Sunteți pe pagina 1din 23

Sistemul Bancar din

Germania

A efectuat: Dodita Valeria


A verificat: Janu Natalia
Cuprins
1. Sistemul bancar german.....................................................................................................................1
1.1 Istoric............................................................................................................................................1
1.2.Tipuri de instituții.........................................................................................................1
1.2.1. Băncile comerciale................................................................................................................2
1.2.2. Băncile de economii..............................................................................................................3
1.2.3. Băncile cooperatiste.............................................................................................................4
1.2.4. Băncile speciale....................................................................................................................5
1.3. Indicatori de apreciere................................................................................................................5
1.4. Tendințe ale sistemului bancar....................................................................................................6
2. Bancă Naţională a Germaniei Bundesbank.........................................................................................7
2.1. Istoric...........................................................................................................................................7
2.2. Obiectivele Băncii Centrale Germane..........................................................................................9
2.3. Funcţiile Sistemului bancar German............................................................................................9
2.4. Instrumentele folosite...............................................................................................................11
3.Bănci reprezentative.........................................................................................................................12
3.1. Banca Deutsche Bank..................................................................................................... 12
4.1. Banca Commerzbank...................................................................................................... 15
5. Concluzii...........................................................................................................................................18
Bibliografie...........................................................................................................................................19
1.1. Istoric
1. Sistemul bancar german

Sistemul bancar german ia naştere odată cu apariţia Băncii din Hamburg în anul 1619 formată după
modelul Băncii din Amsterdam. La început aceasta a fost doar o bancă de depozite, iar apoi a început
să efectueze şi operaţiuni de virament. Acesta a început să se contureze semnificativ datorită acurateții
operațiunilor bancare, precum și prin apariția unei monede specifice numită "Marko-Banco“. Prin unirea
acestuia cu Banca din Hamburg, sistemul bancar german se intensifică o dată cu apariția Băncii din
Nürenberg.

În forma sa modernă, acesta s-a format începând cu a doua jumătate a secolului al


XIX-lea. Se constată o deosebire față de celelalte sisteme bancare, și anume prin complexitatea
sa structurală, precum și puterea băncilor sale. Această putere fiind dovedită pe la mijlocul
anilor 1990.

În anul 1995 au existat aproximativ 3.700 de bănci legale independente cu mai mult de
48.0 de oficii bancare. Datorită acestui număr mare de care beneficiază sistemul bancar al
Germaniei, acesta este și încă rămâne unul dintre cele mai puternice economii bancare din
lume.

Sistemul bancar german se particularizează prin banca de tip universal, ce desfășoară o


activitate complexă ce poate fi asemănată cu sectorul comercial, în formele sale “ en gros” sau
“ en detail”.

1.2. Tipuri de instituții

Sistemul bancar german se caracterizeză prin puternica orientare către activitatea


bancară de tip universal. Așa încât, bancile germane dispun de o gamă mare de activități
bancare și financiare, cum ar fi : constituirea de depozite, acordarea de credite, scontarea
titlurilor de credit, asigurarea serviciilor de siguranţă în activităţile de brokeraj şi în cele de
încredere, factoring, garanţii financiare şi transferuri de fonduri sau servicii de plăţi precum şi
alte tipuri servicii pe care autorităţile în domeniu le recunosc ca fiind servicii.

1
Sectorul bancar al Germaniei este alcătuit dintr-un număr mare de instituţii publice
şi private de credit. Astfel, în structura sistemului bancar german există următoarele tipuri de
bănci, acestea fiind diferite în funcție de structura și statutul juridic:

 banci comerciale
 banci de economii
 banci cooperatiste
 banci speciale

1.2.1. Băncile comerciale

Acestea sunt în general bănci universale de drept privat, dar orientate spre operațiuni
“de gros”, spre industrie. Instituțile ce fac parte din acest grup nu sunt omogene. Sub aspectul
juridic băncile pot îmbrăca una din următoarele forme : societate pe acțiuni, în comandită pe
acțiuni, cu răspundere limitată, sau societate în nume colectiv. Ponderea băncilor comerciale
în cadrul sistemului bancar se estimează a fi în jur de 25% și exemplificând se pot încadra în
această categorie băncile regionale: Deutsche Bank AG, Dresdner Bank AG, Commerzbank
AG. Aceste bănci au drept caracteristică achizițiile și preluările în participație în alte țări ale
Uniunii Europene și o cotă de piață relativă mică pe teritoriul național.

La jumătatea secolului al XIX –lea, bancherii privați nu mai puteau să facă față
necesităților financiare ale companiilor industriale de producție. Astfel au apărut primele
asocieri ale fondurilor bancare germane. Criza bancară din 1931-1932 afectat principalele
bănci din Germania (Dresdner Bank AG, Deutsche Bank AG şi Commerzbank AG), forțându-
le să se unească din nou între anii 1957-1958, după o primă tentativă eşuată la începutul celui
de-al doilea Război Mondial, în prezent desfăşurandu-şi activitatea sub denumirea de
Hausbanks.

