DESPRE O POLITICĂ ONESTĂ

Mulți sunt neîncrezători, pe bună dreptate, despre cât mai înseamnă onestitatea
în politică. Cât de mult este invocată ea, dar cât de puțin este pusă în practică știm
foarte bine. Însă trebuie să recunoaștem că ea este principiul absolut necesar unui
politician adevărat și că astăzi, politicianul care nu dovedește onestitate în tot ceea ce
întreprinde ar trebui sancționat dur de societatea care l-a ales să o reprezinte,
asumându-și ea însăși eroarea în a-i fi oferit onoarea de a fi fost un ales popular. Cu
referire expresă la cazul României, onestitatea este în mod deosebit neglijată de
alegători și disprețuită de aleși.
Performanța unei bunăstări sociale în România nu depinde exclusiv de
politică, așa cum am fost învățați să credem. Astăzi, observăm că tehnologia și
economia sunt motorul lumii, politica nefiind altceva decât rațiunile sau regulile după
care se conduc acestea ca să nu deraieze în mijloace de săvârșire a nedreptății sau a
inegalității sociale. Politica este rațiune, dar ascultă și de inima omului – ea nu poate
să (mai) fie inumană. Politica îi ascultă pe oameni și apoi decide pentru ei.
Așa cum fiecare ne organizăm viața în funcție de ce dorim să realizăm, tot la
fel politica este necesară pentru ca forma de organizare umană să realizeze binele
tuturor, în funcție de cât ajută fiecare la îndeplinirea lui. Dau dreptate celor ce înțeleg
că o lume fără politică este greu de imaginat și le răspund celor care se declară
nemulțumiți de clasa politică actuală din România că într-adevăr, la noi nu s-a făcut
politica pe care o merităm. Motivul este simplu: pentru că în cele mai multe cazuri,
reprezentanții noștri nu au îndeplinit acel minim de onestitate în a recunoaște măcar că
nu au fost capabili să guverneze o țară atât de plină de provocări ca a noastră.
Cât de mult se mai poate da vina pe dificultățile economice, fără să
recunoaștem că adevărata problemă este corupția, ca manifestare a lipsei crase de
onestitate în guvernare și administrație? Românii au multe de pierdut pentru că nu
sancționează mai dur clasa politică și oamenii cu putere de a decide în această țară. În
primul rând, ei înțeleg numai indiferența ca sancțiune pe care o aplică deseori. Acest
lucru este cum nu se poate mai dăunător, pentru că un cetățean trebuie să fie activ din
punct de vedere politic, el nu doar votează orbește reprezentanți ci trebuie să îi
propună și să îi susțină, să îi cunoască. De asemenea, în fața deciziilor guvernanților
care îl dezavantajează, cetățenii au nu doar dreptul, ci și datoria morală de a protesta și
de a cere alte soluții. Aceasta mi-aș dori de la România în privința onestității politice:

1
să aibă cetățeni activi care să nu mai ierte infracțiunile de nivel înalt. Cred că dacă s-ar
reuși să fie sancționate partide întregi cu pierderea electoratului pentru infracțiunile
unui singur membru marcant din ele, ar fi cu siguranță startul pentru o adevărată
selecție de oameni onești în politica românească.
Sunt convins că România trebuie să își dorească ceva mai mult decât o aliniere
la standardele de viață europene, pentru că are posibilitatea de a reuși mai mult decât
atât, cu singura condiție ca în politică să ajungă doar persoanele de o integritate
morală deosebită și care pot face performanță nu doar prin pseudo-retorică televizată,
ci aceia care pot vorbi sufletului românilor, pot să îi determine să-și aprecieze țara și
să respecte legile.
Politica nu poate fi în niciun caz sclava economiei, dacă românii ar fi înțeles
că nu trebuie să aleagă după criteriul promisiunilor irealizabile, ci după abilitatea
guvernanților de a gestiona chiar și situațiile dificile, probabil am fi avut astăzi un
Parlament mult mai apropiat de necesitățile cetățeanului și de a fi reprezentați de
oameni onești. În ambele realități economice și politice, fiecare cetățean înseamnă
ceva și contribuie prin activitatea sa cotidiană, așadar conștientizarea că munca făcută
cu dedicație, precum și onestitatea sunt calitățile care vreau să fie liniile generale ale
unui portret căruia în viitorul apropiat vreau să-i pun titlul: „România mea”

Romeo Sandu
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
http://romeosandu.wordpress.com/
18.08.2013

Eseu participant la competiția „Cum vreau să arate România mea” , organizată de Fundația Mișcarea
Populară - 2013