Sunteți pe pagina 1din 5

Roma: fixate în 753 î. Hr.

=> lucru confirmat prin descoperirile arheologice pe colina Palatin


a unei așezări de pastori din secolul VIII î. Hr.
Condusă de 7 regi (primul fiind Romulus) – înfățișarea unui oraș
Primele forme urbane ale Romei – fortificații ridicate de regii etrusci
Regele: judecător și preot, puteri limitate, ajutat în treburile statului de Senat (elabora legi,
confirma alegerea legilor și le controla activitatea) și Adunarea poporului.
Patricienii erau singurii care se bucurau de titlul de civitas (populația cetății), plebea fiind
populație liberă.
Servius Tullius (al șaselea rege) – autorul celor mai importante reforme din epoca regală
Tarquinius Superbus – origine etruscă, înlăturat de pe tron din cauza unei revolte din cauza
conducerii tiranice
Republica: 509 – 27 î. hr.
Roma ca republică:
- Dublă confruntare: plebea împotriva patriciatului, lupta pentru supremație în italia
- Beneficiarii principali: patricienii
- Plebeii au luptat pentru a obține drepturi egale cu cele ale patricienilor (492 – 287 î.
Hr.)
- Prima etapă: secesiunea – obțin dreptul de a avea 2 tribuni care să le apere interesele
- Mai tarziu => Legea celor 12 table, drepturi egale cu toți cetățenii
- Eliminată interdicția căsătoriilor între patricieni și plebei
- Un consul ales de plebe
- Principalii beneficiari: plebeii bogați, formând o nouă categorie social – politică,
nobilitas (nobilimea) – puterea economică și politică în republică – noi concepții
despre stat
- Puterea se va împărți între Senat, magistrații superiori (consuli, pretori, cenzori), cei
inferiori (chestori, edili) și adunările poporului
- Vremuri de mari primejdie – desemnat un dictatori, puteri nelimitate timp de 6 luni
- Magistrații superiori + dictatorul – dreptul de comandă a armatei
- Senat = organ suprem de conducere a republicii, format din 300 de membri, recrutați
de cenzor dintre foștii magistrați superiori, lua hotărâri în cele mai importante
probleme ale statului, dirija consulii și diplomația și controla activitatea tuturor
magistraților
- Adunările poporului (comițiile) existau în 3 forme:
o Comițiile curiate: rol minor – adopții, testamente, probleme religioase
o Comițiile cenzurate: se adunau pe câmpul lui Marte și hotărau probleme
privind pacea și războiul
o Comițiile tribute: originiare din adunările plebeene, convocate de triburi încă
din secolul al V – lea î. Hr.; alegeau tribunii, chestorii și edilii și luau hotărâri
obligatorii pentru plebei
- Sistemul de vot îi favoriza întotdeauna pe cei bogați
- Adunările își împart dreptul de a-i alege pe magistrați și puterea legislativă
- Atenuarea tensiunilor externe, au cucerit teritoriul Italiei
Viața tradițională în republică:
- Romanii erau obișnuiți cu o viață simplă
- Disprețuiau arta și luxul
- Supunere față de cei superiori
- Respectarea deciziilor magistraților
- La țară, case făcute din chirpici
- La oraș, sub influență etruscă, locuințe rectangulare, având bucătărie (atrium),
sufragerie și dormitor
- Mobilier modest: scaune, căzi de lemn, masă și paturi
- Îmbrăcăminte țesută în casă: tunică pentru muncă, togă și sandale pentru ieșit în oraș
- Onorau un număr mare de zei
- Orice activitate sau fenomen – plasat sub patronajul zeilor
- Haruspicii – făceau precizări față de anumite lucruri în funcție de măruntaiele unor
animale sacrificate
- Augurii – observau zborul păsărilor
- În casă, exista cultul familial – Lares, Penați
- Ceremonii în cinstea zeilor: Jupiter, Iunona, Minerva
- Vechile divinități: Ianus, Saturn, Vesta
- Vesta – vestigiu deosebit, personificare a focului și a căminului, temple unde slujeau
vestalele – foc nestins și sacru, cu pedespre aspre
- Preoții – organizați în colegii, cel mai important Pontifi
- Marele preot: Pontifex Maximus - cel mai înalt magistrat roman
Cucerirea Mediteranei:
- Cucerirea italiei, secul al III-lea î. hr.
- Roma era o mare putere în bazinul Mării Mediterane
- S-a opus Cartaginei, avea baze comerciale importante în Sicilia și în sudul Spaniei,
situată pe coasta de nord a Africii
- Confruntare decisivă între cele două cetăți – războaiele punice (264 – 164 î. Hr.)
- Roma a învins, putere militară a Occidentului, se confruntă cu marile regate elenistice
din Mediterana orientală
- A doua etapă de cuceriri în Europa, expansiune spre orient, triumf definitiv în zona
statelor elenistice, prin politica albă
- După 3 războaie – în 168 î. Hr. – Macedonia a fost supusă
- Grecia – 146 î. hr. – provincie romană, sub numele de Ahaia
- Politica romană are ca obiectiv dominația asupra regatelor elenistice din Asia
- Regatul seleucid pierde teroitorii, se anexează în întregime Asia Mică și Siria – 63 î.
Hr.
- Octavianus – anexarea Egiptului – 30 î. Hr.
- Războaie și în partea occidentală a Europei
- Hispania, moștenită de la cartaginezi, Gallia, cucerite
- După 2 secole de luptă – întregul bazin al Mării Mediterane (Mare Nostrum) –
grăbește sfârșirea regimului republican
Influența elenistică
- Spunerea statelor elenistice din Orient accentuează pătrunderea elenismului în viața
romană
- Bogățiile imense vor deschide gustul pentru lux al romanilor
- Se înlocuiește viața simplă cu una de lux și petreceri
- Roma își schimbă înfățișarea
- Case construite după model elenistic, cu mai multe etaje, cu statui aduse din Grecia,
mobilier bogat
- Se dezvoltă gustul pentru mozaicuri, fresce și basoreliefuri, utilizarea veselei de
argint, îmbrăcămintei confecționată din haine scumpe, ornate cu bijuterii
- Forul își pierde aspectul de viață rurală, fiind împodobite cu temple și bazilici,
utilizate din plin fiind cele 3 stiluri arhitectonice grecești
- Au apărut circul și amfiteatrul, unde se țineau jocuri cu gladiatori (254 î. Hr.), lupte cu
tauri sălbatici, întreceri de care, alergări
- Spre sfârșitul republicii, viața romanilor este modificată treptat
Roma ca imperiu:
- Tiberius (133 î. Hr) și Caius (123 î. Hr) Gracchus:
o Serie de reforme pentru a schimba soarta țărănimii:
o Refacerea proprietăților statului, să se împartă oamenilor săraci
o Grâu la preț redus
 Drept de judecată cavalerilor alături de senatori
 Acordarea cetățeniei romane populației libere din Italia
 Întemeierea unor colonii în Cartagina
o Aceștia au eșuat (asasinați)

