Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 1

CURS 2

0.1 Probabilităţi

Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate.

Propoziţia 0.1. (i) Dacă {A1 , A2 , . . . , An } ∈ K sunt incompatibile două

câte două, adică Ai ∩ Aj = ∅ pentru orice i, j = 1, n, i 6= j, atunci

n
! n
[ X
P Ai = P (Ai ) ,
i=1 i=1

adică

P (A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ An ) = P (A1 ) + P (A2 ) + . . . + P (An ) .

(ii) Dacă {A1 , A2 , . . . , An } ∈ K atunci

n
! n
[ X X X
P Ai = P (Ai ) − P (Ai ∩ Aj ) + P (Ai ∩ Aj ∩ Ak )+
i=1 i=1 1≤i<j≤n 1≤i<j<k≤n
n
!
\
+ . . . + (−1)n−1 P Ai ,
i=1
(0.1)

adică

P (A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ An ) = P (A1 ) + P (A2 ) + . . . + P (An )−

− P (A1 ∩ A2 ) − P (A1 ∩ A3 ) − . . . − P (An−1 ∩ An )+
+ P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ) + . . . + P (An−2 ∩ An−1 ∩ An )+
+ . . . + (−1)n−1 P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An ) ,
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 2

care se numeşte formula lui Poincaré.

Observaţia 0.1. În cazul particular n = 3, egalitatea (0.1) devine

P (A1 ∪ A2 ∪ A3 ) = P (A1 ) + P (A2 ) + P (A3 )−

− P (A1 ∩ A2 ) − P (A1 ∩ A3 ) − P (A2 ∩ A3 )+
+ P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ) .

Problema 0.1. (Problema concordanţelor)

O urnă conţine n bile numerotate {1, 2, . . . , n}. Se extrag din urnă, una
câte una, toate cele n bile. Se spune că s-a realizat o concordanţă, dacă la
extragerea i s-a obţinut bila cu numărul i. Să se calculeze probabilitatea
obţinerii a cel puţin unei concordanţe.

Soluţie.
Considerând evenimentele

Ai = ı̂n cele n extrageri se realizează o concordanţă la extragerea i, i = 1, n

se obţine cel puţin o concordanţă dacă se realizează evenimentul

n
[
Ai = A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ An
i=1

şi atunci conform formulei lui Poincaré, avem de găsit

P (A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ An ) = P (A1 ) + P (A2 ) + . . . + P (An )−

− P (A1 ∩ A2 ) − P (A1 ∩ A3 ) − . . . − P (An−1 ∩ An )+
+ P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ) + . . . + P (An−2 ∩ An−1 ∩ An )+
+ . . . + (−1)n−1 P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An ) ,
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 3

Deoarece
(n − 1)!
P (A1 ) = P (A2 ) = . . . = P (An ) =
n!
(dacă bila 1 este fixată, celelalte n − 1 bile se pot distribui ı̂n (n − 1)! moduri),

(n − 2)!
P (A1 ∩ A2 ) = P (A1 ∩ A3 ) = . . . = P (An−1 ∩ An ) =
n!

(dacă bilele 1 şi 2 sunt fixate, celelalte n−2 bile se pot distribui ı̂n (n−2)! moduri),

(n − 3)!
P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ) = . . . = P (An−2 ∩ An−1 ∩ An ) =
n!

şi
1
P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An ) = ,
n!
atunci

(n − 1)! (n − 1)! (n − 1)!

P (A1 ∪ A2 ∪ . . . ∪ An ) = + + ... + −
| n! n! {z n! }
de n−ori
(n − 2)! (n − 2)! (n − 2)!
− − − ... − +
| n! n! {z n! }
2 −ori
de Cn

(n − 3)! (n − 3)! (n − 3)!

+ + + ... + −
| n! n! {z n! }
3 −ori
de Cn
1
− . . . + (−1)n−1 =
n!
(n − 1)! (n − 2)! (n − 3)!
=n· − Cn2 · + Cn3 · −
n! n! n!
1
− . . . + (−1)n−1 =
n!
1 1 1
= 1 − + − . . . + (−1)n−1 .
2! 3! n!
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 4

Propoziţia 0.2. (Inegalitatea lui Boole)

Dacă (Ai )i=1,n ∈ K atunci

n
! n
\ X
P Ai ≥ P (Ai ) − (n − 1), (0.2)
i=1 i=1

adică

P (A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An ) ≥ P (A1 ) + P (A2 ) + . . . + P (An ) − (n − 1) .

Problema 0.2. La un test se pun patru ı̂ntrebări. Dintre cele 1000 de

persoane, 90% răspund corect la prima ı̂ntrebare, 78% răspund corect la a
doua ı̂ntrebare, 85% răspund corect la a treia ı̂ntrebare, 82% răspund corect
la a patra ı̂ntrebare. Care este probabilitatea minimă ca o persoană oarecare
dintre cele 1000 să răspundă corect la toate ı̂ntrebările?

