Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

Facultatea de Ştiinţe Economice Sibiu


Specializarea: Management ID
Disciplina: Managementul IMM-urilor

FRANCIZA KFC

Student:

Anul de studii: III

SIBIU

2010
CUPRINS

CUPRINS............................................................................................................. 2

Introducere......................................................................................................... 3

Tipuri de franciză................................................................................................4

Avantaje şi dezavantaje.....................................................................................6

Avantaje.......................................................................................................6

Dezavantaje.................................................................................................7

Oportunităţi şi ameninţări de ambele părţi..................................................7

Cadrul juridic...................................................................................................... 8

Contractul de franciză........................................................................................9

Franciza în România.........................................................................................10

Franciza KFC.....................................................................................................11

Bibliografie....................................................................................................... 15

2
Introducere

Franciza este operaţiunea care îmbracă forma unui contract prin care o persoană
numită francizor (în engleză franchiser) îi acordă unei alte persoane, numită beneficiar sau
francizat (în engleză franchisee), dreptul de exploatare a unui ansamblu de drepturi de
proprietate industrială sau intelectuală, în scopul de producţie sau de comercializare a
anumitor tipuri de produse şi/sau de servicii. Obţinerea unei francize implică plata unei
taxe de intrare în sistem precum şi a unor redevenţe anuale, de regulă sub forma unui
procent din cifra de afaceri1.

Revista ”Franchise International” defineşte o franciză ca fiind un concept de


afacere prin care francizatul plăteşte pentru „marca” (numele) şi „instruirea” (know-how-
ul) în sistemele, operaţiunile şi sistemul comercial al francizorului printr-o taxă iniţială şi
printr-o taxă ulterioară denumită „taxa de franciză” (un procent din cifra de afaceri).
Ea reprezintă o formă de cooperare contractuală între un francizor şi un francizat
(persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere financiar) prin
care primul, contra unei taxe de intrare în franciză („drept de intrare”) şi a unei taxe anuale
raportată la cifra de afaceri („redevenţă”), acordă celui de-al doilea dreptul de
comercializare a bunurilor şi serviciilor folosind marca, numele, magazinele puternic
personalizate, sistemele publicitare proprii, know-how-ul francizorului.

Sitemul de franciză a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii şi a
cunoscut două etape distincte în dezvoltarea sa:2
I. începutul secolului al XX-lea – axată pe franciza vânzărilor de automobile şi
a organizării staţiilor pentru distribuirea benzinei şi a lubrifianţilor;
II. anii 1950-1960 – marcaţi de expansiunea deosebită a francizei produselor
alimentare de mare consum.

Franciza este un sistem de care este bine să ţină cont în special întreprinderile mici,
care vor să pătrundă pe pieţe deja ocupate de firme cu o experienţă îndelungată şi care
doresc să obţină succese imediate. În concluzie putem afirma că, prin intermediul
contractului de franciză, francizorul îşi poate extinde afacerea cu cheltuieli reduse, în timp
ce francizatul beneficiază de renumele unei firme de prestigiu şi de sprijinul interesat al
francizorului.
Între motivaţiile optării către sistemul de franciză putem să amintim:
• nevoia de independenţă profesională;
• posibilităţi substanţiale de câştig;
• risc relativ limitat;
• costuri mai reduse (în funcţie de tipul de franciză) etc.

1
http:// ro.wikipedia.org/wiki/Franciză;
2
Patriche, D. - Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p. 75
3
Tipuri de franciză