- Societatea romană => două tabere:

o Optimații (aristocrația conservatoare)


o Popularii (adepții reformelor)
- Își vor disputa puterea asupra Romei în dif. războaie civile
- Reformă militară => Caius Marius (107 î. Hr):
o Vechile legiuni romane devin armată permanentă de profesie
o Generalii (servicii folosite de stat pt a învinge revolte din Spania, Italia sau
Orient) vor să ia puterea cu ajutorul soldaților
- Războaiele civile aduc în actualitate dictatura
- 60 î. Hr – primul triumvirat (Crassus, Pompei, Caesar):
o Crassus moare în războiul cu parții (53 î. Hr) – Caesar (populari) și Pompei
(optimați) duc o luptă pentru putere
o Războiul civil se încheie cu lupta de la Pharsalus (48 î. Hr)
o Caesar instaurează dictatura militară, putere monarhică, asasinat la idele lui
Martie (15 martie 44 î. Hr)
- 43 î. Hr. – al doilea triumvirat (Octavianus – nepotul lui Caesar, Marcus Antonius,
Lepidus):
o Armata republicanilor este înfrântă la Philippi (42 î. Hr.)
o Au împărțit administrarea provinciilor:
 Antonius – Orient
 Lepidus – Africa
 Octavianus – Occident
- Lepidius se retrage în 36 î. Hr., se pune capăt războaielor civile, iar Octavianus
instaurează imperiul
- Octavianus încearcă să păstreze aparențele unei republici
- I-au fost oferite diferite funcții în stat
- La Augustus, a adăugat numele Caesar (numele tatălui său adoptiv), devenind
Imperator Caesar Augustus (Cu origini divine) – stăpân absolut al Romei

