Încălzirea și ventilarea a unei case de locuit cu 3 nivele

din orașul Leova

Varianta 126

1. Tab. Leova
2. Cele mai reci zile -19
3. Cele mai reci 5 zile -15
4. Sezonul de încălzire +0.8
5. Cele mai reci luni -3.3
6. Durata sezonului de încălzire 165
Orientarea Fațadei Sud-Vest

Anexa 1 Varianta 9

1.1. Calculul termic al peretelui exterior

Succesiunea calculului termic al peretelui exterior este următoarea:

1. se calculează rezistenţa termică minimă necesară, Rnec nec

min R min , din considerente de
asigurare a condiţiilor sanitaro-igienice şi de confort;
2. se determină valoarea rezistenţa redusă la transfer termic din punct de vedere a
stocării energiei elementelor de închidere, Rreq;
3. se alege valoarea cea mai mare dintre, Rnec min , R req şi se calculează grosimea stratului
termoizolant, δiz, cu precizia +0.005m± 0,005 m;
4. se recalculează valoarea rezistenţei termice specifice globale a peretelui, Ro, şi se
determină valoarea coeficientului de transfer termic global, k.

Coeficientul de
Grosimea conductibilitate
Densitatea
termică
Nr. Materialul materialului, straturilor
str. stratului constructive, λ , W/(m·oC)
ρ , kg/m3
δ, m W
m×℃
Mortar din
1 1600 0,02 0,70
nisip şi var

Cărămidă din
2 1400 0,38 0,7
argilă cu goluri

Polistiren
3 150 δiz 0,052
expandat

Mortar din
4 1800 0,02 0,76
ciment şi nisip

Rezolvare:
 c III c
→ t e =t e , k as=0 , 92Pentru or. Leova avem:t e= -19 o
C; tms=+0,8 o
C; zsî=165 zile.
c t eI +t Ve (−24 ) + (−18 )
t e= = (−21 ) ℃
2 2
nec
Calculăm rezistenţa termică minimă necesară, Rmin , din considerente de asigurare a condiţiilor
sanitaro-igienice şi de confort:
c 2 o
nec t i −t e 20−(−18 ) m ⋅ ❑C
R min = ⋅n= ⋅1=1.092 .
αi ⋅ Δ tn 8.7 ⋅ 4 W

Din tabelul 4 [1] sau tabelul 6, anexa nr. 3, pentru case de locuit în localitatea dată determinăm
valoarea normată a rezistenţei la transfer termic a elementelor de închidere, conform indicelui grad·zi:
D d =( t i−t ms ) ⋅ z s î =( 20−0.2 ) ⋅ 172=3405.6, prin interpolare liniară determinăm Rreq =3.12 (m2·oC)/W
m2 ×℃
Rreq =2 , 66 . Ro se adoptă valoarea maximă dintre aceste 2 rezistenţe.
W

1
N −1
δj δ iz 1 1 0.02 0.3 8 δ iz 0.02 1 δ iz
Ro = + ∑ +¿ + = + + + + + R o= + 0.744=3.12 ¿
α i j=1 λ j λiz α e 8.7 0.70 0. 7 0.052 0.76 23 0.052
δ iz
=3.12
0.052
δ iz =0.125 ≈ 0.1 3m.

Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă δiz=0,13m.

Recalculăm valoarea rezistenţei termice specifice globale a peretelui, R o , cu valoarea

adoptată a izolaţiei:

1
N
δ δ 1 1 0.02 0.3 8 0. 13 0.02 +1
2 o
m ⋅ ❑C
Ro = + ∑ j + iz +¿ = + + + + +¿ ¿ =3.24 ,
α i j=1 λ j λ iz α e 8.7 0.70 0.7 0.052 0.76 23 W

Se verifică condiţia (2.5):

nec
Ro ≥ {Rmin , R req }→ 3.24 > 3.12, calculul se consideră corect.

Deci, coeficientul de transfer termic global, k se va determina cu relaţia:

1 1 W
U pe= = =0.3 08 , 2 .
Ro 3,24 m ⋅° C

1.2. Calculul termic al planşeului ultimului nivel

Calculul termic al planşeului ultimului nivel este asemănător cu cel al pardoselii deasupra
subsolurilor neîncălzite, excepţie fiind numai valorile coeficienţilor de schimb de căldură la
suprafeţele planşeului şi coeficientul ce ţine cont de poziţia planşeului faţă de aerul exterior.