Franciza apare sub o varietate de forme prin care proprietarul unui


produs/serviciu/afacere/marcă etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente unei alte
persoane contra unei sume de bani. Cele mai cunoscute tipuri de franciză, atât în economia
americană cât şi în celelate state occidentale, sunt:
• Franciza de producţie sau a mărcilor de fabrică – Product and Trade
Name Franchising – în cadrul căreia produsele sunt fabricate de către
francizor şi distribuite prin intermediul francizaţilor. Este cazul vânzărilor
de automobile, dar şi al firmelor profilate pe îmbutelierea şi distribuţia
băuturilor nealcoolice.
• Franciza de distribuţie - Business Format Franchising – care are drept
particularitate faptul că relaţia dintre francizor şi francizat se prelungeşte şi
în ceea ce priveşte gestiunea punctelor de vânzare, managemntul afacerii,
strategiile de marketing etc.
Acest tip de franciză cuprinde restaurantele, comerţul cu amănuntul, prestaţiile
de servicii etc. Totodată, trebuie menţionat că acest tip de franciză tinde să se devolte într-
un ritm net superior primului, datorită vânzărilor semnificativ mai mari pe care le aduce.
La rândul său, sistemul francizei de distribuţie se împarte în următoarele trei
categorii de francize:
• Franciza de comerţ cu amănuntul – Retailing – care cuprinde:
a) restaurantele – reprezintă acea ramură a francizei care are ca
obiectiv principal armonizarea activităţilor de alimentaţie publică şi
cazare cu cele privind înfiinţarea şi organizarea unui comerţ mobil
itinerant de alimentaţie publică în vederea asigurării mesei unor
colectivităţi izolate din diverse zone ale unei arii comerciale
delimitate;
b) magazinele alimentare de proximitate sau de comoditate –
Convenience Store – caută să se adapteze stilului de viaţă din ce în
ce mai dinamic al unei părţi importante a populaţiei. Ele se
caracterizează prin comercializarea produselor de primă necesitate,
prin practicarea autoservirii, dar şi a unor orare de funcţionare
prelungite, uneori chiar 24 de ore din 24 sau 7 zile din 7;
c) unităţile de distribuţie a mărfurilor nealimentare – specializate pe
comercializarea articolelor de bricolaj, mobilă, asrticole sportive etc.
d) unităţile de distribuţie a pieselor de schimb, a echipamentelor şi
service-ului pentru autovehicule – unităţi specializate pe activităţi
de service (spălătorii, schimbări de piese, reparaţii), dar şi pe
comercializarea unor produse de maximă necesitate pentru categoria
de clienţi deservită.
• Franciza de agrement şi voiaj – Leisure and Travel Business – a cunoscut
o dezvoltare semnificativă ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei, a

4
schimbării stilului de viaţă al oamenilor, a creşterii numărului de reşedinţe
ale unei persoane într-un anumit teritoriu etc.
• Franciza prestaţiilor de servicii către întreprinderi şi populaţie – Business
and Personal Services – este un sector care se găseşte în plină dezvoltare
ca urmare a creşterii solicitărilor pentru astfel de servicii din partea
populaţiei şi a întreprinderilor, dar şi datorită diversificării din ce în ce mai
accentuate a acestora. Potrivit specialiştilor americani, există şase tipuri de
prestaţii:
a) servicii către întreprinderi (Business Aid and Services);
b) serviciile privind închirierile de autoturisme şi camioane (Auto and
Truck Rental Services);
c) servicii privind locuinţele (Construction, Home Improvement and
Cleaning Services);
d) servicii de spălătorieşi curăţătorii publice (Laundry and Drycleaning
Services);
e) servicii de închiriere a diferitelor tipuri de echipament (Equipment
Rental);
f) servicii de educaţie (Educational Services).

5
Avantaje şi dezavantaje

Atât avantajele cât şi dezavanteajele pe care le oferă sistemul de franciză trebuie


analizate avându-i în vedere pe cei doi parteneri care reprezintă extremele sistemului:
francizorul şi francizatul.

Avantaje

Beneficiarul unei francize are avantajul de a exploata o marcă de prestigiu, şi de a


intra pe o piaţă concurenţială folosind tehnici de producţie, comercializare şi marketing
perfecţionate în timp, şi cu un grad înalt de rentabilitate.
Probabil cel mai important avantaj pentru francizat este achiziţionarea sau utilizarea
unui produs sau serviciu consacrat.
De obicei, în faza de demarare a afacerii, resursele de capital ale unui întreprinzător
sunt destul de limitate. Capacităţile de împrumut de fonduri ale întreprinzătorului sunt, de
obicei, foarte reduse. Formarea unei relaţii cu o afacere în franciză îi permite francizatului
aspirant să îşi îmbunătăţească abilitatea de a obţine asistenţă financiară.
În numărul său din aprilie 2005, revista Idei de Afaceri prezintă sub titlul
„Franciza, sau cum să faci avere prin metode testate de alţii” o serie de oportunităţi oferite
de acest gen de afacere3 :