Din cadrul băncilor comerciale fac parte bănci private și banci secundare, precum și
băncile regionale (regionalbanken). Acestea din urmă sunt bănci comerciale mai reduse ca
anvergură a activității (Berliner Handels sau Frankfurter Bank). La finalul anului 2008 erau
168 bănci regionale.

2
Cele mai importante bănci comerciale sunt: Deutsche Bank (locul 31), BHF-Bank
(locul 27), Postbank (locul 22), Bankgesellschaft Berlin (locul 10 in 2000), SEB (locul 34),
Baden Württembergische Bank (locul 46), Deutsche Kreditbank (locul 51), Vereins-und
Westbank (locul 52), Volkswagenbank (locul 66) si Citibank Privatkunden (locul 73).

Numărul acestor bănci se află într-o continuă scădere, de la 1406 instituții (în 1925) la
491 (în 1938) și doar 50 (la sfârșitul anului 1998). Cota lor în totalul activelor operațiilor
interne ale băncilor germane este de sub 1%.

1.2.2. Băncile de economii

Prima bancă de economii a fost înființată în anul 1801 în Göttingen, după ce băncile
private de economii au suferit pierderi importante cauzate de războaiele avute cu Napoleon. În
anul 1838 independența celor 234 de bănci de economii prusace a fost suprimată printr-un act
încheiat în Prusia, ele fiind subordonate regimului de guvernare local. La începutul secolului
XX, în urma unor dezvoltări similare, în celelalte regiuni ale Germaniei existau 2700 de
instituții publice. Pentru a nu se confrunta cu o îndatorare excesivă a guvernărilor locale, la
începutul crizei economice din 1929, băncile de economii au primit statutul de autonomie în
anul 1931. A fost introdusă obligaţia de garanţie (Gewährtiägerftung) care susţinea entităţile
publice fondate fără restricţii, deci servea ca garanţie pentru creditorii terţiari. Anstaltslast
(obligaţia susţinerii) dă băncilor de economii posibilitatea de a îndeplini obligaţiile lor
financiare în orice moment, eliminându-se sincopele acestora.

Structurile lor de conducere sunt asemănătoare cu cele ale băncilor comerciale.


Comitetul executiv prezintă rapoarte unui comitet supervizor numit Vewaltungsrat. Acesta
este alcătuit din entitatea fondatoare ca și proprietar al băncii (în proporție de două treimi), iar
o treime este aleasă de angajați.

În cadrul sistemului bancar german există 7 bănci publice de economii independente,


care au statut autonom, nemaifiind nevoie să apeleze la garanţiile statului.

Cea mai mare bancă de economii din Germania este Hamburger Sparkasse (Haspa), şi
totodată o instituţie financiară de top în regiunea economică locală.

3
Băncile de economii au în alcătuirea sa 11 asociaţii regionale de credit public şi
pentru construcţii (cota de piaţă în 2000 era de 34%), 8 companii de leasing (21 %), 2
companii de factoring (17%), 37 de companii publice de asigurări (asigurări de viaţă 10%) şi
75 de companii de riscuri.

Landesbanks este considerată garanția acestor bănci de economii fiind asigurată de


asociația regională a caselor de economii. Acestea îndeplinesc următoarele funcții majore :

 sunt bănci regionale şi deţin competenţe în asigurarea tranzacţiilor financiare de toate


tipurile;

 asigură echilibrarea între casele aceluiaşi land;

 practică credite imobiliare şi industriale, precum şi tranzacţii financiare internaționale

 În prezent funcționează ca niște bănci centrale pentru băncile de economii din

regiunea lor, furnizându-le lichidătăți. În anul 2008, existau 10 asemenea instituții.

Băncile de economii au în alcătuirea sa 11 asociaţii regionale de credit public şi pentru


construcţii (cota de piaţă în 2000 era de 34%), 8 companii de leasing (21 %), 2 companii de
factoring (17%), 37 de companii publice de asigurări (asigurări de viaţă 10%) şi 75 de
companii de riscuri.

1.2.3. Băncile cooperatiste

Au fost înfiinţate la începutul secolului al XIX-lea ca urmare a problemelor cu care se


confruntau fermierii şi meseriaşii germani, cauzate de felul în care bancherii privaţi îşi
desfăşurau activitatea. Pentru a contracara aceste dificultăți, din anul 1850, au apărut
cooperativele de credit (Kreditgenossenschaften). Germania este prima țară în care au apărut
primele cooperative de credit.

În anul 1972 a fost constituită Asociaţia germană a Volks şi Raiffeisenbanks, prin


unirea tuturor cooperativelor de credit din Germania, având caracteristici structurale
asemănătoare cu Asociaţia germană a băncilor de economii. Aceasta era formată din
cooperative de credit primare care ofereau servicii bancare „en detail” pieţelor locale.

Băncile cooperatiste cuprind în structura lor și două bănci ipotecare, o companie de

4
leasing, o companie de asigurări, o asociație de credit și construcții, o companie de investiții,

5
cu fonduri de aproximativ 65 de miliarde de Euro și o cotă de piață de 17,5% la sfârșitul
anului 2003. Acest grup de bănci cooperatiste au un capital de 920 miliarde de euro și un
număr de 30 milioane clienți, întrecând DeutscheBank.

