, având \n vedere
antecedentele tat`lui meu, care ne-a chinuit cu viciul
lui.
– }i-a fost greu?
– Destul de greu... Am fost [i la câteva [edin]e psi-
hiatrice. Vezi tu, copil`ria noastr`, trecutul nostru
similar ar trebui s` ne fac` s` ne ag`]`m cu \ndârjire de
c`snicia noastr` [i s-o facem s` mearg` normal.
– |]i dau dreptate... Schimbarea major` de care dai
dovad` reflect` mult` maturitate din partea ta [i m`
bucur pentru tine... [i pentru noi.

63
Chelnerul le \ntrerupse conversa]ia, aducând felurile
comandate. |n timp ce mâncau, Jason \i povesti despre
schimb`rile pe care le f`cuse la firm`. Angajase personal
nou [i unele \ns`rcin`ri \n care era angrenat personal le
transferase subordona]ilor. Angajase [i un expert contabil
[i, spre surprinderea ei, Nickie sim]i o und` de regret.
Terminar` prânzul [i pornir` spre biroul firmei de
propriet`]i imobiliare pe care Jason o contactase \n
prealabil. Nickie nu schi]` nici un gest de protest când
el o lu` de bra] ca odinioar`.
O pereche de tineri c`s`tori]i veseli trecu pe lâng`
ei \mpingând un c`rucior cu un copil. Era o feti]`
dr`g`la[`, cam de trei luni, cu o bone]ic` cro[etat`,
roz, cu un pulovera[ [i boto[ei asorta]i. Nickie o privi
cu drag dar cu un zâmbet trist, apoi se uit` la Jason
care se \ncruntase [i-[i \ncordase mu[chii maxilarului.
Sim]i pe bra] strânsoarea degetelor lui.
– |ntr-o zi vom avea [i noi copilul nostru.
– Nu te gr`be[ti cu astfel de speran]e?
– Nu sugeram s`-l facem chiar \n dup`-amiaza asta,
\ncerc` el s` glumeasc`.
Nickie \ntoarse capul ca s`-[i ascund` \mbujorarea.
– {tii, Nickie, continu` Jason, cred c` perioada asta
de a[teptare pe care ai propus-o este binevenit` pen-
tru a ne examina gândurile, sistemul de valori [i pla-
nurile de viitor.

64
– Da, a[a este.
– De asemenea, cred c-ar trebui s` discut`m ce n-a
mers bine... {i-n privin]a asta pierderea copilului a
avut un rol important.
Nickie se sim]i lezat`. Se crisp` [i se opri \ntorcân-
du-se spre el.
– Dar asta n-a fost vina sau gre[eala mea!
– Nu m-ai \n]eles! Nu asta voiam s` spun. Am
citit \ntr-o revist` un articol scris de un psiholog.
Spunea c` pierderea unui copil de c`tre un cuplu
de tineri c`s`tori]i poate duce la distrugerea c`sni-
ciei lor. {i singurul remediu care o poate salva este
ca tân`ra so]ie s` fie din nou \ns`rcinat` cât mai
curând.
Vorbele lui r`scolir` dorin]e, nevoi [i a[tept`ri,
fiziologice [i emo]ionale, c`ci f`r` s` vrea pusese dege-
tul pe o ran` dureroas`.
– Sunt de acord cu ceea ce spui dar dac` a[ fi, s`
spunem, foarte curând \ns`rcinat`, n-ar rezolva pro-
blema noastr` \n \ntregime.
– B`rba]ii au tendin]a s` vad` lucrurile mai
simplist. Jason o lu` de mân` [i continuar` s`
mearg` agale. Ai avut impresia c` te-am \nvi-
nov`]it?
– Da... [i m-a durut, c`ci m-am \nvinov`]it prea
mult singur`. Mi-a fost destul.

65
– Te \n]eleg, am trecut [i eu prin asta. Nu trebuie
s` uit`m nici o clip` c` am suferit amândoi [i asta ne
leag` poate mai mult decât ne d`m seama.
Ajunser` la sediul agen]iei imobiliare. Agentul cu
care Jason fixase \ntâlnirea era plecat la mas` dar
l`sase cheile unui asistent.
Imobilul liber era \n apropiere. Era o cl`dire din
piatr` brun`, cu dou` etaje, adecvat` pentru un
magazin elegant. La parter avea vitrine largi interca-
late cu coloane legate \ntre ele prin arcade, iar la
primul etaj ferestrele arcuite ciudat \i d`deau o not`
extravagant`.
Jason se munci pu]in cu cheile dar \n cele din
urm` reu[i s` descuie u[a de la intrarea principal`.
Interiorul mirosea a mucegai [i praf. Nickie
remarc` imediat tavanele boltite sus]inute de
coloane zvelte care permiteau amenajarea unor
spa]ii de expunere a m`rfurilor \ntr-un cadru [ic,
de stil retro.
Explorar` pe \ndelete toate cele trei niveluri [i
spa]iul pentru birouri [i pentru depozitare din dos.
Jason avea \n ochi str`lucirea de surescitare pe care
Nickie i-o v`zuse de fiecare dat` când punea la cale
ceva [i sim]ea perspectiva succesului. Se oprir` [i
privir` \nc` o dat` \n jur \n compartimentul cel mai
spa]ios de la etajul \ntâi.

66
– |mi place, se pronun]` Nickie f`r` ezitare.
Arhitectura de mod` veche este fermec`toare [i va fi
un cadru foarte pl`cut pentru clientela ta.
– De acord, \mi place [i mie. Deja mi-am [i imagi-
nat c` vom pune cosmeticele [i accesoriile la parter. La
etajul \ntâi vor fi confec]iile [i la etajul doi lenjeria
intim`.
– Este bun` [i amplasarea. Este o zon` cu tra-
fic turistic intens, cu hotelul Tremont [i cu cele-
lalte magazine din apropiere. Va fi cu siguran]`
\nc` una din atrac]iile fascinante ale firmei
Stellar.
– Da, [i a[ vrea s` ne apuc`m imediat de treab` ca
s` deschidem de Sfântul Valentin.
– Dar asta este \n februarie! Abia dac` mai sunt
pân` atunci dou` luni. Nu crezi c` este o bucat` prea
mare de mestecat?
Se \ntoarse spre ea radiind, cu zâmbetul lui
str`lucitor.
– Putem s-o facem \mpreun`?
Nickie f`cu ochii mari.
– S-o facem \mpreun`?! Parc` tocmai spuneai c`
vrei doar s-auzi p`rerea mea.
F`cu un pas spre ea [i o \mbr`]i[` strâns.
– Iubito, am nevoie de tine trup [i suflet. {tii bine
ce echip` redutabil` eram.

67
Nickie se eliber` din strânsoarea bra]elor lui
for]ându-se s` nu se lase cucerit` de elanul lui molip-
sitor.
– E[ti hot`rât deci s` cumperi?
– Da!
– Hai, fii sincer [i recunoa[te c` erai hot`rât deja,
\nainte de a veni aici, nu-i a[a?
– Nu, nu! Aveam nevoie de p`rerea ta, crede-m`!
– O.K., te cred! accept` Nickie resemnat`.
Jason \[i arunc` privirea la ceas [i o lu` iar de bra].
– Ei bine, s` mergem s` vedem dac` persoana s-a \ntors.
Nickie se sim]ea derutat`. Pe de-o parte, Jason
demonstrase c` se schimbase, c` muncea mai pu]in [i c`
se l`sase de b`utur`. Pe de alt` parte se lansa acum din
nou \ntr-o alt` aventur` de parc` ar fi uitat c` tendin]a
lui de a se implica \n munc` pân` peste orice limite con-
tribuise \n mare parte la ruinarea propriei c`snicii.
|n biroul agen]iei \i primi agentul imobiliar. Sheila
Sampson era o femeie de treizeci [i ceva de ani, fru-
moas`, cu un p`r bogat, ro[cat. Purta un costum de
lân`, mulat provocator pe corp, [i r`spândea mirosul
unui parfum scump.
– M` bucur s` v` \ntâlnesc \n sfâr[it, domnule
Stellar, \i \ntâmpin` ea cu un zâmbet mieros. A]i venit
cu secretara? ad`ug` ea aruncând o privire indiferent`
spre Nickie.

68
– So]ia! O corect` Jason sec.
Sheilla \[i ridic` surprins` sprâncenele dar con-
tinu` s-o ignore pe Nickie. |ncepu s` prezinte cu
efuziune calit`]ile cl`dirii [i avantajele tranzi]iei, nee-
zitând s` ating` ca din \ntâmplare bra]ul lui Jason.
Nickie era sigur` c` oferea [i altceva decât
propriet`]ile imobiliare.
– Nu e nevoie s` v` str`dui]i s` ne convinge]i, o
\ntrerupse Jason spre satisfac]ia lui Nickie. Ne-am
hot`rât deja!
– Splendid! exclam` Sheila aplaudând teatral
cu mâinile ei manichiurate. Trebuie s` celebr`m!
V` invit... desigur, \mpreun` cu so]ia, la un
pahar.
Jason se eschiv` stânjenit.
– V` mul]umesc, dar [ti]i... am dori s` trecem la
\ncheierea actelor.
Se apucar` de redactarea contractului [i sta-
bilir` detaliile de efectuare a pl`]ii iar \n final
Sheila le recomand` cu gra]ie câteva firme locale
capabile s` se ocupe de renovarea [i amenajarea
magazinului.
Ie[ir` [i Nickie sim]i c` ajunsese la limita r`bd`rii
de a o suporta pe agresiva Sheila Sampson.
– |mi pare r`u, Nickie, \i spuse Jason \n drum spre
ma[in`.

69
– A[a e când toate femeile te g`sesc irezistibil.
– Crede-m` c` sunt nenum`rate ocazii când e greu
de suportat [i asta a fost una din ele.
– |n cazul de fa]`... sunt tentat` s` te cred.
Se uitar` unul la altul [i izbucnir` \n râs. Nickie se
opri din mers [i deveni serioas`.
– Spune-mi, Jason de ce te-ai \ncurcat tu cu mine?
Se opri [i el \n fa]a ei [i o privi printre gene zâm-
bind [mechere[te.
– Fiindc` \mi placi a[a cum e[ti... Fiindc` e[ti sexy!
– Golanule!
|i puse o mân` pe piept s`-l \mping` dar el se
aplec` rapid spre ea s-o s`rute pe vârful nasului.

***

DRUMUL DE |NTOARCERE \l parcurser` \n t`cere.


Curând erau deja \n fa]a u[ii apartamentului ei [i
Nickie sim]ea o und` de regret c` \ntâlnirea cu Jason
se sfâr[ea. Parc` citindu-i gândurile, el o lu` de mân`.
– Nu m` invi]i \n`untru?
Urm` un moment de derut` \n care ea se for]` s`-[i
concentreze voin]a.
– Nu cred c-ar fi \n]elept din partea mea. Cum
]i-am spus, am [i câteva dosare cu rapoarte financiare
care m` a[teapt`.

70
Lucirea senzual` din ochii lui se stinse. |i ridic`
o [uvi]` rebel` de pe frunte [i f`cu un pas \napoi.
– M`car spune-mi c` ]i-a f`cut pl`cere [i c` am pro-
gresat... m`car cu pu]in.
– Mi-a f`cut pl`cere dar ar fi cam devreme s` trag
concluzii.
– Poate... te r`zgânde[ti totu[i.
– Jason, nu pot! Nu \nc`! Ne-am sim]it foarte bine
\mpreun` dar... nu for]a lucrurile.
El \i lu` cheile din mân` [i-i deschise u[a, apoi f`cu
o reveren]`.
– Prin]es`...pofti]i v` rog.
Nichie zâmbi amuzat`.
– |]i mul]umesc... R`mâne s` vorbim la telefon
s`pt`mâna viitoare.
O s`rut` pe obraz [i se retrase f`r` s` mai adauge
vreun cuvânt. Nickie intr` [i se \ntinse pe pat. Sim]ea
\nc` parfumul lui [i c`ldura buzelor lui pe obraz. Ar fi
fost frumos s` fi putut r`mâne \mpreun` \n conti-
nuare... Scuza cu dosarele fusese o exagerare. Se
ridic` oftând [i-[i porni televizorul.

71
Capitolul 7

|N PERIOADA URM~TOARE Nickie [i Jason s-au


\ntâlnit frecvent. Se apropiau s`rb`torile de iarn` [i
mai mul]i prieteni [i parteneri de afaceri i-au invitat la
petreceri [i recep]ii. Au fost [i la un concert [i desigur
au f`cut câteva c`l`torii la Galveston pentru lucr`rile
la noul magazin.
Nickie se str`duia s`-l \ntâlneasc` \n locuri [i \mpre-
jur`ri cât mai publice [i evita s` r`mân` singur` cu el
c`ci Jason o dorea cât mai mult iar ea nu era \nc` dis-
pus` s`-i cedeze de[i sim]ea c` pur [i simplu se
\ndr`gostea din nou de el. Voia \ns` s` r`mân` cu
mintea limpede [i \ndoielile ei c` acelea[i probleme ar
fi putut ap`rea dup` o normalizare deplin` a rela]iei
lor, nu se risipiser`. Ce-ar fi f`cut atunci când el, obse-
dat de afacerile lui, s-ar fi distan]at iar`[i de ea? Poate
c` acum era doar cuprins de euforia deschiderii

72
noului magazin [i se folosea de ea ca [i \n cazurile tre-
cute. Se temea c` o dat` deschis magazinul, \[i va
pierde interesul pentru ea [i o va p`r`si pentru o alt`
femeie, mai tân`r`, a[a cum f`cuse [i tat`l ei. Mai avea
nevoie de timp c` s`-[i risipeasc` \ndoielile [i s`-[i
recapete \ncrederea \n el.
Jason o sun` la birou [i o invit` s` cineze \mpreun`,
dar Nickie se temea s` petreac` seara singur` cu el.
|ns` [tiind c` are o \ntâlnire de afaceri aproape de
birourile firmei lui, \i propuse s` se vad` ca s` ia
prânzul \mpreun`. Jason accept` f`r` entuziasm
propunerea ei, c`ci sim]ea distan]a pe care Nickie se
str`duia s-o men]in`.
Nickie se preg`tea s` plece când telefonul sun` din
nou. Recunoscu imediat vocea surorii sale mai mari,
Meredith. Se sim]i vinovat` c` nu mai vorbise cu ea de
mult` vreme, de[i aceasta era gravid`.
– Ce faci, surioar`? Te sim]i bine?
– Desigur! Iart`-m`, eu ar fi trebuit s` te sun. Ce
face viitorul meu nepot?
– D` semne de ner`bdare.
– Se apropie data, nu-i a[a?
– Da, medicii spun c` va veni \n jur de 31 decembrie,
iar Richard sper` s` a[tepte pân` la 1 ianuarie ca s`
câ[tig`m premiul care se acord` primilor n`scu]i din an.
Râser` amândou` \nveselite.

73
– Cum merge divor]ul cu Jason? continu` Meredith.
Nickie t`cu derutat`. Unul din motivele pentru
care ezitase s-o sune pe sora ei era tocmai faptul c`
aceasta considera divor]ul o mare gre[eal`. Nu
voise s` mai aud` \nc` o dat` argumentele ei.
Acum \ns` situa]ia se schimbase \n oarecare
m`sur`.
– Divor]ul... a fost amânat. |ncerc`m s` ne
\mp`c`m.
– Bravo! exclam` Meredith \ncântat`.
– Nu te gr`bi cu concluziile. E doar o \ncercare.
– Ce \ncercare? Te culci cu el sau nu? Ai fi o proast`
s` n-o faci cu un b`rbat ca el.
– Vai, e[ti imposibil`! A[a vorbe[te o femeie \ns`rci-
nat` \n luna a noua?
Râsul zglobiu al surorii sale \i ar`t` cât de eliberat`
de reticen]e era Meredith.
– {tiu c` te-a r`nit, dar oamenii se mai schimb`...
Mai d`-i [i tu o [ans`!
– Parc` ai fi aliata lui. Nu cumva el te-a \ndemnat s`
m` suni?
– Nu fi ridicol`! Nu l-am mai v`zut [i nici n-am
mai vorbit cu el de când v-a]i desp`r]it... De fapt
te-am sunat \n leg`tur` cu Cr`ciunul. Mama [i Steve
ar vrea s` [tie dac` vei veni [i tu s`-l petrecem cu
toat` familia.

74
Nickie se sim]i vinovat`. |n ultimii ani Vivian [i
so]ul ei organizau reuniunea festiv` a familiei, la care
participau to]i cu bucurie.
– Sigur c` voi veni. Cum s` nu vin?
– Ai putea s`-l aduci [i pe Jason, \i suger` Meredith.
Nickie pufni tracasat`.
– Mere, e prea devreme s` [tiu dac` lucrurile vor
merge bine.
– Hai, las`! Doar n-ai de gând s`-l la[i singur de
Cr`ciun?
– Bine, m` voi gândi.
– Auzi, ce-ai spune s` ne vedem s` lu`m prânzul
\mpreun`? Poate sâmb`t`?
– De acord... Vorbim s` stabilim unde ne vedem.
– O.K. |i anun] pe mama [i pe Steve c` ve]i veni. Te
s`rut. Pa!
Nickie r`mase u[or tulburat`. Sarcina surorii sale \i
amintea de pierderea suferit` [i dori din suflet s` fie
al`turi de ea \n clipele dificile care urmau.