• francizorul va furniza întregul concept de afacere însoţit de pachetul complet de


demarare a afacerii
• deveniţi expert chiar din prima zi : un concept de marketing testat şi bine pus la
punct vă sprijină lansarea şi promovarea afacerii pe piaţă
• secretul afacerii îl cunoaşteţi chiar de la început : know-how-ul conceptului de
franciză şi punerea acestuia în practică sunt lucruri furnizate şi testate de
francizor
• toate informaţiile le primiţi în scris: un contract corect întocmit, cu avantaje
pentru ambele părţi şi un manual al francizei din care descoperiţi întregul know-
how al afacerii, toate acestea definesc regulile parteneriatului
• afacerea dvs. este protejată: nici un concurent nu va face viaţa grea cu acelaşi
concept de afacere în domeniul dvs. de activitate
• riscul demarării afacerii este minim
• găsiţi rapid un loc în piaţă graţie conceptului de franciză care este deja cunoscut
• dvs. sunteţi patronul afacerii, şi nu persoana căreia i se dau indicaţii despre cum
să procedeze
• chiar din prima zi câştigaţi un salt în piaţă: presiunea concurenţei este aproape
inexistentă deoarece întregul know-how al afacerii vă este comunicat de către
francizor în mod oficial .

3
XXX - Revista Idei de Afaceri, aprilie 2005;
6
Dezavantaje

Principalul dezavantaj este dat de costurile francizei. Pe lângă taxa de acordare a


francizei şi redevenţele anuale, care diminuează profitul beneficiarului, acesta trebuie să
menţină permanent un anumit standard de calitate.

Oportunităţi şi ameninţări de ambele părţi

Francizor

Avantaje Dezavantaje
Modalitate relativ simplă de iniţiere şi extindere a Crearea unei imagini nefavorabile pe piaţă
unei afaceri investind costuri minime. (datorită lipsei de experienţă sau a unui personal
pregătit necorespunzător).
Obţinerea unor câştiguri ridicate. Acordarea de asistenţă tehnică şi comercială.
Sporirea renumelui mărcii şi îmbunătăţirea imaginii
firmei pe piaţă.
Informarea permanentă asupra pieţei prin intermediul
francizaţilor.
Creşterea cotei de piaţă.

Francizat

Avantaje Dezavantaje
Beneficiază de un nume de marcă recunoscut. Costul francizei. Taxa de intrare într-o franciză
variază în funcţie de serviciile oferite de la 10-
20000 euro până la milioanede de dolari în SUA.
De asemenea, redevenţa plătită lunar de către
francizor poate să ia valori între 1 şi 20% din cifra
de afaceri (în comerţ redevenţele sunt de 2-5%, în
timp ce în domeniul prestărilor de srvicii se ridică la
10-20%.
Beneficiază de programe de pregătire managerială, Limitarea independenţei francizatului.
dar şi de asistenţă a personalului comercial.
Beneficiază de programe de publicitate desfăşurate Restricţii cu privire la furnizorii de materii prime,
pe piaţa locală sau naţională. materiale, echipamente etc.
Obţinerea unor avantaje în procesul de Oferirea de programe manageriale şi de pregătire
aprovozionare (produse şi servicii de calitate la necorespunzătoare.
preţuri competitive).
În general, costurile de intrare într-o franciză sunt Limitarea gamei de produse comercializate.
mai mici decât în cazul unei afaceri proprii.
Obţinerea unor câştiguri substanţiale.
Riscuri scăzute de faliment (francizele garantează
succesul dacă nu există abateri de la contractul de
franciză). Rata eşecurilor în această afacere este de
doar 4%, mult mai scăzută decât în cazul demarării
unei afaceri pe cont propriu.

7
Cadrul juridic

Prin Ordonanţa nr.52 din 28 august 1997, privind regimul juridic al francizei în
România, se definesc următorii termeni:

„Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare


continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de
vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, îi acordă unei
alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a
dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.”4

Francizorul este un comerciant care:

• este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate, cu condiţia ca drepturile să


fie exercitate pe o durată cel puţin egală cu durata contractului de franciză;
• conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie
sau un serviciu;
• asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
• utilizează personal şi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării
şi inovaţiei, asigurând dezvoltarea şi viabilitatea produsului.

