UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL: INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR
TEHNOLOGICE DROBETA - TURNU SEVERIN

PROIECT LA DISCIPLINA
Mașini siOrgane de Mașini II

Nume şi prenume student1:Ciocârlan

Cristian
Specializarea:Navigație și Transport
Maritim și Fluvial,
Anul III Semestrul 2

2022

1
 TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze o transmisie mecanică formată dintr-o transmisie cu curele şi un

reductor de turaţie cu o treaptă cilindrică ca în figura de mai jos:

Se cunosc:
- puterea la ieşire din reductor Pe = 15 [KW]
- raportul de transmitere total itot = 6
- turaţia de sincronism nS = 3000[rot/min]
- tipul acţionării: acţionare electrică cu motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit cu
pornire directă

2
 Rulment

Z2 (roata dintata fixa)

Z1
II

Dp1 (roata de curea)

I

TCT
ME

Dp2 (roata de curea)

E
R1C1H-001-01

Codificarea reductorului : R1C1H-001-01

R – reductor de turaţie – iR > 1;

1 – numărul treptelor reductorului;
C – angrenaj cilindric cu dinţi drepţi sau înclinaţi;
1 – Simbol pentru poziţia relativă a roţilor dinţate din angrenaj;
H – axele de rotaţie ale celor două roţi sunt dispuse în acelaşi plan orizontal;
0 – se folosesc lagăre cu elemente de rostogolire;
01 – carcasa este dispusă deasupra plăcii de sprijin ce se poate fixa pe podea;
01 – poziţia relativă a capetelor de cuplare ale reductorului

1.1. Generalităţi.
In majoritatea cazurilor principalii parametri mecanici generali (turatie, moment de
torsiune) ai masinii motoare (motor electric, motor cu ardere interna, motor hidraulic,
motor pneumatic) si ai masinii de lucru (organul de lucru) nu sunt compatibili (uneori
diferenta este foarte mare). In acest scop pe traseul transmiterii fluxului de putere de la
maşina motoare către masina de lucru (organul de lucru) se introduce un ansamblu (sistem)
de OM denumit transmisie mecanica.
In fig. 1.1 sunt indicate scheme posibile de utilizare ale unei transmisii mecanice.

3
 Din aceste relatii se observa ca transmisia mecanica este un element intermediar
intre maşina motoare si maşina de lucru. Necesitatea acestora rezulta din mai multe
considerente:
- pentru schimbarea vitezei de deplasare, a sensului de mişcare si la demarare

Fig.1.1 Realizarea lagăturii dintre maşina motoare și maşina de lucru:

a) legatură indirectă; b) prin transmisii mecanice; c) legatură directa, fără transmisii
mecanice

- selectarea unor regimuri de funcţionare cu randamente acceptabile, in cazul unor

motoare electrice, desi plaja regimului de turatii este mai mare, pot exista si anumite
regimuri de lucru cu randamente foarte scazute care trebuiesc evitate;
- transmisiile mecanice pot transforma mişcarea de rotaţie in alte tipuri de miscari.

Clasificarea transmisiilor mecanice (TM) se face dupa mai multe criterii:

1. după modul de transmitere a puterii:
- TM prin frecare
- cu contact direct (TM cu roţi de fricţiune);
- cu contact indirect, cu elemente flexibile intermediare ( TM prin cablu, prin
curele);
- TM prin angrenare
- cu contact direct (TM prin angrenaje);
- cu contact indirect (cu elemente flexibile, cu lanţ).
2. dupa posibilitatea de variatie a raportului de transmitere:

4
 - TM cu raportul de transmitere constant (angrenaje, TM prin lant, curele dintate);
- TM cu raportul de transmitere aproximativ constant (TM prin curele);
- TM cu raportul de transmitere variabil: - in trepte (cutii de viteza);
- continuu (variatoare de viteza).
3. după poziţia axelor transmisiei:
- TM cu axe paralele;
- TM cu axe concurente (coplanare);
- TM cu axe încrucişate in spaţiu (necoplanare).
1.2. Transmisii mecanice prin curele
1.2.1. Generalitati
Transmisiile prin curele constau din 2 sau mai multe roti de curea peste care sunt trecute un
numar de curele. Pentru a putea functiona, cureaua /curelele sunt montate peste roti in stare
pretensionata. Datorita acestui fapt, cureaua exercita asupra rotilor o apasare ce determina
apariția unor forte de frecare intre curea si roti care antreneaza cele 2 roti in miscarea de
rotatie. In acest fel este posibila transmiterea miscarii si a momentului de torsiune de la
roata de curea conducătoare la roata de curea condusa.
Atunci când se alege un anume tip de transmisie se are in vedere următoarele elemente:
randamentul transmisiei, gabaritul, poziţia relativă a axelor, greutatea, costul, durabilitatea,
condiţiile de exploatare şi întreţinere, montajul uşor etc.
Avantajele transmisiilor prin curele fata de alte tipuri de transmisii mecanice sunt
- funcţionare lină, fără zgomot;
- construcţie simplă, ieftină, întreţinere uşoară;
- distanţe mari între axele arborilor, existând şi posibilitatea antrenării simultane
a mai mulţi arbori;
- patinare la suprasarcini;
- uzuri reduse;
- amortizarea şocurilor;
- posibilitatea funcţionării la turaţii ridicate.
Dezavantajele transmisiilor prin curele se referă la următoarele elemente
- gabarit mare (de circa 5 ori mai mare decât al angrenajelor);
- raportul de transmitere nu este riguros constant;
- existenţa unor forţe de apăsare pe arbori;

5
- necesitatea exercitării unei forţe de întindere a curelei;
- durabilitate relativ redusă.
Clasificarea transmisiilor prin curele se poate face după mai multe criterii:
1. dupa forma secţiunii curelei:
- transmisii prin curele late (plate), de forma dreptunghiulara;
- trapezoidale, (fig. 1.2);
- rotunde;
- dinţate, (fig. 1.2).
2. după materialul din care sunt confecţionate curelele:
- piele;
- textile (bumbac, lâna, par de cămila);
- textile cauciucate;
- materiale plastice;
- benzi de oţel.
3. după profilul frontal al curelei:
- curele cu profil constant, (fig. 1.2,a,b,c,d, e, f);
- curele cu profil variabil (curele dinţate), (fig. 1.2,g,h,i,j,k)

Fig. 1.2 Secţiuni si profiluri uzuale de curele

4. după poziţia relativă a axelor 
- cu axe paralele (simple sau multiple);
- cu axe concurente (coplanare),
- cu axe încrucişate (necoplanare)

6
 Fig. 1.3 Clasificarea transmisiilor prin curele

5. după modul de infasurare a ramurilor curelei:

- cu înfăşurare normală (cu ramuri deschise), (fig. 1.2,a,b,d);
- cu ramuri încrucişate, (fig. 1.2,c).
6. după modul de întindere (tensionare) a curelei:
- fără sisteme de întindere, (fig. 1.2,a);
- cu sisteme de întindere mecanice;
- cu sisteme de autoîntindere.
In stare de funcţionare (pretensionata), materialul curelei se alungeste cu ΔL = L - L 0 ceea
ce determina aparitia in ramurile curelei a unor forte de apasare pe rotile de curea, element
esenţial pentru funcţionarea transmisiei. Modul de tensionare a curelelor este foarte diferit,
(fig. 1.5). Datorita deformaţiilor permanente ce apar in timp, alungirea iniţiala creata prin
tensionare dispare, astfel ca este necesara o retensionare a curelei, sau, dupa caz

7
schimbarea curelei. Din acest punct de vedere sunt foarte eficiente sistemele de tensionare
cu elemente elastice, greutati, sau sistemele cu autoîntindere.
In domeniul transmisiilor prin curele există o serie de standarde STAS 6011-83, roţi
pentru curele de transmisie late, STAS 1162-84, roţi pentru curele trapezoidale, STAS 758-
83 notare curele late, STAS 1164-71 curele trapezoidale, STAS 5917-71 curele din piele,
STAS 8932-71 lungimi de curele, STAS 1815-79 curele late din cauciuc, STAS 1163-71
calculul transmisiilor prin curele trapezoidale cu arbori paraleli, STAS 10696-89 roţi
pentru curele trapezoidale tip AV pentru autovehicule.
1. Elementele cinematice si geometrice. În acest capitol vor fi analizate transmisiile prin
curele cu axe paralele şi ramuri deschise, fara role de întindere pentru care s-au utilizat
următoarele notaţii, fig. 1.5