***

NICKIE PLEC~ la \ntâlnirea cu George Wilson [i


reu[i s` \ncheie un contract foarte avantajos cu firma

75
Wilson Engineering. George a fost impresionat de
planul ei de eficientizare a procedurilor contabile [i
chiar i-a oferit un post permanent. De[i flatat`, a
refuzat, spre dezam`girea lui.
Nickie p`r`si exaltat` biroul lui [i plec` s`-l
\ntâlneasc` pe Jason. |l z`ri a[teptând-o la locul sta-
bilit, \n restaurantul cu autoservire de tip
„Cafeteria”.
– Cum a mers \ntâlnirea? o \ntâmpin` el.
– Fantastic! Contractul cu o firm` prestigioas` ca
Wilson Engineerig va fi foarte bine apreciat de [efii
mei.
– Felicit`ri!
– Mul]umesc.
|[i luar` t`vile [i \ncepur` s` se serveasc` cu legume
marinate.
– S-a nimerit foarte bine c` am avut \ntâlnirea atât
de aproape de tine, nu-i a[a?
– A[ fi preferat s` mergem altundeva.
– Sunt foarte prins` azi, a[a c` e perfect pentru
mine.
Se a[ezar` la o mas` mic` lâng` un panou decora-
tiv [i \ndat` Nickie \l observ` pe George Wilson care,
cu tava plin`, c`uta o mas` liber`.
– O, Nickie! Ce \ntâmplare! Nu m` a[teptam s` ne
revedem atât de curând.

76
– |ntr-adev`r! George, f` cuno[tin]` cu so]ul meu,
Jason Stellar! el este George Wilson.
Cei doi b`rba]i \[i d`dur` mâna [i se salutar`.
– A[adar dumneata e[ti norocosul domn Stellar.
M`rturisesc c-am \ncercat s-o momesc pe Nickie...
oferindu-i o slujb`, dar... m-a l`sat cu buzele
umflate. P`cat, ar fi fost o comoar` pentru firma
noastr`.
– Chiar a[a?
Nickie se uit` la tava lui George.
– Dac` vrei, te rog ia loc cu noi, \i propuse Nickie
din polite]e.
– Mul]umesc, dar... m` \ntâlnesc cu câ]iva colegi
care trebuie s` apar`. V` doresc poft` bun`, mai
ad`ug` el [i se retrase spre o mas` liber`, mai mare,
din cel`lalt col] al s`lii.
Nickie gust` din pl`cinta cu carne, evitând privirea
mustr`toare cu care Jason o fixa.
– V`d c-ai avut un succes deosebit. Nici n-ai
pomenit c` ]i-a f`cut o ofert`... [i cred c` nu era numai
de afaceri.
– Nu voiam s` te sup`r. De altfel l-am refuzat.
– {i atunci de ce mai era nevoie s`-l invi]i s` se
a[eze cu noi? \ntreb` el iritat.
– Este un client important [i s-a purtat prietenos.
Am vrut s` fiu [i eu amabil`. Doar atât!

77
Pe lâng` masa lor trecu un angajat al lui Jason, care
se opri cu polite]e exagerat` \ncercând s` se bage pe
sub pielea patronului.
– Uf, vezi, de asta nu-mi place locul `sta! exclam`
Jason dup` plecarea lui.
– Las`, nu e grav. Spune-mi mai bine cum merg
lucr`rile la noul magazin.
– M-a sunat Phyllis ieri s`-mi spun` c` a g`sit
culoarea de mochet` pe care ai ales-o tu.
– A, grozav! M` bucur.
Era bucuroas` \ntr-adev`r, mai ales c` reu[ise s`-l
scoat` din starea de indispozi]ie.
– Dac` ai terminat de mâncat s` plec`m, propuse
el parc` ar`tându-i c` se \n[eal`.
– Da, putem pleca, accept` ea u[or dezam`git` c`
\ntâlnirea lor se termina astfel.
– Poate vrei s` urc`m la mine \n birou... s` mai
st`m de vorb`.
– Da, desigur. |mi pare r`u c` e[ti moroc`nos.
– A[ fi vrut s` fiu singur cu so]ia mea, dar mi se
pare c` e cam greu.
– O lu` de mân` [i o conduse spre birourile ele-
gante ale firmei Stellar.
– S` v` fie de bine, domnule Stellar, \i \ntâmpin`
surâz`toare frumoasa blond` aflat` la biroul
secretarei.

78
Jason observ` privirea \ntreb`toare cu care o fixa
pe Nickie [i se gr`bi s` clarifice situa]ia.
– Nickie, f` te rog cuno[tin]` cu noua mea secre-
tar`, Stephanie Burns. Stephanie? Ea este so]ia mea,
Nickie Stellar.
– So]ia?... repet` Staphanie surprins`. {tiam c`...
Scuza]i-m`. Reafi[` zâmbetul larg [i strânse u[or mâna
\ntins` de Nickie. Sunt \ncântat` s` v` cunosc, doamn`
Stellar.
– Spune-mi, te rog, Nickie!
– Cum a fost prânzul? \l \ntreb` ea pe Jason.
– Nemaipomenit! Jum`tate din clien]i erau
cunoscu]i [i au trecut pe la masa noastr`. Ai fi putut
veni [i tu s` m`nânci cu noi.
– Da... sigur, se bâlbâi ea ro[indu-se derutat`.
Netulburat, Jason o lu` pe Nickie de bra] [i o trase
spre biroul lui.
– Stephanie, vreau s` discut ceva cu so]ia mea câte-
va minute. Ai grij`, te rog, s` nu fim deranja]i.
– Am \n]eles, domnule Stellar.
Nickie se l`s` condus` dar avu timp s` observe
privirea suferind` pe care Stephanie o aruncase \n
urma lor. Jason \nchise u[a apoi \[i scoase haina [i [i-o
atârn` \n cuier.
– V`d c` ]i-ai schimbat secretara. Ce s-a \ntâmplat
cu Anne?

79
– Urma s` nasc` [i a hot`rât s`-[i \ntrerup` serviciul.
– Stephanie pare o \nlocuitoare excelent`. E tot
atât de ar`toas`.
– Aspectul este foarte important \n rela]ia cu
anumi]i clien]i pe care \i avem.
– S` nu spui c` nu [i pentru tine.
– Ce vrei s` spui? De obicei nu comentai angaja]ii
mei.
– A[a e, dar... E \ndr`gostit` de tine.
– Cine, Stephanie? Glume[ti!
– Deloc. Se vede \n ochii ei. P`rea distrus` când a
aflat cine sunt. S` nu-mi spui c` tu n-ai observat?
– Nu, n-am observat. M` preocup` altceva.
Jason \[i trecu mâna prin p`r, apoi \[i sl`bi
nodul cravatei [i descheie nasturele de la gulerul
c`m`[ii.
– De ce nu i-ai spus c` am amânat divor]ul?
– Pentru c` via]a mea personal` nu e treaba ei.
Cu pa[i fermi Jason se duse la u[` [i puse piedi-
ca. Se apropie apoi de ea, o lu` de talie [i o trase \n
jos spre fotoliul \nc`p`tor, unde o a[ez` \n poala,
lui.
– Ce faci, Jason? protest` ea surprins`. Doar nu vrei
s`...
– {[[t! U[a e \ncuiat` [i Stephanie nu-mi va face
leg`tura telefonic`, a[a c`...

80
Orice alte proteste devenir` inutile c`ci buzele lui
acaparatoare se lipir` de gura ei \n timp ce-i descheia
jacheta [i bluza [i-[i strecura mâna mângâindu-i
spatele [i umerii.
Nickie se l`s` moale \n bra]ele lui [i-i r`spunse
s`rut`rilor. Se for]` s` se smulg` din ame]eal`, \[i
\ntoarse capul [i inspir` adânc, apoi \i puse degetele
pe buzele \ntredeschise [i privi \n ochii lui lan-
guro[i.
– Pozna[ule! E[ti irezistibil... A[a faci [i cu
Stephanie?!
Jason se smuci \ncercând s`-i prind` degetele cu
din]i.
– Of, Nickie! Stephanie nu m` intereseaz`. Eu pe
tine te doresc.
|i scoase ochelarii de pe nas, \i puse pe birou [i
\ncepu s-o s`rute din nou, gemând \nfundat.
– Ce vrei, Jason? murmur` ea tulburat` de
vigoarea \mbr`]i[`rii lui, de mirosul trupului [i de
buzele lui.
– S` te seduc!
– Aici... \n fotoliu? chicoti ea.
– Nickie, nu mai pot... M-ai \nnebunit de atâta timp
chinuindu-m` numai cu strângeri de mân` sau
s`rut`ri... Crezi c` un b`rbat normal rezist` numai cu
astfel de aperitive?

81
– Nu, Jason, dar \nc` e prea devreme s`...
Nu reu[i s`-[i sfâr[easc` gândul c`ci Jason \ncepu
s`-i s`rute sânii. O \ntoarse spre el ridicându-i
genunchii [i tr`gându-i fusta \n sus spre talie.
– Vezi ce bine ne potrivim [i \nc`pem aici? gâfâi el.
Una ca Stephanie nu s-ar potrivi nici aici [i nici \n via]a
mea.
Nickie se ag`]ase cu bra]ele de gâtul lui [i-[i d`duse
capul pe spate, \mb`tat` [i prins` tot mai adânc \n
vârtejul pasiunii...
Telefonul zbârnâi asurzitor f`cându-i s` tresar` spe-
ria]i. Jason trânti o \njur`tur` [i smulse receptorul.
– Ce este? se r`sti el... Bine, f`-mi leg`tura!
Nickie \ncerc` s` se dea jos din poala lui dar el o
re]inu. Auzi [i ea vocea de la cel`lalt cap`t al firului [i
\n]elese c` era bancherul.
– A, grozav! exclam` Jason. E o veste excelent`,
Sam, \]i mul]umesc!... Vorbim cât de curând posibil. La
revedere! A[ez` telefonul \n furc` [i se uit` triumf`tor
spre Nickie. A fost aprobat` finan]area adi]ional`. N-o
pot certa pe Staphanie c` ne-a deranjat; [tia cât de
important` era vestea pentru mine... Apropo, unde
am r`mas? |i f`cu cu ochiul [i \ncerc` s` trag` de mar-
ginea chilotului.
– Opre[te-te, Jason! Te rog las`-m` s` m` ridic.
Trebuie s` plec.

82
– La dracu! De ce trebuia s` sune tocmai acum? Hai
se mergem undeva unde s` avem lini[te. M`car \n
weekend.
– Jason, nu \nc`. Nu m` presa!
Nickie se ridicase, \[i tr`gea fusta [i-[i \ncheia bluza
cu mâna tremurând`. |[i aranj` p`rul [i-[i netezi
jacheta.
– Nickie, mai avem nevoie s` discut`m.
– A[a e, dar o s-o facem alt` dat`. Acum chiar c` e
târziu. La ora dou` trebuie s` fiu la birou.
– Dac` nu vrei s` mergem \mpreun` \n weekend,
promite-mi m`car c` de Cr`ciun vom fi \mpreun`.
|l privi pe sub sprâncene ca [i cum ar fi evaluat
propunerea lui. Zâmbi [i cl`tin` aprobator din cap.
– Fie! Dac` vrei tu!
– Ura! chiui el bucuros ca un copil. Se repezi la ea
[i o s`rut` pe obraz.
Nickie \[i lu` geanta [i cu pa[i nesiguri ie[i din
birou, sim]ind [i ea o und` de regret c` telefonul
sunase.

83
Capitolul 8

LENTILE DE CONTACT, Meredith? Cred c`


glume[ti...
– Ba deloc. ~sta e cadoul meu de Cr`ciun pen-
tru tine. }i-am f`cut o programare la oftalmolog, ca
s` po]i s` le ai pentru \ntâlnirea cu Jason [i cu
familia.
– Dar [tii c` am \ncercat s` port lentile de con-
tact când eram \nc` adolescent` [i nu le-am supor-
tat.
– De atunci s-au f`cut progrese imense. Vreau s`
\ncerci lentile ca cele pe care le port eu [i-ai s` vezi c`
te obi[nuie[ti cu ele foarte rapid. Nu se poate s`-]i mai
ascunzi ochii `[tia frumo[i.
Nickie \[i umfl` obrajii [i pufni exasperat`.
– Bine, bine, am s` merg la oftalmolog de[i
ochelarii n-aveau ce s` strice. {ii bine c` din toat`

84
familia doar tu e[ti cu adev`rat frumoas`, fiindc`
semeni cu tata. Mack [i cu mine suntem mai... banali
ca mama, a[a c`...
– Vai, drag`, de ce tot insi[ti c` nu e[ti
atr`g`toare? Altfel cum crezi c` l-ai fi ag`]at pe Jason
Stellar?
Nickie \[i ridic` sprâcenele \n timp ce-[i amesteca
cu linguri]a ceaiul cu ghea]`. Erau a[ezate \n braseria
complexului comercial City Mall unde veniser` s`-[i
fac` cump`r`turile de sâmb`t`. Era lume mult` [i
larma vocilor se amesteca cu colindele care r`sunau
din difuzoare.
– Chiar c` nu [tiu ce-a g`sit Jason la mine, r`spunse
ea \ntr-un târziu.
– Te-a vrut pentru tine \ns`]i! Ar trebui s` fii con-
vins` de asta, mai ales dac` accep]i c` nu e[ti o fru-
muse]e r`pitoare.
– |n orice caz motivul major pentru care el m` vrea
din nou \n via]a lui este c`... ei bine, la pat ne potrivim
foarte bine.
– Pentru b`rba]i conteaz` mult asta, dar nu cred c`
e singurul motiv. Sexul este important dar nu e sufi-
cient pentru ca o c`snicie s` mearg`. Conteaz` [i
\ncrederea.
– Of, a[ vrea s`... s` pot avea \ncredere \n el. {i...
[tii bine cum a venit atunci la spital.

85
– Draga mea, dac` un b`rbat este chipe[ din cale-
afar`, nu \nseamn` neap`rat c` este un Casanova.
– {i ce zici de tata?
– A, asta era! Te gânde[ti mereu la el [i faci com-
para]ia, dar nu e corect s`-l blamezi pe Jason pentru ce
a f`cut tata... Apropo, s` nu uit. Mama are de gând ca
la \ntâlnirea familiei pe care o vom organiza \n
prim`var` când va fi [i botezul copilului, s`-i invite [i
pe tata [i pe actuala lui so]ie.
– Nu se poate! Dup` iadul prin care a f`cut-o s`
treac` \ntorcându-se [i plecând apoi cu poama aceea?
– Ei, Sandra nu e o poam`, de[i... ai dreptate c` din
cauza ei tata a p`r`sit-o pe mama. Dar cred c` dup`
atâta timp, mama consider` c` e momentul s` renun]e
la ostilit`]i. Oricum are [i el dreptul s`-[i cunoasc`
nepotul. {tii, via]a e scurt` [i... e mai bine s` \ngrop`m
securea r`zboiului.
Meredith ridic` din umeri [i-[i termin` b`utura
r`coritoare.
– Da, cred c` ai dreptate. Nickie oft` [i reu[i s`
zâmbeasc` apoi continu` cu un ton vioi: Uite, am ter-
minat [i eu. S` mergem acum c`ci vreau s` cump`r
câteva cadouri pentru viitorul meu nepot sau nepoat`.
– S` ne gr`bim atunci, aglomera]ia cre[te [i n-a[
vrea s` prindem ora de vârf. Haide!

86
***

FIDEL~ PROMISIUNII f`cute lui Meredith, Nickie


se duse la oculist \ntr-una din zilele urm`toare [i-[i lu`
lentilele de contact.
|n câteva zile se obi[nui cu ele. Ceea ce era mai
greu, era s` se uite \n oglind` [i s` vad` o alt` per-
soan`, c`reia \i lipsea aparen]a pronun]at intelectual`.
|ncepuse s` accepte [i ea ce-i spusese Meredith [i
anume c` era mai atr`g`toare decât credea, mai ales c`
surprinsese privirile mai multor b`rba]i care \ntorceau
capul dup` ea.
Cu Jason nu s-a v`zut \nainte de ziua ajunului de
Cr`ciun, stabilit` de comun acord pentru \ntâlnire.
Când Jason veni diminea]a la nou` [i jum`tate o g`si
gata, \mbr`cat` \n ni[te pantaloni albi de lân` [i cu un
pulover roz, pufos, din mohair.
– Hei, ar`]i nemaipomenit! E[ti numai bun` de
ag`]at \n pomul de Cr`ciun!
Nickie \l privi [i ea cu drag. |[i d`dea seama c` \i lip-
sise [i acum era \ncântat` s`-l revad`.
– Sunt gata, putem pleca.
– }i-ai uitat ochelarii.
– Nu i-am uitat. I-am l`sat. Port lentile de contact
pe care sora mea mi le-a f`cut cadou de Cr`ciun.

