Sunteți pe pagina 1din 8

Biletul 29

1.Particularităţile anatomo-fiziologice ale sistemului hematopoetic la copii. Ţesutul


sanguine,
organele hematopoetice şi caracteristica lor. Ontogeneza hematopoezei. Metodele de
examinare
clinice şi paraclinice ale sistemului hematopoetic la copii. Caracteristica mielogramei.
Particularităţile hemoleucogramei la copii de diferite vârste.

Particularităţi anatomofiziologice ale sistemului hematopoetic la copii .


Măduva osoasa iniţial se formează în claviculă în a doua lună a dezvoltării intrauterine. Spre sfârşitul
lunii a
treia măduva osoasa apare în oasele plate – omoplati, craniu, coaste, stern şi vertebre şi din luna a patra în
oasele tubulare ale membrelor. Până la săptămâna a 11 măduva osoasă îndeplineşte funcţia osteogenă.
Celulele hematopoietice apar la săptămâna a 12-14. În săptămânele a 20-28 se formează canalul
cefalorahidian şi măduva osoasa începe funcţia principală hematopoetică.
Sângele - mediu-intern, care îndeplineşte un şir de funcţii vitale ale organismului. Nu există sistem,
organ,
ţesut, celulă, care ar putea exista fără componentele sangvine. De aici şi reiesă rolul central al sângelui
pentru
organismul uman şi practic pentru toate vietăţile. Sângele – asigură funcţionalitatea sistemului respirator
(calea de transport a oxigenului şi bioxidului de carbon);
Functiile sistemului hematopoetic:
 De apărare (imunitatea humurală şi celulară)
 Homeostatică (menţinerea stabilitaţii mediului intern)
 Alimentară (transportul substanţelor nutritive)
 Excretorie (eliberarea de deşeuri reziduale)
 Humorală (transportul de hormoni şi de substanţe biologic active)
 Condiţionat sângele este divizat în 2 componente:
1. Elemente structurale – eritrocite, trombocite şi leucocite
2. Componentul intercelular – plazma, care este constituită din apă, proteine, fermenţi, hormoni, vitamine
etc.
Eritrocitele
 Elementele structurale roşii, fără nucleu. Durata medie de viaţă 100 zile (80-120).
 Forma celulelor:
- Discocite –forma de disc biconcav, în normă constituie 80% din numărul total eritrocitar
- Poikilocitoza – prezenţa eritrocitelor de diferită formă
- Sferocite – eritrocite în formă de sferă
- Acantocite – eritrocite cu membrana sub formă de spini
- Plantocite – sub formă de disc cu suprafaţa netedă
După dimensiuni eritrocitele pot fi:
 Normocite cu dimensiuni medii normale (constituie 75%)
 Macrocite – diametrul eritrocitar mai mare de 8 mcm (norma pîna la 12,5%)
 Megalocite – dimensiuni uriaşe mai mari de 9,5mcm (se întalnesc rar)
 Microcite – diametru mai mic de 6 mcm (în norma pană la 12,5%)
 Schizocite – diametrul 2-3 mcm (se întalnesc rar)
 Anizocitoza – eritrocite de diferite dimensiuni, cantitatea cărora depăşeşte 25%
 Anizocromia – diferite nuanţe de culoare
Trombocitele – fragmente citoplazmatice ale celulelor uriaşe a măduvii osoase cu denumirea de
megacariocite. Durata de existenţă 8-9 zile. Funcţia principală – hemostaza.
Leucocitele – elementele structurale albe cu nucleu, fără pigment, cu posibilitate de a părăsi patul
vascular
pentru a îndeoplini funcţie principală – de apărare. Leucocitele se împart în: granulocite si agranulocite
1. Granulocite
- Bazofile, eozinofile şI neutrofile - în mediu supraveţuiesc 0-20 de zile.
- Bazofilele – participă în procesul metabolizării histaminei şi heparinei
- Eozinofilele – funcţia de apărare (reactionează la aloproteine, participă în reacţiile alergice)
- Neutrofilele – funcţia de apărare (asigură lizisul microorganismelor). În ţesuturi supraveţuiesc câteva
29
ore.
2. Agranulocitele – sunt constituite din limfocite şi monocite
- Funcţia generală imunologică. Ulterior ele se împart în T-limfocite si B-limfocite
