Sunteți pe pagina 1din 267
Nias a aa p li ii h.. Ted Witrt Pett sc: Prolog SESEPD Yorkshire, 1816 in dormitorul tot mai slab luminat al vicontelui de Rathmoor, Tristan, in varsta de saptesprezece ani, se cAzni sa igi elibereze mana din stransoarea tatalui sau. Trebuia sa se duca sa aprinda o lumanare si sa inteteasca focul, poate chiar s vada daca ajunsese doctorul. Dar tatal lui nici nu voia sa auda de aga ceva. -Nu ma parasi. -M-am gandit doar ca ar trebui... -Ramai cu mine. il apuca pe Tristan de mana atat de tare, incat il duru. Tristan evita sa se uite la pata rosie ce imbiba bandajul pe care il improvizaserd in grabi el si grajdarul si pe care il aplicasera cu stan- gacie pe rana vicontelui. Tatal lui trecuse prin situatii mai rele de atat. Odata, infruntase pirati bastinasi in Borneo si supravietuise. Era priceput la aventuri. Sila povesti. Lui Tristan i se puse un nod in gat. Tatal lui era priceput la toate - mai putin la a purta de grija familiei lui. Sau, mai bine zis, familiilor lui. Sprijinindu-se de mana lui Tristan, barbatul incerca sa se ridice in sezut. ~ Nu! strigd Tristan. Trebuie sa iti pastrezi fortele pana cand ajun- ge doctorul. Tatal lui se infiora. ~N-are rost, baiete. Sunt pe moarte. Tu trebuie... sa ai grija de... mama i de sora ta. Tu esti... barbatul in casa acum. Tristan intrd in panica ~Nu spune asa ceva! Te vei face bine. Tatal lui trebuia sa se faca bine. Daca murea, mama lui i Lisette Nu aveau sa supravietuiasca. . Scanned wit VainSce igi inabusi lacrimile, hotarat sa nu se fac de Tusine, apoi trase cuvertura pana la barbia tatalui, Incercéin sa ii opreasca tremuraty), Doar ii era frig. Cineva trebuia sa Inteteasca focul. - ~Pleaca de langj el! porunci 0 voce din dreptul ugii. Nu ai nig; un sail atingi. ss infurie ind il vazu pe George Manton, fratele lui vitreg, pe care il dispretuia gi care era cu noua ani mai mare decat el George era mostenitorul titlului si al mosiei Rathmoor, pentru ca se Nascuse in legitimitate. Tristan, nu. De aceea, toti cei din orag il numeau bastard france, degi era doar pe jumatate francez $i se nascuse gi crescuse chiar acolo, la Rathmoor Park. , -Lasa baiatul in pace... reusi s4 ingane barbatul. f] vreau lan- ga mine. George intra in incapere, iar ochii fi sclipira in lumina lumanarii, -Probabil ca bastardul asta nenorocit e raspunzator pentru faptul ca ai fost impuscat. Este o minciuni! striga Tristan, ridicandu-se pe jumatate de pe scaun. —Ajunge! Tatal lui respira sacadat, ca un cal pe ultimele lungimi de cursa. Nu e vina nimanui. Pusca a dat rateu. A... fost un accident. -Mai vedem noi, zise George. Sa fii sigur ca voi vorbi cu grajdarul sicu oricine a mai fost de fata. -Unde e Dom? intreba tatal lui. Am nevoie de... Dom. George facu o grimasa, asa ca Tristan se pregati sufleteste. George il dispretuia pe Dominick, fratele lui legitim mai tanar, aproa- pe la fel de mult pe cat isi dispretuia fratii vitregi, probabil din cauza 4 nasterea lui Dom provocase moartea lui Lady Rathmoor pe cand George avea doar sapte ani. Poate ca de aceea Dom si Tristan ajunsesera si fie de nedespartit, Precum cainii collie gi vitele ~ pentru ci George nu voia sa aiba de-a face cu nici unul dintre ei. In plus, in ochii legii, al doilea fiu era doar usor superior unui fiu nelegitim, intrucat viitorul ambilor depindea de capriciile tatalui lor. Acest lucru le intarise prietenia frateasca. ~ Dom inca e in York, ii zise Tristan tatalui. Ar trebui si se intoar- c4 in seara asta. ~Nu pot sa agtept, scragni barbatul. Trebuie s-o fac... acum. Adu-mi... masuta de scris. ° ocarineu wit