87
– Aha! Grozav! Ce surpriz`!
– Ce zici, cum ar`t? |]i place?
– M` tem c` nu pot fi de acord. Ar`]i prea bine,
\ncerc` el s` glumeasc`.
– Eram sigur` c` preferi o so]ie comun`, care s` nu
atrag` privirile, nu-i a[a?
Nickie \[i lu` geanta [i plec`.
|n ma[ina lui Jason, \n timp ce rulau cu pruden]`
prin traficul supraaglomerat, \ndreptându-se spre
complexul Galleria unde voiau s` fac` ultimele
cump`r`turi, Nickie relu` discu]ia.
– {i tata era a[a...
– Cum adic`?
– S-a \nsurat cu o fat` comun` pentru c` nu suporta
concuren]a altor b`rba]i, de[i el se uita dup` alte femei.
– |mi pare r`u c` gânde[ti a[a [i observ c` \nc` e[ti
marcat` de rela]ia cu el.
– Da, rela]ia mea cu el a fost \ncordat` de când [i-a
p`r`sit familia...
– }ine cont c` eu nu te-am p`r`sit niciodat`... Tu
m-ai p`r`sit pe mine.
F`r` replic`, cu ochii umbri]i, Nickie t`cu. Jason
avea dreptate [i totu[i o r`nise adânc. {tia c` se schim-
base dar oare mai putea s` aib` \ncredere \n el?
Jason intr` \n parcarea complexului [i dup` ce
g`sir` un loc liber coborâr` din ma[in`.

88
Capitolul 9

ERA ORA zece când intrar` \n complex. Pe scara


rulant`, ]inându-se de mân`, admirau nesfâr[itele
ghirlande de becule]e multicolore care coborau \n
cascade din tavan. La fiecare etaj erau brazi
\mpodobi]i, [i-n fiecare magazin atârnau ghirlandele
decorative. R`sunau colinde vesele [i atmosfera
s`rb`toreasc` \nc`lzeau sufletul tuturor
cump`r`torilor veni]i s` caute cadourile pentru cei
dragi.
Se oprir` mai \ntâi la magazinul lui Jason, c`ci el
avea ceva de vorbit cu managerul Claude White.
Nickie se amuz` de manechinele transformate acum
fantezist \n Mo[i Cr`ciuni echipa]i cu mantale ro[ii,
pantaloni bufan]i negri [i ochelari de soare. Se uit` la
cei doi b`rba]i prin[i \n discu]ie [i \n]elese c` Jason

89
f`cuse un efort dedicându-se ei \ntr-o zi \n care, cu sigu-
ran]`, prezen]a lui ar fi fost necesar` \n atâtea locuri.
Era un gest care trebuia apreciat.
Jason reveni al`turi de ea [i \mpreun` se oprir` la
raionul de tricotaje unde el cump`r` o vest` de lân`
pentru menajera lui.
– Se pare c` este vânzare foarte bun`, remarc`
Nickie v`zând mul]imea clien]ilor.
– Da, tocmai \mi spunea managerul c` va fi luna cu
cele mai mari \ncas`ri.
– Asta e bine, având \n vedere cheltuielile care
urmeaz` cu magazinul din Galveston.
Trecur` pe la alte raioane [i magazine [i cump`r`
cadouri pentru toat` familia. Jason o ajut` pe Nickie s`
aleag` o cutie cu specialit`]i pentru Steve [i o sticl` de
whisky de calitate pentru Richard, so]ul lui Meredith.
Se oprir` [i la magazinul de juc`rii c`utând daruri
pentru copiii lui Mack. Aici, un Mo[ Cr`ciun rotofei,
cu barba m`t`soas`, lua pe genunchi câte un prichin-
del pentru a-i asculta dolean]ele \n timp ce un fotograf
imortaliza momentul.
Jason admir` o clipa scena [i o \nghionti pe Nickie.
– Nu te duci [i tu s`-i spui ce-]i dore[ti?
|[i trecu bra]ul pe dup` talia ei [i-i f`cu cu ochiul
smechere[te, apoi se aplec` la urechea ei. Ce-]i
dore[ti, Nickie? [opti el tandru.

90
Ea \[i ridic` ochii spre el dar \ntoarse repede capul,
ne\ndr`znind s` spun` sau s` arate ce [i-ar fi dorit cel
mai mult ca rela]ia lor s` mearg` bine.
|[i luar` câte un sandvi[ [i-n timp ce-l mâncau \i
admirar` pe cei câ]iva patinatori care alunecau cu
gra]ie pe ghea]a patinoarului din zona de distrac]ii din
cadrul complexului.
Plecar` spre apartamentul lui Jason unde el avea de
gând s` prepare cu mâna lui tradi]ionala cin` de Cr`ciun.
Emo]ia o cuprinse pe Nickie când se v`zu din nou \n
fosta sa locuin]`. Sufrageria era a[a cum o [tia, elegant`,
cu un pronun]at aer masculin datorat canapelei [i
fotoliilor \mbr`cate \n piele neagr`. Bradul mic, pe care
Jason \l \mpodobise deja, ad`uga nota festiv`. Cu un an
\n urm` fuseser` ferici]i aici [i Nickie realiz` cât de mult
\i lipseau acele vremuri. Jason observ` starea ei melan-
colic`. Se apropie de ea [i-[i puse bra]ele pe umerii ei.
– |]i aminte[ti, Nickie?
– A trecut mult timp de când n-am mai fost aici.
Cu vârful degetului \i ridic` b`rbia [i o s`rut` pe
frunte.
– Prea mult. Ar fi timpul s` te \ntorci... Ce zici, vii
s`-mi ]ii de urât \n timp ce g`tesc?
– Desigur.
|n buc`t`rie, Jason \[i puse un [or] [i se apuc` s`
prepare umplutura pentru curcan. Ridicându-se pe

91
vârfuri, Nickie se uita peste um`rul lui cum t`ia
m`runt ]elina [i ciupercile, la care ad`ug` apoi
mirodeniile parfumate. Se uita la mâinile lui
\ndemânatice mi[cându-se ritmic [i precis preg`tind
tot ce era necesar [i \n cele din urm` punând tava la
cuptor. Observ` [uvi]a blond` care-i c`dea pe
frunte, bra]ele viguroase [i coapsele arcuite [i nu se
putu st`pâni s` nu se gândeasc` la clipele fierbin]i
petrecute cu el, clipe care \ncepeau s`-i lipseasc`
atât de mult.
– Deocamdat` am terminat aici, spuse el vesel
[tergându-[i mâinile cu un prosop. Pân` când se
coace curcanul s` mergem s` facem un focule] \n
c`min [i-apoi s` ne uit`m la televizor.
Curând fl`c`rile \ncepur` s` danseze \n c`min cu
lumina [i c`ldura lor pl`cut`. Tol`nit` pe canapea,
Nickie se uita la b`rbatul atr`g`tor care insistase atât
de mult s` petreac` Cr`ciunul cu ea. Frumuse]ea lui
fizic` era tentant`. Ce rost avea s`-l mai refuze? La ce
bun s` se mai aga]e cu atâta tenacitate de \ndoielile
ei? La urma urmei, \n ultimele s`pt`mâni el ar`tase
c` voia s` se schimbe [i c` era hot`rât s` fac` rela]ia
lor viabil`. De ce s` nu accepte bucuria s`rb`torii [i
pur [i simplu s` cread`, a[a cum f`ceau copiii pe
care \i v`zuse diminea]a fotografiindu-se cu Mo[
Cr`ciun.

92
Jason se a[ez` lâng` ea [i o lu` \n bra]e. Pe ecranul
televizorului se derulau imaginile unui film celebru
dar Nickie nu se putea concentra s` le urm`reasc`.
Prezen]a lui Jason \n acel loc \n care petrecuser` atâtea
clipe de neuitat era un afrodisiac puternic. Se ag`]` cu
mâinile de gâtul lui [i-l trase spre ea. Jason \i cuprinse
fa]a cu palmele [i-[i lipi buzele de gura ei. Nickie nu-[i
\n`bu[i geam`tul, pierdut` \n magia seduc`toare a
s`rutului lui.
– E[ti atât de frumoas`, [opti el mângâindu-i p`rul
cu tandre]e.
– Nu, nu sunt...
– Ba da.
|i scoase puloverul iar Nickie \i descheie nasturii c`m`[ii.
– Tu e[ti frumos, murmur` ea plimbându-[i vârful
degetelor pe pieptul lui musculos. Nu-mi puteam lua
ochii de la tine, acolo-n buc`t`rie.
– Am observat...
Se lipi de ea \n timp ce cu o mân` \i desf`cea catara-
ma pantalonilor.
Din buc`t`rie se auzi soneria cronometrului de la
cuptor [i amândoi izbucnir` \n râs.
– ... Salvat` de clopo]el! glumi Nickie.
– Doar pe moment. Trebuie s` stropesc curcanul
cu untur`, s`-l \ntorc pe cealalt` parte, a[a c` revin
\ntr-o clip`.

93
|n lipsa lui, Nickie \[i puse puloverul, \[i aranj`
p`rul [i se a[ez` \n fotoliu. Jason ap`ru \n pragul u[ii,
f`r` c`ma[`, cu p`rul ciufulit [i catarama pantalonilor
desf`cut`, mai sexi decât oricând. R`mase o clip` pe
loc apoi se repezi spre ea. Sprinten`, Nickie s`ri din
fotoliu [i alerg` spre sufrageria \n care masa festiv` era
deja aranjat`. |ncerc` s-o ocoleasc` dar, mai rapid,
Jason o prinse \n bra]e [i \ncepu s-o s`rute cu \nfo-
carea unui adolescent. Nickie \ncerca s` scape,
chicotind [i lovindu-l u[or cu pumnii \n piept.
– Ce-mi faci? Fii cuminte! ... M` perpele[ti [i pe
mine? Acu[i va suna din nou cronometrul... trebuie s`
ai grij` de curcan. Mai ai pu]in` r`bdare!
– Nu mai pot, Nickie! D`-l \ncolo de curcan, s` se
pr`jeasc` pân` nu mai poate!
– S` nu ne pripim, Jason. Unde-i mândria ta de
buc`tar gurmand?
– ... [i amant epicurean! ad`ug` el f`cându-i cu
ochiul. Ai dreptate, curcanul va fi gata imediat.
|ntradev`r, \n câteva minute erau a[eza]i la masa fes-
tiv` [i la lumina intim` a lumân`rilor mâncau faimosul
curcan aruncându-[i priviri dr`g`stoase [i zâmbindu-[i
cu sub\n]eles. Urmar` cafelele [i tortul de ananas [i \n
final Jason aduse o cutie mic` ambalat` \n staniol.
– Acesta este cadoul meu pentru tine, Nickie. La
mul]i ani! \i ur` el cu tandre]e.

94
– Mul]umesc, murmur` ea impresionat`. Cadoul
meu pentru tine este la mine acas`. Am s` ]i-l dau când
vom ajunge acolo.
– De acord, dar acum deschide-l pe-al t`u.
Nickie pip`i cutia \ncercând parc` s` ghiceasc` cu
degetele con]inutul ei. Desp`turi ambalajul [i deschise
cutia mic` de catifea.
– Vai, Jason! A costat o avere, exclam` ea sco]ând
br`[ara superb` de aur cu diamante str`lucitoare. Nu
trebuia s` cheltuie[ti atât de mult.
– Scumpa mea, este ceea ce meri]i! Lu` br`]ara din
mâna ei [i i-o prinse la \ncheietur`, apoi se aplec` [i o
s`rut` pe frunte. Acum, ce-ai zice s` ie[im s` ne plimb`m
pu]in, s` sim]im atmosfera s`rb`toreasc` a ora[ului?
– Da... dac` tu vrei, accept` ea u[or dezam`git` de
propunerea lui nea[teptat`.
– Du-te ia-]i haina, eu termin aici \ntr-un minut.
Nickie ie[i \n hol. S`ri speriat` \napoi, gata s` cad`
când deschise u[a dulapului se pomeni cu un urs alb
imens de plu[ care se rostogolea spre ea.
– Ah! Jason, ajutor! ]ip` ea \n timp ce se lupta cu ursul.
|l auzi pe Jason râzând \n spatele ei, mul]umit c`
surpriza \i reu[ise.
– M-am gândit s`-]i fac un cadou mai... a[a, ca pen-
tru feti]e cumin]i, [i mi-am amintit c`-]i plac animalele
de plu[.

95
– Doamne, cum m-am speriat! Dar cum a ap`rut
aici? Nu era când am venit.
– Bine\n]eles c` nu, chicoti el. L-am strecurat pe
furi[ când te-ai dus s` te speli pe mâini.
Abia acum Nickie reu[i s` se uite mai bine la urs, la
panglica ro[ie legat` la gât, la pieptul bombat [i la
labele rotunjite.
– Aa... E foarte dr`gu], dar e a[a de mare. Ce-o s`
fac cu el?
– Vei dormi cu el, dac` eu tot n-am voie...
– Poate nu va mai fi a[a... Nickie se lipi de Jason [i
el o \mbr`]i[`. E un Cr`ciun minunat! Sunt fericit` c`
suntem \mpreun`.
Jason \i mângâie obrajii [i o privi \n ochi.
– Nickie, vreau s` te \ntreb ceva: Ce ]i-ai dorit azi,
când ne uitam la Mo[ Cr`ciun?
– Am s`-]i spun... dar nu acum. Poate mai târziu,
r`spunse ea \mbujorându-se [i coborându-[i privirea.
Jason \[i puse mâinile pe umerii ei [i \ntreb` foarte serios:
– Atunci spune-mi altceva. De ce crezi tu c` m-am
\nsurat cu tine?
Nickie |[i mu[c` buzele, nepreg`tit` pentru o \ntre-
bare atât de direct`.
– ... |nc` nu sunt sigur`, recunoscu ea cu onestitate.
– Dar am dedus din spusele tale c` ai tu ni[te pre-
supuneri \n privin]a asta, presupuneri care nu-mi sunt

96
favorabile [i mai ales nu sunt reale. {i de-asta, a[ vrea
s`-]i spun, s` te fac s` \n]elegi ce \nsemni tu pentru
mine. A[ vrea s` m` crezi c` toat` energia pe care sunt
nevoit s-o consum cu afacerile mele are nevoie de un
punct de sprijin [i acest punct de sprijit tu e[ti. Ca eu s`
pot str`luci, am nevoie de stabilitate, de o femeie ca tine.
N-am nevoie de una ca Stephanie, care al`turi de mine
m-ar face s` m` risipesc. Tu e[ti stânca mea, Nickie, [i
nimic \n via]a mea nu poate merge bine f`r` tine.
Vorbea cu pasiune [i Nickie, cu ochii mari, \i sorbea
fiecare cuvânt.
– Of, Jason... oft` ea \nfierbântat` de vorbele lui. Te
iubesc [i te doresc atât de mult...
O lu` de mân` [i apucând ursul sub bra] o trase
spre dormitor.
– N-ai s` m` mai respingi?
– Nu, Jason!
– N-ai s` mai pleci de la mine?
– Niciodat`! Te doresc... Sunt a ta.
Nickie \[i sim]ea inima b`tându-i nebune[te \n
piept [i dorin]a explodându-i ca un foc de artificii \n
tot trupul. |i smulse c`ma[a rupând nasturii \n timp ce
el, cu mâinile ner`bd`toare, \i tr`gea puloverul [i pan-
talonii. O ridic` [i-[i lipi gura \nfometat` de buzele, de
pieptul [i pântecele ei [i strâns \nl`n]ui]i se pr`bu[ir`
\n vârtejul de fl`c`ri al pasiunii...

97
Capitolul 10

ERA APROAPE de prânz \n ziua de Cr`ciun când


Nickie auzi ca prin vis telefonul sunând. |ncerc` s` se
ridice [i-[i d`du seama c` era blocat` de bra]ul [i
piciorul lui Jason. Telefonul suna \n continuare, cu
insisten]`. Nickie se eliber` cumva [i se \ntoarse spre
cealalt` parte a patului dar aici d`du peste gr`mada de
plu[ \n form` de urs.. |[i amiti cum spre miezul nop]ii
Jason \l adusese \n pat [i propusese râzând s` fac`
dragoste \n trei. Telefonul sun` iar [i \n fine Nickie
ajunse la el [i ridic` receptorul.
– Alo?!
– Tu e[ti, Nickie? recunoscu ea glasul lui Meredith.
Am tot sunat la tine [i b`nuind unde puteai fi, am
\ncercat [i aici. Ce naiba face]i? Suntem deja to]i aici la
mama, prânzul e aproape gata, [i voi nic`ieri!
Nickie se uit` la ceas dezorientat`.

98
– Doamne, scuz`-ne, Meredith! Dormeam, nu
ne-am dat seama c`...
– Las`, las`, \mi imaginez eu ce-a fost acolo. Dar
gata! Scula]i-v` [i veni]i rapid \ncoace.
– Da... sigur, imediat. Cere-i scuze mamei din
partea mea [i... „La mu]i ani!“
– La mul]i ani, scumpo! Hai, gr`bi]i-v`!
Nickie puse receptorul la loc [i \ntorcându-se \ntâl-
ni privirea lui Jason. Se uita la ea printre gene, cu
capul sprijinit de bra].
– Bun` diminea]a [i „Cr`ciun fericit“!
O lu` de mân`, o trase spre el [i o r`sturn` pe
pern` \ncercând s-o s`rute [i s`-i mângâie sânii.
– Jason, Jason! Stai! Ai auzit, era sora mea. Toat`
familia s-a adunat deja! Trebuie s` plec... Se opri
ru[inat` dându-[i seama c` \nc` nu-i spusese nimic
despre asta [i nici nu-l invitase s-o \nso]easc`.
Elanul lui Jason se stinse \ntr-o clip` [i cu triste]e \n
ochi, o ajut` s` se ridice.
– Ai s` m` suni poate mai târziu, nu-i a[a?
Nickie \i observase reac]ia [i r`m`sese pe gânduri. Nu-l putea
abandona astfel, \ntr-o zi ca asta, dup` tot ce se \ntâmplase.
– Jason, \ncepu ea cu timiditate, ce-ai zice dac`...
Jason, te rog s` vii cu mine!
|n ochii lui se aprinse o scânteie de bucurie [i zâm-
betul \i \nflori pe buze.