- T-limfocitele – se maturizează în timus, splină, ganglioni limfatici. Supraveţuiesc ani, uneori zeci de ani.
Funcţia esenţiala –realizarea răspunsului celular si reglarea imunităţii humorale.
- B-limfocitele – se maturizează în ganglionii limfatici şi splină. Se află în patul vascular de la câteva
săptămâni pană la câteva luni. Funcţia principală – imunitatea humorală. B-limfocitele formează
plazmocitele – celule ce produc anticorpi.
- Monocitele se formează în măduva osoasa. În patul vascular se află 30-60 de ore. Funcţia principală -
de apărare. Monocitele se referă la sistemul macrofagal al organismului (sistemul fagocitar
mononuclear). După trecere în ţesuturi se transformă în macrofagi. Durata vieţii nu este apreciată.
Etapele hematopoezii la făt
1. În săptămâna a trea a dezvoltării intrauterine în insulele hematopoietice a sacului vitelin apar primele
celule
sangvine - megaloblaştii primitivi cu hemoglobina primitivă.
În săptămâna a treia hemoglobina primitivă este substituită cu hemoglobina fetală şi se iniţiază sinteza
hemoglobinei adulte.
Către timpul naşterii HbF şi HbA constituie corespunzător 60 şi 40%.
2. Săptămâna a şasea (începutul) – luna a cincea (hematopoieza maximală) – hematopoeza hepatică cu
formarea megaloblaştilor – celule eritroide, neutrofile – seria granulocitara şi – megacariocitară – seria
trombocitară
3. Luna a treia începutul, luna a cincea sfârşitul – hematopoieza hepatolienală în care se formează
limfocitele
si monocitele
4. Luna a patra (începutul) hematopoieza medulară. Spre timpul travaliului şi pentru toată viaţa măduva
osoasa rămâne organul hematopoietic central în care sunt situate celulele hematopoietice stem şi se
formează celulele mielo- şi limfopoietice
Metodologia şi regulile cercetării clinice.
Acuzele caracteristice – sangerările, hemoragiile, paliditatea tegumentelor, osalgiile.
Acuze de caracter general: 1.Hipertermie, ;2.Cefalee virtej ;3.Surmenajul, slăbiciunile ;4.Dereglările
memoriei;
5.Inapetenţa ; 6.Dispnee la efort fizic
Anamnesticul :1.ziua apariţiei ;2.condiţiile de apariţie, particularităţile sângerării şi a hemoragiei
(spontan),
leziunile şi intensitatea lor, loviturile, supraîncalzirea, efortul fizic;3.de precizat dinamica
simptomatologiei
patologice (când au apărut primele elemente - în acelaţi timp sau succesiv) ;4.de precizat informaţia
despre
terapia efectuată, inclusiv doza, durata, eficacitatea ;5.de făcut cunostinţă cu rezultatele probelor de
laborator
;6.dacă maladia este repetată este necesară precizarea duratei, semnelor clinice şi terapiei efectuate .
Examen obiectiv:Poziţia (activă, pasivă şi indusă; -Hemoragiile - localizarea, intensitatea, durata ;-
Culoarea
tegumentelor – paliditatea / Icterul / Cianoza ;-Viteza apariţiei, instalării, caracterul manifestărilor ;-
Noţiunea
de ţesut bilirubinofil ;-Sclera, mucoasele palatului dur ;-Pielea palmelor, tălpilor, sectorului
interscapular ;-
Erupţiile ; facies – mongoloid la copiii cu sferocitoză, edematos bouffi- în anemia Biermer ;-tulburări
trofice ale
tegumentelor, fanerelor ;-semne din partea diverselor aparate şi sisteme;-splenomegalie: Biermer, anemii
hemolitice
Explorari paraclinice:
hemograma
 nr E, Hb (< 11 g%), Ht (<34), IE: VEM, HEM, CHEM
 frotiul periferic (MGG: nr R, evidenţierea modificărilor de culoare, formă şi conţinut a hematiilor)
medulograma
 examen citologic al MO obţinute prin puncţie aspiraţie sau biopsie de creastă iliacă
 studiul tuturor seriilor medulare ;
Alte explorări
 echografie, CT
 gastroscopie, colonoscopie
•  radiografie toracică, consulturi interdisciplinare diverse (ORL, stomatologic, ginecologic la
femei)