1.2.4. Băncile speciale


Sistemul bancar german mai are în componența sa și circa 22% bănci speciale.
Controlul acestora era realizat în proporție de 15% de 31 bănci ipotecare, patru dintre ele fiind
bănci ipotecare publice, dintre care numai Westdeutsche Immobilienbank (locul 62) apare pe
lista cu cele mai bune 100 de bănci din Germania. Totuși șapte bănci ipotecare private se află
în primele 30 de bănci din Germania. Către finalul anului 2001 subsidiarele bancare ipotecare
ale Deutsche Bank (Eurohypo), Dresdner Bank (DeutscheHypothekenbank) și Commerzbank
(Rheinhyp) s-au unit pentru a forma cea mai mare bancă ipotecară din Germania cu o cotă de
25% din piața ipotecară germană, având un capital de 240 de miliarde de Euro, fiind astfel în
topul primelor zece bănci din Germania.

În anul 1995 o dată cu apariția așa numitelor Jumbo-Pfandbriefe, piața germană a


înregistrat un profit semnificativ.

În Germania există 16 bănci cu funcţii speciale care se aseamănă prin faptul că acordă
împrumuturi persoanelor fizice, întreprinderilor şi pentru proiecte guvernamentale.

În structura băncilor speciale din Germania întâlnim următoarele bănci:


Industriekreditbank, AKA Ausfuhrkreditgesellschft, Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW).

1.3. Indicatori de apreciere

1. Indicatori de măsurare a gradului de dezvoltare


Gradul de concentrare a sistemului bancar german este redus, la finalul anului 2008,
primele cinci bănci înregistrând 22,7% din total active. Astfel, se constată că Indicele
Herfindahl-Hrischman (IHH) a înregistrat o valoare de 191, ceea ce indică că avem un sistem
bancar puternic competitiv.

6
2. Indicatori de structură ai sistemului bancar german în anul 2008

Active medii /
Active
Tipuri de bănci Număr bancă
(mlrd. euro)
(mlrd. euro)

Primul pilon :
272 2.530.694 9.304
bănci comerciale
Bănci mari 5 1.520.699 304.140
Bănci regionale sau alte bănci comerciale 164 809.667 4.937
Sucursale ale băncilor străine 103 200.328 1.945

Al doilea pilon :
448 2.682.317 5.987
bănci de economii
Bănci principale de economii 438 1.619.614 3.698
Landesbanks 10 1.062.703 106.270

Al treilea pilon :
1.206 953.579 791
bănci cooperatiste
Principalele instituții cooperatiste 1.204 290.725 241
Bănci centrale cooperatiste 2 662.854 331.427

Al patrulea pilon :
62 1.926.638 31.075
bănci speciale
Bănci ipotecare 20 826.572 41.329
Asociații pentru împrumuturi și construcții 25 188.984 7.559
Bănci cu funcții speciale 17 911.082 53.593

TOTAL 1.988 8.093.228 4.071

1.4. Tendințe ale sistemului bancar


Cea mai mare criză financiară din ultimele opt decenii a zdruncinat fundamentele
sistemului bancar internaţional. În urma acesteia reputaţia băncilor este distrusă, încrederea
este pierdută, industria impune sarcini speciale.

Reputaţia unei bănci este cel mai valoros activ, chiar dacă aceasta nu apare în bilanţ.
Ea crește sau scade numai cu o bună guvernare corporativă şi o cultură de management
orientat spre principiu. Fundamentală pentru succesul afacerii este reputaţia, care în cele din
urmă este o relaţie directă cu clienții. Băncile luptă, prin urmare, pentru a recâştiga încrederea
pierdută şi pentru a satisface nevoile clientului.

7
Deci o tendință a sistemului bancar este de a plasa clientul în centrul atenţiei.

Criza creditelor începe sa dispară. Potrivit Institutului Ifo pentru Cercetare Economică,
"constrângerile de credit pentru industrie", în februarie 2011, au scăzut la 23,6%, față de
44,3% în decembrie 2009. Aceasta este o tendinţă pozitivă pentru companiile mari, mijlocii
cât şi mici deopotrivă.

Se pare că de multe ori se pierde din vedere că există o limită a capacităţilor băncilor.
Prin aglomerarea cerinţelor mai noi de reglementare a riscului bancar, misiunea sa de bază, şi
anume pentru a finanţa economia, nu mai este în măsură să îndeplinească. Astfel băncile nu
pot servi clienţii lor. Băncile sunt obligate să-și mărească capitalul său de bază în mod
semnificativ pentru a acoperi aceste cereri de finanțare. Cea mai mare bancă germană, de
exemplu, a crescut în octombrie 2010, capitalul social la dimensiuni considerabile, veniturile
brute obţinute de la plasarea de noi acţiuni sa ridicat la 10,2 miliarde euro. Cu toate acestea,
cererile de finațare trebuie să fie bine verificate din punct de vedere al riscurilor sistemice.