99
– E[ti sigur`?
– Da, sunt sigur`. Cr`ciunul este o s`rb`toare a
familiei [i familia mea ar fi incomplet` f`r` tine.
– Of, Nickie, draga mea! Scumpa mea!
Cu lacrimi \n ochi o strânse la piept [i-i s`rut` cu
\nfocare buzele.
– S` ne gr`bim acum! Trebuie s` trecem pe la mine
s` m` schimb... [i s`-]i dau cadoul meu.

***

NU DUP~ MULT timp erau \n ma[ina lui Jason,


\ndreptându-se spre locuin]a lui Vivian. Pe bancheta
din spate erau \ngr`m`dite cadourile pentru fiecare
membru al familiei. La felicit`rile care erau ata[ate
Nickie ad`ugase [i numele lui Jason. Al`turi de
pachete era jacheta de piele foarte modern`, pe care
ea o cump`rase special pentru el [tiindu-i preferin]a
pentru ]inutele degajate, sportive.
Se uit` la fa]a lui Jason proasp`t b`rbierit` [i zâmbi
când observ` t`ietura fin` pe care [i-o f`cuse cu lama,
desigur din cauza grabei. Din cauza grabei... |[i aminti
graba [i ner`bdarea cu care se aruncase \n vâltoarea
patimii \n noaptea trecut`, f`r` nici o precau]ie, de[i
[tia c` se afl` \n perioada fertil`. Oare \[i pierduse
min]ile? Ce se \ntâmplase cu hot`rârea ei ferm` de a

100
nu face dragoste cu el pân` când nu era sigur` c` rede-
veniser` un cuplu sigur, stabil? Se \ntâmplase ceva
minunat, ceva ce ]inea de magia Cr`ciunului. Se
\ndr`gostise din nou [i toate considerentele ra]ionale
fuseser` spulberate de emo]iile puternice din seara
trecut`. Iar acum \l ducea pe Jason la reuniunea fami-
liei, ca o recunoa[tere oficial` c` se \mp`caser`.
Se uit` la verigheta pe care Jason i-o pusese pe
deget [i la br`]ara nou` cu diamante, ca la ni[te sim-
boluri ale leg`turii lor conjugale. Acum se p`rea c`
totul se rezolvase dar putea fi oare sigur` c` nu vor
reap`rea cele trei probleme care \i zdruncinaser`
c`snicia: b`utura, obsesia pentru munc` [i atrac]ia
pentru femeile frumoase de care el era
\nconjurat?Trebuia s` fie optimist` [i s` cread` \n
vorbele lui rostite solemn \n acea noapte de
s`rb`toare.

***

AL~TURI DE EA, Jason era [i el \ngândurat.


Noaptea trecut` fusese de paradis. Se sim]ise aproape
de Nickie iar invita]ia ei de a o \nso]i la reuniunea
familiei \l emo]ionase. Acum \ns`, la lumina zilei,
temerile ei parc` reap`ruser`.
De ce se \ndoia oare de dragostea lor? De ce nu
avea \ncredere \n el?

101
Opri ma[ina la culoarea ro[ie a unui semafor [i-n
r`gazul de câteva secunde o lu` de mân` [i-i zâmbi
uitându-se intens \n ochii ei [i implorând-o din privire
s` cread` \n dragostea lor. Nickie \i strânse mâna [i-i
r`spunse zâmbetului cald, \n]elegând [i mesajul
privirii lui. |l iubea din toat` inima [i era sigur` de asta
\n ciuda oric`ror gânduri perfide care i se mai strecu-
rau prin minte.
Dup` câteva minute ajungeau la locuin]a lui Vivian.
De[i luminoas`, ziua era destul de rece din cauza vân-
tului aspru care b`tea \ndoind azaleele \n[irate pe
lâng` aleea de acces. Cu bra]ele \nc`rcate de pachete,
Nickie [i Jason se gr`bir` s` ajung` \n veranda casei
construite \n stil colonial. Jason trase de mânerul
clopo]elului iar Nickie \ncepu s` chiuie de bucurie
când prin ferestre z`ri imensul pom de Cr`ciun
\nc`rcat cu podoabe sclipitoare.
U[a se deschise larg [i \n prag \i \ntâmpin` Steve
Miller, so]ul lui Vivian, un zdrahon cu zâmbet larg [i
glas tun`tor.
-– Nickie! strig` el \mbr`]i[ându-[i fiica vitreg`. {i
Jason! Ce bine-mi pare c` v` v`d din nou \mpreun`!
Haide]i... veni]i! L`sa]i-m` s` v` ajut!
Intrar` \n holul pardosit cu gresie [i Nickie \nchise
ochii. Inspir` adânc, savurând mirosul de brad
amestecat cu mireasma fripturii de curcan [i cu aroma
de vanilie a pr`jiturilor.

102
– Vivian! Hai s` vezi cine a venit! Bubui glasul lui
Steve care luase pachetele [i le ducea s` le pun` sub
brad.
Vivian ap`ru \ntr-o clip`, \mbujorat` de emo]ie. Era
[i ea m`run]ic`, o variant` \nc`run]it` a fiicei sale.
– Ce surpriz` minunat`, s` veni]i din nou amândoi!
– La mul]i ani [i Cr`ciun fericit, mam`! \i ur` Nickie
\mbr`]i[ând-o. Iart`-ne c` am \ntârziat
– Cr`ciun fericit, spuse Jason s`rutând-o pe obraji.
– Vai, nici nu pot s` v` spun cât sunt de fericit` c`-n
ziua asta superb` v` v`d \mpreun`! exclam` ea tulbu-
rat` cuprinzându-i pe amândoi cu bra]ele \n jurul
taliei. Haide]i, da]i-mi hainele [i m` duc s` v` aduc
ceva de b`ut.
Se auzir` chicote [i ]epete vesele ale unor glasuri
de copii.
– M`tu[a Nickie! M`tu[a Nickie!
|n hol n`v`lir`, gata s-o r`stoarne, gemenii Kavin [i
Devin, copiii lui Mack, fratele ei. La cei patru ani[ori ai
lor erau adorabili, exalta]i de atmosfera s`rb`toreasc`.
– A venit Mo[ Cr`ciun [i ne-a adus un joc electro-
nic! ]ip` Kevin cu glas zglobiu, uitându-se \n sus cu
ochi[orii negri plini de uimire [i emo]ie.
– {i navete spa]iale! complet` Devin cu acela[i
elan.
– Tu ce ne-ai adus, m`tu[` Nickie? \ntreb` Kevin
plin de speran]`.

103
|nainte de a apuca ea s` r`spund`, b`ie]ii \l z`rir`
pe Jason lâng` brad [i n`v`lir` spre el.
– Unchiule Jason! Unchiule Jason!
|ncântat de bucuria lor, Jason \i s`lt` pe amândoi \n
bra]e râzând [i r`spunzându-le la \ntreb`ri. Nickie
r`mase pe loc [i admira cu drag scena. Lâng` ea ap`ru
Mack.
– Nickie drag`, m` bucur c` ne revedem.
– Oh, Mack! Ce pl`cere! A trecut cam mult timp de
când nu ne-am \ntâlnit. Ce nout`]i ai?
Mack, care ca [i sora lui era scund [i brunet, o
\mbr`]i[` [i o s`rut` pe obraji.
– Am ve[ti bune. Am fost avansat manager la spi-
talul la care lucrez [i avansarea a venit foarte bine
acum, \nainte de s`rb`tori.
– Bravo, foarte bine! Cu atâtea guri de hr`nit sunt
sigur` c` ar fi venit bine oricând. Apropo, unde este
nevast`-ta?
– Miriam o schimb` pe Jenny. {tii ad`ug` el pe un
ton confiden]ial, cursul de f`cut la oli]` n-a dat \nc`
rezultatele scontate. Chicoti [i privind spre larma din
camera al`turat` \l z`ri pe Jason asaltat de b`ie]i. A, ce
v`d? V-a]i \mp`cat. Foarte bine, era [i cazul!
– Da, \ncuviin]` Nickie, s` zicem c` ne-am \mp`cat.
Cu oarecare efort, dar...
– M` duc s`-l salut. Hei, Jason! La mul]i ani! |mi
face pl`cere s` te rev`d.

104
Dinspre dormitor, atras` de anima]ie, ap`ru
Meredith \mbr`cat` \ntr-o rochie verde larg`. De când se
v`zuse cu Nickie \n urm` cu câteva zile crescuse parc`,
devenind imens`. Era, evident, \n ultima faz` a sarcinii.
– |n sfâr[it, iat`-v`! Greu a]i mai ajuns!
– Scuz`-ne... Doamne Meredith, te sim]i bine? Ar`]i
de parc` vei na[te peste o clip`. Crezi c` e bine s` te
agi]i pe-aici cu noi? N-ar trebui s` stai \ntins`?
Meredith \[i aranj` pletele blonde [i reu[i s` zâmbeasc`.
– Draga mea, crede-m` \n starea asta nici o pozi]ie
nu e confortabil`. O privi pe Nickie cu aten]ie [i ridic`
sprâncenele. Ehe, \]i st` foarte bine f`r` ochelari. Te-ai
adaptat cu lentilele, nu-i a[a c-am avut dreptate?
– Ai avut [i-]i mul]umesc. Ai fost grozav`.
Li se al`tur` [i Richard, so]ul lui Meredith, care le
cuprinse pe dup` umeri.
– Bun`, Nickie! Ei, ce zici, reu[e[te surioara ta s` ia
premiul pentru prima na[tere a anului?
Nickie râse. |i era simpatic Richard. Nu era prea chipe[
dar era amabil [i prietenos [i Nickie [tia c`-[i iubea so]ia [i
c` de fapt, nu-l interesa decât s`n`tatea ei [i a copilului.
Jason li se al`tur` [i el. O s`rut` pe cumnat` [i
strânse b`rb`te[te mâna lui Richard.
– M` bucur s` v` v`d, oameni buni. La mul]i ani!
– Felicit`ri pentru \mp`care. Presupun c-a fost
\nfierbântat` de-a]i dormit pân` a[a târziu, coment`
Meredith f`cându-i cu ochiul. Stânjenit`, Nickie se

105
\nro[i [i-[i ascunse ochii cu palma. Aha, frumoase pie-
tricele, scumpo, continu` Meredith observând br`]ara.
{i v`d c` ]i-ai pus [i verigheta. A[a da, \nseamn` c`
treaba e serioas` de-a binelea!
Jason sim]i stânjeneala lui Nickie [i \ncerc` s-o
salveze de sub tirul verbal.
– Hei, ce zici, cumn`]ico, nu ne faci la desert o
na[tere demonstrativ`?! glumi el m`surând cu privirea
talia ei mult \ngro[at`.
– Jason, fantezia ta bolnav` precis ar gusta a[a ceva,
\l \n]ep` Meredith spre amuzamentul so]ului ei.
– Fantezie bolnav`? Nicidecum, replic` Jason. Nu e
nimic fantezist \ntr-o na[tere. Mai da]i-ne r`gaz, de cel
mult un an, mie [i lui Nickie, [i v` vom dovedi! ad`ug`
el luându-[i dr`g`stos so]ia de umeri.
Vioaie, Vivian ap`ru din sufragerie [i le \ntrerupse
sporov`iala.
– Masa este preg`tit`! V` rog, pofti]i cu to]ii!

***

SE ADUNAR~ [i se a[ezar` to]i \n jurul mesei lungi


acoperit` cu o fa]` de mas` imaculat`. Sosi [i Miriam,
so]ia lui Mack, \mpreun` cu fiica lor Jenny. Delicat` [i
sfioas`, la cei doi ani pe care-i avea, micu]a blond` \[i
ascundea ochii alba[tri dup` fusta mamei, nefiind
obi[nuit` cu atâta lume \n jurul ei.

106
Nickie [i Jason se a[ezar` unul lâng` cel`lalt iar
Steve [i Vivian la cele dou` capete ale mesei. |nainte
de a servi supa delicioas` de molu[te care aburea \n
castronul de por]elan, Vivian se ridic` \n picioare.
– Acum c` suntem to]i aici, vreau s` v` spun \nc` o
dat` c` sunt extrem de fericit` c` voi doi, Nickie [i
Jason, v-a]i \mp`cat [i-a]i renun]at la divor].
To]i izbucnir` \n aplauze, chiar [i micu]a Jenny, [i
Nickie se sim]i emo]ionat` de entuziasmul lor. Se uit`
spre Jason [i el \i strânse discret mâna. Steve f`cu
semn cerând lini[te, apoi se ridic` [i el \n picioare
pentru rug`ciunea tradi]ional`.
– Doamne, \]i mul]umim c` ne-ai d`ruit harul t`u
aducând \mpreun` \ntreaga familie \n jurul acestei
mese, \n aceast` frumoas` zi de s`rb`toare.

***

DUP~ MAS~ to]i se adunar` \n camera de zi, lâng`


bradul \mpodobit, s`-[i primeasc` darurile aduse de
Mo[ Cr`ciun. |i urm`reau cu duio[ie pe cei trei
prichindei care ]op`iau ferici]i [i chiuiau \n timp ce
desf`ceau pachetele. V`zându-i, Nickie sim]i \n suflet
un val de c`ldur` [i \n]elese cât de mult \[i dorea s`
aib` [i ea copilul ei. Jason se apropie de ea [i o
\mbr`]i[` pe dup` umeri, citindu-i gândurile din
privire [i \mp`rt`[ind aceea[i nostalgie.

107
Vivian aduse cafele [i pr`jituri [i discutând [i glu-
mind au petrecut \ntreaga dup`-amiaz` cu sentimen-
tul bucuriei c` erau o familie unit` [i fericit`.
Spre sear` Nickie [i Jason \[i luar` r`mas-bun [i ple-
car` cu regret spre cas`.
– A fost o zi superb`, nu-i a[a? remarc` Nickie \n
ma[in` dup` ce demaraser`.
– Da, \ntr-adev`r! Mi-a f`cut pl`cere s` rev`d \ntrea-
ga familie. Cel mai frumos a fost \ns` s` asist`m, s`
particip`m... s` sim]im [i noi bucuria copiilor provo-
cat` de minunea Cr`ciunului. {tii... eu n-am avut de
fapt niciodat` o familie, continu` Jason cu triste]e.
Vreau s` spun, o familie ca a ta, numeroas`, cu fra]i [i
surori... {i m` gândesc c` a[ putea, c` am putea s-o
avem acum. Un c`min, o familie, copii... |[i lu` mâna
dreapt` de pe volan [i o mângâie pe Nickie pe
genunchi.
– Jason, mi se pare sau vrei s` m` seduci?
– Te iubesc, Nickie, [i visul meu este s` am un copil
de la tine. Ast`zi când lâng` brad m` uitam la nepoata
[i la nepo]ii no[tri, numai asta \mi doream. Tu nu?
Cu lacrima unei amintiri triste \n col]ul ochilor,
Nickie \ncuviin]`, dând din cap.
– Ba da, Jason...
– Nickie, \n noaptea trecut` când am f`cut dragoste
nu ]i-ai luat nici o precau]ie [i sunt sigur c` erai
con[tient` de asta. Am \n]eles c` e[ti [i tu hot`rât` s`

108
fim cu adev`rat din \mpreun`. S` r`mânem \mpreun`,
s` fim o familie adev`rat`. A fost darul cel mai frumos
pe care-l puteam primi [i pentru asta, \]i mul]umesc.
– {i cine [tie...? Poate c-a fost cu adev`rat o noapte
miraculoas`, \n toate privin]ele...

***

|{I PETRECUR~ ultimele zile din an tot timpul


\mpreun`, ag`]ându-se de orice clip` \n care puteau fi
singuri, \n intimitate. Jason a mai fost nevoit s` treac`
de câteva ori pe la firm` [i \n rest au mai ie[it doar ca
s`-[i fac` cump`r`turile pentru revelion.
Noaptea dintre ani au s`rb`torit-o tot \n intimitate,
singuri, f`r` invita]i.
|n zorii primei zile a anului, când abia adormiser`,
a sunat telefonul. Mahmur`, Nickie reu[i s` morm`ie
un r`spuns.
– La mul]i ani! M`tu[` Nickie, r`sun` vocea tri-
umf`toare a lui Richard. Meredith a n`scut un b`iat
zdrav`n de aproape patru kilograme.
– O, bravo! Felicit`ri, Richard! Spune-mi, cum se
simte Meredith?
– Foarte bine. A n`scut f`r` probleme [i acum
dore[te s` te vad`.

109
– M` bucur... Venim imediat, spuse Nickie
\nviorat` de ve[tile bune cu care \ncepea anul.
Jason se dezmeticise [i el, \n]elegând din conver-
sa]ie ce se \ntâmplase.
– Meredith a n`scut un b`iat [i sunt amândoi bine,
\l l`muri ea \ncântat`. Hai, \mbrac`-te, s` mergem la
spital s`-i vedem.
La spital, \n rezerva \n care era Meredith [i Richard
\i g`sir` [i pe Vivian cu Steve care ajunseser`, plini de
mândrie, \naintea lor.
– Nickie, scumpa mea, o \ntâmpin` Meredith radioas`,
n-o s`-]i vin` s` crezi. A fost prima na[tere din an! Copilul
meu [i al lui Richard este primul n`scut al anului!
– Splendid! Sunt fericit` pentru tine, mai ales c`
sunte]i s`n`to[i! exclam` Nickie \mbr`]i[ându-[i sora.
Trecur` al`turi \ntr-o sal` de a[teptare [i printr-un
geam desp`r]itor care d`dea \n salonul noilor n`scu]i
\l v`zur` pe cel mai recent membru al familiei. D`dea
din mânu]e viguros, se \ntindea [i c`sca. Nickie \l
privea cu ochi m`ri]i, plini de \ncântare.
– O, Jason! E atât de mic, de neajutorat... [i de
adorabil! {i uite ce p`r negru are!
– Ce zici, n-ai vrea tu s` \ncerci s` reu[e[ti prima
na[tere a anului viitor? \ntreb` Jason râzând.
Autosugestia are efect!
Nickie sim]i un nod \n gât. Se lipi de el [i-i strânse
mâna cu putere.

