Colegiul,,Vasile Lupu” din Orhei

Catedra,,Stiinte ale Educatiei”

Psihologia vîrstelor!

Sarcini: ELEVUL:MÎȚU LILIAN GR. 21 SPF

PROFESOR COORDONATOR:CAZACU ZINAIDA
1. Prezintă conținutul tematic rezumat într-un poster la tema:
„Dezvoltarea psihică a copilului antepreșcolar ”. (1 pag.A4).
Perioada antepreșcolară cuprinde limitele 1-3 ani (care urmărește automatizarea de
mișcare și comunicare verbală). Principalele achiziții a acestei perioade sunt:
a) învățarea mersului;
b) dezvoltarea vorbirii;
c) reprezentarea (formarea reprezentărilor).
Acestea îi vor permite copilului să-și satisfacă necesitatea de independență
autorealizare (poate deveni o criză).
Gândirea copilului în această perioadă posedă două însușiri: animismul și
antropomorfismul – caracteristici esențiale ale gândirii lui.
Animismul – pentru copil orice obiect este însuflețit( ex. păpușa vorbește, soarele
zâmbește).
Antropomorfismul – copilul trăiește într-o lume imaginară, care pentru el este o lume
reală, naturală, firească care n-are nimic miraculos sau supranatural.
Specific pentru vârsta antepreșcolară este:
- Ritmul intens de creștere.
- La 1 an greutatea copilului este de 9,3 kg, iar la 3 ani ea poate ajunge la 14 kg. În
înălțime copilul crește de la 74 cm la 92 cm.
- Modificari importante se produc și la nivelul coloanei vertebrale.
Principalele achiziții psihice sunt urmatoarele:
Motricitatea- oferă copilului nenumărate prilejuri de a trăi și simți o multitudine de
senzații (plăcute și neplăcute).
Reprezentarea și anticiparea- reprezentările îi dă posibilitate copilului de a reproduce
realitatea, de a se apropia de ea și a o stăpâni printr-o altă modalitate, mult mai
evoluată, decât cea până acum.
Memoria-memoria începe să se dezvolte din prima zi de viață.Memoria parte, contribuie
la dezvoltarea tuturor tipurilor de cunoaștere.
Imaginația- Deși imaginația copilului de această vârstă are un caracter creativ, ea nu
poate fi numită activă, deoarece este o acțiune involuntară, fără vreo intenție oarecare
și este generată de interesul față de lucrurile, fenomenele înconjurătoare sau de
senzațiile generate de acestea.
La vârsta fragedă, debutează, se înregistrează primele elemente de personalitate și în
primul rând, conștiința de sine a copilului cu toate componentele ei, care-l ajută pe copil
să se deosebească de alte persoane, ființe, obiecte. Copilul înțelege că are un nume și
începe să vorbească despre sine, el îsi dă seama că reprezintă ceva printre celelalte
persoane, obiecte. Mulți cercetători leagă apariția indentității de sine a copilului de mai
multe etape și nu la toți copii decurge la fel. Conștiința de sine a copilului de vârstă
fragedă este slab dezvoltată și depinde, în mare măsură, de atitudinea adulților față de
el, de condițiile de viață și educație.
2. Formulează 5-6 recomandări pentru crearea unui spațiu educațional,
care ar satisface cerințele de dezvoltare psihică a copiilor de vârstă
timpurie.
-sa fie un spatiu atractiv(cu culori).
-sa dispuna de diferite jocuri pentru copii.
-decorarea spatiului cu imagini pe pereti.
-carti moderne cu sunete,cu desene.
-spatiul sa dispuna de jucarii cit mai diverse.

3. Apreciază importanța jocului și a jucăriilor în dezvoltarea psihică a

copilului (eseu științific 1 pag). Propune 3-4 tipuri de jucării
dezvoltative.
Jocul în perioada preşcolară reprezintă principalul mijloc de dezvoltare în urmatoarele
domenii: fizic, cognitiv, social, emoţional şi lingvistic. Jucându-se, preşcolarii îşi dezvoltă
creativitatea şi imaginaţia, învată să gândească şi să se descurce în situaţii problematice,
achiziţionează noi aptitudini, îşi dezvoltă personalitatea şi stabilesc o baza importantă
pentru învaţare. Cel mai important aspect al jocului este faptul că acesta poate fi utilizat
ca instrument al educaţiei. În timp ce se joacă, preşcolarul învaţă diverse forme, culori şi
dimensiuni ale jucăriilor, precum şi modalităţile prin care părţile componente se îmbină,
pentru a forma un întreg. Prin joc copiii își satisfac dorința firească de manifestare și
independență. Jocul nu constituie pentru copil o simplă distracție. Jucându-se, cunoaște
și descoperă lumea și viața într-o formă accesibilă și atractivă pentru el. Pe măsură ce
înaintează în vârstă și se dezvoltă, conținutul jocurilor se extinde cuprinzând și relațiile
sociale dintre oameni.

La fel si jucariile au un rol important in dezvoltarea copiilor:

Jucăriile stimulează creativitatea copiilor și îi ajută să-și exprime emoțiile. Jocurile nu
pot exista fără jucării. Ele au o contribuție uriașă la dezvoltarea personalității celor mici
și chiar în alegerea viitoarei meserii. Jucăria este însoţitorul indispensabil al jocurilor
pentru copii. Ea corespunde necesităţii copilului de a fi activ, de a face variate mişcări, îi
ajută să-şi realizeze intenţia, să se încadreze în rol, face acţiunile lui reale. Deseori,
jucăria sugerează ideia jocului, aminteşte despre cele văzute sau citite, influenşează
imaginaţia şi sentimentele copilului. - Jucăria servește ca apărare psihologică pentru
copil. În perioada supărărilor, când copilul are nevoie de cineva care să-l îmbrăţişeze cei
mai mulţi copii apeleaza la jucăria lor preferat. Jucăria amuză, face plăcere copilului, în
același timp îl educă și dezvoltă. Învață copilul să trăiască și să acționeze; în joc, copilul
reflectă și își procesează creativ experiența de viață. Jucăriile sunt absolut necesare
copiilor, provocând râs, amuzând copilul, ridicând un simț al umorului.

Jucării educative:
 1. Jocuri și învățare interactivă.

2.Jucării și jocuri muzicale

3.Păpuși și case de păpuși