2. Bancă Naţională a Germaniei Bundesbank

2.1. Istoric
Bundesbank a fost înfiinţată în anul 1957 ca succesoare a băncii Deutscher Länder
Bank,cu sediul la Frankfurt reuşind prin Banca Centrală Europeană(1999) având preşedinte pe
Axel A. Weber,menţinând la nivel naţional 9 sedii centrale şi 47 de filiale având un total de
angajaţi de 9822.
Deutsche Bundesbank acţionează ca Bancă Centrală pentru Republica Federală
Germania,astăzi făcând parte din Sistemul European al Băncilor Centrale.
Banca naţională a Germaniei (Reichsbank) a fost înfiinţată pe 1 ianuarie 1876 şi a
încetat să existe în 1948, originile regăsindu-se în banca centrală a Prusiei,iar primul ei
predinte a fost Hermann von Dechend.
În anul 1871 a avut loc unificarea Germaniei,31 de bănci centrale funcţionau pe
teritoriul său,iar dintre aceste bănci şi-au continuat existenţa până în anul 1914.

Germania a fost implicată în două războaie mondiale dat fiind faptul că istoria băncii

8
centrale germane a fost una continuă. A emis o monedă stabilă care poartă numele de
Goldmark până în primul război mondial,dar după acest război moneda a început să-şi piardă
din valoarea sa.
În anul 1924 a avut loc baterea unei noi monede numită Reichsmark de către banca
centrală Reichsbank,dar acest lucru durând doar până în anul 1948.
După încheierea celui de-al doilea război mondial, rezervele disponibile dinaintea
începerii conflictului şi sistemul bancar german se aflau într-o situaţie precară,acest lucru era
determinat de jafurile numeroase produse (Jaful de la Reichsbank fiind catalogat că fiind cel
mai mare jaf din istorie).
În anul 1990 Germania a fost divizată în două şi anume în: Germania de Vest şi
Germania de Est. În Germania de Vest a fost adoptată de către băncile de stat o politică
monetară capitalista-Landesbanken iar mai târziu fiind adoptată şi de banca centrală Deustche
Bundesbank, iar în Germania de Est, băncile centrale au fost unite cu Staatsbank der DDR
asea cum se întâmplă de fapt în toate ţările socialiste.
Istoria băncii centrale germane se leagă cu istoria monedei germane în perioada anilor
1848-1957. După ce vechea monedă şi-a pierdut din valoare în urma războiului,a fost supusă
unor reforme aplicate în zona vestică de ocupaţie şi Berlinul de Vest, fiind înlocuită cu
moneda Deutschemark.Consiliul Central Bancar Zentralbankrat pentru sistemul bancar din
Germania a fost corpul suprem luând că model organigrama băncii germane Länder.
Atribuţiile îndeplinite de consiliu erau asemănătoare cu cele ale Consiliului
Guvernatorilor fiind determinată politica monetară şi stabilirea rezervelor minime obligatorii,
desfăşurându-şi activitatea independent.
La data de 26 iulie 1957 se înființează o bancă care este responsabilă cu rezultatele
biletelor de bancă şi ale monedei, prin adoptarea actului Bundesbank, băncile Länder
devenind ca subordonate regionale ale Bundesbank, păstrându-şi titlu de bancă centrală
Landeszentralbank.
Un bord de directori din Frankfurt împreună cu preşedinţii băncilor centrale Länder au
organizat Consiliul Bancar Central,de deciziile acestuia erau răspunzător
directoratul.Directoratul fiind format din preşedintele şi vice-preşedintele Bundesbank
împreună cu alţi 6 membri.Băncile Länder îşi desfăşurau în mod independent activitatea în
regiunile lor teritoriale.
La data de 18 mai 1990 după căderea Zidului Berlinului a fost creată o uniune socială,
monetară şi economică între cele două foste republici,democrată şi cea federală,fiind
legalizată pe teritoriul Germaniei Deutschemark.

9
Odată cu Tratatul de la Maastricht,din anul 1993, s-a transferat la Sistemul European
al Băncilor Centrale responsabilitatea naţională pentru politica monetară,în care au fost
cuprinse Băncile Naţionale Centrale ale statelor Uniunii Europene şi Banca Centrală
Europeană.

2.2. Obiectivele Băncii Centrale Germane

Banca Centrală Germană îşi doreşte a reduce personalul cu alte 800 posturi pe
următorii cinci ani, deoarece doreşte transferarea sectorului privat pe mai multe
responsabilităţi în ceea ce priveşte activităţile de mânuire şi producţie a bancnotelor, precum
şi a intensifica activităţile sale principale în politica monetară şi supravegherea bancară.
Banca centrală va anunţa ca va stabili „criterii mai concrete şi mai transparente” cu
privire la bonusurile care pot fi acceptate de staful său.
Operaţiunile de verificare a plăţilor precum şi cele de elaborare a noilor standarde vor fi
realizate de departamentul de audit intern al băncii şi de un consultant în materie de etică.