110
Capitolul 11

CURÂND DUP~ primele zile ale Anului Nou, când


activitatea a reintrat pe f`ga[ul normal, Nickie g`si
din nou motive s`-[i re\nvie b`nuielile. Jason era
ocupat pân` peste cap [i ca rezultat devenise stresat
[i iritat. De[i era con[tient` c` solicitarea lui era con-
secin]a direct` a problemelor legate de deschiderea
magazinului din Galveston, nu putea uita c` acelea[i
\mprejur`ri contribuiser` la prima lor desp`r]ire.
Participa [i ea, ajutând \n timpul liber la selectarea [i
angajarea noului personal [i la alc`tuirea unor pro-
gram`ri pentru aprovizionare. Asta ar fi putut-o face
s` \n]eleag` [i s` accepte starea lui Jason, dac` n-ar
fi intervenit [i alte motive care s`-i resuscite
temerile.

111
|ntr-una din seri, spre mijlocul lui ianuarie, erau la
apartamentul lui Jason. Nickie voia s` preg`teasc` cina
[i s`-l ajute pe Jason s` strâng` podoabele bradului, [i
când sim]i c` Jason era mai tensionat decât de obicei.
Sc`p` un glob care se f`cu ]`nd`ri [i iritat trânti o
\njur`tur`, apoi se \ntinse pe canapea frecându-[i tâm-
plele ca s` se calmeze.
– Ce s-a \ntâmplat, dragul meu?
Nickie se a[ez` lâng` el [i-l mângâie pe frunte [i
Jason \i zâmbi recunosc`tor.
– Scuz`-m`, te rog!... Sunt \ngrijorat.
– Spune-mi, ce se \ntâmpl`?
– Am intrat \ntr-o \ncurc`tur`.
– O, e grav?
– Nu... nu [tiu!... }ii minte c` aveam nevoie de o
m`rire a finan]`rii?
– Sigur! {i Sam Whittacker ]i-a aprobat-o!
– Da, dar se pare c` au fost ni[te erori de calcul.
– Cum a[a?
Jason \nchise ochii [i oft` ab`tut.
– {tii c` pl`nuisem s` ob]in pentru deschiderea magazinu-
lui noua colec]ie de modele sport, lansat` de Henry Lamont.
– |ntr-adev`r e excep]ional`. Am v`zut câteva \n
reclamele pe care [i le-a f`cut \n alte magazine [i
mi-au pl`cut foarte mult. Ideea ta e grozav`.

112
– Da, dar... Lamont a fost de acord s`-mi acorde
exclusivitatea distribuirii \n Huston dar, \]i dai seama.
asta cost`.
– {i care e problema?
– Problema e c` suma respectiv` n-a fost inclus`
când s-a calculat nivelul supliment`rii \mprumutu-
lui.
– Of, \n]eleg! Dar cum a fost posibil` o astfel de
gre[eal`?
– Nu-mi dau seama. Poate din vina secretarelor. Ed
Simpson jur` c` n-a primit calculele pentru noua linie,
de[i eu sunt sigur c` i le-am trimis.
– {i cât de grav este?
– Hm... O sum` format` din [ase cifre. Dac` nu-l
pot convinge pe Sam Whittacker s` mai m`reasc`
\mprumutul, voi fi nevoit s` deschid magazinul pe
jum`tate gol...
Nickie se \ncrunt` [i \[i duse \ngrijorat` mâna la
tâmpl`.
– Te-ai aventurat pu]in cam departe \n afacerea
asta, nu ]i se pare?
– Ba da, mai ales c` este o perioad` destul de
strâns` din punct de vedere financiar.
– N-ai vrea s` \ncerc s` vorbesc [i eu cu Sam? A[
putea afla de la al]i beneficiari ai lui Lamont câteva

113
cifre reprezentând succesul noii linii [i s` i le prezint
lui Sam. Poate l-a[ putea convinge. {tii c` sunt o nego-
ciatoare bun`.
– Doamne, ar fi fantastic! Dar nu e prea mult s`-]i
cer asta?
– Nu, nu este, mai ales c` b`nuiesc \n ce rela]ii e[ti
acum cu el... {i cine altcineva ar putea rezolva a[a ceva?
Jason se \nviorase [i avea \n ochi un lic`r de
speran]`.
– E[ti sigur` c` nu ]i-e greu s` faci asta?
– Nu, c`ci doresc [i eu ca noul magazin s` fie o
reu[it`.
Jason o \mbr`]i[` [i o s`rut` pe frunte.
– |]i mul]umesc, scumpa mea! E[ti grozav`!
Cu elanul ren`scut, se \ndrept` spre brad s`-[i con-
tinue treaba \nceput`. Nickie se apropie de c`min s` ia
de pe marginea lui teancul de scrisori [i de felicit`ri de
Cr`ciun primite de Jason. Voia s` le pun` undeva \ntr-un
sertar al biroului. Una dintre felicit`ri \i alunec` din
mân` [i Nickie se aplec` s-o ridice. Felicitarea se
deschise [i ea v`zu semn`tura din josul celor câteva
rânduri. Sim]i un fior rece [i nu se putu ab]ine s` nu
citeasc` ultimul rând: „Mi-a f`cut pl`cere s` ne reve-
dem. Cu drag, Tracy”. R`mase pe loc ]eap`n`, cu ochii
privind \n gol.

114
– Ce s-a \ntâmplat? o \ntreb` Jason.
Cu mâna tremurând`, Nickie \i \ntinse felicitarea.
Jason p`li [i se for]` s`-[i \nghit` nodul din gât.
– A, asta era? Doar atât? Doar atât?!!! Nu m` v`d cu
ea deloc! ad`ug` el uluit.
– Atunci cum naiba po]i explica asta...?
N`ucit [i cu o expresie de vinov`]ie pe figur`, Jason
\[i trecu mâinile prin p`r.
– Nickie... Nickie, stai o clip`! Mesajul se refer` la
faptul c` am trecut unul pe lâng` altul la o recep]ie...
\nainte de Cr`ciun.
– Ce recep]ie? Care recep]ie?
– La agen]ia la care lucreaz` Tracy.
– Nu mi-ai spus nimic despre asta! r`bufni ea
acuzator.
– Ai avut revizia aceea important` chiar \n dup`-
masa aceea [i am luat-o cu mine pe Stephanie... Nickie
\]i jur c-a fost o chestiune de afaceri. Nu pot s` nu
men]in rela]iile cu Agen]ia Zacherry... M` folosesc de ei.
– Te folose[ti [i de Tracy?
– Nickie, nu e cinstit s` exagerezi, bâigui el jalnic.
– Nu e cinstit? G`sesc un mesaj dr`g`stos de la târfa
aia [i ]ie ]i se pare c` exagerez.
Enervat, Jason \[i ridic` mâinile [i \ncepu s` se
plimbe prin camer`.

115
– Vezi, de-asta nu ]i-am spus nimic. Eram sigur c`
vei reac]iona a[a! Se opri \n fa]a ei, cu ochii
sc`p`rând de mânie. {i dac` vrei s` [tii, Tracy a
\ncercat s` flirteze cu mine, ca [i cu aproape to]i
b`rba]ii de acolo... [i am ignorat-o. Nu i-am dat nici
o aten]ie!
– Atunci, de ce-ai p`strat felicitarea ei? ]ip` ea exas-
perat`.
– N-am aruncat-o, sau n-am distrus-o, fiindc` mi-a
fost indiferent`. R`maser` pe loc ]intui]i, privindu-se
cu mânie câteva clipe [i cânt`rind fiecare vorbele
celuilalt, apoi Nickie se \ntoarse brusc, \[i lu` po[eta [i
se \ndrept` spre u[`.
– Plec acas`! \ng`m` ea abia deslu[it, f`r` s` se mai
uite spre el.
Jason se repezi dup` ea [i o apuc` de bra].
– Nickie, nu! Te rog, nu! o implor` el cu disperare
\n glas. |ntâlnirea cu Tracy n-a \nsemnat nimic... Nici
nu cred c` i-am spus mai mult de dou` vorbe. Po]i s-o
\ntrebi pe Stephanie... |]i spun adev`rul, jur!
Nickie se oprise [i \l privea palid` cu ochii
\nl`crima]i, luptându-se cu v`lm`[agul de sentimente
contradictorii din suflet.
– Nici m`car n-ai amintit c` ai fost la acea recep]ie
sau c` ai v`zut-o. Cum s` te cred?

116
– {tiu... ai dreptate, am gre[it [i-mi pare r`u. O
trase spre el [i-i lu` fa]a \n palme. Nickie, te rog,
crede-m`! Tracy este un capitol definitiv \ncheiat.
Niciodat` n-am s-o mai folosesc la vreo prezentare
m`car!
– Niciodat`? repet` ea ne\ncrez`toare.
– Niciodat`, \]i promit!
Nickie oft` [i se str`dui s`-l priveasc` adânc \n ochi.
– Atunci... nu [tiu...
– Draga mea, ai pu]in` \ncredere \n mine. F`r` asta
nu se poate!
O trase [i mai aproape de el [i o s`rut`... Apoi
luând-o cu bra]ul pe dup` um`r o conduse \napoi \n
sufragerie. |i d`du o batist` [i o ajut` s`-[i [tearg`
rimelul \ntins de lacrimi pe obraz.
– Cu astea ce vrei s` faci? ar`t` ea spre teancul de
felicit`ri.
– Arunc`-le tu, te rog, la gunoi, o \ndemn` el
ridicând din umeri [i r`spunzându-i la zâmbet,
bucuros c` furtuna trecuse.
– Printre ele am observat [i una de la mama
ta...
– Ah, pe aceea nu!
O alese chiar el din teanc iar pe celelalte i le \ntinse
cu un gest degajat. Nickie ie[i \n buc`t`rie [i le puse \n

117
co[ul de gunoi. Ar fi vrut s` scape [i de \ndoieli tot
atât de u[or. Gândurile din ultimele s`pt`mâni de
dinainte de s`rb`tori \i reveniser` \n minte... F`cuse
oare o gre[eal` teribil` acceptându-l din nou pe Jason
\n via]a ei?

***

STÅND LA MAS~ \n fa]a ei, Jason sim]ea [i el c`


ne\ncrederea plutea din nou \n aer, dar nu putea s`
schimbe situa]ia. Realmente nu d`duse importan]`
\ntâlnirii cu Tracy [i nici felicit`rii primite de la ea. O
trecere cu vederea care putea s` ruineze recon-
cilierea cu Nickie, reconciliere pe care o dorise din
tot sufletul.

118
Capitolul 12

|NTR-O DIMINEA}~ \nsorit` de la sfâr[itul lui


ianuarie, Jason [i Nickie se \ndreptau spre noul maga-
zin din Galveston. Nickie era obosit`, la fel cum fusese
\n ultimele zile. Reu[ise s` men]in` cu Jason un raport
fragil, din seara aceea \n care g`sise felicitarea lui
Tracy.
Faptul c` fuseser` foarte ocupa]i nu ajutase deloc
lucrurile. Pân` la deschiderea magazinului nu mai
erau decât dou` s`pt`mâni [i uneori amândoi se
temeau c` nu vor reu[i. Finan]area adi]ional` pentru
noua linie sport nu fusese aprobat` \nc`, de[i Nickie
intervenise de mai multe ori. Toat` agita]ia ad`ugat` la
sarcinile curente de serviciu o f`cea s` se simt` tras` [i
rupt` \n o mie de direc]ii.
– Te sim]i bine? o \ntreb` Jason \ngrijorat.
– Nu prea. Sunt obosit`.

119
– Sper s` nu iei [i tu gripa asta care bântuie [i care
a f`cut turul prin personalul magazinelor mele.
– Sper [i eu... Nickie f`cu o grimas` [i ridic` din
umeri neputincioas`.
– Ai vreo veste de la Sam Whittacker?
– Nu, dar mi-a promis c` se ia o hot`râre cât de
curând... Mai vreau s`-i duc câteva cifre privitoare la
rentabilitatea investi]iei.
– E[ti un \nger! |]i ]in pumnii!
– Las` asta! Bine c` cel pu]in tu ai reu[it s` fina-
lizezi cea mai mare parte din lucr`rile de instalare care
au cam \ntârziat.
Jason f`cu un semn de lehamite cu mâna.
– Da... Acum \ns` a ap`rut o alt` belea, chiar la
\nceputul s`pt`mânii viitoare m` \ntâlnesc cu comisia
local` pentru monumente istorice.
– Asta ce mai e?
– S-a g`sit cineva care s` ridice obiec]ii fa]` de
schimb`rile pe care le-am f`cut la fa]ada origi-
nal`.
– C` ai schimbat, adic`, u[ile [i ferestrele acelea
aproape putrezite?
– Ei bine, da!
– Doamne, ce nebunie!
– E doar o [ican` peste care voi trece \ns`, c`ci am
toate autoriza]iile locale [i \n plus cl`direa nu e \nre-

120
gistrat` ca monument istoric. Trebuie \ns` s` vorbesc
cu ei [i s` aplanez un conflict... |ntr-o comunitate
mic`, ca aceasta, rela]iile publice au importan]`
sporit`.
Nickie d`du aprobator din cap.
– Sunt sigur` c` te vei descurca, mai ales c` ai
\nfiin]at o mul]ime de locuri de munc`. {i ideea de a
folosi la parada de deschidere studente din ora[ \n loc
de manechinele profesioniste se dovede[te c` a fost
genial`.
– Da, [tiam c` e important` implicarea
comunit`]ii...
Se l`s` o t`cere confortabil` [i Nickie \nchise ochii.
Nici nu-[i d`du seama c` adormise decât când se trezi,
mângâiat` cu blânde]e de Jason. Ma[ina era deja par-
cat` nu departe de magazin.
– Poate ar fi bine s` te duc s` tragi un pui de somn
la casa de pe plaj`. Ce spui?
– Nu, nu. M` simt bine! Vreau s` v`d ce progrese
s-au f`cut. |ncerc` inutil s`-[i \n`bu[e un c`scat... Asta
este doar fiindc` nu-mi dai ocazia s` dorm destul,
ad`ug` ea glumind.
– Scuz`-m`, câteodat` uit c` nu oricine se descurc`
cu cinci ore de somn ca mine. Se aplec` spre ea [i o
s`rut` \n fug`. |]i promit, scumpo, c` disear` te las s`
dormi de la ora opt, ca un bebelu[.

121
Râser` amândoi [i coborâr` din ma[in`. |n adierea
rece a vântului Nickie \ncepu s` tremure [i Jason o
cuprinse cu bra]ul. Se oprir` o clip` s` admire fa]ada
proasp`t renovat` pe care str`lucea nou` firm`.
– Ei, ce zici?
– Arat` grozav! exclam` ea cu vioiciune simulat`.
|n interior era mare agita]ie. Se lucra din plin la
standuri de expunere, rafturi [i vitrine. Se auzeau lovi-
turi de ciocan [i mirosea a vopsea [i a tala[. De obicei,
Nickie g`sea agreabile astfel de mirosuri, dar azi sim]i
un gol \n stomac [i un nod \n gât. |ncerc` s`-[i abat`
aten]ia concentrându-se s` observe progresele vizibile
f`cute de lucr`tori. Se apropie [i studie cu aten]ie sta-
tivele metalice cu confec]ii acoperite cu pungi de plas-
tic [i cutiile mari pline cu diverse m`rfuri: cosmetice,
gablonzuri, accesorii. Erau toate stivuite, gata s` fie
despachetate când ultimele finisaje se vor fi terminat.
|l v`zu pe Jason admirând \ntreaga scen` cu un zâm-
bet satisf`cut. Era \n largul lui, plin de energie, \n timp
ce ea abia se ]inea pe picioare.
– S-a avansat \ntr-adev`r, foarte mult, coment` ea
când ajunser` la al doilea nivel.
– Jason, Nickie, bun` diminea]a! \i \ntâmpin` cu
glas tonic Beatrice Langley ie[ind din biroul din spate.
Beatrice fusese numit` de Jason manager al noului
magazin [i acum supraveghea clip` de clip` lucr`rile.