3.Algoritm de diagnostic si tratament in sepsisul neonatal


Insamintari:

• se folosesc toate mediile lichide ale organismului


• Teste pentru depistarea antigenelor. Cercetarea serului sanguin, a urinei, LCR.
• Determinarea titrului de anticorpi.
• Colorarea după Gram a mediilor lichide pentru depistarea antigenului.
• Teste de laborator:
• Reacţia polimerazică în lanţ
• calcularea leucocitelor şi diferenţierea lor
• Indexul leucocitar de intoxicare (ILI)
• Proteina C
• VSH
• Orosomucoid
Haptoglobina\

• Cercetări radiologice
• rentgenografia cutiei toracice
• vizulizarea căilor urinare
• EUS rinichilor
• pielografia intravenoasă
• cistouretrografia

• Cercetarea placentei:
• examenul obiectiv
• placenta opalescentă cu focare purulente
• histologia placentei:
• diciduită limfocitară parietală sau difuză
• chorioretinită leucocitară difuză

• Tratamentul

• Alimentaţia corectă
• Îngrijirea
• terapia antimicrobiană
• terapia de dezintoxicare
• terapia imunostimulatoare
• tratament de suport energetic şi membrano-stabilizator, asistenţă ventilatorie
• tratamentul complicaţiilor: convulsiilor, insuficienţei cardiace, dereglărilor circulatorii,
insuficienţei renale, suprarenale, sindromului hemoragic, tulburărilor metabolice
• profilaxia infecţiilor intrauterine
• tratamentul focarelor septice

B-lactimice + Cefalosporine G3 + Aminoglicozide


Schema N1: Ampicilină 100 mg/kg/24 ore + Claforan 50-100 mg/kg/24 ore + Ghentamicină 5-7
mg/kg/24 ore i/v.
Schema N 2: Piperacilin 50-100 mg/kg/24 ore + Fortum (sau Cefobid) 50-100 mg/kg/24 ore + Amicacin
15 mg/kg/24 ore (sau netilmicină)+ 6-7,5 mg/kg/24 ore i/v (Gram -)
Schema N3: Vancomicina 40-60 mg/kg/24 ore + Amicacina sau ghentamicina în infecţia stafilococică
iatrogenă
Schema N4: Augmentin sau Ghentamicină + Metranidazol 20-40 mg/kg/ i/v (sau Cefalosporine de G3)
în infecţia anaerobă.
• Notă!: Se foloseşte una din scheme. Micoploasma, Hlamidii – Macrolide (eritromicină) 30-50
mg/kg/24 ore + Ciprofloxacilină 20-30 mg/kg/24 ore

• Candida – Amfotericină B i/v + Micostatin peros


• Stafilococi – Vancomicină 40 mg/kg/24 ore + Singestin 50 mg/kg/24 ore + Aminozide
• Strerptococul grupei B- Amoxacilin i/v 200 mg/kg/24 ore sau Cefotoxim 200 mg/kg/24 ore sau
Ceftriaxon 50 mg/kg/24 ore + Aminozide
• Eşerihia Coli - Cefotoxim 200 mg/kg/24 ore sau Ceftriaxon 50 mg/kg/24 ore + Aminozide
• Anaerobi, Enterobacterii – Tetraciclină (a. Clavulonic) 150-200 mg/kg +Aminozide
• Anaerobi – Metranidazol 15 mg/kg

2.Bronsiolita acuta la copii.Principii de tratament.Profilaxia.


Definitie: este o infectie atrctului respirator inferior de origine virala,caracteritica sugarului si
manifestat prin dispnee expiratorie insotita de wheezing.

Manifestari clinice:rinoree seroasa,reducerea apetitului,subfebrilitate,febra,dispneea


expiratorie,ianpententa,sindrom de voma.