2.3. Funcţiile Sistemului bancar German

Sarcinile băncii Bundesbank sunt prevăzute în Bundesbank Act (Bundesbankgesetz)şi


în tratatul EC.
Principalele funcţii ale Bundesbank sunt:

1. Asigurarea stabilităţii preţurilor şi implementarea măsurilor prevăzute de politica


monetară în Germania;
2. Supravegherea şi crearea condiţiilor de dezvoltare a sistemului monetar şi financiar
internaţional;
3. Stabilitatea sistemului de plăţi;
4. Oferta de lichidităţi;
5. Sarcini de supraveghere bancară
1. Stabilitatea preţurilor şi implementarea măsurilor prevăzute de politica
monetară în Germania
Deoarece face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), Bundesbank
este implicată în menţinerea stabilităţii preţurilor. Cei care decid asupra politicii monetare ce
urmează să fie aplicată în zona euro sunt preşedintele băncii şi membrii Consiliului

10
Guvernator BCE. Bundesbank trebuie să facă cunoscute cetăţenilor germani toate deciziile
luate, putând totodată să discute cu Guvernul Federal despre problemele importante ce
vizează politica monetară.
2. Supravegherea şi crearea condiţiilor de dezvoltare a sistemului monetar şi
financiar internaţional
Pentru a se realiza mandatul stabilităţii, într-o strânsă legătură de stabilitatea monetară,
există necesitatea de un sistem financiar şi monetar naţional şi modern stabil. Bundesbank are
o altă sarcină importantă: supravegherea şi crearea condiţiilor necesare penttru dezvoltarea
sistemului monetar şi financiar internaţional. Banca este participatoare la o serie de forumuri
europene şi internaţionale, cum ar fi : Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare(
OCED), Comitetul Financiar şi Economic al UE, Forumul Stabilităţii Financiare (FSF) şi
altele.
Bundesbank îndeplineşte sarcina de a contura reglarea pieţei financiare, în dificultăţile
legate de crearea condiţiilor de dezvoltare a sectorului garanţiilor şi rezervelor de schimb şi în
promovarea ţării ca un centru financiar.
În anul 2004 Bundesbank a fost implicată în diferite proiecte asemănătoare cu ţările
candidate la UE. Ea şi-a utilizat expertizele referitoare la politica monetară pentru a oferi
consultanţă, în domeniul construcţiei şi dezvoltării sistemelor de bănci centrale moderne, mai
multor ţări.
3. Stabilitatea sistemului de plăţi
Contribuind la stabilirea sistemului de plăţi, Bundesbank oferă un sistem de plăţi de
valoare ridicată care îmbraca forma RTGSplus TARGET, transformând plăţile în euro pe
teritoriul Europei. De asemenea Bundesbank promovează sistemul de plăţi „en
detail”complementar şi competitiv, şi supraveghează sistemele de plăţi şi garanţii naţionale şi
internaţionale pentru a menţine stabilitatea financiară a sistemului.
4. Oferta de lichidităţi
Responsabilă cu administrarea fondurilor monetare germane, Bundesbank trebuie să
asigure calitatea ridicată a bancnotelor, adoptarea de măsuri eficiente pentru a bloca
falsificarea acestora şi scoaterea imediată din circulaţie a banilor falşi.
Potrivit articolului 106 din Tratatul EC şi art. 16 din Statutul Sistemului European al
Băncilor Centrale, băncile centrale din Eurosistem deţin dreptul de a emite bancnote euro că
monedă legală; drept stipulat în secţiunile 3 şi 14 ale Actului Bundesbank.
Prevederile şi deciziile luate de Consiliul Guvernator al BCE (art.12 din Statutul SEBC)
evidenţiază şi obligaţiile pe care Bundesbank trebuie să le îndeplinească:

11
- să asigure uşor fonduri monetare;
- să asigure că bancnotele puse în circulaţie nu sunt deteriorate;
- să reducă ameninţarea falsificării bancnotelor;
- să asigure identificarea din timp şi eliminarea banilor falşi;
- să furnizeze o structură independentă pentru calitatea asigurării şi protecţia acordurilor
pentru a face faţă la blocajele ciclurilor monetare(prin planificarea evenimentelor
posibile şi a crizelor).
5. Sarcini de supraveghere bancară
Bundesbank ajută la asigurarea viabilităţii funcţionale a serviciilor financiare şi de
creditare ale instituţiilor germane, contribuind la stabilitatea sistemului financiar.Noul Acord
Basel Capital stabileşte cerinţe stricte referitoare la aceste servicii atât din punct de vedere
cantitativ cât şi calitativ. Bundesbank trebuie să analizeze cu atenţie rapoartele de audit şi să
menţină limita de creditare la împrumuturile de peste 1,5 milioane de euro, să ajute la
elaborarea unei legislaţii prudentiale care să asigure un cadru de reglare orientat spre
stabilitate. Departamentul de statistică a Bundesbank prin intermediul datelor statistice oferă
atât bază fundamentală în luarea deciziilor cu privire la politica monetară cât şi pe cea în
supravegherea bancară şi în cercetarea economică.
Alte atribuţii/funcţii pe care Bundesbank le are:
- administrarea rezervelor valutare ale Germaniei;
- adiministrarea a unei părţi din rezervele de valută ale BCE în locul acesteia şi în acord
cu cadrul legal al BCE;
- acordarea de servicii gratuite sectorului public;
- îndeplinirea sarcinilor care vizează rezervele statutare şi reglementări.