Soluţie.
Considerând evenimentele

Ai = persoana aleasă răspunde corect la ı̂ntrebarea cu numărul i, i = 1, 4

se cere
(0.2)
P (A1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ A4 ) ≥ P (A1 ) + P (A2 ) + P (A3 ) + P (A4 ) − (4 − 1) =
= 0, 9 + 0, 78 + 0, 85 + 0, 82 − 3 = 0, 35 .
Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 5

Problema 0.3. Într-o tipografie se constată, la un control tehnic de calitate,

că pot apărea următoarele defecte la cărţi

A = cărţi cu pagini lipsă ,

B = cărţi cu pagini albe ,

C = cărţi cu pagini indescifrabile

cu probabilităţile: P (A) = 0, 025, P (B) = 0, 013 şi P (C) = 0, 021. Să se

dea o estimare a probabilităţii ca luând la ı̂ntâmplare o carte din lot să
obţinem o carte fără defecte.

Soluţie.

(0.2)
P (A ∩ B ∩ C) ≥ P (A) + P (B) + P (C) − (3 − 1) =
= 1 − P (A) + 1 − P (B) + 1 − P (C) − 2 = 0, 941 .

0.2 Schema clasice de probabilitate

Propoziţia 0.3. (Schema lui Bernoulli sau schema binomială)

Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate, A ∈ K cu

not not
P (A) = p şi P (A) = 1 − p = q.

Dacă experimentul aleator se repetă ı̂n condiţii identice de n ori, probabili-

tatea ca ı̂n cele n experienţe, A să apară exact de k ori este

P (n, k) = Cnk · pk · q n−k . (0.3)

 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 6

Observaţia 0.2. Probabilitatea P (n, k) se poate obţine luând coeficientul

lui X k din dezvoltarea binomului (pX + q)n . Din acest motiv, schemă se
mai numeşte şi schema binomială.

Problema 0.4. Se aruncă două zaruri de 10 de ori. Care este probabilitatea

ca de 4 de ori să se obţină suma punctelor 7 şi ı̂n rest altă sumă?

Soluţie.
Considerând evenimentul

A = suma punctelor obţinute la aruncarea a două zaruri este 7,

rezultă că
6 1
p = P (A) = 2
=
6 6
pentru ca doar perechile

(1, 6), (2, 5), (3, 4), (4, 3), (5, 2), (6, 1)

au suma 7 la aruncarea a două zaruri. Atunci

1 5
q =1−p=1− =
6 6

şi Propoziţia 0.3, probabilitatea cerută este:

 4  10−4
4 1 5 4 56
P (10, 4) = C10 · · = C10 · 10 .
6 6 6
Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 7

Observaţia 0.3. Schema lui Bernoulli poate fi aplicată si pentru o urnă cu

bile de două culori.
Fie, de exemplu, o urnă cu a bile albe şi b bile negre din care se extrage
pe rând câte o bilă se notează rezultatul şi apoi se repune bila ı̂n urnă.
Considerând evenimentul

A = se extrage o bilă albă,

rezultă că
a
p = P (A) =
a+b
şi
a b
q =1−p=1− = .
a+b a+b
Atunci, conform Propoziţia 0.3, probabilitatea ca din n extrageri să se
obţină de k ori o bilă albă este:
k  n−k
ak · bn−k

a b
P (n, k) = Cnk · · = Cnk · . (0.4)
a+b a+b (a + b)n

Din acest motiv, schemă lui Bernoulli se mai numeşte şi schema bilei re-
venite.

Problema 0.5. O urnă conţine 10 bile dintre care 3 sunt albe. Se fac 25 de
extrageri cu reintroducerea ı̂n urnă a bilei extrase. Care este probabilitatea
ca bila albă să apară de 10 ori?

Soluţie.
Conform Observaţiei 0.3, probabilitatea cerută este
 10  25−10 10 15
(0.4) 10 3 7 10 3 · 7
P (25, 10) = C25 · · = C25 · .
3+7 3+7 1025
 Matematici Speciale, MPT 2021/2022 CAMELIA PETRIŞOR 8

Propoziţia 0.4. (Schema bilei nerevenite)

Dintr-o urnă cu a bile albe şi b bile negre din care se extrag, fără a fi
repuse ı̂napoi ı̂n urnă n bile, unde n ≤ a+b. Probabilitatea ca exact k dintre
bilele extrase să fie albe este

Cak · Cbn−k
P (n, k) = n
. (0.5)
Ca+b

Problema 0.6. Într-o cutie sunt 100 de lozuri ı̂n plic dintre care 6 sunt
câştigătoare. Sergiu cumpără 6 lozuri. Care e probabilitatea ca:

(i) un singur loz să fie câştigător?

(ii) toate cele 6 lozuri să fie câştigătoare?

(iii) niciun loz să fie câştigător?

Soluţie.
Cum a reprezintă numărul de lozuri câştigătoare, rezultă că a = 6 şi atunci
numărul de lozuri necâştigătoare este b = 100 − 6 = 94.
Conform Propoziţiei 0.4, cum n = 6 şi

(i) k = 1, obţinem

6−1
C61 · C94 5
6 C94
P (6, 1) = 6
= 6
;
C94+6 C100

(ii) k = 6, obţinem

6−6
C66 · C94 1
P (6, 6) = 6
= 6 ;
C94+6 C100

(iii) k = 0, obţinem

6−0
C60 · C94 6
C94
P (6, 0) = 6
= 6
.
C94+6 C100