UainSce Faptul ci tatal sau vorbea tot mai greu il alarma pe Tristan. George nu facu nici o migcare, aga ca Tristan se ridica si trecu pe lang ticdlosul solid, ca si ajunga la masuta de scris portabila pe care tatal lor o luase dupa el prin Egipt, Franta, Siam gi in orice alt loc care ii starnise imaginatia in ultimele dou decenii si jumatate. Cand se intoarse cu masuta, tatal lui trase cu greu aer in piept. -Scrie aga, baiete. Tristan ii arunca o privire precauta lui George, fumega de furie, apoi scoase pana $i calimara, ca s4 noteze cuvintele pe care tatal luii le dicta vorbind intrerupt: -Eu, Ambrose Manton... viconte de Rathmoor, in deplinatatea. testamentului meu. Bar- facultatilor mintale, aduc aceasta adaugire batul se opri ca sé isi traga suflarea. Fiului meu nelegitim, Tristan Bonnaud, fi las armasarul meu... pe Blue Blazes... -Tatal! zise George taios. Blue Blazes ar trebui sa ii ramana lui Dom sau mie. Privirea barbatului se oteli. -I]-am promis... fratelui tau vitreg anul trecut. Tristan mi-a ales acest armasar pursange, asa cd ar trebui... sa ii ramana lui. George se inrosi in timp ce Tristan scrise grabit. Tristan il iubea pe Blue Blazes, care castigase premii importante de cand il cumpara- se tatal lor la o licitatie in York. Nu era de mirare ca George igi dorea calul, dar avea sA mogteneasca toate celelalte lucruri. Nu era musai sa fi ramand Blue Blazes. Si oare asta insemna ca tatal lui nu fi trecuse deloc in testamentul lui? Cum se putea aga ceva? Cand vicontele continua cu spund ce avea sa ii ramana lui Dom, Tristan igi cobori capul ca sa isi ascunda consternarea. Tata igi lasase copiii nelegitimi in voia sortii, dar de ce si pe Dom? Nu era drept. Apoi vicontele le lasa céteva maruntisuri din calatorii lui Lisette sicabana gio renta de doua sute de lire mamei lor, care fusese aman- ta lui in ultimii douazeci si ceva de ani. Si careia ii tot promisese ca aveau si se c4satoreascd, dar nu o facusera din pricina scandalului ce s-ar fiiscat. lar acum nu mai aveau cum sa 0 faca. Tatal lui avea sa supravietuiascd. Trebuia sa o faca! -{nca ceva, baiete, spuse barbatul cu voce aspra. Scrie acolo ca Fowler... sA te instruiasca... sa fii ajutorul lui. ocarmneu wit ValiSCce ae in timp ce George injura in barba, Tristan scrijeli degraba cuy tele. Tatal lui ii vorbise ani intregi despre administratory] opie, care avea sa il invete gi pe el aceasta meserie, dar Tristan ny indi, nise niciodata sa spere la aga ceva. Nu igi imagina ceva mai minunat decat sa lucreze cu Fowler gi poate, intr-o zi, sa ii ia locul barbatulyj mai in varsta Cand termina de scris, vicontele reciti documentul, apoi il intinse spre George. ~Semneaza... gi scrie martor sub numele tau. Nimeni... nu ya pune la indoiala codicilul... daca il semnezi tu. E impotriva... intere. selor tale. George isi impreuna bratele la piept. ~Asa-i. $i tocmai de aceea nu voi semna. Chipul tatalui capata o expresie patrunzatoare. -S-ar putea... si traiesc, baiete. Doctorul e... pe drum. Daca supravietuiesc, te voi face sa regreti... cd m-ai sfidat. $i tatal lui chiar ar fi putut sa o facd. Daca alegea sa vanda din proprietatile ce nu trebuiau lasate mostenire sau sa ipotecheze to- tul, George urma sa isi petreaca tot restul vietii incercand sa scape de datorii. In plus, George depindea de el pana cand avea sa intre in posesia mosteni Tristan isi tinu rasuflarea. Cata vreme George nu vedea pata rosie ascunsa sub cuvertura grea, care se intindea rapid, putea si consimta. Sunetul copitelor care se auzi de afara il facu si se hotarasca. George lua codicilul si pana de la Tristan si semna. Dupa care ramase locului, holbandu-se la document. Vicontele intinse o mana tremuranda. -Da-mi-l! George sovai. -Da-mi-l... reusi barbatul sa rosteasca taraganat, dar era limpede ca vocea ii slabea. Tristan se apleca spre el, fi indlta capul si fi aranja perna. ~ Rezista, tata! I se puse un nod in stomac. Doctorul e pe drum. Nu ne poti parasi. Nu poti! Ochii tatalui se incetosara. ~la... documentul, Tristan. Fagaduieste-mi... cA i-] vei da... lui Dom, te rog! -Nu mai vorbi! 