- Sub Traian, imperiul roman atinge apogeul puterii și al întinderii


- Principat => 4 dinastii:
o Iulia – Claudia
o Flavia
o Antonină
o Severilor (epocă de mare stabilitate și înflorire economică a imperiului)
- Sub Traian – a fost cucerită Dacia (98 – 117)
- Secolul al III – lea – apare monarhia militară, sistemul dinastiilor fiind întrerupt,
împăratul devine doar un comandant militar proclamat de armată
- Anarhiei militare îi va pune capăt Diocletian
- Aurelian (270 – 275) adoptase titulatura Dominus et Deus și proclamase cultul solar
ca religie oficială – pași însemnați spre instaurarea dominatului, concentrează în mâna
sa toată puterea de stat, impune să fie adorat ca zeu
- Sistem nou de guvernare – tetrarhia, federația de cetăți a Romei este înlocuită de un
stat centralizat => vechile instituții romane sunt pur decorative
- Ideologia imperială – Constantin Cel Mare (306 – 337):
o Creștinismul – religie predominantă
o Împăratul – alesul lui Dumnezeu pe Pământ
o Autoritatea suveranului – Puterea unică a lui Dumnezeu

Arta monumentală romană


- Marea moștenire romană – tradiții împărțite inegal pe 3 continente
- S-au observat aceste tradiții mai mult în Balcani și la Dunăre: domeniu lingvistic,
religios, intelectual, artistic
- Orașe construite după norme comune, factor de unitate a imperiului – pe un plan
organizat pe două axe perpendiculare, în jurul cărora străzile erau așezate în așa fel
încât să formeze un patrulater regulat
- În centru era forum, piață de formă pătrată decorată cu statui și monumente publice –
reuniunile senatului local (curia), temple, bazilici, sediul tribunalului și locul în care
se întâlneau negustorii
- Monumente foarte variate, de la amfiteatre pentru jocurile de circ, până la circuitul
special amenajat pentru cursele de care, termele cu apă caldă sau rece, săli pentru
practicarea exercițiilor fizice, biblioteci, arcuri de triumf, apeducte grandioase
- Între așezările urbane erau drumuri care asigurau o deplasare rapidă și sigură, ca
podul de la Drobeta, sau cel din vremea lui Constantin cel Mare, Sucidava (legau
malurile cursurilor de apă, și legătură permanentă între provinciile imperiului)
- În vremea invaziilor barbare, orașele au restrâns aria de locuire, fortificând zona
centrală
- Cele mai strălucite construcții au înfrumusețat Roma, inițiate de Augustus (a construit
un forum, un templu dedicat zeului Marte și un altar al păcii), activitate continuată de
urmașii săi: Vespasian, Titus, Domițian, Traian
- Augustus – mare restaurator de temple, constructor de amfiteatre și arcuri de triumf în
Italia și Gallia
- Incendiul neronian (64 î. Hr.) a distrus multe edificii – reconstrucție în vremea
Flaviilor. Vespasian a restaurat temple, a făcut un Forum Al Păcii, a deschis lucrările
la Colosseum
- 4 niveluri împărțite pe 80 de axe, la fiecare fiind de jos în sus coloane și pilaștri. La
parter și la cele 3 etaje erau 80 de arcade prin care intrau spectatorii (78 pentru marele
public, 2 pentru demnitari și împărați). Lupte cu gladiatori și spectacole cu apă (în
vremea lui Titus). Ultimele reprezentații – 526, iar papii l-au păstrat ca loc sacru,
fiindcă au fost martirizați creștini
- În vremea lui Traian, cu Apolodor din Damasc (sirian grecizat), a construit la Roma
un nou Forum, cu o statuie ecvestră a împăratului, un arc de triumf monumental, cu
un portic de marmură dominat de statui, cu o bazilică și o coloană de 38 de metri (cea
care povestește războaiele cu dacii)
- Lucrată în marmură de Paros, bază cubică, în vârf se afla un vultur de bronz, după a
fost înlocuită de Hadrian cu statuia predecesorului său, în 1557 fiind înlocuită cu cea a
Apostolului Petru
- 124 de episoade din ambele războaie, fiind inspirată de comentariile scrise, pierdute în
timp. Au mai fost 2 columne asemănătoare, Columna lui Antonius Pius (161), din
care a rămas doar baza, și cea a lui Aurelius (193), imitație a celei lui Traian
- În vremea Severilor, secolul al III – lea, datează puține construcții din cauza
invaziilor, epidemiilor și secătuirea trezoreriei
- Întemeietorul dinastiei, un african, a introdus noi soluții urbanistice
- În epoca tetrarhiei, secolul al IV – lea, avea spirit militarist și absolutist al unei
societăți conduse de un împărat stăpân și zeu. Dioclețian a reconstruit terme și refăcut
multe clădiri de interes.
- Vechea capitală a mai avut mari constructori în vremea lui Constantin cel Mare, un
ultim arc de triumf
- Theodosius al II – lea (408-450), a construit la Constantinopol o Poartă
comemorativă, ultimul mare monument roman

S-ar putea să vă placă și