122
– Bun`, Beatrice! o salut` Jason. Crezi c` vom fi
gata \n dou` s`pt`mâni?
– Ne str`duim. Dac` primim pân` atunci [i colec]ia
Lamont...
– {tiu, [tiu. Lucr`m la asta, o asigur` el punându-[i
mâna pe um`rul lui Nickie [i privind-o admirativ.
– Prea bine! N`d`jduiesc s` reu[im... Veni]i acum
s` v` ar`t materialul publicitar care a sosit ieri de la
tipografie.
O urmar` pe Beatrice \n magazia din spate. Aici
majoritatea rafturilor erau goale [i Nickie realiz` cu
strângere de inim` c` \ntr-adev`r n-aveau bani des-
tui pentru \ntreaga cantitate de marf` necesar`. Pe o
mas` lung` erau câteva teancuri de afi[e [i flutura[i
publicitari elegant tip`ri]i care anun]au:
„Deschiderea Noii Atrac]ii a Firmei Stellar din
Galveston”. Era men]ionat programul festivit`]ilor
din ziua Sfâtului Valentin, cu oferta de [ampanie [i
de reducere cu zece procente la primele
cump`r`turi.
– Tipografia a f`cut o treab` bun`! exclam` Jason
mul]umit.
– Desigur... am [i trimis deja ziarelor locale câte un
exemplar pentru includerea \n pagina publicitar` a
edi]iilor de s`pt`mâna viitoare [i am angajat mai mul]i
tineri pentru distribuire prin ora[.

123
– Foarte bine! S` la[i o parte pentru ziua
deschiderii, c`ci fiind s`rb`toare pe insul` vor fi mul]i
turi[ti.
– Tu ce zici, Nickie? \ntreb` Beatrice. E[ti cam
t`cut` azi... Te sim]i bine?
– M` tem c` a luat [i ea gripa asta care este la mod`,
r`spunde Jason \n locul ei.
– Chiar dac` e a[a, \ncerc m`car s` nu v-o dau [i
vou`, \ncerc` ea s` glumeasc`.
|n magazie n`v`li o adolescent` cu p`r ro[u câr-
lion]at.
– Bun` ziua tuturor!
– Bun` ziua, Stacy, ce dore[ti?
– Doamn` Langley, secretara dumneavoastr`, m-a
sunat s` m` anun]e c` a sosit rochia pe care o voi
purta la parad`, se explic` tân`ra cu \nsufle]ire.
– Asta e... Uite-o aici, spuse Beatrice apropiindu-se
de stativul pe care atârnau mai multe rochii.
Scoase punga de plastic protectoare [i-i ar`t` lui
Stacy rochia verde, elegant`, de sear`.
– Aaa... E superb`! exlam` Stacy cu ochii mari
sclipitori.
– Hai, du-te [i probeaz-o, s` vedem dac` e nevoie
de modific`ri.
Stacy reveni peste câteva minute ar`tând gata pentru a
urca pe estrad`. F`cu câ]iva pa[i spre ei [i se roti \ncântat`.

124
– |mi vine perfect, doamn` Langley!
– Da... \ntr-adev`r, foarte bine. Acum ai grij` s` nu
ui]i de repeti]ia care va fi s`pt`mâna viitoare, [i rea-
minte[te-le [i celorlalte fe]e.
– Desigur, doamn` Langley. |n clipa urm`toare se
\ntoarse cu ochii rug`tori spre Jason. Domnule Stellar,
\mi da]i voie s` iau rochia acas`, s-o ar`t mamei [i pri-
etenelor mele?
– ... Dac` promi]i c-o s` ai grij` s` nu p`]easc` ceva,
\ncuviin]` Jason dup` o scurt` ezitare.
– Sunte]i nemaipomenit! V` mul]umesc.
Stacy s`ri \n sus de bucurie [i ie[i val-vârtej s` se
schimbe.
– E minunat s` ai atâta energie, [opti Nickie privind
cu invidie \n urma ei.
– Vei avea [i tu, draga mea, \ndat` ce te vei odihni
pu]in, o asigur` Jason.
Beatrice \[i puse mâna pe fruntea lui Nickie [i
ridic` nedumerit` din umeri.
– N-ai temperatur`, dar e[ti foarte palid`, draga
mea, Jason, ai grij` de ea!
– Uite, plec`m acum [i o bag \n pat. O ajut` pe
Nickie s`-[i pun` haina [i pornir` spre ie[ire.
Afar` \n strad` aerul rece o p`trunse imediat [i
Nickie \ncepu s` tremure. Jason \[i scoase jacheta [i
i-o puse pe umeri.

125
– Jason... nu... nu trebuie.
– La naiba, Nickie, de ce nu mi-ai spus c` te sim]i
atât de r`u?
Abia tr`gându-[i picioarele ajunse la ma[in`. Jason
porni \nc`lzirea la maximum [i pân` s` ajung` la casa
de pe plaj`, Nickie a]ipi din nou.
Urcar` cu greu sc`rile [i intrar` \n cas`. Jason o
ajut` s` se dezbrace [i o acoperi cu p`turi apoi se duse
la buc`t`rie. Reveni cu o sup` instant fierbinte, dar
Nickie refuz` s-o m`nânce. |[i scoase blugii [i se b`g`
[i el sub p`turi, tr`gând-o lâng` el ca s-o \nc`lzeasc`. |i
mângâie obrazul [i o s`rut` pe frunte.
– Dac` pân` mâine nu te sim]i mai bine, mergem la
medic.
Nickie se cuib`ri lâng` el [i se relax`, p`truns` de
c`ldura confortabil`. |nchise ochii [i se gândi c` poate
era o leg`tur` \ntre starea de sl`biciune [i grea]a pe
care o sim]ea [i de care nu-i pomenise nimic lui Jason.
{tia c` ciclul \i \ntârziase mult [i-[i aminti c` \n zilele
din preajma Cr`ciunului fuseser` exact \n perioada
cea mai fertil`. Era foarte posibil ca Jason s`-i fi d`ruit
de Cr`ciun mult mai mult decât br`]ara cu diamante [i
ursul de plu[. Era oare adev`rat?

126
Capitolul 13

B~NUIALA EI se adeveri. Nici vorb` de grip`, era


\ns`rcinat`. Sim]i o fericire imens` când medicul o
anun]` c` va avea copilul pe care [i-l dorea atât de
mult.
– Sunte]i sigur? insist` ea tulburat`.
Doctorul Phillips d`du din cap.
– Vom a[tepta, desigur, rezultatul analizei de
laborator care s` confirme, dar schimb`rile fizice pe
care eu le observ sunt foarte clare. O privi cu
aten]ie [i continu`: Nickie, observ o re]inere. Este
ceva care te \mpiedic` s` te bucuri din plin de
aceast` sarcin`?
– Da, r`spunse ea precipitat. M` tem c` a[ putea-o
pierde din nou [i asta nu cred c` a[ mai suporta.
Doctorul se sprijini de sp`tar [i-[i \nl`n]ui degetele.

127
– }i-am explicat de câteva ori c` ceea ce s-a
\ntâmplat a fost... s` zicem un ghinion. Un anumit
procentaj de sarcini sfâr[esc cu un avort spontan,
\n cazul t`u, din cauza unui embrion deficient, cum
a confirmat examenul de laborator. Nu exist` nici
un motiv s` crezi c` aceast` sarcin` va avea acela[i
curs.
– Dar aparent lucrurile merg mai prost. Data tre-
cut` n-am avut aceste st`ri de grea]`...
– Este exact invers. Prezen]a acestor st`ri nu este
un semnal de alarm`; \n cazul t`u este mai degrab` un
simptom pozitiv... c` lucrurile merg normal.
– |n]eleg...
– Ce-mi po]i spune despre so]ul t`u? \ntreb`
doctorul Phillips. Ultima dat` când ai fost la con-
sulta]ie spuneai c` sunte]i pe cale s` divor]a]i... Se
pare c` v-a]i \mp`cat, ad`ug` el dup` o scurt`
pauz`.
– Da, ne-am \mp`cat, dar... ca s` fiu sincer`... nu
sunt sigur` c` mariajul nostru este preg`tit pentru
acest test.
Doctorul Phillips se \ncrunt` apoi continu` cu
calm:
– Te-ai gândit oare c` tocmai pierderea copilului a
precipitat ruptura cu Jason?

128
– Da... chiar [i el mi-a spus asta.
– Avea dreptate. P`rerea mea este c` nimic nu
poate cimenta mai bine o c`snicie decât un copil. {i \n
cazul vostru va avea un efect pozitiv, sunt sigur!
Discutar` \n continuare [i doctorul \i d`du sfaturi
\n leg`tur` cu regimul alimentar [i cu programul
obligatoriu de somn.
P`r`si clinica [i se \ndrept` spre birourile lui Jason.
Avea s`-i spun` o gr`mad` de nout`]i. Sam Whittacker
o sunase la birou chiar \nainte de a pleca [i o anun]ase
c` s-a aprobat suplimentarea finan]`rii. Era o veste
care-l va \ncânta pe Jason, care se hot`râse deja s`
vând` o parte din ac]iunile proprii pentru a putea
cump`ra colec]ia Lamont.
Dac` \i va spune [i vestea minunat` despre copil, va
fi \n al nou`lea cer. Dar nu era oare mai bine s` mai
amâne pu]in? Era sigur` c` Jason s-ar fi folosit de
motivul sarcinii pentru a \nt`ri rela]ia lor [i ar fi insistat
ca ea s` se mute definitiv \napoi la el, pentru a fi o familie
adev`rat`. Pe de alt` parte, \n ciuda tuturor asigur`rilor
doctorului Phillips, temerile nu i se spulberaser` defini-
tiv. {i mai era \nc` ceva. Se sim]ea tulburat` [i stresat`
emo]ional c`ci chiar duminic` avea loc botezul copilu-
lui lui Meredith [i, la \ntâlnirea familiei, Vivian \l invi-
tase, a[a cum [tia \nc` de la Cr`ciun, pe tat`l ei care

129
urma s` vin` din California \mpreun` cu actuala lui
so]ie. |i era aproape groaz` de aceast` \ntâlnire [i era
sigur` c` Jason n-ar fi sc`pat ocazia de a anun]a tuturor
[i vestea sarcinii ei, iar asta i se p`rea insuportabil. De
ce oare se adunaser` toate a[a, deodat`?

***

CÅND NICKIE intr` \n birou, r`mase pe loc u[or


[ocat`. Bosumflat` [i cu ochii \nro[i]i, Stephanie \[i
aduna lucrurile [i le punea \ntr-o cutie.
– Stephanie, ce-ai p`]it?
Stânjenit`, fata evit` privirea ei.
– O, bun` ziua, doamn` Stellar. S`-i spun so]ului
dumneavoastr` c` sunte]i aici?
– Da, sigur... Dar ce se \ntâmpl`?
– Cum vede]i... plec.
– De ce?
– Cred c` e mai bine s` v` spun` domnul Stellar.
Stephanie ap`s` pe un buton [i-l anun]` pe Jason
prin interfon, iar Nickie intr` \n biroul lui. |l g`si
stând \n fa]a ferestrei [i sim]i imediat c` era
tensionat.
– Jason?
Se \ntoarse pripit spre ea [i zâmbi for]at.

130
– Bun`, scumpa mea. Cum te sim]i?
– Foarte bine.
– Ai ceva nout`]i pentru mine?
– Nout`]i...
– Nout`]i de la Sam Whittacker!
– A, da... M-a sunat s`-mi spun` c` s-a aprobat
suplimentarea.
– Extraordinar! Se repezi la ea [i o s`rut` zgo-
motos. Eram sigur c` vei reu[i... Scumpo, e[ti fan-
tastic`!
Nickie a[tept` s` se potoleasc`, apoi se a[ez` \n
fotoliu.
– Jason, ce e cu Stephanie?
– Ce s` fie?... A demisionat.
– Cum a[a?! De ce?
Jason se \ncrunt`, \[i strânse buzele [i-[i trecu
degetele prin p`r.
– Am avut o... confruntare \n diminea]a asta.
Nickie sim]i c` p`le[te [i-[i strânse pumnii.
– Ce fel de confruntare?
Jason \ncepu s` se plimbe agitat prin birou [i evit`
s-o priveasc` \n ochi.
– Ei bine, trebuie s` [tii... Stephanie era \ndr`gos-
tit` de mine de mai mult timp [i a aflat de la colegi
despre problemele noastre conjugale... Ast`zi, m-a

131
\ntrebat deschis dac` ne-am \mp`cat [i când i-am con-
firmat c` suntem din nou [i definitiv \mpreun`... a
demisionat pe loc.
– Dumnezeule!... De ce-ai l`sat-o s` cread` c`...
– Niciodat` nu i-am f`cut avansuri.
Nickie \[i mu[c` buzele.
– Poate c` nu, dar nici nu i-ai spus c` ne-am
\mp`cat.
– }i-am mai explicat c` problemele mele familiale
nu le consider c-ar fi treaba ei, replic` el cu
\nc`p`]ânare.
– {i totu[i, probabil c` ai \ncurajat-o \n vreun fel.
De exemplu, ai luat-o cu tine la acea recep]ie dinainte
de Cr`ciun.
– Dar asta f`cea parte din atribu]iile ei.
– Nu [tiu ce s` cred... Nu [tiu...
Nickie se ridic` [i se duse la fereastr`. Sim]ea c`
o cuprinde panica. Era \ns`rcinat` [i \ncurc`turile
lui Jason cu femeile din jurul lui ap`reau din nou
la orizont. Se repeta oare istoria \n acela[i fel
nefericit?
Jason se apropie \n spatele ei [i o \mbr`]i[`.
– Nickie, de ce n-ai \ncredere \n mine? Te rog s` fii
sigur` c` e[ti singura femeie important` pentru mine.
Cu ochii \nl`crima]i, Nickie nu putu s`-i r`spund`. Hai

132
s` megem acum s` lu`m prânzul, continu` Jason, [i
disear` am s`-]i dovedesc cât de mult \nsemni tu pen-
tru mine.
Nickie se crisp` la vorbele lui [i se \ntoarse decis` spre el.
– Nici vorb`! Cred c-ar fi bine s` nu fim \mpreun`
\n urm`toarele câteva nop]i.
– La naiba, Nickie, de ce la[i prostia asta s` se stre-
coare \ntre noi? protest` el furios.
– Sunt obosit`, Jason. Am nevoie de lini[te.
– ... S-ar putea s` ai dreptate. De altfel, de
s`pt`mâna trecut`, de când am crezut c` ai grip`, nu
]i-ai revenit pe deplin... O.K. Dar sper s` vii cu mine la
Galveston \n weekend, pentru ultimele preg`tiri.
Mar]i e deschiderea.
– Sigur, Jason. {tiu c` ai nevoie de mine. Dar [i tu
s` nu ui]i c` duminic` e botezul [i \ntâlnirea pl`nuit`
de mama.
– Aha... asta era! exclam` Jason ducându-[i un
deget la tâmpl`. E[ti \ngrijorat` pentru cum va
decurge revederea cu tat`l t`u!
– Da, [i asta... B`nuiesc c` va fi \ngrozitor.
– Vrei totu[i s` mergi?
– Bine\n]eles, nu putem lipsi de la botez.
– A[a e. Ai dreptate... Acum s` mergem. Avem doar
de celebrat ob]inerea supliment`rii.

133
O g`sir` pe Stephanie aproape gata cu \mpacheta-
tul. Se oprir` \n fa]a ei dar ea nu-[i ridic` privirea.
Nickie sim]i comp`timire fa]` de ea, de[i ar fi fost
\ndrept`]it` poate s` fie mânioas` sau geloas`.
– Stephanie, a[ vrea s` te r`zgânde[ti... Ai fost o
secretar` competent`, o l`ud` Jason \ncercând s` par`
cât mai degajat.
– |mi pare r`u, domnule, dar nu pot.
– Atunci... \]i doresc succes. |]i voi trimite cecul
final [i scrisoarea de recomandare.
– V` mul]umesc.
Jason \[i lu` so]ia de bra] [i ie[ir`. A[teptând liftul,
Nickie sim]i un gol \n stomac, care sigur nu era din
cauza foamei. |n mod previzibil prânzul a fost un chin
iar conversa]ia lor, pe m`sur`.
Despre copil, Nickie n-a scos nici o vorb`.

134
Capitolul 14

S~PT~MÅNA A TRECUT f`r` s` se mai \ntâlneasc`,


a[a cum au stabilit. Nickie l-a informat pe directorul ei
c` e \ns`rcinat` [i el a fost imediat de acord s`-i
reduc` programul. A g`sit [i cuvinte de laud` la
adresa ei [i i-a spus c` locul \n firm` \i era sigur [i \n
viitor. Era lini[tit` s` [tie c` se putea descurca, oricum
ar fi evoluat rela]ia cu Jason.
Se sim]i pu]in vinovat` c` lui Jason nu-i spusese
nimic, mai ales dup` discu]ia cu directorul, [i se
hot`r\ s`-l anun]e imediat ce se vor \ntâlni, \n
weekend. Jason o sun` joi seara [i o inform` c` el
trebuia s` mearg` de vineri la Galveston. Cum ea
nu putea pleca atât de devreme, se \n]eleser` ca ea
s` mearg` singur` sâmb`t` diminea]a [i s` se \ntâl-
neasc` la casa de pe plaj`.

135
Când ajunse acolo, \n jurul orei unu, Mercedesul
lui Jason era deja parcat pe alee. |[i ridic` gulerul ca s`
se fereasc` de vântul aspru [i urc` sc`rile. |ndat` ce
intr`, sim]i c`ldura pl`cut` r`spândit` de focul din
c`min. Jason vorbea la telefon plimbându-se nervos
prin camer`.
Imediat ce o z`ri fa]a i se lumin` \ntr-un zâmbet
larg.
– Hei, Frank, tocmai a venit so]ia mea. Te sun eu
mai târziu, da?
O \mbr`]i[` pe Nickie cu c`ldur` [i o s`rut`.
– Bun`, Jason!
– Bine ai venit, draga mea!... D`-mi haina. O ajut`
s` se dezbrace, apoi o lu` de mân` [i o conduse spre
canapeaua de lâng` foc. Cum te sim]i? Cum a fost dru-
mul?
– Ca de obicei, m-am descurcat. {i tu...? Pari \ngri-
jorat.
– Hm... Ca s` fiu sincer am avut o zi cumplit`. Am
vorbit pu]in mai devreme cu depozitul din Houston.
Câteva din rochiile pentru parad` n-au ajuns \nc`; se
pare c` transportul s-a r`t`cit.
– O, nu! |mi pare r`u, Jason... Nu [tiu, parc` e un
lan] de ghinioane cu magazinul `sta, nu ]i se pare?
– Din p`cate, a[a e; dar m-am cam obi[nuit cu
genul `sta de \ncurc`turi.

