Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Deși construcțiile din spaţiul extracarpatic la care ne referim mai sunt numite și „conace boierești”, am
optat pentru termenul de „ansambluri nobiliare” pentru că boierii reprezentau, în epoca modernă, elita
socială, economică, politică și culturală a celor două Principate Române, așa cum nobilimea reprezenta
elita socială, economică, politică și culturală a Europei Centrale și de Vest. De asemenea, utilizarea
termenului de „ansambluri nobiliare” servește și pentru a sublinia apropierea dintre acest tip de clădiri
istorice și echivalentele lor din spațiul central și vest-european.
Cu toate că Banatul a fost inclus şi în edițiile anterioare ale proiectului Monumente Uitate, cercetările
efectuate în 2012 au scos la iveală peste 100 de localități unde se presupune că există reședințe
nobiliare neclasate ca monumente istorice, cu cripte, capele, grânare, parcuri și alte anexe
corespunzătoare. Numărul mare de obiective sugerează posibilitatea abordării ansamblurilor nobiliare
din Banat ca manifestări arhitecturale specifice ale unei regiuni cu o identitate bine definită, rezultat al
unor factori geografici și istorici determinanți. Extinderea cercetării asupra ansamblurilor nobiliare din
Moldova urmărește întregirea peisajului ansamblurilor nobiliare din spațiul central și vest-european cu
construcții omoloage aflate în sfera de influență orientală. Ansamblurile nobiliare din Moldova oferă
șansa unică de a studia, pentru prima dată, fenomenul locuirii nobiliare într-un mediu supus unor
influențe variate, de factură estică (reprezentate de influențe grecești, în timpul perioadei fanariote, și
rusești, la începutul sec. al XIX-lea), cât și vestică (influențele franceze din prima jumătate a sec. al XIX-
lea).
În cadrul primei campanii pe teren din 2013 au fost vizitate 21 de ansambluri nobiliare din judeţele
Bacău, Iaşi, Neamţ, Vrancea şi Galaţi, aproximativ 20% din totalul obiectivelor identificate în Moldova.
Adăpostind funcţiuni variate, de la muzee sau şcoli la locuinţe private sau unităţi medicale, conacele şi
palatele din această regiune sunt în mare parte inaccesibile şi necunoscute publicului larg şi au nevoie
de lucrări de conservare sau restaurare. De asemenea, există încă numeroase cazuri în care clădirile de
patrimoniu se află în continuare în litigiu, acest factor blocând orice posibil demers. Totuşi, există câteva
exemple în care ansamblurile au fost recent restaurate şi reintegrate în viaţa comunităţii, iar efectele
benefice ale acestor demersuri încep deja să apară.
Monumente Uitate este un proiect finanțat de Uniunea Arhitecților din România şi de Ordinul
Arhitecţilor din România, prin Fondul Timbrului de Arhitectură, şi de Administrația Fondului Cultural
Național. Proiect sprijinit de Gevalco Industrial şi BRD Groupe Société Générale. Proiectul este derulat de
Asociaţia ARCHÉ. Parteneri: Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea Politehnica din Timișoara
– Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași – Facultatea de Arte
Frumoase și Design, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Timișoara.