2.4. Instrumentele folosite

Ca instrumente ale politicii monetare utilizate, Bundesbank îşi realizează politica


monetară prin controlul refinanţării celorlalte bănci, prin operaţiuni de open-market şi prin
aplicarea rezervei minime obligatorii. 1
Refinanţarea celorlalte bănci se realizează prin rescontare, lombardare şi participarea
la piaţa monetară.Rescontarea reprezintă principala cale de refinanţare, însă fiecare bancă are
un plafon de rescontare, stabilit anual de banca centrală în funcţie de resursele sale proprii şi

12
de creditele acordate economiei. Peste acest plafon,băncile vor apela la alte modalităţi de
refinanţare,cum ar fi creditul lombard, cu un cost mai mare decât taxa de rescont, sau creditele
obţinute de pe piaţa monetară.
Operaţiunile de open-market au căpătat amploare în ultimii ani, deoarece iniţial banca
centrală nu putea deţine titluri publice, pentru a evita finanţarea deficitului statului.
Flexibilitatea utilizării „open-market”-ului a făcut din acesta instrumentul privilegiat al
Bundesbank.
Variaţia coeficientului de rezervă minimă obligatorie a fost mult utilizată atât pentru
supravegherea lichidităţii bancare, cât şi pentru a descuraja depozitele ne-rezidenţilor. Lipsa
de flexibilitate a acestui instrument, practic imposibilitatea utilizării sale în reglajul fin al
masei monetare, a determinat banca centrală să se îndrepte spre alte instrumente de politică
monetară(„open-market”). Funcţia principală a sistemului de rezervă obligatorie este de a
stabiliza ratele dobânzii pe piaţa monetară şi de a extinde lipsa lichidităţii structurale din
sistemul bancar.2
Facilităţi de depozitare: facilitate de creditare marginală şi facilitate de depozitare cu
scopul de a promova sau absorbi lichiditate până în ziua de creditare următoare.

3. Bănci reprezentative

3.1. Introducere

Deutsche Bank este o bancă universală, specializată cu


comerțul exterior în Berlin și a fost înființată în ianuarie
1870, având sediul în Frankfurt, Germania. Statutul băncii a fost adoptat pe 22 ianuarie 1870,
iar pe 10 martie 1870, guvernul prusac a acordat o licență bancară, acesta punând mare accent
pe afacerile străine. Deutsche Bank are peste 100.000 de oameni în 74 de țări din Europa,
America, Asia și piețele emergente, având un capital propriu de 49.2 miliarde de euro și

1
venituri de 28.57 miliarde de euro și este una din cele patru mari bănci ale Germaniei. Aceasta
are birouri în marile centre financiare cum ar fi : New York, Londra, Frankfurt, Moscova,

1
Paris, Amsterdan, Toronto, Singapore, Hong Kong, Tokyo, Sydney și Mumbai. Președintele
consiliului de administrație al băncii este Josef Ackermann până în 2013, iar președintele
consiliului de supraveghere este Clemens Borsig.

3.2. Istorie
Banca a jucat un rol foarte important și în dezvoltarea industriei de inginerie electrică
în Germania, câștigând un punct de sprijin puternic în oțel și fier. În a doua jumătate a anilor
1890, banca a marcat începutul unei noi perioade de expansiune, acesta formând alianțe cu
marile bănci regionale. Pentru Deutsche Bank, propriile sucursale erau la acea vreme o
raritate, singura filială fiind cea din Frankfurt în anul 1886 și ramura din Munchen din 1892.

În 1919-1933, imediat după război, a fost un timp de lichidări unde au pierdut cele mai
multe active externe, fiind obligată să vândă alte exploatații. De asemenea Deutsche Bank a
jucat un rol semnificativ în stabilirea companiei de producție de film, UFA, și fuziunea dintre
Daimler și Benz. În 1937 numele revine la cel de Deutsche Bank.

Institutul de istorie al Deutsche Bank îndeplinește funcții strâns legate de cercetarea


istoriei băncii. În anul 1961, banca a menținut propriul istoric în arhivă, iar toate materialele
de arhivă din perioada de dinainte de 1945 sunt deschise publicului.

În 1970, banca a continuat cu extinderea internațională, deschizând noi birouri in


locații noi, cum ar fi Milano, Moscova, Londra, Paris și Tokyo. Cea mai recentă
publicare (toamna anului 2004), scrisă de Lothar Gall, Universitatea din Frankfurt, este o
biografie a lui Hermann Josef Abs (1901-1994), care a fost purtătorul de cuvânt al băncii de
consiliul de administraţie, de mai mulţi ani.3

3.3. Produse și servicii

Banca Deutsche Bank oferă produse și servicii pentru persoane juridice și


instituționale, împreună cu clienții privați și de afaceri. Serviciile băncii includ vânzările de
tranzacționare și inițiere de datorii și capitaluri proprii, fuziuni și achiziții, de gestionare a
riscurilor de produse cum ar fi derivate, gestionarea averii, servicii bancare cu amănuntul, de
administrare a fondurilor și de tranzacții bancare.

1
Deutsche Bank a fost transformată în ultimii cinci ani, evoluând de la o organizaţie
germano-centrică, care a fost renumită pentru prezenţa sa de retail şi comercială la o bancă de
investiţii la nivel mondial, care se bazează mai puțin pe pieţele sale tradiţionale de
rentabilitate.