Beneficiarul este un comerciant, persoană fizică sau juridică, selecţionat de francizor, care
aderă la principiul omogenităţii reţelei de franciză, aşa cum este ea definită de către
francizor.
În limbajul uzual, beneficiarul unei francize se mai numeşte şi francizat sau
francizer. Contractul de franciza trebuie să reflecte interesele membrilor rețelei de
franciză, protejând drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale francizorului,
prin menținerea identității comune și a reputației rețelei de franciză.
Etimologic, termenul "contract" provine din latinescul contrahere (a trage
împreună). Juridic, contractul reprezintă, conform prevederilor articolului 942 Cod civil,
acordul de voință dintre două sau mai multe persoane prin care se nasc, se modifică sau se
sting drepturi și obligații.
În dreptul roman, termenul de contract este echivalent cu cel de convenție,
concluzie care rezultă indubitabil din expresia folosită de legiuitor: titlul III din Codul civil
fiind denumit "Despre contracte sau convenții".
În dreptul francez, termenul de contract a fost folosit inițial pentru a desemna
acordul de voință creator de obligații numai în cazurile expres arătate de legiuitor într-una
din următoarele forme: verbală, scrisă sau remiterea obiectului contractului.
Dreptul englez tratează contractul drept o afacere și rareori ca acord de voință care
să se bazeze pe încredere. În dreptul american contemporan, contractul este privit ca un
instrument de schimburi economice, distingându-se două varietăți: - contractul clasic, care
presupune negocieri prealabile, efectele sale fiind instantanee (de exemplu, cumpărarea
unui produs de consum); - contractul relațional, care are o mare importanță economică și
4
XXX – Ordonanţa nr. 52 din 28 august 1997 privind regimul juridic al francizei în România;
8
socială, încheierea sa fiind precedată de lungi tratative și negocieri vizând un număr
considerabil de persoane, fiind renegociabil.

Contractul de franciză

Franciza este una dintre operaţiunele folosite pe scară largă în comerţul


internaţional. În contractul de franciză participă două persoane: pe de o parte, francizorul
sau concedentul şi, pe de altă parte, beneficiarul sau concesionarul. Obiectul contractului
este format din concesiunea unei mărci de fabrică sau de serviciu, împreună cu asistenţa
tehnică şi toate cunoştinţele necesare pentru exploatarea acesteia. Cunoştinţele transmise
pot avea atât natură industrială cât şi comercială întrucât în desfăşurarea activităţii sale,
beneficiarul francizei poate fi atât producător cât şi distribuitor.

Pentru desfăşurea contractului, francizorul trebuie să îi furnizeze partenerului său


elemente de engineering şi know-how privind amenajarea şi organizarea întreprinderii,
elemente de marketing cuprinzând metodele, mijloacele şi tehnicile de comercializare a
produsului sau serviciului, şi mijloacele pentru pregătirea profesională a personalului.

Francizorul este ţinut să acorde asistenţă tehnică pe toată durata de desfăşurare a


contractului de franciză.

Contractul de franciză trebuie să cuprindă următoarele clauze :

• obiectul contractului
• drepturile şi obligaţiile părţilor
• condiţiile financiare
• durata contractului
• condiţiile de modificare, prelungire şi reziliere

Deschiderea unei afaceri în franciză, beneficiază de o serie de avantaje fără


investiţii substanţiale. Cât priveşte investiţia iniţială, aceasta presupune, potrivit unui
studiu realizat de publicaţia Banii Noştri5, amenajarea spaţiului comercial în funcţie de
cerinţele francizorului, realizarea stocului iniţial în cazul francizei de retail şi cumpărarea
echipamentelor (de obicei furnizate de francizor, datorită cunoaşterii specificaţiilor tehnice,
reţelei de distribuţie şi service) .

În cazul acestui gen de afacere, există 3 tipuri de taxe pe care beneficiarul trebuie să
le plătească : taxa de intrare, care se plăteşte la semnarea contractului, redevenţele
reprezentând cotele procentuale din cifra de afaceri, care se plătesc lunar, şi taxa de
publicitate, care este utilizată rareori pe piaţa românească.