10 canned wit LamSce ‘Un libertin seducdtor ———— Tristan se infiora cand isi vazu tatal caznindu-se si vorbeasca. ~ Fagaduieste-mi! ti ceru cu dintii inclestati. ~ Fagaduiesc. Acum stai linistit. Tristan intinse mana spre George. Dé-mi-l! Nu vezi ca il superi? Dar George incremeni, cu ochii pironiti pe blestemata bucata de hartie. Apoi auziré amandoi un galgait, iar George ridica privirea. ~ Tata? Se duse de partea cealalta a vicontelui, Tata! in gura barbatului se scurgea un fir de sange, iar lui Tristan ii statu inima in loc. ~Nu, nu se poate! Nu, nu, nu... Tata! fi lua capul intre maini, dar ochii tatalui erau ficsi, iar pieptul nu ise mai misca. ~Trebuie sa il ajutam, ii zise Tristan lui George. Trebuie s4 fa- cem ceva! ~Da-te la o parte! Tristan se dadu in spate. George las codicilul din mana, dupa care se apleca si isi scutura tatal de umeri. ~Tata! spuse el cu fermitate. La naiba, trezeste-te! Cand privirea sticloasa a tatalui lor nu se schimba, George apuca o oglinda de pe masuta de toaleta si o tinu langa gura vicontelui. Apoi injurd incet. —Deci? intreba Tristan temator. Chipul lui George parea impietrit. -Nu respira. A murit. -Minti! Turbat, Tristan incerca sa isi reinsufleteasca tatal, incdlzindu-i miinile si frecandu-l pe piept, dar privirea aceea sinistra nu se schim- ba catusi de putin. De data aceasta, George spunea adevarul. Tristan isi simti sangele curgindu-i prin vene ca mélul. Tatal lui murise. Nu aveau si mai meargi impreuni la curse, nu aveau s& mai vaneze impreuna cocosi de munte sau c4prioare. Nu aveau sa mai petreaca seri tihnite in casuta lor, in timp ce vicontele fi desfata cu povesti fantastice despre calatoriile lui. Tristan se impotrivi lacrimilor. Fratele lui vitreg l-ar fi luat peste picior, mai ales ca el nu plangea, desi se holba la tatal lor de parca ar fi incercat sa il invie incruntandu-se la el. -Ce facem acum? intreba Tristan in soapta. carne wit VainSce ___— Sabrina Jeffries -Noi nu facem nimic. Eu voi jeli moartea. tatalui meu $i ma yoj ocupa de inmorméntarea lui. Tw vei pleca din aceasta acas8. Acum, Tristan ramase socat. _Nuai face asta... Doar nu vrei si ma alungi de pe... George se intinse si fi inchise ochii tatalui, apoi ii acoperi fata, -De acum inainte, fac ce vreau eu. Detin casa asta gi tot ce e in ea. Se holba la Tristan de parca |-ar fi putut improgca cu vitriol cu privirea. Asa ca vei iesi din casa si nu vei mai intra niciodata pe usile acelea. Porunca nu era intru totul neasteptata. Doar vicontele si Dom il primisera cu drag pe Tristan in casa, iar acum pana si Dom ar fi sovait sa i se impotriveasca lui George. Tristan isi aminti de promisiunea facuta. Dom invata ca si devina avocat, aga ca se pricepea sa rezolve problemele legale. Tocmai de aceea tatal lor voise ca el s pastreze codicilul. Tristan inconjura patul, indreptandu-se spre masuta pe care George asezase hartia, dar acesta i se puse in cale. ~Lasa-mi sa trec, ii zise Tristan. -Nici gand. Tristan incremeni de teama. Daca George nu avea si onoreze documentul... Nu, cu sigurantd nici macar George nu era atat de