Tratament:formele de gravitate usoara si medie ale bronsiolitei prevad realizarea urmatoarelor


masuri de ingrijire a copilului:fluidificarea secretiilor bronsice,oxigeniterapie,tratament
simptomatic,chinetoterapie respiratorie.Formele severe impun o terapie intensiva,ce include
asigurarea prin perfuzii venoase si necesitatilor de lichide,electroliti si calorii,oxigenoterapi si
terapia de administrare a medicatiei prin nebulizare.

Oxigenoterapia este indicata copiilor cu brosiolita severa,cianotici,cu insuficienta respiratorie.

Bronhodilatatoarele produc efecte terapeutice neinsemnate


trialul terapeutic cu salbutamol prin spacer(camera de inhalare) de 0,15 mg/kg doza la interval
20 min

Glucocorticosteroizii sunt indicati in formele severe de bronsiolita,intrucit au efect


inflamator,antiedematos.Copii sugari cu formele severe de boala pot sa beneficieze de
glucocorticosteroizii sistemici(prednisolon in doza de 2 mg/kg/zi apoi de 1 mg timp de 5 zile sau
dexametazon 1-1,5 mg/kg in 2-3 prize.La copii mai mari glucocorticosteroizii
inhalatorii(beclometazon,budesonid) pot produce beneficii calitative in controlul sindromului
bronhoobstructiv.

4.TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA LA COPII. ETIOPATOGENIE.


TABLOUL CLINIC LA
SUGARI SI COPII DE VIRSTA FRAGEDA. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAT IN BAZA
CRITERIULUI ECG.
TRATAMENT. COMPLICATIILE. PROGNOSTICUL. SUPRAVEGHEREA.