5
XXX - Revista Bloombiz, 7 martie 2006;
9
Taxa de intrare poate varia de la 500 de euro, pentru agenţiile imobiliare, de
exemplu, la peste 2 milioane de euro, în cazul unui lanţ hotelier. Redevenţele pot varia şi
ele între 0 şi 5% în afacerile de retail, iar pentru francizele din sfera serviciilor, aceste taxe
ajung între 5 şi 20% din cifra de afaceri.

Printre cele mai cunoscute afaceri în franciză din Romania se numără „Fornetti“
(patiserie), Basic System (renovarea şi recondiţionarea pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor
suspendate), „Gogoaşa înfuriata“, McDonald’s, Pizza Hut, Angst, Gregory’s.

Franciza în România

La începutul anului 2002, în România erau aproximativ 30 de lanţuri de franciză.


Acum, potrivit statisticilor oficiale, există 170 de branduri francizate, respectiv 1.300 de
francizaţi. Împreună, ei totalizează afaceri de 900 de milioane de Euro. Cea mai nouă
intrare pe piaţa românească este magazinul Mr. Bricolage, pentru care investiţia se ridică la
6,2 milioane de Euro. Franciza aparţine companiei Brico Expert.

Pe piaţa românească ar fi loc pentru francize, mai ales că o asemenea afacere are,
din start, 80% şanse de reuşită. În România, principala piedică în dezvoltarea acestui
sistem este costul mare al finanţării. Aşa că astfel de afaceri au, deocamdată, o pondere de
numai 7% din totalul comerţului. Majoritatea băncilor percep dobânzi şi comisioane foarte
mari şi, în plus, sunt foarte reticente în a împrumuta o firmă care „împrumută“, la rândul ei,
o afacere. Există chiar companii care îşi vând brandurile numai celor care îşi deschid o
firma nouă, considerând că în acest fel se reduce riscul de compromitere a mărcii pe piaţă.

Categorii de franciză Corespunzător domeniilor de activitate economică şi


manierei în care se realizează, se disting acorduri de franciză în domeniul producţiei de
bunuri, a distribuţiei de mărfuri şi a prestărilor de servicii, precum şi o formă specială de
franciză denumită şi întâlnită frecvent sub denumirea de "master franchise" sau franciza
principală.

Acorduri de franciză industrială

Acordurile de franciză industrială vizează producția de bunuri. Francizatul este


autorizat, prin mijlocirea unei licențe, să fabrice, sub marca francizorului și cu asistența sa
tehnică, produsele acestuia. Francizorul are astfel posibilitatea de a-și face cunoscute
produsele sale în străinătate sub propria sa marcă, fără a fi nevoit să facă investiții
importante. Francizorul acorda consultanță managerială, pregătește personalul, oferă
asistență tehnică și comercială, know-how-ul, dreptul de a folosi marca sa, precum și alte
drepturi de proprietate industrială și intelectuală, se ocupă de publicitate. Foarte cunoscute
acorduri de franciză industrială sunt cele care au ca obiect produsele CAMPARI,
SCHWEPPES, COCA-COLA și PEPSI-COLA.

Acorduri de franciză de distribuție


10
În aceste acorduri, francizorul este fie un producător care desface produsele sale
prin intermediul unui francizat, fie un angrosist care revinde produsele sub marca sa unor
francizați. În aceste acorduri, francizorul acordă consultanță, pregătește personalul, oferă
francizatului dreptul de a folosi marca sa pentru produsele ce fac obiecții francizei etc.
Francize de distribuție foarte cunoscute sunt: SANTAL, VERITAS, UNIC, YVES
ROCHER, CHRIS-TIANSENS.

Acorduri de franciza de servicii

Sunt acorduri prin care francizorul, care a pus la punct o metodă sau o tehnică
specifică de prestare de servicii, autorizează pe francizat să utilizeze aceste metode și
tehnici în prestarea aceluiași gen de servicii. Aceste tipuri de acorduri de franciză sunt cele
mai răspândite, între ele numărându-se: FAST-FOODS, MC DONALD’S, PIZZA HUT,
HERTZ, AVIS, RENT A CAR, SHERATON, HILTON, HOLIDAY INN etc. Acordurile
de franciză nu se limitează la cele enunțate. Legea noastră vorbește despre franciză în
domeniul exploatării și dezvoltării unor afaceri, produse, tehnologii sau servicii.