Parametrii termici necesari ai materialelor straturilor sunt luaţi din ANEXA D [2] şi prezentaţi în
tabelul 2.3.

Tabelul 2.3. Parametrii materialelor straturilor

 Coeficientul de
Grosimea conductibilitate
Densitatea termică
Nr. materialului, straturilor
Materialul stratului
str. constructive, λ , W/(m·oC)
ρ , kg/m3
δ, m W
m×℃
1 Beton Oțel 2500 0,20 1,92

2 Strat de ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Beton de vermiculit 125 δ iz 0,05

Mortar din ciment şi

4 1800 0,04 0,76
nisip

5 Strat de ruberoid 600 0,005 0,17

c
Rezolvare: Pentru or.Leova avem:t e = -15 o
C; tms= +0,8 o
C; zsî=165 zile.
I V
t +t (−24 ) + (−18 )
t ce = e e
= (−21 ) ℃
2 2
nec
Calculăm rezistenţa termică minimă necesară, Rmin , din considerente de asigurare a
condiţiilor sanitaro-igienice şi de confort, cu presupunerea că valoarea lui m=1:

nec t i −t ce 20−(−15 ) 2 o
m ⋅ ❑C
R min = ⋅n= ⋅1=1.3 40 .
αi ⋅ Δ tn 8.7 ⋅ 3 W

Din tabelul 4 [1] sau tabelul 6, anexa nr. 3, pentru case de locuit în localitatea dată determinăm
valoarea normată a rezistenţei la transfer termic a elementelor de închidere, conform indicelui
2
m ×℃
grad·zi:, prin interpolare liniară determinăm Rreq =5 (m2·oC)/W Rreq =2 , 66 . Ro se adoptă cu
W
valoarea maximă dintre aceste 2 rezistenţe.
N−1 δ δ 1 1
1 0 .20 0 . 0015 δ iz 0 .04
Ro = + ∑ j + iz + = + + + + +
α i j=1 λ j λ iz α e 8 .7 1. 92 0 .17 0 . 052 0 .76
¿ δ iz
2⋅¿⋅o C Ro = +0.3 84=5
0 . 005 1 m 0.0 52
+ + =3 .81, ⋅
0 . 17 23 W

δ iz
=5
0.0 52
δ iz =0.238 ≈ 0. 24 m.

Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă δiz=0,24m.

Recalcularea valorii rezistenţei termice specifice globale a planşeului nu este necesar să fie
făcută, deoarece grosimea stratului izolant adoptată coincide cu cea calculată.Se determină
valoarea coeficientului de transfer termic global, k:

1
N −1
δ δ 1 1 0.20 0.0015 δ iz 0.24 0.04 + 0.005 1
2⋅ o
m ⋅ ❑C
Ro = + ∑ j +¿ iz + = + + + + +¿ ¿ + =5 ⋅
α i j=1 λ j λiz α e 8.7 1.92 0.17 0.052 0.76 0.17 23 W
 nec
Ro ≥ {Rmin , R req }→ 5.184 > 5, calculul se consideră corect.
Deci, coeficientul de transfer termic global, k se va determina cu relaţia:

1 1 W
Up u= = =0. 192, 2 .
Ro 5.184 m ⋅° C

1.2.1. Pardoseli deasupra subsolurilor neîncălzite

Deseori clădirile sunt prevăzute cu subsoluri neîncălzite. Calculul pierderilor de căldură prin
pardoseli deasupra subsolurilor neîncălzite nu diferă de calculul termic al pereţilor şi altor îngrădiri.
În cazul când planşeul deasupra subsolurilor are în componenţa sa plăci cu goluri de aer, mai întâi se
calculează rezistenţa la permeabilitatea termică a plăcii, după care se efectuează calculul termic al
pardoselilor.