Anul 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003


Venitul net 5,0 -3,9 6,5 6,1 3,5 2,5 1,4
Venituri 28,0 13,5 30,7 28,5 25,6 21,9 21,3

Rentabilitatea 18% 29% 30% 26% 16% 1% 7%


capitalului propriu
Dividende 0,75 0,5 4,5 4 2,5 1,7 1,5

După cum observăm în tabelul de mai sus, cea mai ridicată rentabilitate a capitalului a
fost în anul 2007 de 30 %.

Corporativa de Investiţii şi Banca Grupului Division (CIB), este responsabilă de :


vânzări şi de tranzacţionare a titlurilor de credit şi de capital, instrumente financiare derivate
şi alte produse inovatoare.
CIB este împărţită în două divizii: Corporate Banking & Securities şi Global
Transaction Banking.
1. Corporate Banking & Securities
Corporate Banking & Securities cuprinde pe pieţele mondiale şi Corporate
Finance, şi se referă la Deutsche Bank de iniţiere, de vânzări şi tranzacţionare a valorilor
mobiliare de consultanţă şi M & A afaceri, împreună cu alte activităţi de Corporate Finance.
2 Global Transaction Banking
Global Transaction Banking se ocupă cu numerar de management, de compensare, de
finanţare comercială, de servicii de încredere şi de valori mobiliare.
Principalii competitori ai băncii Deutsche Bank sunt: UBS AG, Fortis, BNP paribas,
Citigroup.

1
Introducere

Commerzbank face parte din una dintre cele patru mari


bănci universale ale Germaniei şi este a doua ca mărime,
după Deutche Bank şi una dintre cele mai importante din
Europa. A fost fondată pe 26 februarie 1870 de către
bancherii şi comercianții individuali din Hamburg şi are
sediul în Frankfurt, Germania. Banca are mai mult de 60
de locații în peste 50 de țări şi deserveşte aproximativ 14 milioane de locuințe şi un milion de
afaceri şi clienți din întreaga lume. Are peste 1200 de sucursale şi cea mai extinsă rețea de
filiale( Eurohypo, Bank Forum, Dresdner Bank), bănci private germane și numeroase birouri
de sucursale în UE și Europa, și anume în : Londra, Luxemburg, Polonia, Spania, Elveția.
Commerzbank deține de asemenea reprezentanțe și în exploatațiile comerciale și diferite centre
financiare din Asia și America. Banca are peste 59000 angajații, iar valoarea capitalului
propriu este de 28,66 miliarde de euro și profit de 1,430 miliarde de euro.
Președintele consiliului executiv al băncii Commerzbank este Martin Blessing, iar
președintele consiliului de supraveghere este Klaus Peter.

4.1. Istorie

După fuziunea cu Berliner Bank, sediul s-a mutat la Berlin în 1905, iar după al doilea
Război Mondial, sediul s-a mutat la Düsseldorf şi, în 1958 la centrul financiar al Germaniei,
Frankfurt.
Turnul Commerzbank (proiectat de arhitectul britanic Norman Foster) a fost primul
zgârie-nori din Europa având o înălţime de 259 de metri. Acesta a fost proiectat de Foster &
Partners, cu Arup şi Krebs & Kiefer, J. Roger Preston cu P & O Petterson Ahrens, Schad &
Hölzel. Construcţia clădirii a început în anul 1994 şi au avut nevoie de trei ani pentru
afinaliza.
Prin cooperarea cu Allianz, Commerzbank are cel mai important partener în domeniul
asigurărilor şi pensiilor. Acest lucru oferă clienţilor acces la produse mai noi şi mai atractive.

1
Allianz Global Investors, unul dintre cei mai importanţi furnizori de produse de
gestionare a activelor, oferă clienţilor produse în domeniul de capital şi de investiţii.
Alte repere includ fuziunea cu banca germană privată de la Magdeburg, în 1920, iar
criza bancară la începutul anului 1932 a ordonat statului de a fuziona cu Barmer Bank-Verein
Hinsberg, Fischer & Co din Dusseldorf. În anii 50 şi 60 s-au intensificat afacerile băncii
Commerzbank cu clienţii privaţi şi a construit o reţea de sucursale la nivel national. Cam în
acelaşi timp, a început extinderea într-o companie internationala. 4