Expozitii de franciza in Romania

INTERNATIONAL FRANCHISE & BRANDING EXHIBITION are ca scop


imbunatatirea atat a pietei de franciza autohtone, cat si a celei internationale si reuneste
expozanti din diferite tari ale UE. Fiecare expozant va avea sansa de a interactiona cu
potentiali master francizati si francizati, cu reprezentanti mass-media. In timpul si dupa
IFBE 2010 ei vor primi sprijin profesional si asistenta.

În prezent (iunie 2008), în România operează aproximativ 420 de branduri


francizate şi 2.633 unităţi erau active în franciză la finalul lui 2007.

Franciza KFC

11
KFC ( Kentucky Fried Chicken ) opereaza sub un contract de franciza prin care
licenta este acordata companiei US Food Network SA.

Primul restaurant a fost deschis în aprilie 1997 pe Blvd.


Magheru din Bucuresti. În 2004 KFC deschide al saptelea
restaurant al sau, in Constanta, la Tomis Mall, primul în afara
capitalei. În prezent Compania US Food detine 24 restaurante KFC,
dintre care 9 în Bucureşti şi celelalte în Constanţa, Timisoara,
Oradea, Iasi, Brasov, Râmnicu-Vâlcea, Ploieşti, Piteşti, Cluj, Bacău
şi Târgu Mureş. Ne propunem ca începând cu anul 2008 să
deschidem minimum 5 restaurante în fiecare an.

Calitatea produselor, modul exceptional de servire si standardele mentinute la un


nivel constant ridicat au îndreptăţit echipele KFC din Romania să câştige numeroase
premii europene şi mondiale în competiţia cu celelalte restaurante KFC din lume pentru
Restaurant Excellence.

Însa cea mai importanta distincţie este data de cel mai bun scor (100%) obţinut în
numeroase randuri de fiecare restaurant, începând cu anul 2000, an de înfiinţare a
CHAMPSCHECK, un sistem de verificare, de către echipe de profesionişti, a experienţei
clienţilor în localurile noastre. Aceasta performanţă a introdus echipele manageriale din
România în Champions Club şi le-a oferit participarea la galele anuale de la Reykjavik,
Sevilla, Paris, Limassol, Atena, Mauritius.

În prezent colectivul KFC Romania cuprinde peste 800 de oameni.

De-a lungul mai multor ani Colonelul Sanders a fost singurul care a cunoscut
Reteta Originala KFC. În prezent ea se afla într-un seif din Trezoreria din Louisville,
Kentucky. Cateva persoane cunosc reteta care valoareaza milioane de dolari, semnând
contracte de confidentialitate foarte restrictive.

Colonelul a dezvoltat-o înca din 1930; amestecul sau de 11 ierburi si mirodenii i-a
facut pe trecatori să devină clienţi fideli la Sanders Cafe. “Am amestecat ierburile si
mirodeniile pe o podea din spatele verandei din Corbin” îşi amintea Colonelul“.
O companie face amestecul dupa o formula care reprezinta numai o parte din Reteta
Originala. O alta companie amesteca restul. Un program informatic este folosit pentru
securizarea şi standardizarea amestecului de produse, dar nici una dintre companii nu stie
reteta completa , contractele semnate de acestea împiedicându-le să o afle. “Mă înspăimânt
numai când mă gândesc la toate procedurile şi măsurile de siguranţă pe care companiile le
adoptă pentru a proteja reţeta mea” spunea Colonelul “mai ales când mă gândesc la
Claudia, care se ocupă de ambalare, era supervisor-ul meu de magazie, persoana care se
îngrijea de distributie. Garajul era depozitul nostru”.

12
În anul 1964, în peste 600 de restaurante situate atat in SUA cât şi în Canada, se
vindea pui pregătit după reteta Colonelui. În acelasi an, el şi-a cedat drepturile de pregatire
a puiului unui grup de investitori care îl includea si pe John Y. Brown Junior, cel care mai
tarziu a fost guvernator al statului Kentucky, din 1980 până în 1984. Colonelul Sanders a
ramas purtatorul de cuvant al companiei.