ingrozitor. ~I-am promis tatei ca 0 sa-i dau codicilul lui Dom. Doar nu ma vei impiedica sa imi tin promisiunea. Ca o cioara ce se hraneste dintr-o mortaciune, George fi ciuguli sperantele. ~ Esti nebun daca tu crezi c4 o sa va las pe tine i pe tarfa de mai- c4-ta sa imi furati chiar si un singur banut din mostenire. »Tarfa de maica-ta." La naiba, Tristan il auzise mult prea des pe George rostind cuvintele acelea. isi lipi fata de a fratelui sau. ~ Daca mai indraznesti vreodata sa o faci pe mama tarfa, te bat pani ce te las intr-o balta de sange! George pufni. ~ Poti sa incer |. Dar mereu te-am facut praf. Asta nu s-a schimbat. La naiba, nu era asa! Tristan plonja spre document, sperand sé-lia pe George prin surprindere, dar acesta ii anticipa miscarea si azvarli codicilul in foc. - Nu! striga Tristan, intorcandu-se spre semineu. 12 , ovanneu wil LamSce — Un fibertin seducdtor George il prinse pe la spate, tinandu-l cu putere, oricat se zbatu el ca sa se elibereze. -N-o sa-l mai vezi niciodata pe Blue Blazes, m-ai auzit? guiera George. $i n-o sa fii instruit niciodata ca administrator de mosie, dac& eu am ceva de spus in privin{a asta. Lui Tristan i se stranse inima in timp ce igi privi sperantele arzand. -Tata a vrut si am un viitor. Fusese o dovada de dragoste, si Dumnezeu stia ca Tristan nu prea avusese parte de aga ceva. I-ai ne- socoti dorinta de pe patul de moarte? Acum, ci documentul se facuse scrum, George il imbranci pe Tristan. -Nuera in toate mintile. Si n-am de gand sa te suport toata viata la Rathmoor Park, starnind scandal peste tot. Scandal. Tristan se saturase pana peste cap de asta. Din pricina fricii de scandal a familiei Manton, mama lui nu avusese niciodata sansa la o viata decenta. Nu il putea lasa pe George sa faca asa ceva! ~Atunci de ce nu mi-ai da pe Blue Blazes? Tristan putea partici- pa la curse si poate cd ar fi reusit sa igi intretina familia. Ai multi cai frumosi. Nu ai nevoie si de Blue Blazes! ~Daca animalul acela ar fi al tau, tot n-ai sti ce sa faci cu ell se rasti George. Oricum n-ai avea bani ca sa-l ingrijesti. - As putea concura cu -Unde? George il privi rece si dezaprobator pe Tristan. Chiar crezi 4 gentilomii care concureaza i-ar permite unui bastard francez si se invarta in cercurile lor? Te-au tolerat doar din pricina tatei. -Nu e adevarat! strigd Tristan, desi se temea ca aga era. Toata lumea spune c4 mi pricep la cai, Tata mi-a zis ca prietenii lui au fost impresionati ~Poate de abilitatea ta de a-l duce de nas. Dar, daca nu fi-as per- mite s4 iei armasarul, nu ai cu ce si-i impresionezi. George ranji la el. De ce crezi c4 te-a trimis tata doar la scoala Ashcroft? Stia ca nu avea nici un rost. Esti prea prost ca sd faci altceva in afara de a trai din generozitatea lui, iar eu am sd pun capat acestui lucru. Tristan simti un gust amar in gat. Fara renta si fara cal, cum aveau s& supravietuiascA? Ce avea si se intample cu mama gi cu Lisette? ~~ Le voi spune tuturor ce ai facut. Putea macar sa se foloseascd de dispretul familiei impotriva lui George. Nu vei scipa nepedepsit! ocanneu willl LamSc ST J pe George rase. a, . . —Cuiti vei spune? Servitorilor? Satenilor? E cuvantul tau impotr. va cuvantului meu, iar tu esti doar un bastard. Si, daca te-ar crede, stiu cine fi plateste, aga cd nu vor indrazni sa faca nimic. —Dom ar indrazni. Tristan stranse pumnn. Nu va accepta una caasta. Ai ars si codicilul mosteniri lui. —Fratelui meu legitim ii voi purta eu de grija, zise George pe un ton glacial. Oricum as fi contestat legalitatea codicilului si nu te-ai fi ales niciodata cu vreun ban. — Atunci