Definitie- tulburari de ritm reprezinta tahicardia, ce este generata sau implica structurile localizate in
tesutul
supraventricular. Ele pot fi de origine atriala
Etiologia- cel mai frecvent este de origine idiopatica, insa este asociata de o patologie subiacenta:
- cardiopatii congenitale
- miocardite acute
- boli infectioase acute
- intoxicatii acute
- tumori cardiace
- hipokaliemie
- dereglari metabolice
6. Tabloul clinic: La nou - născuţi şi sugari debut insidios, inapetenţă, paloare, vome, agitaţie, tahipnee,
dispnee, cianoză, convulsii, oboseală în timpul alimentaţiei, cianoză, febră. Apariţia insuficienţei
cardiace după 24-48 ore fără tratament se dezvoltă acidoza metabolică, hipoglicemie, hiperazotemie,
hiperpotasemie, cardiomegalie (în special primele luni de viaţă).
Sub vârsta de 1 an:
91
 Simptomatologia descrisă reflectă alterarea stării generale şi este puţin specifică aparatului
cardiovascular.
 Aceste fenomene apar în crizele de TPSV cu durată mai mare de 24 ore, cu frecvenţe crescute de peste
280/min sau în cazul asocierii cu malformaţii congenitale de cord sau cardiomiopatii
Copilul poate semnala palpitatii cu debut si sfirsit brusc, asociate cu anxietate, iritabilitate, transpiratii,
slabiciune, dureri abdominale si toracice, greturi, sincopa. Copilul este agitat, cu cianoza buzelor si
extremitatilor, febra, stare de soc, manifestari neurologice. Date obiective: tahicardie nenumarabila,
zgomotele
cardiace sonore, regulate cu egalitatea pauzelor, TA coborita, greu de masurat.
Examene suplimentare: ECG- tahicardie regulata cu complexe QRS inguste sau neschimbate, frecventa
cardiaca in jurul a 240 la sugar si mai mult de 150 la copil; uneori asociat cu sdr Wolff-Parkinson-White:
intervalul PR scurt inferior sau egal cu 0.12sec., QRS largit prezentind o suprapunere a undei delta (unda
de
preexcitare superioara sau egala cu 0.10 sec) pe ramura ascendenta a undei R, fenomene observate in
special
la trecerea de la TPSV spre ritmul sinusal
Radiografie toracica: de obicei fara schimbari, sau evoca maladia de fond
EcoCG si Doppler: - permite a aprecia toleranta- o tahicardie rapida si cronica poate fi responsabila de o
miocardiopatie ritmica, dilatata si hipochinetica
- va identifica eventual o patologie de fond
Complicatii
- Insuficienta cardiaca acuta in urma disfunctie ventricolului sting
- Sincopa cu pierderea constiintei
- tulburarile de ritm jonctionale pe fascicolul accesoriu pot cauza moartea subita daca perioada refractara
a
fascicolului accesoriu e scurta.
Tratament
Tratamentul tahicardiilor supraventriculare după OMS
Treapta I
 Stimulare vagală – manevra Valsalva
 Pungi de ghiaţă pe frunte şi faţă
 Scufundarea feţei (capului) în apă rece
Treapta II peste 1-2 min
 Administrarea ATF la copii după 3 ani 3-5 mg i.v. în bolus cu 20 ml de sol. Fiziologică;
 În lipsa efectului după 1-2 min. Se repetă ATP 10 mg i.v în bolus 3-5 min de 2 ori
 Dacă accesul nu s-a cupat se trece
Treapta III
Peste 1-2min. ATP 10mg i/v in bolus 3-5sec.
Treapta IV- peste 1-2min ATP 10mg i/v in bolus 3-5sec
QRS ingust QRS largit
Hemodinamica stabila
Treapta V peste 1-2 min
Verapamil 0.1-0.3mg i/v lidocaina 1.5 mg/kg/i.v
Sau novocainamida 20-30mg/min/i.v in bolus
Treapta VI
Peste 15-30min verapamil 0,2-0,3 mg/i.v peste 3-5 min cardioversie sincronizata
In bolus 1-2min
Treapta VII
Peste 15-30min cardioversie sincronizata
În lipsa efectului adenozinei se recomandă blocanţii canalelor de calciu - dacă vîrsta > 1 an:
Verapamil 0,1 mg/kg, (soluţie 0,25%)
o pînă la 1 lună: 0,2 - 0,3 ml;
o pînă la 1 an: 0,3 - 0,4 ml;
o 1-5 ani - 0,4 - 0,5 ml;
o 5 -10 ani - 1 - 1,5 ml,
o peste 10 ani - 1,5 - 2 ml.
În lipsa efectului rebolus în aceeaşi doză sau Amiodaronă 5 mg/kg i/v, lent sau Diltiazem 0,25 mg/kg iv,
repetat 0,35 mg/kg sau Esmolol (β-blocante) în mediu - 550 μg/kg/min, (300-1000 μg/kg/min).
În sindromul WPW preparatele de elecţie sunt: Procainamida, Amiodarona.
La copii cu insuficienţă cardiacă congestivă sau cu scăderea fracţiei de ejecţie sub 50% se administrează:
Digoxină:
􀀀 pînă la 1 lună 0,025-0,035 mg/kg;
􀀀 1-24 luni 0,035 - 0,060 mg/kg,
92
􀀀 2-5 ani 0,03-0,04 mg/kg;
􀀀 5-10 ani 0,02-0,03 mg/kg;
􀀀 5-10 ani 0,010-0,015 mg/kg, per os
Hemodinamică instabilă:
Conversie sincronă (0,5 - 1 J/kg), la necesitate repetat 2 J/kg (ESC 2006):
Indicaţii.
1. Conversia farmacologică ineficientă.
2. Presiunea arterială sistolică sub 90 mm Hg.
3. Insuficienţa cardiacă.
4. Sindromul de preexcitaţie ventriculară cu ritmul ventricular accelerat şi hemodinamică instabilă.
5. Instalarea ischemiei acute.
Prognosticul este rezervat.

5.Gastroduodenitele cronice la copii. Clasificarea. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic după


tipul gastritei, forma endoscopică. Particularităţile clinico-evolutive la copii.