4.2. Produse și servicii:

În cadrul băncii Commerzbank, clienții beneficiază de o gamă tot mai largă și atractivă
de produse și servicii de consultanță, acesta fiind un partener pe termen lung care combină
expertiza a două case de sub un singur acoperiș.
Clienţii privaţi şi persoanele juridice reprezintă pilonii de bază ai companiei. Scopul
băncii este dialogul permanent cu clienţii. Ascultă cu atenţie nevoile clienţilor şi ştie cum să le
ofere ceea ce îşi doresc. Oferă toate tipurile de fonduri de investiţii, de pensii şi de produse
imobiliare, mai oferă şi un serviciu universal bancar standard, şi carduri de credit MasterCard,
Visa. În plus, oferă clienţilor un cont bancar gratuit, o gamă largă de produse şi servicii,
concepute pentru a le satisface nevoile reale, individuale.
Acesta combină compania cu o expertiză distinctivă şi de gestionare a activelor, cu o
finanţare cuprinzătoare şi structurarea know-how prin: produse de invesții, echipamente de
leasing și structura investițiilor.
1. Cash Services - Mutarea banilor şi a Valorilor Mobiliare
 Cont:
Commerzbank oferă menținerea de conturi în euro și alte monede având caracteristici
flexibile și competitive de calcul a dobânzii. În plus banca oferă o întreagă gamă standard
SWIFT de declarații și mesaje în raport cu cererea, orientată către un înalt nivel de flexibilitate
și lichiditate pe termen scurt.
 Comerciale de plată:
Commerzbank oferă servicii complete pentru toate plățile comerciale, bazate pe un
sistem de procesare amplu și foarte productiv, dar și o rețea extinsă la nivel mondial care
cuprinde este 6000 de instituții financiare cu participare directă în toate sistemele mari de
compensare euro și 3000 de conturi în registrele proprii.

1
 SEPA:
Multe instituții financiare în SEPA au câștigat foarte mult folosind servicul SCT
(transfer de credit SEPA), oferind posibilitatea de a realiza economii prin intermediul noilor
instrumente SEPA.
 CEC:
Commerzbank oferă produse excelente în scopul de a reduce cheltuielile clienților,
împreună cu procedurile simplificate și rapide a disponibilității fondurilor. Acesta oferă
servicii de colectare cec, având la bază o experință și expertiză completă
 Plata care să permită activarea:
Commerzbank oferă serviciul de participare indirectă în următoarele sisteme de
compensare euro:
 ca succesor al RTGS plus TARGET
 EBA pentru instituții situate în UE/SEE
 Clearing:
Commerzbank accesează toate sistemele de compensare euro : EBA, TARGET 2, și
menține mai mult de 3000 de conturi în registrele sale.
 Custodie:
Commerzbank oferă cunoașterea pieței germane și a cadrului de reglementare prin
pachetul de produse foarte complexe. Elementele cheie ale serviciului custodie sunt:
 un set de servicii legate direct de manipularea de valori imobiliarea private
 un set de produse cu valoare adaugată amestecate și flexibile pentru satisfacerea
cerințelor clienților
2. Produse bancare- creșterea datoriei:
 Credite sindicalizate
Commerzbank oferă tipuri individuale de credite sindicalizate, precum și un serviciu
complet de tranzacții. Centrele principale se află în Europa, Asia și America de Nord, unde
specialiști în vânzări, analiști de cercetare sunt la dispoziția clineților.
 Finanțe islamice
Prin prezența bănci în Dubai, Cairo, Beirut, Istanbul, Singapore, precum și relația de
lungă stabilitate cu instituțiile financiare din zonă, oferă o expertiză și o manipulare
profesională a tranzacțiilor de afaceri ale clienților cu privire la țările islamice.

1
3. Piața produselor:
 Piața monetară
Piața monetară oferă o varietate de produse care permit lichiditatea și cuprind soluții de
depozite și facilități de creditare în aproape toate monedele de pe piața cu scadențe de peste un
an. În plus aceasta oferă și un instrument de tranzacționare pe internet care permite realizarea
tuturor tranzacțiilor de bani pe piața online,
 Metale prețioase
Commerzbank cooperează de foarte mult timp cu rafinăria Argor-Heraeus SA, aceasta
fiind una din primele 3 bănci la nivel mondial cu lingouri care se bucură de o poziție unică pe
piața internațională, deoarece metalele prețioase precum aurul, argintul, platina și multe altele au
fost întotdeauna luate în considerare elemente bune pentru invesții. 5

5. Concluzii

Concluzia ce poate fi trasă din cele expuse mai sus cu privire la sistemul bancar
german şi la Bundesbank este aceea că prin natura operaţiilor pe care le desfăşoară,
băncile germane sunt considerate ca fiind etalonul de bancă universală deoarece ceea ce a
diferenţiat sistemul bancar german de celelalte sisteme bancare a fost, în special,
complexitatea sa structurală şi puterea băncilor sale. Dat fiind numărul mare de bănci şi
oficii bancare, Germania era, şi încă mai este una dintre cele mai puternice economii
“bancare” din lume.

1
Bibliografie

 Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară- Sisteme, operațiuni și practici, Editura


C.H.Beck, București, 2010 ;
 Chirleșan, Dan, Metodele acțiunii bancare și gestiunea finanțelor publice vol.II,
Editura Universitații Alendru Ioan Cuza, 2008 ;
 Cristi Spulbăr, Management bancar,ediţia a doua, Editura SITECH,Craiova,2008
 http://www.bundesbank.de/download/presse/reden/2011/20110119.dombret.php
 http://www.die-bank.de/
 http://fhdd.opus.hbz-nrw.de/volltexte/2009/511/pdf/FHD_FB7_Ausgabe8.pdf
 http://forstudent.home.ro
 http://www.bundesbank.de
 https://www.commerzbank.com/en/hauptnavigation/institutions/products_services
/products_services.html
 www.deutche-bank.de
 www.commerzbank.com