nu aveai de ce sa il arzi, riposta Tristan. George ridica din umeri. —Aga nu trebuie sa astept luni intregi hotararea judecatorului. De aceea, Dom va fi de partea mea: pentru cd are nevoie de averea mea ca sd traiascd. Cu siguranta, nu ma va sfida pentru tine sau pentru familia ta. —Uita de caile legale! Sunt sange din sngele tau. La fel si Lisette. George deveni bitos. —Doar dintr-un accident. Nu insemni nimic pentru mine. $i vreau sa pleci din casa asta chiar acum! Cand vazu ca Tristan nu se misc, George trecu pe langi el si iesi pe coridor. —Hucker! Tristan se incorda. Barbatul acela grosolan se afla mereu la Hi —Doctorul inca nu a ajuns, conasule... -Deacum inainte, imi spui milord, ti ceru George pe un ton taios. Pana si Hucker paru tulburat. Se uita dincolo de Tristan, spre pat, si pali. ~Inteleg. =Ia-l pe bastardul asta din fata ochilor mei, continua George. il vreau la mai bine de cativa kilometri departare. -Da, milord. Hucker isi indrepta umerii, dupa care se apropie de Tristan cu o apatie inspaimantatoare pe chip. Hai, baiete! L-ai auzit pe conas... adica pe Excelenta Sa. Tristan se incrunta la George. -Vei mai auzi de mine. Te voi face sa platesti pentru asta, chiar daca o sa-mi ia toata viata! 14 canned wit VamSce Un [ibertin seducator ———— ~Scoate-I de aici, fir-ar s& fie! fi porunci George lui Hucker. soa: Hucker il prinse pe Tristan de brat, care se smulse din stran rea lui. -Plec. Apoi iegi cu pasi apasati pe coridor. in timp ce cobori scarile, tot mai furios cu fiecare ecou al pro- priilor pasi, il auzi pe Hucker urmandu-l. La naiba cu George sicu Hucker! Sila naiba cu vicontele, care igi neglijase datoria fata de copiii lui pana cand fusese prea tarziu pentru a face ceva. Brusc, Tristan se simti vinovat. Cum putea sa gandeasca aga des- pre tatal lui, care nici macar nu se racise inca in mormant? Nu era vina tatei. Ci a lui George, doar a lui. Dupé ce iesi, Tristan se astepta ca Hucker sa il lase sa isi vada de drum, dar ticdlosul merse cu el, cu un felinar in mana. -Nu trebuie sd te tii dupa mine pana la caban, ca un cAine, marAi Tristan. imi gsesc singur drumul in lumina luni. Lasd-mé in pace, fir-ar sa fie! ~Daca Excelenta Sa zice ca te vrea la cativa kilometri departare, atunci ma voi asigura cé esti la cativa kilometri departare. ~Sa cdutam o rigla de un kilometru ca si masurim? se rasti Tristan, Hucker nu spuse nimic, doar ramase cu incapatanare in dreptul lui Tristan cind pana traversara pajistea. Hucker fusese candva un barbat de treaba, pe vremea cand lucra- se ca majordom pentru viconte. George era deja plecat la scoala, iar Dom inca era acasa pe atunci, asa ca Hucker le didea lui Tristan si Dom gustari pe furis ori de cate ori se aventurau in pestera de langa Flamborough Head. Hucker il invatase pe Tristan primele notiuni de contabilitate, el ii daduse prima figard rulata in foita de tutun pe cand avusese doar opt ani. Apoi George se intorsese de la Harrow. Cand t cat intr-una dintre calatoriile lui siil lasase de mosie, acesta il numise si totul se schimbase. Z Acum, Hucker era la fel de rau ca George. Dom obisnuia sa spuna ae fusese infectat de George si, cel mai probabil, nu avea sa ‘vind. , atal lor fusese ple- pe George sa se ocupe pe Hucker drept asistentul lui personal, ocarineu wit UainSce ————— Sabrina Jefjries ————— Nu stiu cum poti lucra pentru el, zise Tristan. E un trisor siun aan apa. Fac ce mi se spune. Hucker il privi cu coada ochiului, Daca ai fiistet, ai face si tu cum ti se zice. N-ai nimic de castigat dacg i te impotrivesti. Ar fi trebuit s4 stii asta. : —Deci ar