Definitie:G.C reprezinta o inflamatie cronica recidivanta a mucoasei si submucoasei


stomacului(duodenului).
Etiopatogenia: Exista 3 grupe de cauze conform careia se clasifica in 3 tipuri:
1 Exogene infectoioase:HP-afectarea mucoasei in portiunile distale ale
stomacului,hiopersecretie,hiperaciditate gastrica.
2 Endogene autoimune-aparitia anticorpilor fata de granulocitele parietale si desfasurarea unui proces
atrofic
progresiv primar fara fenomene de inflamatie de proportie se caracterizeaza
prin:hipoaciditate,hipergastrinemie, Ac inpotriva factorului castle.
3 Eoendogene-chimica de reflux.
Tabloul clinic:
1. Sindromul dispeptic ulceros:dureri de diferita intensitate ce apar pina sau la 2 ore dupa masa, ele pot fi
nocturne si sunt suprimate prin alimentatie, pirozis,eructatii,vome postprandiale, ce aduc usurare.
Pofta de mincare pastrata. Poate aparea semne ale sindromului asteno-vegetativ:iritabilitate,cefalee.
2. La examenul endoscopic afectarea zonei centrale si a bulbuluio duodenal. Caracterul schimbarilor
endoscopice poate fi diferit:superficial,hiperplastic,eroziv, cu edem si hiperemie pronuntata.
3. Sindromul dispeptic gastric: dureri surde in regiunea epigastrica si in jurul ombilicului ce apar adesea
indata dupa mese, mai ales dupa alimente prajite,grase. Bolnavii acuza senzatie de plenitudine in
regiunea epigastrica. Eructatii cu aer ,greata voma. La examenul endoscopic se constata afectarea
fundusului stomacului sau un proces difuz. Semnele inflamatiei sunt minime iar histologic se
determina atrofia mucoasei, metaplazie intestinala. Functia secretorie a stomacului poate fi normala
sau diminuata.
Diagnostic:
120
1 anamneza
2 examenul clinic
3exam. Endoscopic.
4 USG
5 Metodelor functonale de examinare a stomacului.
6 examen radiologic
La examenul endoscopic se determina hiperemie in focar sau difuza a mucoasei stomacale,
edem,hipertrofia
pliurilor. Aceste schimbari sunt asociate cu Hp. Mucoasa stomacala palida,roz albicioasa uneori
albastruie,suprafata suptiata, pliurile slab pronuntate tipice pentru un proces atrofic.
Functia secretorie:
1. Sondaj gastric fractionat: secretie bazala constituie 26-66 ml, secretia stimulata-46-90 ml.
2. pH metria intragastrala: secretul bazal:1,5-2; secretul stimulat6-8
3. reogastrografia -determinam, rezistenta tesuturilor cu ajutorul unei sonde speciale in mai multe puncte
ale stomacului si esofagului.
4. examenul radiologic baritat- pentru aprecierea functiei evacuatorii.
5. Diagnosticul infectiei cu Hp- 2 metode:
1. invaziva(necesita biopsie)
-histologice;
-bacterioscopice;
-bacteriologice;
-biochimice(testul ureazei);
2. neinvazive:
-serologice(ELISA);
-testul respirator;
-reactia de polimeraza in lant.
Diagnosticul diferential:
Boala ulceroasa-aparitia defectului ulceros la nivel gastroduodenal insotit de dereglari functionale ,
secretorii,
motorii si de absorbtie ale mucoasei stomacului.
Dereglari functionale ale stomacului.
TRATAMENTUL GASTRODUODENITEI-
1. ETIOLOGIC;
2. SCHIMBARI MORFOLOGICE;
3. FUNCTIEI SECRETORII;
4. FUNCTIEI MOTORII.
Nemedicamentos:
• Dieta N1
• mese la ore fixe,fractionarea lor in 5-6 mese pe zi
• Pentru a se calma durerile de stomac care pot aparea este bine sa se utilizeze ceaiurile medicinale de
menta, musetel, chimen si rostopasca.
Alimente ne condimentate. Sa nu avem mese prea abundente in alimente bogate in fibre, sa nu inghitim
samburi, iar mancarea sa nu fie prea fierbinte
Alimente permise in gastrite
Fainoase – Fainoasele albe trebuie fierte foarte bine si este preferabil sa fie servite sub forma de sufleuri