În anul 1976, în urma unui sondaj, Colonelul Sanders ocupa locul 2 în randul
personalitatilor cele mai populare in SUA. Administrata de noii proprietari, societatea pe
acţiuni Kentucky Fried Chicken s-a dezvoltat rapid; în ianuarie 1969 a fost listata la bursă
din New York. Peste 3500 de restaurante din întreaga lume au început să opereze sub
licenţă în momentul în care Heublein Inc. a achizitionat KFC Corporation pentru 285
milioane dolari.

KFC a devenit filiala a R.J. Reynolds Industries cand Heublein a fost achizitionată
de aceasta în 1982. În 1986, KFC a fost achizitionată de catre PepsiCo Inc. pentru 840
milioane dolari. În prezent, împreuna cu alte patru marci de lanţuri de restaurante,
formează compania Yum!Brands International, cea mai mare companie de restaurante din
lume ca număr de unităţi.

Deschiderea unui restaurant KFC poate costa până la un milion de euro6 conform
wall-street.ro. Investiţia iniţială într-un restaurant Kentucky Fried Chicken (KFC) poate
varia între 300.000 şi un milion de euro, au declarat pentru Wall-Street reprezentanţii
companiei US Food Network, deţinătorea francizei KFC în România.

În prezent, KFC opereaza pe piaţa locala 18


restaurante - 9 in Bucuresti şi tot atatea în alte orase –
dintre care 6 (5 în ţară şi 1 în Bucureşti) au fost
deschise anul trecut, deşi intrarea lanţului international
în Romania a avut loc acum 11 ani.

Pentru acest an este programata deschiderea unui numar de 7 locaţii în diferite


oraşe ale ţării, vizate în planul de dezvoltare. Reprezentanţii US Food Network au ţinut să
precizeze, referitor la politica de extindere, faptul că “nu există un plan fixat pe oraşe şi
date de deschidere, datorită lipsei evidente de planuri imobiliare la nivel naţonal; proiecte
fixate deja pot să fie amânate sau oprite, proiecte noi pot să apară în intervale relativ
scurte; de asemenea, spaţii potrivite pentru KFC pot să fie disponibile fără un anunţ
prealabil.”

În general, pentru deschiderea unor noi locaţii, companiile iau în considerare


numărul de locuitori şi mărimea oraşului, puterea economică a regiunii, dar şi dezvoltarea
zonei ca reguine turistică. Vânzările totale înregistrate de cele 18 locaţii KFC s-au ridicat
6
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/29246
13
anul trecut la aproximativ 20 mil. euro, în condiţiile în care aproape 5 milioane de clienţi
le-au trecut pragul. Pentru 2007 reprezentanţii US Food Network estimează o majorare de
circa 40% a cifrei de afaceri, până la 28 mil. euro.

“Aflate în centrul Capitalei, KFC Magheru si KFC Unirea ocupă primul loc în topul
încasărilor, fiind urmate de KFC Plaza Mall, KFC Orhideea şi KFC Mall Vitan”, au
evidenţiat reprezentanţii companiei.

Cel mai mare operator fast-food din lume, grupul Yum, proprietarul lanţurilor de
restaurante Taco Bell, Pizza Hut şi KFC, a anunţat o creştere a profitului în ultimul
trimestru al anului trecut, susţinută în special de încasările obţinute de pe cea mai dinamică
piaţă din lume, cea din China.

Venitul net obţinut în cel de-al patrulea trimestru din 2006 s-au mărit cu 2,7
procente, atingând valoarea de 232 milioane de dolari, în timp ce vânzările au înregistrat o
creştere cu 4%, ajungând la 3,02 miliarde de dolari.

14
Bibliografie

1. Patriche, D. - Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ, Ed. Economică,


Bucureşti, 2003
2. XXX – Ordonanţa nr. 52 din 28 august 1997 privind regimul juridic al francizei în
România;
3. XXX - Revista Bloombiz, 7 martie 2006;
4. XXX - Revista Idei de Afaceri, aprilie 2005;
5. http:// ro.wikipedia.org/wiki/Franciză;
6. http://wall-street.ro/articol/Companii/29246

15