trebui sa uit c mi-a furat mostenirea si cd are de ging sa-mi distruga familia? Hucker nici macar nu-i ceru sa-i explice. ~Esti bastard. Oricum nu prea aveai ganse. Asa merg lucrurile, Tristan era obignuit sa i se spuna bastard, dar se infurie cind vazy cat de rece era Hucker. Cand trecura pe langa grajduri, iar Tristan se incorda. Blue Blazes era acolo. Blue Blazes al lui. Nu era drept. La naiba, nimic din toate astea nu era drept! Pe la jumatatea drumului spre cabana, Hucker il 14sa in sfarsit in pace. Tristan se indeparta doar cat sa iasa din raza vizuala a ticalo- sului. Poate ca ar fi trebuit sa il astepte pe Dom si sa fl avertizeze in legatura cu ce facuse George. $i apoi? George avea dreptate - Dom avea sa ii ia partea fratelui legitim. Nu avea de ales. Cata vreme ii tinea partea lui George, era in siguranti. $i oricum n-ar fi putut face nimic ca si-i ajute, Nu avea nici 0 proprietate proprie. Ceea ce insemna ca Tristan si familia lui aveau sA moara de foame. Cabana apartinea mosiei Rathmoor Park, la fel mMajoritatea lucrurilor din ea. Fir-ar sa fie, daca George voia, putea s: zi pe drumuri. Cum aveau sa traiasca? Unde se puteau duce? Tresari cand auzi un sunet de viori dinspre padure, care ii alun- ga gandurile intunecate. Erau tiganii... Sau, aga cum preferau sa se numeasca, romi, Intrucat si el era nomad din fire, vicontele le inga- duise sa isi puna tabara pe pamantul lui, dar cu siguranta ca si asta urma sa se schimbe dupa ce George avea sa preia titlul. $i ei urmau sa fie izgoniti daca nu a doua zi, atunci curand. Poate ca ar fi trebuit Sa ii avertizeze. darunce chiar a doua Strabatu padurea spre focurile lor de tabara. Macar prietenul lui, Milosh Corrie, negustorul de cai, avea sa inteleaga nedreptatea Pricinuita de pierderea lui Blue Blazes. Milosh aprecia frumusetea $i spiritul unui astfel de animal. 6 ocarineu wit UamSce OUTED ETE ee La naiba cu George! Poate ca Tristan nu gi-ar fi permis sa il tind pe Blue Blazes, dar i Lar fi putut vinde lui Milosh pentru un pret bun si apoi... Se opri brusc. Milosh ar fi fost dornic si cumpere un armasar asa de frumos. I-ar fi dat suficienti bani ca sa se intretina pana cand avea si gaseasca ceva de lucru. lar calul era al lui de drept, orice ar fi spus George. Daca l-ar filuat, ar fi onorat dorintele tatei. Ar fi putut so faca fara sa fie banuit. Grajdarii ar fi fost la masa. Ar fi putut intra pentru a-l lua pe Blue Blazes cand acestia urmau sa fie in locuintele de deasupra grajdurilor. Daca ar fi lasat usa de la staul deschisa, oamenii ar fi crezut c armasarul scapase din greseala. Ar fi putut s-o faca... Dar numai daca se ducea acum. $i numai daca reusea sa il convinga pe Milosh s4 cumpere ceea ce lumea avea sA considere un cal furat. 1 l-am promis fratelui tau vitreg anul trecut. Tristan mi-a ales acest armasar pursange, aga cd ar trebui sd fi ramAné lui." Cuvintele tatalui sau il facura sd se hotarasca. La naiba cu lumea si cu legile ei nedrepte! Blue Blazes era al lui. Aga ca doar el avea dreptul sa hotarascd soarta calului. O ora mai tarziu, Tristan il privi pe Milosh evaluand armisarul. Tiganul i] mai vazuse pe Blue Blazes, dar niciodata de aproape si ni- ciodata indeajuns incat sa il evalueze. Milosh il privi pe Tristan precaut. ~E al tau. Tatal tau til-a dat. Era timpul sa recunoasca deschis ce facuse. Nu voia sa riste viata prietenului sau. Milosh trebuia sa afle totul inainte sa se bage in treaba asta. Ii povesti pe scurt ce se intamplase. Cand termina, Milosh bomba- nj cateva cuvinte in tiganeste. Tristan invatase cateva vorbe cand pe- trecuse timpul cu