8
 Fig. 1.4 Sisteme mecanice de întindere a curelelor

1.5 Elementele geometrice şi cinematice de bază ale transmisiilor prin curele

2. Calculul parametrilor cinematici şi dinamici ai transmisiei

2.1. Estimarea randamentului transmisiei mecanice
- pentru transmisia prin curele

- pentru reductor:
- randamentul reductorului este unde:
ηa – randamentul angrenării
ηu – randamentul ungerii
ηl – randamentul lagărelor
n – numărul de rulmenţi , n=4

ηl = 0.995 pentru rulment cu bile

ηl = 0.99 pentru rulment cu role

2.2. Calculul puterilor pe trepte

Pe = PII = 15 KW

KW

9
 KW

ηc = 0.965 … 0.975
ηc = 0.975
ηc – randamentul curelelor
2.3. Alegerea motorului de acţionare
Se alege motor electric asincron standard conform SR.
Alegerea se face după două criterii:
a). Turaţia de sincronism;
b). Puterea mecanică să fie mai mare decât puterea utilă.
Tipul motorului Turaţia de sincronism Puterea nominală
B3-160Mx18,5x3000A nS = 3000 rot/min PN = 18.5 Kw

Turaţia de sincronism fiind nS = 3000 rot/min rezultă:

Turatia de sincronism este turatia campului magnetic invartitor din rotor.

La motorul asincron turatia motorului  :  nm < ns.
Daca nm=ns atunci nu ar avea loc fenomenul de inductie electromagnetica adica nu s-ar
produce curenti in rotor, iar motorul nu ar dezvolta cuplu mecanic.
Pentru actionare transmisiei se foloseste un motor electric asincron, deoarece are o
constructie robusta si  nu necesita o instalatie electrica complementara pentru pornire.
Alegerea motorului electric se face dupa doua criterii : 
a) Turatia de sincronism ns ( impusa prin tema de proiect)
b) Puterea mecanica pe care o va debita motorul asincron in transmisie; Pmot > P utila
Puterea utila este puterea calculata pe arborele I  al reductorului Putila =P I

10
În urma calculelor pentru ecuaţia de gradul II rezultă că una din soluţiile ecuaţiei verifică
relaţia de mai jos şi anume:
2930 < nm1 < 3000
2930 <2940< 3000
2.4 Calculul raportului de transmitere
iT = iC x iR

11
iC = 2…4 =>

Datele de proiectare pentru transmisia prin curele:

- Puterea de calcul Pc = P1 = Pm = 15,69 KW
- Turaţia pe roata motoare n1 = nm =2940 rot/min
3. Calculul transmisiilor prin curele trapezoidale (extras din STAS 1163-71)
3.1. Datele de proiectare pentru transmisia prin curele:
- Puterea de calcul Pc = P1 = Pm = 15,69 KW
- Turaţia pe roata motoare n1 = nm = 2940 rot/min
Raportul de transmitere

- pt. transmisii demultiplicatoare

- pt. transmisii multiplicatoare

Se recomandă: i ≤ 10

S-a ales - pt. Transmisii multiplicatoare

3.2. Tipul curelei

Se alege din nomogramă şi anume:
- pentru curele trapezoidale înguste, din nomograma fig. 3 se alege cureaua Tip SPZ
Pentru profilele din curele situate pe nomogramă în apropiere de dreptele oblice, se
recomandă calculul atât pentru cele de dedesubt, alegându-se tipul pentru care numărul de
curele este mai mic.