136
– {i cu toate astea pe cap, ai g`sit timp [i pentru
mine, s` vii s` m` \ntâmpini.
Jason o privi dr`g`stos [i-[i puse bra]ul pe umerii
ei.
– N-a[ fi ratat asta pentru nimic \n lume, crede-m`...
Mi-a fost dor de tine.
De[i era zâmbitor [i vorbise calm, Nickie sim]i
\ngrijorarea lui.
– {i ce altceva mai merge r`u?
– O... mai sunt câteva complica]ii de ultim` or`,
r`spunse el vag, evitându-i privirea. M` voi descurca
cumva; sunt sigur. {i tu ce-ai mai f`cut?
Nickie \[i \n`bu[i un c`scat, apoi se trase mai
aproape de el [i-[i puse capul pe pieptul lui.
– Nimic deosebit, am fost [i eu ocupat` cu serviciul.
– Hai s` ne b`g`m \n pat; v`d c` ]i-ar prinde bine
un pui de somn.
– S` ne b`g`m \n pat!?... Cam [tiu eu ce \nseamn`
asta la tine, râse ea amuzat`. Dar parc` spuneai c` ai
ni[te complica]ii de rezolvat; nu e[ti ocupat?
– Pentru asta nu sunt niciodat` ocupat.
– {mecherule! Nu... nu acum. Scuz`-m`, sunt
indispus`.
– Nickie...
|nainte de a putea continua, sun` telefonul [i Jason
ridic` receptorul bomb`nind.

137
– Alo, da!... Acum?... Bine, vin imediat. Se \ntoarse
spre ea cu o expresie \ntunecat`. Uite c` ai dreptate...
Trebuie s` plec la magazin.
– Vrei s` vin [i eu? A[ dori s` v`d cum arat`, acum
c` e aproape gata.
Jason st`tu o clip` pe gânduri apoi cl`tin` din
cap.
– Nu! Cred c` e[ti prea obosit`... Ar fi bine s` te
\ntinzi [i mai târziu am s` revin [i s` te duc s` vezi
totul.
– Bine, fie cum spui tu, accept` ea ridicând din
umeri.

***

DUP~ PLECAREA lui, Nickie se dezbr`c` [i se stre-


cur` \n a[ternuturile proaspete. |i p`rea r`u c` iar`[i
c` nu-i spusese lui Jason vestea cea mare. |l v`zuse
\ns` atât de tensionat [i de preocupat cu problemele
lui. {i nici nu-i venea s-o spun` a[a, ca pe un fapt
divers... Se sim]ea [i ea asaltat` de grijile legate de
deschiderea magazinului, dar mai ales de reuniunea
de mâine la care urma s`-l re\ntâlneasc` dup` atâta
timp pe tat`l ei.
Reu[i \n cele din urm` s` a]ipeasc`, dar numai
dup` câteva minute telefonul sun` nemilos.

138
– Alo? murmur` ea moroc`noas`.
– Doamn` Stellar? sunt Claude White, managerul
de la Galleria; Jason este acolo?
– Nu, a plecat de mult la magazin. Dori]i s` v` dau
num`rul de acolo?
– Nu, mul]umesc, \l am. De fapt de o or` \ncerc s`
sun acolo dar linia e \n permanen]` ocupat` [i din
p`cate eu nu mai pot sta aici ca s` insist. N-a]i putea
dumneavoastr` s`-i transmite]i mesajul meu?
– Ba da, desigur!
– Spune]i-i, v` rog, c` am reu[it s` depistez rochiile
care s-au r`t`cit. Transportul a ajuns din gre[eal` la
depozitul din Houston [i chiar acum eu plec [i-l voi
prelua. |n câteva ore voi fi cu ele la Galveston.
– Bine c` s-a rezolvat!... |i transmit eu lui Jason; va
fi \ncântat.
Nickie \ncerc` [i ea s` sune la magazin dar linia era
\ntr-adev`r ocupat`. |[i d`du seama c` era inutil s` mai
spere s` adoarm`, a[a c` se hot`r\ s` duc` personal
mesajul.
Se \mbr`c`, \[i puse haina, \[i lu` po[eta [i ie[i.
Vântul se \nte]ise [i valurile se loveau cu furie de ]`rm.
Se urc` \n grab` \n ma[in` [i \n zece minute ajunse
\n ora[. Cu greu g`si un loc de parcare \n apropierea
magazinului. }inându-[i haina lipit` de corp se lupt`
cu vântul n`b`d`ios dar se opri totu[i o clip`, s`

139
admire o vitrin` aranjat` \ntr-o fantezie nautic` inspi-
rat`. Peste tot erau ghirlande, stegule]e multicolore [i
afi[e care anun]au deschiderea s`rb`toreasc` din ziua
Sfântului Valentin. Difuzoarele [i ele instalate [i un
rock vioi se l`sa \ntrerupt de anun]uri publicitare.
|n magazin se f`ceau ultimele preg`tiri. Se aranja
marfa \n vitrine [i \n standurile de vânzare la cosme-
tice, bijuterii [i marochin`rie, iar la nivelul al doilea
colec]ia Lamont atârna pe umera[e ag`]ate de stativele
metalice, sau a[tepta s` fie despachetat` din ambala-
jele elegante. Era o atmosfer` febril` [i totul mirosea a
nou.
Undeva \n spate Nickie o z`ri pe Beatrice Langley
vorbind concentrat` la telefon. Nu era de mirare c`
linia fusese tot timpul ocupat`. Nickie \i f`cu semn cu
mâna [i Beatrice \i r`spunse. Se \ndrept` apoi spre
birouri unde spera s`-l g`seasc` pe Jason. De cum
deschise u[a, \nghe]` \ngrozit`, izbit` de mirosul
gre]os pe care nu-l mai putea uita de când \l sim]ise
\mbibat \n c`ma[a lui Jason \n acea noapte de co[mar.
Se opri derutat`, sperând c` se \n[eal`. Dar curând
ochii \i confirmar` informa]ia olfactiv`. |n mijlocul
\nc`perii st`tea Jason \nconjurat de trei manechine
superbe, sumar \mbr`cate, iar una dintre ele era Tracy.
Tracy \n presoan`, numai \ntr-un bikini negru, etalân-
du-[i superbele picioare.

140
|ngenuncheat \n fa]a ei Jason scotea dintr-o cutie
lung` o rochie neagr` elegant`. F`r` s-o observe pe
Nickie, desf`[ur` rochia \n fa]a lui Tracy [i ]inând-o de
bretele o lipi de umerii ei goi pentru a vedea dac` i se
potrivea.
Nickie \ncepu s` tremure [i sim]i un cu]it \n
inim`. Cum putea s` fac` asta dup` ce jurase c` nicio-
dat` n-o va mai folosi pe Tracy?
Fiind cu fa]a spre intrare, Tracy o z`ri prima pe
Nickie [i-i arunc` un zâmbet insolent, triumf`tor.
Jason urm`ri privirea ei [i \ntoarse capul. Sc`p`
rochia din mân` când o v`zu pe Nickie [i porni spre
ea.
– Nickie...
Era \ns` prea târziu. Cu inima sfâ[iat` de durere [i
sufletul invadat de amintirea nop]ii \n care [i-a pierdut
copilul. Nickie pornise \n goan` spre ie[irea magazi-
nului. Se sim]ea o proast` care se l`sase \nc` o dat`
sedus` de magia vorbelor lui, \n timp ce el nu se
schimbase deloc. Acum \i era clar c` mereu vor fi femei
ca Tracy sau Stephanie care i se vor oferi, cu siguran]`
\ncurajate \ntr-un fel sau altul chiar de el. Era un cerc
vicios din care el nu va ie[i niciodat` [i a[a ceva ea nu
putea suporta la nesfâr[it. Trebuia s` scape, s` se pro-
tejeze \n vreun fel, [i asta f`r` s`-[i mai piard` copilul
pe care [i-l dorea.

141
Ajunsese \n strad` [i se repezi orbe[te s` traverseze,
când degetele de o]el o smucir` de bra] \n ultima clip`
pentru a nu fi izbit` de camionul care trecea \n vitez`.
– Ce faci? Vrei s` te sinucizi? se r`sti Jason cu glas
strangulat.
– Las`-m`... las`-m`!
– Nici nu m` gândesc... De ce-ai fugit a[a
nebune[te...?
Lacrimile \i invadar` ochii [i vorbele \i ]â[nir` \ntr-un
torent mânios:
– La dracu! Mai [i \ntrebi de ce? Pentru c` e[ti un
mincinos ordinar! Un tic`los lâng` care nu voi fi nicio-
dat` fericit`...
– Nickie, nu-i adev`rat, nu-i cinstit s`...
– Adev`r? Cinste? pufni ea dezgustat`. Cum po]i tu
vorbi de adev`r [i de cinste când cuvintele tale n-au
nici o valoare? Mai bine \ntoarce-te [i continu` s-o
\mbraci [i s-o dezbraci pe Tracy [i pe cine mai vrei!
– Nickie, te rog lini[te[te-te [i hai s` ne \ntoarcem,
s`-]i explic.
– Nu e nevoie... Las`-m` s` plec!
Se smuci dar Jason o ]inu cu putere de umeri.
– Dac` nu vrei s` vii, am s`-]i explic chiar aici. {tii
bine c` aceste ultimele preg`tiri au fost un calvar. |n
afar` de transportul cu rochii r`t`cit, azi-diminea]`
am fost anun]at c` trei dintre fetele alese pentru

142
parad` s-au \nboln`vit de grip`. Ce era s` fac? Am fost
nevoit s` apelez iar la agen]ia din Houston... [i acum
\ncercam cu disperare s` repartizez piesele pentru
fiecare dintre fete.
– De ce-ai acceptat-o pe Tracy? ]ip` ea nepotolit`.
Mi-ai promis c` n-o vei mai folosi.
– A[a e, recunoscu el jalnic. Dar n-am avut de ales...
Numai ele erau disponibile.
– {i de ce nu mi-ai spus [i mie? \ntreb` ea printre
suspine.
– Pentru c` [tiam c`-]i voi trezi acele amintiri
nepl`cute... Te rog, crede-m`! Nu m` judeca cu atâta
asprime... Am nevoie de tine.
– Ai nevoie de mine? repet` ea cu am`r`ciune.
Poate ai nevoie de mine pentru ambi]ia ta de a mai
avea un magazin, de a reu[i \nc` \ntr-o afacere. |ns`,
cu adev`rat, n-ai nevoie de mine, sfâr[i ea cu
resemnare dureroas`.
– Nickie, cum po]i spune asta?
– Pot, pentru c` a[a e. {i orice ai zice, m-ai min]it;
nu mai pot avea \ncredere \n tine.
– {i nu-]i mai pas` c` te iubesc? articul` el cu dis-
perare.
Nickie nu-i mai r`spunse. Se \ntoarse [i alerg` spre
ma[in`.

143
Capitolul 15

JASON INTR~ \n barul hotelului din apropiere.


Trecuse abia o or` de la discu]ia cu Nickie [i \nc` era
tulburat. Era singurul client dar solitudinea era
binevenit`. Se a[ez` la o mas` [i-[i sprijini capul \n
palme.
F`cuse o mare gre[eal` s` nu-i spun` lui Nickie c`
fusese nevoit s` apeleze la Tracy [i la celelalte dou`
manechine. Care ar fi fost reac]ia ei dac` ar fi f`cut-o?
Sim]ise c` \n ultimele s`pt`mâni se \ndep`rtase
unul de cel`lalt, \n special din cauza acelei felicit`ri.
Urmase apoi episodul cu Stephanie când el fusese
cumva obligat s`-i spun` c` ea era \ndr`gostit` de el.
Dac` \n acest context, \n care suspiciunile lui Nickie
erau din nou trezite, i-ar fi spus c` urma s` colaboreze
din nou cu Tracy, cu siguran]` c` ar fi scandalizat-o.

144
– Cu ce s` v` servesc, domnule?
Jason \[i ridic` privirea la chelneri]a blond` care
a[tepta zâmbitoare comanda. Dac` Nickie l-ar fi v`zut,
ar fi fost precis geloas` numai pentru c` o femeie nos-
tim` \i zâmbea astfel.
Se sim]i tentat s`-[i comande un whisky mare care
s`-i \ndulceasc` amarul. Ezit` câteva clipe chinuitoare
dar reu[i s` se st`pâneasc`. Nu trebuia s` lase ca frus-
trarea pe care o sim]ea \n leg`tur` cu c`snicia s`-i
submineze o decizie personal` foarte important`.
– Domnule?
– Adu-mi, te rog, o ap` mineral` Perier, comand`
el, r`spunzând cu un zâmbet larg chelneri]ei.
Oft` dup` plecarea ei [i se \ntoarse la gândurile
lui. Cum putea oare s` schimbe impresia negativ` pe
care i-o f`cuse lui Nickie? |n acea clip`, n-avea nici o
idee.

***

|N APARTAMENTUL ei din Houston, Nickie se


chinuia [i ea, r`v`[it` de gânduri negre. |n fa]a ochilor
\i revenea mereu scena din magazin cu Jason [i Tracy.

145
Dorise cu ardoare s` cread` \n el, iar acum totul se
n`ruise. Jason \[i \nc`lcase promisiunea [i distrusese
astfel \ncrederea ei \nc` fragil`.
Telefonul \i \ntrerupse gândurile.
– Alo?!
– Doamna Stellar?
– Da.
– Sunt Stephanie Burns, fosta secretar` a so]ului
dumneavoastr`... V` sun ca s` m` scuz pentru situa]ia
penibil` \n care m-am pus [i poate... pentru
ne\n]elegerea pe care am provocat-o...
– Nu trebuie s` te scuzi, o \ncuraj` Nickie cu
polite]e binevoitoare.
– Ba da! }in s` v` asigur c` \ntre mine [i so]ul dum-
neavoastr` nu a fost nimic. Vreau s` spun c` niciodat`
nu m-a \ncurajat \n vreun fel. Totul a fost doar din
cauza slabiciunii mele...
– |n]eleg, murmur` Nickie sceptic`.
– {ti]i desigur c` domnul Stellar este genul de
b`rbat care fascineaz` femeile f`r` s` fac` nimic, con-
tinu` Stephanie.
– Da... a[a e.
– Vreau s` spun c` am asistat ca secretar` a lui la
multe faze \n care diverse femei cu care intra \n rela]ii
normale de colaborare se z`p`ceau \n fa]a lui [i une-

146
ori deveneau chiar caraghioase, continu` Stephanie
volubil`, \ncurajat` de tonul \n]eleg`tor al lui Nickie.
Cea mai recent` scen` de genul `sta a fost la o recep]ie
din preajma Cr`ciunului când un manechin, Tracy
Wright, l-a asaltat pur [i simplu iar el nu mai [tia ce s`
fac` s` scape de ea...
– Spune-mi, te rog, Jason te-a pus s` dai acest tele-
fon? o \ntrerupse Nickie devenit` dintr-o dat` suspi-
cioas`.
– O, nu! V` asigur c` nu. Nici n-am mai vorbit cu el
de când am demisionat.
Nickie t`cu câteva secunde lungi reflectând, apoi
\ndr`zni s` \ntrebe:
– {i crezi c` n-a \ncurajat-o nici pe aceast`
Tracy?
– Sunt sigur` c` nu. Chiar cred c` avea o aversiune
fa]` de ea, c`ci mi-a atras aten]ia [i a insistat s` n-o mai
accept pentru nici un fel de colaborare.
– ...Da, bine...
– |nc` o dat`, doamn` Stellar, v` rog s` m` scuza]i
dac` v-am cauzat nepl`ceri [i... \nc` ceva... S` [ti]i c` dom-
nul Stellar ]ine foarte mult la dumneavoastr`. Am aflat c`
abia v-a]i \mp`cat [i cred c` a]i f`cut bine c` i-a]i dat
aceast` [ans` c`ci v` iube[te cu adev`rat. Ar fi fost p`cat s`
v` desp`r]i]i!... V` doresc s` ave]i noroc \mpreun`!

147
– Bine, Stephanie. |]i doresc [i eu mult noroc [i...
\]i mul]umesc pentru telefon.
Nickie \nchise telefonul [i r`mase cu gândul la con-
versa]ia tocmai terminat`.