Succesiunea calculului termic al pardoselilor deasupra subsolurilor neîncălzite exterior este

următoarea:
nec
1. se calculează rezistenţa termică minimă necesară, Rmin Rmin , din considerente de
nec

asigurare a condiţiilor sanitaro-igienice şi de confort;

2. se determină valoarea rezistenţei redusă la transfer termic din punct de vedere a
stocării energiei elementelor de închidere, Rreq;
nec
3. se alege valoarea cea mai mare dintre Rmin ,R req şi se calculează grosimea stratului
termoizolant, δiz, cu precizia +0.005m± 0,005 m;
4. se recalculează valoarea rezistenţei termice specifice globale a peretelui, Ro, şi se
determină valoarea coeficientului de transfer termic global, k.
5. Tabelul 2.2. Parametrii materialelor straturilor
Coeficientul de
Grosimea conductibilitate
Densitatea termică
Nr. materialului, straturilor
Materialul stratului constructive,
str. λ , W/(m·oC)
ρ , kg/m3
δ ,m W
m×℃
1 Placă din beton-oţel 2500 0,20 1,92

2 Strat de ruberoid 600 0,002 0,17

3 Polistiren expandat 40 δ iz 0,04

4 Mortar din ciment şi nisip 1800 0,04 0,76

Parchet din stejar paralel la

5 500 0,025 0,35
fibre

nec
Rezolvare:Calculăm rezistenţa termică minimă necesară, Rmin , din considerente de asigurare a
condiţiilor sanitaro-igienice şi de confort, cu presupunerea că valoarea lui m=1:
c
nec t i−t e 20−(−17 ) m2⋅o C
Rmin = ⋅n= ⋅0. 4=0. 851
α i⋅Δt n 8 . 7⋅2 W .
Din tabelului 4 [1] sau tabelul 6, anexa nr. 3, pentru case de locuit în localitatea dată determinăm
valoarea normată a rezistenţei la transfer termic al elementelor de închidere, conform indicelui
D d =( t i −t ms )⋅z sî =( 20+0 . 2 )⋅173=3494 .6
grad·zi: , prin interpolare liniară determinăm Rreq =4
2
m ×℃
(m2·oC)/W Rreq =2 , 66 . Ro se adoptă cu valoarea maximă dintre aceste 2 rezistenţe.
W

1
N −1
δj δ iz 1 1 0.20 0.002 δ iz 0.04
Ro = + ∑ +¿ + = + + + + +¿ ¿
α i j=1 λ j λiz α e 17 1.92 0.17 0.0 4 0.76
+ 0.025 1 m2 ⋅ ⋅ ❑oC δ iz
+ =4 , R o= + 0. 809=4
0. 35 6 W 0.0 4
δ iz
=3.191
0.0 4
δ iz =0.127 ≈ 0.1 3m.

Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă δiz=0,13m.

Recalculăm valoarea rezistenţei termice specifice globale a peretelui, R o , cu valoarea

adoptată a izolaţiei:

1
N −1
δ δ 1 1 0.20 0.002 0,13 0.04
Ro = + ∑ j +¿ iz + = + + + + +¿ ¿
α i j=1 λ j λiz α e 17 1.92 0.17 0.0 4 0.76
+ 0.025 1 m2 ⋅ ⋅ ❑oC 0,13
+ =4 , R o= + 0. 809=4 ,059
0. 35 6 W 0.0 4

1 1 W
Upd = = =0.2 46 , 2 .
R o 4,059 m ⋅°C

1.3. Calculul termic al îngrădirilor vitrate

m2 × ℃
Rezistenţa normată la transfer termic a ferestrelor şi uşilor de balcon, Rreq , Rreq, se
W
adoptă conform tabelului 4 [1] sau tabelul 6, anexa nr. 3[ 1 ] , în funcţie de destinaţia clădirii şi indicele
grad-zi, Dd, al localităţii. Tipul ferestrelor şi uşilor de balcon se adoptă conform prevederilor Anexei Л
[2], astfel ca rezistenţa termică specifică globală a ferestrei, R o, să nu fie mai mică decât Rreq. Valoarea
coeficientului de transfer termic global, k, se determină cu relaţia:

W
Uf =1,5 2 .
m ⋅° C

Se adoptă fereastră dublă termopan cu învelișul selectiv moale

Tipul uşilor de acces se adoptă astfel încât valoarea rezistenţei termice globale, R o, să nu fie mai
mică decât Rreq. Valoarea coeficientului de transfer termic global, k, se determină cu relaţia:
 W
k =2,2 , 2 .
m ⋅° C
Se adoptă varianta ușilor duble cu tambur între ele.

❑❑ ❑ ❑ ❑
❑ ❑❑ ❑❑