12
 Fig. 3 Nomograma pentru curele trapezoidale înguste

3.3. Diametrul primitiv al roţii conducătoare Dp1

Se alege constructiv, funcţie de tipul curelei, respectându-se prescripţiile din STAS 1163-
71.
Dacă nu există restricţii constructive, Dp1 se alege cât mai mic în limitele prescrise de
STAS 1163-71.
Dp1 = 90 mm
3.4. Diametrul primitiv al roţii conduse Dp2

Dacă nu există restricţii constructive, se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din STAS
1164/1-91.

mm
3.5. Diametrul primitiv mediu Dpm al rolei de întindere

mm

3.6. Diametrul primitiv al rolei de întindere Dp0

3.7. Distanţa dintre axe A [mm]

I. Preliminată

13
II. Definitivă
a) pentru orice valoare a unghiului :

b) pentru
, în care:

- Pentru transmisii cu mai mult de două roţi de curea sau cu rolă de întindere, distanţa
dintre axe se determină din calculele corespunzătoare geometriei transmisiei.
- Pe baza distanţei dintre axe, aleasă preliminar (formulele I) se calculează lungimea
primitivă a curelei, L (poziţia 2.1.15), care se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai
apropiată, apoi se efectuează calculul de definitivare a distanţei dintre axe (formulele II).
I.
A = 400 mm
3.8. Unghiul dintre ramurile curelei
- La transmisii cu mai mult de două roţi de curea sau cu rolă de întindere, unghiul dintre
ramurile curelei, unghiurile de înfăşurare şi
lungimea primitivă a curelei se determină din calculele corespunzătoare geometriei
transmisiei.
- Lungimea primitivă a curelei se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată.

3.9. Unghiul de înfăşurare la roata mică de curea

3.10. Unghiul de înfăşurare la roata mare de curea

14
3.11. Lungimea primitivă a curelei Lp
- pentru

- pentru orice valoare a lui :

3.12. Viteza periferică a curelei

Se recomandă ca viteza periferică a curelei să nu depăşească:

- 30 m/s la curelele trapezoidale clasice;
- 40 m/s la curelele trapezoidale înguste

3.13. Coeficientul de funcţionare Cf

Conform tabelului Tab.3 STAS 1163-71
Cf = 1.4
3.14. Coeficientul de lungime Cl
Conform tabelului Tab.4 STAS 1163-71 Pentru valori intermediare ale lungimii Lp sau ale
unghiului β, coeficienţii respectivi se aleg prin interpolare liniară.
Cl = 1.09
3.15. Coeficientul de înfăşurare
Conform tabelului 5 - STAS 1163-71
= 0.97
3.16. Puterea nominală transmisă de o curea P0
P0 se alege astfel:
- pentru curelele trapezoidale clasice conform tabelelor
15
- pentru curelele trapezoidale înguste conform tabelelor Tab. 7÷18, STAS 1163-71.
P0 = 3.84 KW
- Pentru valori intermediare ale parametrilor n1, D p1 , şi i , puterea P0 se alege prin
interpolare liniară.
- Pentru valori D p1 mai mari decât cele din tabele, puterea P0 se alege în dreptul
diametrului primitiv cel mai mare indicat în tabelul respectiv şi a unei turaţii echivalente
n1e, calculată cu formula:

în care p1max Dp1max este diametrul primitiv cel mai mare indicat în tabel,

iar D p1 şi n1 sunt diametrul roţii mici şi turaţia transmisiei considerate.

3.17. Numărul de curele z
Numărul z0 rezultat poate fi număr întreg sau fracţionar. Numărul z rezultat se rotunjeşte în
plus sau în minus la primul număr întreg. Aproximare rămâne la aprecierea proiectantului
transmisiei.
Se recomandă ca numărul de curele să fie z ≤ 8. În cazuri excepţionale se admite:
z ≤ 12 .
I. Preliminar:

II. Definitiv:

3.18. Coeficientul numărului de curele Cz

Conform tabelului A.10.7. Coeficient care ţine seama de neuniformitatea repartizării
sarcinii pe curele.
Cz = 0.9

3.19. Numărul de roţi ale transmisiei x

Rezultă constructiv. Inclusiv rola de întindere.
X=6
16
3.20. Frecvenţa încovoierilor curelei f
Se recomandă ca frecvenţa încovoierilor să nu depăşească:
40Hz la curele cu inserţie reţea,
80Hz la curele cu inserţie şnur.

3.21.Forţa periferică transmisă

si

3.22. Forţa de întindere a curelei Sa

Sa = (1.5…2)F = 1.5 x 3410.86 = 5116.30 N
3.23. Cotele de modificare a distanţei dintre axe X si Y

Numai la transmisii fără role de întindere.

17