***

A DOUA ZI de diminea]`, Nickie se trezi deprimat`.


|nainte de-a adormi r`sucise lucrurile pe toate p`r]ile
[i \ncercase s` le vad` [i din punctul de vedere al lui
Jason. Ajunsese \n cele din urm` la concluzia c`
reac]ionase excesiv [i se sim]ea stânjenit`, chiar vino-
vat`. Iar acum, \i era dor de el.
Se \mbr`c` \ntrebându-se dac` Jason va veni [i el la
botez. Ajunse devreme la biseric` [i \i g`si pe ai ei deja
acolo; pe mama ei [i pe Steve, pe Richard, Meredith [i
micu]ul nepo]el. Erau to]i, ca [i ea, foarte emo]iona]i.
Nickie afl` de la Vivian c` Mack [i so]ia lui erau \nc`
acas` [i preg`teau copiii. To]i o \ntrebar` despre Jason
[i ea \i asigur` c` urma s` vin` [i el mai târziu.
Ca s` scape de alte \ntreb`ri Nickie \[i lu` \n bra]e
nepo]elul [i \ncepu s`-l alinte [i s`-l giugiuleasc`. |l
strângea cu drag la pieptul ei [i-i s`ruta obr`jorii
buc`la]i, gândindu-se la f`râma de via]` care cre[tea \n
propriul ei trup.

148
Deodat`, to]i ai ei t`cur` [i Nickie \ntoarse
capul curioas`. Prin u[a dubl`, cu vitralii, a bi-
sericii, intrau tat`l ei, Malcolm Smith [i so]ia lui,
Sandra. Erau o pereche superb` [i privirile tutu-
ror se oprir` asupra lor. Malcolm Smith era un
b`rbat c`runt, dar deosebit de chipe[ la cei cinci-
zeci [i ceva de ani iar Sandra, o blond` platinat`,
mult mai tân`r` decât el, avea un trup probabil
perfect.
Amândoi erau \mbr`ca]i cu elegan]` deosebit`; el
\ntr-un costum impecabil croit iar ea \ntr-o rochie roz
cu o jachet` de nurc`.
Vivian p`[i prima spre ei [i-i \ntâmpin`.
– Malcolm! Sandra! Suntem bucuro[i c` a]i venit, le
spuse ea cu polite]e \ntinzându-le mâna.
– Ne bucur`m [i noi s` v` vedem.
Meredith \[i f`cu loc, cu copilul \n bra]e.
– Bun`, tat`! \l salut` ea c`lduros. Uite-]i nepotul!
Nu-i a[a c` e frumos? Sper s`-]i semene.
– Draga mea, ar`ta]i superb [i tu [i copilul. |mi dai
voie s`-l ]in [i eu \n bra]e?
– Bine\n]eles!
Malcolm ridic` mândru copilul \n sus, str`lucind de
\ncântare. |l privi cu duio[ie [i-i mângâie c`p[orul apoi
i-l \napoie mamei.

149
– Nickie, draga mea, tu ce mai faci?
– Bine, tat`, r`spunse ea cu un zâmbet sfios. M`
bucur c` tu [i Sandra a]i reu[it s` veni]i.
– N-am fi ratat o asemenea ocazie pentru nimic \n
lume [i suntem ferici]i c` ne-a]i invitat.
– Iar eu sper c` n-a]i venit numai pentru o zi, inter-
veni Steve cu efuziune.
– O, nu! Vom sta câteva zile, s` am timp destul s`
rev`d locurile [i s` v` vizit`m pe fiecare.
Sosi [i Mack cu familia lui, declan[ând o nou` serie
de \mbr`]i[`ri [i salut`ri. Se a[ezar` apoi t`cu]i, \n
primele rânduri \n b`nci, \n a[teptarea \nceperii
slujbei religioase.
Curând la altar ap`ru preotul [i ajutoarele sale [i
ritualul \ncepu. Nickie urm`ri cu ochii \n lacrimi de
emo]ie botezul nepo]elului ei [i sim]i o strângere de
inim` imaginându-se f`r` Jason al`turi de ea, la
botezul copilului ei. Nu dup` mult timp se auzi [i
binecuvântarea final` [i slujba se termin`. Uitându-se
prin mul]ime Nickie oft` dezam`git` c`ci Jason nu
ap`ruse.
Ajunse \mpreun` cu to]i ceilal]i la locuin]a mamei
sale, Nickie se sim]i [i mai trist` [i deprimat` decât
fusese diminea]a. Frumuse]ea botezului la care parti-
cipase i-a ar`tat ceea ce sora [i fratele ei aveau [i ceea

150
ce [i ea \[i dorea atât de mult, [i anume o familie unit`
[i iubitoare. Putea ea s` aib` al`turi de Jason a[a ceva?
Se \ndoia.
Acas` la mama ei, \mpreun` cu celelalte femei,
Nickie ajut` la preg`tirea mesei. Jason tot nu ap`rea [i
starea ei sufleteasc` se pr`bu[ea. |n sufragerie Mack
\mp`r]i tuturor pahare cu aperitive [i Vivian \i chem`
pe to]i pentru un toast. Ridic` paharul cu mândrie [i
spuse:
– S` bem pentru familia noastr` unit` [i \n special
pentru cel mai tân`r membru al ei.
To]i izbucnir` \n urale, ciocnir` paharele [i b`ur`.
Malcolm o lu` de bra] pe Vivian [i \mpreun` se
retraser` la o parte, lâng` fereastr`. Când dup` câteva
minute Vivian reveni la buc`t`rie. Nickie, se apropie
discret de ea.
– Am observat c` tu [i tata v` \n]elege]i foarte bine.
Nu s-ar p`rea c` a]i divor]at... De fapt am fost chiar
[ocat` când am aflat c`-l vei invita [i pe el.
Vivian oft` [i o privi zâmbind.
– Draga mea, am ajuns la vârsta la care \n]elep-
ciunea m` \ndeamn` s` renun] la ranchiun`. A venit
timpul s` uit partea amar` a trecutului [i s` m` \mpac
cu Malcolm.
– A[a e, \ncuviin]` Nickie, de[i n-o \n]elegea pe deplin.

151
– Am ajuns s`-mi dau seama, relu` Vivian, c` \ntr-o
anumit` m`sur` [i eu am fost responsabil` pentru
desp`r]ire [i pentru ratarea c`sniciei noastre.
Nickie tres`ri surprins` [i aproape c` sc`p` paharul
pe care-l [tergea.
– Mam`, cum po]i s` spui asta? Dup` felul \n care
te \n[ela...
– Da, admit c` Malcolm a avut totdeauna ochi
aluneco[i, o \ntrerupse ea. Dar \ntr-un fel, eu l-am \mpins
mai departe cu gelozia mea ira]ional`. Nu puteam crede
c` el s-ar mul]umi cu o... floare de col], ca mine.
– Mam`, cum ai ajuns la o astfel de concluzie?
\ntreb` Nickie uimit` de spusele ei.
– Am ajuns la concluzia asta v`zându-te pe tine
f`când aceea[i gre[eal` cu Jason.
– Ce?!! exclam` Nickie uluit`.
– ...Nu-i a[a c` v-a]i certat iar? continu` Vivian cu blânde]e.
– Da... ne-am certat chiar ieri... Mam`, am \ncercat,
dar... nu pot avea \ncredere \n el.
– Draga mea, [tiu c` e greu. Gânde[te-te \ns` c`-l
iube[ti [i te iube[te [i asta e cel mai important. Nu face
aceea[i gre[eal` pe care am f`cut-o eu! Fii
\n]eleg`toare [i ai \ncredere \n dragostea lui!
Privind \n gol, Nickie cânt`ri vorbele mamei sale.
|ncepea s` \n]eleag` c` via]a e mai nuan]at`, rareori

152
situa]iile putând fi creionate \n alb [i negru. |n to]i
ace[ti ani \[i blestemase tat`l considerându-l singu-
rul vinovat, [i acum vedea c` lucrurile nu erau atât
de simple. Iar mama, fiin]a \n care putea crede f`r`
rezerve, \i ar`ta c` mergea pe aceea[i potec` dis-
tructiv` care dusese la divor]ul p`rin]ilor ei.
|ndoiala [i spiritul ei posesiv exagerat \l puteau
\ndep`rta pe Jason. Trebuia s` aib` mai mult`
\ncredere \n sine [i mai ales \n dragostea lui, a[a
cum \i spusese Vivian.
Nickie lu` salata de fructe de pe masa din buc`t`rie
[i o duse \n sufragerie. Aici \l observ` pe Malcolm [i pe
Sandra [i se apropie de ei.
– A[adar, spunea]i c` ve]i r`mâne câteva zile, nu-i a[a.
– Da, cam o s`pt`mân`. Sandra vrea s` vad`
locurile, cosmodromul NASA, poate insula Galveston...
– A, a]i putea veni la Galveston chiar de Sfântul
Valentin, când so]ul meu deschide acolo un nou
magazin!
– A men]ionat Vivian ceva despre asta... Spune-mi,
vine [i Jason ast`zi? Cum [tii, \nc` n-am avut pl`cerea
s`-l \ntâlnesc.
– Da... Din p`cate nu sunt sigur` c` va reu[i s` ajung`.
– Oricum vom face s` ie[im \mpreun` \ntr-o sear`,
nu-i a[a?

153
– Da, ar fi frumos...
Se auzi soneria de la intrare [i inima lui Nickie zvâc-
ni de emo]ie [i de speran]`. Steve deschise u[a [i \n
hol intr` Jason, purtând \n bra]e un buchet imens de
flori [i un ursule] alb de plu[ pentru nepo]elul
proasp`t botezat. Meredith [i Richard \l \ntâmpinar`
imediat, prezentându-i bebelu[ul. Jason \i \mbr`]i[` [i-i
s`rut` [i lu` micu]ul \n bra]e. Alintându-l [i leg`nându-l
cu sclipiri de fericire \n ochi, intr` \n sufragerie [i aici
o z`ri pe Nickie. Privirile li se \ntâlnir` a[a câteva clipe,
pline de emo]ie.
– Bun`, Jason, reu[i Nickie s` articuleze \ntr-un
târziu, cu glas tremurat... A[ vrea s` ]i-l prezint pe tat`l
meu, Malcolm Smith, [i pe so]ia lui, Sandra.
– M` bucur s` te cunosc, Jason. Chiar vorbeam cu
Nickie de lup [i iat` c` lupul era la u[`.
– Sunt [i eu \ncântat... Malcolm! Sandra! |[i
strânser` mâinile cu cordialitate.
– {tii, Jason, f`ceam cu Nickie planuri s` ie[im s`
cin`m \mpreun` \ntr-o sear`, undeva \ntr-un loc fru-
mos. Ce zici?
– E o idee excelent`, dar trebuie s` ne l`sa]i pe noi
s` v` invit`m. Noi suntem gazdele...
– Bine, bine, cum vre]i voi, accept` Malcolm
râzând.

154
– Acum \ns`, relu` Jason, v-a[ ruga s` ne scuza]i o
clip` pe mine [i pe Nickie. Avem ceva de discutat.
– Bine\n]eles.
Jason o lu` de mân` pe Nickie [i se retraser` \ntr-o
camer` al`turat`. Aici el \nchise u[a \n urma lor [i o
privi onest \n ochi.
– Nickie, te rog s` m` ier]i. Am gre[it s` nu-]i spun
despre Tracy.
Nickie zâmbi [i-[i plec` privirea.
– Sigur c` te iert, mai ales c` [i eu am gre[it pre-
tinzându-]i s` nu ai \n nici un fel de-a face cu alte femei
frumoase.
Surprins de vorbele ei, Jason f`cu ochii mari.
– Poate c` da... oricum, m-am gândit la ceea ce e
mai important pentru mine [i cred c` am g`sit solu]ia.
Voi renun]a la magazinul din Galveston [i dac` va fi
nevoie, la \ntreaga re]ea. Te iubesc prea mult ca s` mai
pot risca s` te pierd.
– Of, Jason, dar e o nebunie. Nu trebuie s` faci
asta... {tiu c` m` iube[ti. Eu trebuie s` m` schimb,
s` am mai mult` \ncredere \n tine; numai a[a vom
putea r`mâne \mpreun`... Nickie se opri câteva
clipe mângâindu-l din ochi, apoi continu` direct,
f`r` nici o preg`tire: Jason, mai este ceva. Vom avea
un copil!

155
– Doamne-Dumnezeule! E minunat! exclam` el cu
luciri de fericire \n privire. Acum \n]eleg... biata de tine
de-asta ai reac]ionat a[a ieri, când \i v`zut-o pe Tracy.
Se repezi la ea s-o \mbr`]i[eze [i s-o s`rute [i
ridicând-o se \nvârti extaziat, de câteva ori, cu ea \n
bra]e.
– Da, Jason, am fost pur [i simplu \ngrozit` c` isto-
ria se va repeta... Acum \ns` sunt sigur` c` vom reu[i
[i de ast` dat` totul va fi bine.
– O, Nickie! Sunt atât de fericit!... O s`rut` din nou
cu afec]iune, dorind s-o fac` s`-i simt` dragostea, tot
ata[amentul. Scumpa mea, e[ti sigur` c` nu vrei s`
renun] la magazine?
– Absolut, sigur nu! Nu vreau s`-]i schimbi via]a \n
nici un fel.
– Am s-o scot pe Tracy din parada de deschidere;
fac eu cumva s` mearg` [i f`r` ea.
– Nu, Jason; nu e nevoie. |l \mbr`]i[`, apoi \i lu`
capul \n palme [i-l privi \n adâncul ochilor. Am
\ncredere \n tine, Jason!

***

INAUGURAREA celui mai nou magazin al re]elei


Stellar a fost un succes r`sun`tor. Parada modei din

156
ziua Sfântului Valentin a fost urmat` de o mare
tombol`, miercuri, [i de un simpozion pe teme de
mod`, joi. Afluen]a publicului, a vizitatorilor [i a
cump`r`torilor a dep`[it orice a[tept`ri sau pronosti-
curi, pe parcursul \ntregii s`pt`mâni.
Sâmb`t` era ultima zi a festivit`]ilor. Ca amfitrioni,
Nickie [i Jason \i \ntâmpinau [i-i \nso]eau pe vizitatorii
[i clien]ii mai de seam`.
– E[ti fericit`, draga mea? o \ntreb` Jason pe so]ia
lui \ntr-un moment mai degajat.
– N-am fost niciodat` mai fericit`.
– Cina de asear`, cu Sandra [i tat`l t`u, a fost
deosebit de agreabil`.
– Am observat c` te-ai sim]it bine.
– {i tu la fel. Se pare c` nu mai ai resentimente fa]`
de el. Cum ai reu[it?
– {tii... Cred c` datorit`... \n]elegerii [i dragostei. |i
strânse cu putere mâna [i ad`ug`: De altfel, \n inima
mea nu mai este loc pentru ranchiun` sau resenti-
mente. Tot ceea ce-mi doresc e[ti tu [i copilul nostru.
F`r` s`-i pese de cei din jur o \mbr`]i[` [i o s`rut`. Prin
vitrin` \i z`ri unul din clovnii angaja]i pentru publicitate. Le
f`cu semn cu mâna [i umflându-[i obrajii sufl` \n trâmbi]a
cu care atr`gea aten]ia trec`torilor. Jason [i Nickie \i
r`spunser` la salut [i se \mbr`]i[ar` \nc` o dat` ferici]i.

157
Epilog

A TRECUT un an [i Jason [i Nickie se plimbau pe faleza


din Galveston \n diminea]a unei prim`veri blânde. De ast`
dat` \mpingeau un landou \n care dormita, toropit` de aerul
proasp`t Amanda Stellar, fiica lor \n vârst` de [ase luni.
– Uit`-te, drag`, ce frumoas` e, spuse Jason cu
mândrie sorbind-o din priviri. |]i seam`n` leit...
Sunte]i amândou` ni[te p`pu[i!
– Ea este o p`pu[ic` scump`! Cât despre mine... nu
sunt tocmai sigur`, râse Nickie.
– Ba nu, eu sunt sigur. Nu-i a[a, Mandy, c` [i mama
e o p`pu[ic`?
|n mo]`iala ei, Mandy r`spunse parc` cu un gângu-
rit, mi[cându-[i mânu]a dolofan`.
Undeva pe o strad` din apropiere se auzi scrâ[net
de pneuri [i claxonul strident al unui automobil.

158
Mandy tres`ri speriat` [i \ncepu s` plâng`. Imediat Jason
s-a aplecat [i a ridicat-o \n bra]e, \ncercând s-o calmeze.
– Nu-i nimic, nu-i nimic, p`pu[ica mea. A fost o
ma[in`... Auzi?! A [i plecat!
Mandy \[i uit` repede necazul [i, \nc` cu lacrimi \n ochi,
\ncepu s` se joace cu gulerul c`m`[ii lui Jason. Nickie \i
[terse obrajii cu o batist` [i-i mângâie p`rul cârlion]at.
– {tii, draga mea, spuse Jason, m` uit la voi [i mi se
pare c` nu e totul chiar perfect.
– Ce vrei s` spui?
– Mi-am amintit c` noi n-am reu[it ca Richard [i
Meredith s` avem primul n`scut al anului... [i dac`
socotesc bine, ad`ug` el coborând glasul, am putea s-o
facem dac` ne apuc`m ne\ntârziat de treab`. Acum
fiind sfâr[itul lui martie... Socote[te [i tu!
– Ce pezevenghi! {i-mi mai spuneai mie c` am o
minte machiavelic`! Ce p`rere ai, Mandy, de individul
`sta? Mi se pare c` are de gând s` aib` tot atâ]ia copii
câte magazine. O lu` pe Mandy din bra]ele lui [i o
a[ez` la loc \n c`rucior. |l \mbr`]i[` apoi pe Jason [i
r`spunse cu pasiune s`rutului lui, sim]ind cât de
ner`bd`toare era s` ajung` acas` [i s`-i ofere ocazia de
a-i d`rui \ntâiul copil al anului viitor.

Sfâr[it

159