tiganii, asa ca intelesese ca zisese ,,idiot nesabuit*. Tristan il privi insistent pe barbatul care, desi era doar cu cativa ani mai mare decat el, se pricepea foarte bine la cumparat, vandut si dresat cai. ~Pot sa-] duc inapoi pe Blue Blazes. Sa-] las pe langa grajduri, ca sa fie gasit. Milosh paru sa se gandeasca. Era limpede ca voia calul. ~Fratele tau vitreg il va spanzura pe cel care va avea calul. ocarineu wit ValliSCe ~x=—~— ~Atunci asigura-te ca nu te va gasi. Ridicati tabara in zori, 0, trebuie sa plecati. George nu va va lasa sa ramaneti. Pana gq ; seama cd Blue Blazes lipseste, tu $i oamenii tai veti fi plecat d, si nimanui nu i se va parea ciudat, tinand cont de faptul ca lui nu ii plac tiganii. -Vor crede ca am furat calul. Ba vor crede ca eu l-am furat, dar nu vor putea sao dovedeasca, Pentru ca Blue Blazes va fi disparut. Milosh isi frecd barbia nerasa si se mai uita o data la cal, - Esti sigur ca nu te-a vazut nimeni cand |-ai luat? Tristan se gandi la zgomotul pe care il auzise langa rajduri la plecare, dar alunga gandul acela din minte. Cu siguranta, fusese doar un caine. ~Da. Sunt sigur. Altfel s-ar fi lasat cu zarva si tipete. in plus, Hucker m-a dat chiar el afara de pe mosie. Daca se intampla ceva, pe el va da vina George. Milosh stranse din buze. ~Pur si simplu va minti, ~ Vrei sa spui cd il va minti pe George? ~ Pe George, pentru George. Oricum, nu se poate avea incredere in Hucker. Tonul lui conving§tor il facu pe Tristan sa taca. ~De ce spui asta? Milosh miji usor ochii. ~ Doar stii cé e adevarat. ~ Da, dar mi s-a parut c& ai simti asta pe pielea ta. Tristan il privi pe Milosh. Daca stii cd Hucker a mintit pentru George in legatura cu ceva important, mai ales daca e ceva ce ag putea folosi impotriva lui... ~ Cat vrei pe cal? intreba Milosh direct. Tristan se holbé la el, dar era limpede ca Milosh nu avea de gand sa ii explice. Tiganii erau mai secretosi de felul lor, chiar si cu o per- soana pe care o placeau. La urma urmei, Tristan era tot un gadjo - nu era tigan. Tristan injura. ~ 250 de lire. Valoreaza 500, asa cd vei scoate un profit frumusel. ~ Doar daca oamenii fi cunosc obarsia, dar nu il pot vinde spu- nand cd e Blue Blazes. $i maie riscul pe care mi-] asum tinandu-l pana c4nd ne indepartam indeajuns ca nici un potential cumparator sA nu 18 ric Si deg © mult George ocarneu wit VamSce Un fibertin seducétor ———— gtie de disparitia lui. fl privi cu siretenie pe Tristan. Iti dau 150, nici un ban in plus. $i doar pentru ca e vorba de tine. -$i pentru ca va fica o palma peste ochi pentru George. $i Hucker. Milosh incuviinta cu o plecaciune incordata a capului 150 de lire ar fi fost de ajuns pentru ca familia lui si traiasca vreo doi ani in York gi i-ar fi oferit timp ca s& gaseasca ceva de lucru. Mai privio data lung si cu jind spre calul pe care i-ar fi placut sail pastreze, dupa care intinse mana. ~S-a facut. Milosh i-o stranse. —Sper sa nu regreti asta, prietene. -Nu voi regreta. Trebuie s4 am cumva grija de mama si de Lisette. Pentru ca, de indata ce George e declarat mostenitor, nu vom mai avea nimic si nici unde sA ne ducem. $i nu pot lisa si se intample una ca asta. in noaptea urmatoare, Tristan, sobru, se afla pe plaja de la Flam- borough Head, impreund cu mama si cu sora lui. Riscase si pierduse. Inca avea banii de la Milosh, dar acum fugea impreuna cu familia lui ca sa isi salveze viata. Pentru cA zgomotul pe care il auzise langa graj- duri nu fusese facut de un caine, ci de un barbat care il identificase drept cel care furase calul. George cutreiera zonele rurale in cdutarea lui