sau
budinci. Este permisa si mamaliga, dar foarte bine fiarta.
Carne – Este permisa carnea slaba de vaca, pui sau porc fara grasime. Carnea poate fi servita doar sub
forma
de rasol, sufleu sau budinca. Pestele alb este de asemenea
permis si doar sub forma de rasol.
Branzeturi - Sunt permise branza dulce de vaci, urda si casul nesarat.
Iaurt-aliment bazic ajuta la distrugerea bacteriei care cauzeaza formarea n exces a acizilor din stomac.
Oua – Ouale sunt permise dar numai fierte si moi. Puteti face si ochiuri romanesti (in apa fiarta).
Legume – Legumele permise sunt dovleceii, cartofii, morcovii, mazarea. Legumele pot fi servite fierte
sau sub
forma de piureuri, supe-creme sau sufleuri.
Fructe – Sunt permise sucurile dulci, piureurile de fructe sau compotul. Nu sunt permise decat fructele
dulci
(deci, nu si citricele).
Grasimi – Sunt permise untdelemnul, galbenusul de ou,untul proaspat.
Bauturi – Este permis sa beti lapte, ceai, suc de fructe dulci (nu citrice).
Dulciuri – Dulciurile permise sunt sucurile de fructe, frisca, compotul, budincile din fainoase si dulciurile
pe
baza de crema de branza de vaci.
Zahar - Este permis zahar cu moderatie, miere amestecata cu unt.
ALIMENTE INTERZISE IN GASTRITA
Gastritacronicaestedeterminatadetratamentulincorectalgastriteiacute, consumandalimentecondimentate,
iritante, mancarurifierbinti, meselaoreneregulate, consumuldebauturialcoolice, fumatul,
unelemedicamente,
121
substantetoxice
Mestecatulinsuficient, ingraba, esteunobiceicareconstituieoagresiuneinplusasuprastomacului.
Fainoase – Este interzisa cu desavarsire painea, atat cea neagra, cat si cea alba. Sunt permisi pesmetii
special pentru cei bolnavi de gastrita.
Carne – Sunt intersize carnea grasa, pielea de pui, carnea afumata, mezelurile, vanatul, conservele de
carne,
snitelul, tocaturile si piftia. Sunt intersize de asemenea carnea de peste gras, pestele prajit sau marinat,
precum si cel afumat sau conservat.
Branzeturi – Sunt interzise branzeturile fermentate, sarate sau conservate.
Oua – Sunt interzise ouale prajite sau cele fierte tari.
Legume – Sunt interzise legumele tari si crude, cum ar fi ridichile, castravetii, varza, guliile, ardeiul,
ceapa,
conopida, usturoiul. Nu este permis sa se serveasca legumele prajite. Muraturile sunt de asemenea de
evitat.
Fructe – Sunt interzise nucile, migdalele, alunele, fisticul si cele care au multe lipide in general.
Grasimi – Sunt interzise untura, slanina, margarina sarata, grasimile prajite, smantana acra, untul sarat sau
seul.
Bauturi – Sunt strict interzise lichiorurile, romul, tuica, sifonul, apa minerala, siropurile, rachiul, cafeaua
neagra. Este de asemenea interzis sa consumati bauturi prea reci sau prea calde.
Dulciuri – Dulciurile interzise sunt cele care au aluaturi dospite, inghetata, aluaturile calde, prajiturile cu
fructe
acre, gemul si dulceata. Este bine sa fie evitate acadelele si zaharul ars.
Medicamentos:
• Antiacide ( Almagel, Maalox, Gastal)
• H2 histaminolitici (Ranitidin, Famotidin, Nizatidin)
• Blocatori H+K+ATP-azei (Omeprazol, Lanzoprazol)
• M-colinoblocatori selectivi(Gastrozepina)
Eradicarea H.Pylori:
• Schema Dubla (Omeprazol+ AB)- durata curei-2 saptamini
• Schema Tripla(De-nol+ AB+Metronodazol)- durata curei 2 saptamini
• Schema Cvadrupla (Omeprazol+De-nol+AB+Trihopol) durata curei 7 zile
AB =Amoxicilina | Claritromicina | Azitromicina
Dispensarizarea:
Tratament hidromineral climatic;
DISPENSARIZAREA: DE 4 ORI PE AN IN ACUTIZARE