si a lui Blue Blazes, mama si Lisette fuseserd date afard din cas, toti fiind nevoiti s& foloseasca o parte din bani ca sa plateasca pe ascuns drumul spre Biarritz, in Franta, ca de acolo sa mearga pe uscat pana la Toulon, unde locuia familia mami. Iar asta, pentru cd George incerca deja sa se asigure ca Tristan avea sa fie spanzurat. igi privi mama indurerat si inghiti in sec. [si pierduse casa si adevarata dragoste intr-o singura zi, iar el era raspunzator cel putin pentru jumatate din treaba asta. _ Lisette il lua de mana si il stranse usor. -Va fi bine, Tristan, ii sopti ea. Dom zice ca ne va scrie regulat ca s& ne spun ce se intampla. Cu siguranta, ne vom putea intoar- ce cAndva. _ Tristan se infiord. Asta era partea cea mai rea: Dom nu ii luase par- lui George. Pusese de partea lor, si asta il costase totul. $i numai furtului nesabuit al lui Tristan. dvanmeu with vamSc _—— Sabrina Jeppries 1s fie! Din pricina ca tatal lor nepasator nu se sin. testamentul dupa ce se nascuse Dom a cg ii lase pe pe Dom fara hid unsfant, Chiar daca nu ar fi furat calul erie Far Malang To ar fitrebuit sa plece din casa cu mainile goal le, tng nus at de curand, $i, dacd ar fi putut rimane in Anglia, la ce bun? George nu iar fj ingiduit niciodata lui Dom sa le dea vreun ban, aga ca oricum a, fi pierdut totul. . oon at tee {si aminti cuvintele tatalui sau: ,Tu trebuie sa ai grija de mama gj de sora ta. Tu esti barbatul in casa acum’. , Asa era. Fusese nevoit sa facd asta ca sa se asigure ca aveay sA supravietuiascd pana cand gisea de lucru. Adevaratul ticalos era George. Tristan isi indrepta umerii si privi tint la apele care aveau si il desparta curand de singurul cdmin pe care il cunoscuse vreodata, Nu conta. Avea sa indure. Aveau sa indure cu totii, chiar daca el era nevoit sa tragd munceasca pentru asta. Dar nimeni nu avea sa ii mai tragd vreodata pe sfoard, nici pe el, nici pe familia lui. Avea sa invete prin orice mijloace cum sa se miste in lumea asta proasta si inselatoare. Avea sa invete sa lupte si sa castige. Apoi, intr-o zi, urma sd se intoarca in Yorkshire inarmat cu noile lui cunostinte. $i atunci George ar fi facut bine s se pazeasca. Pen- tru cé Tristan avea si il facd pe fratele lui vitreg si plateasc pentru ticdlogia lui cu orice pret. Ba nu, fir-a chisise 84 igi modifice aie George putuse sad A codicilul ocarineu wit VainSce Capitolul 1 CESEBD Londra, februarie 1829 Cand birja se opri, Lady Zoe Keane isi ridica valul si se uita prin geamul inchis la culoare la cladirea de vizavi de Theatre Royal din Covent Garden. Nu avea cum si fie sediul firmei Manton’s Investigations. Pen- tru numele lui Dumnezeu, era prea simpla si obignuita pentru celebrii Oameni ai Ducelui! Nu aveau nici cai in fata usii, pe care o sa tagneasca in caz de pericol? Nici o firma impunatoare, cu litere poleite? ~ Esti convins ca aici au biroul? il intreba pe Ralph, lacheul ei, in timp ce acesta o ajuta sa coboare. ~Da, milady. Este adresa pe care mi-ati dat-o: Bow Street nu- marul 29. Cand simti frigul intepator, isi trase valul peste fata. Nu trebuia sa fie vazuta intrand intr-un birou plin de barbati si categoric nu in biroul acesta. —Cumva, nu mi se pare potrivit. ~Nici sigur. Ralph arunca o privire precauta in jur. Daca ar sti tatal dumneavoastra ca v-am adus intr-o zona ru famata a orasului, m-ar da afara din casa. ~Nici vorba! Nu as ingadui niciodatd aga ceva. Cum zicea mama ei, 0 lady obtinea ce voia daca vorbea cu autoritate. Chiar daca fi tremu- rau genunchii pe sub rochia de lana. In plus, cum sa afle? adauga ea. M

S-ar putea să vă placă și