UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT

Coordonator științific,
Asistent Profesor universitar Ionaș Diana Geanina
Avocat doctor în drept Cosma Daniel-Marius
Student,
Alexandra Croitoru
 BRASOV 2022

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE DREPT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZII

Referat

ETICĂ SI INTEGRITATEA ACADEMICĂ

Coordonator științific,
Asistent Profesor universitar Ionaș Diana Geanina
Avocat doctor în drept Cosma Daniel-Marius
Student,
Alexandra Croitoru
BRAȘOV
Cuprins:
INTRODUCERE..............................................3
CAPITOLUL I: TRĂSĂTURI ŞI LEGISLAȚIA PRIVIND
ETICA UNIVERSITARA

1.1.Ce este etica....................................................4

1.2.Legislația privind etica universitară...............5
CAPITOLUL II:
VALORILE ETICE UNIVERSITARE

2.1.Sistemul de valori etice universitare.............7

2.2. Valorile etice universitare.............................8
CAPITOLUL III : CONCLUZII .........................................10
BIBLIOGRAFIE ............................................11

1
 INTRODUCERE
Etica reprezintă totalitatea normelor de conduită morală. Dicționarul explicativ al
limbii române definește morala ca fiind "ansamblul normelor de conviețuire, de
comportare a oamenilor unii față de alții și față de colectivitate, și a căror încălcare nu
este sancționată de lege, ci de opinia publică". În Dicționarul limbii franceze morala
este definită ca fiind: "știința binelui și răului; teoria acțiunii umane în calitatea ei de
a fi supusă datoriei și având ca scop binele; ansamblul de reguli de conduită
considerate de o manieră absolută". La baza moralei stau principiile: demnității,
responsabilității, libertății, solidarității, dreptății și carității. Unul dintre obiectivele
tradiționale ale eticii este cel de a identifica tipurile de criterii în funcție de care
putem distinge între ceea ce este „moral" și ceea ce este „imoral". Spunem adesea,
despre lucruri diferite, că sunt morale sau imorale (deşi de cele mai multe ori nu
folosim neapărat aceste cuvinte). Ne referim astfel la acțiuni, la intențiile din spatele
acțiunilor sau chiar la persoane („e un om moral"). De ce oameni obişnuiți, „ca noi",
fac uneori acțiuni imorale? Uneori, răspunsul poate fi dat de lipsa cunoașterii
relevante. Pur și simplu, nu știu că prin acțiunea lor încalcă o regulă sau o cerință
morală. Din păcate insă, nu aceasta este situația cel mai des întâlnită. Deficitul de
moralitate nu este, de cele mai multe ori, generat de un deficit de cunoaştere. Dacă
aşa ar sta lucrurile, problema s-ar rezolva simplu prin accesarea infomației (sau
printr-un curs!). Experiența comună, ca și rezultatele psihologici morale, indică insă
către o altă direcție. Cel mai adesea, atunci cảnd oamenii nu fac „ce trebuie" din
punet de vedere moral, explicația rezidă mai curând in lipsa motivației decât in cea a
cunoașterii. Pentru mulți oameni etica se reduce la religie, pentru că primii paşi în
educația morală au fost învățarea celor zece porunci. Cum aceste imperative işi au
sursa in Biblie, e la îndemână să credem că religia reprezintă un sistem de reguli
etice. Să nu minți, să nu ai alți dumnezei, să nu ucizi, să nu-ți faci chip cioplit, să nu
fii desfrânat, cinsteşte pe tatăl tău și pe mama ta, să nu iei in deşert numele Domnului
In timp ce etica rāspunde la intrebāri precum „ce acțiuni sunt bune in sine?", „ce
datorii morale avem?", „cum arată un om virtuos?", religia răspunde la întrebări
existențiale de tipul ce se întâmplă cu noi după moarte?", „există o

2
 divinitate dincolo de lumea in care trăim?", „cine este adevăratul dumnezeu?".
Desigur, și religia răspunde întrebări de tipul cum trebuie să ne comportăm, dar
scopul ultim nu este totuși acela de a indica ce trebuie să facem in sine, ci cum să ne
purtăm pentru a evita iadul. Moralitatea nu este același lucru nici cu legalitatea. La fel
ca in cazul religiei, e foarte ușor să le confundăm. Asta pentru că ne aşteptăm ca
legile să fie drepte și în conformitate cu valori morale universale. În general, legile
codifică și impun prin sancțiuni juridice o serie de reguli considerate a fi esențiale
pentru bunul mers al unei societății. De exemplu, legile in vigoare ne spun că nu
trebuie să violăm, sā furăm, să ucidem. Sfera moralității este însă mult mai largă, iar
reguli morale precum să nu minți" nu sunt prinse în sistemul de legi decât in măsura
in care generează anumite prejudicii de natură financiară sau juridică. În condiții
ideale, ceea ce este legal este și moral, dar in viața reală legile sunt convenții ce pot fi
schimbate intr-un mod in care valorile morale nu pot fi schimbate.

CAPITOLUL 1
TRĂSĂTURI SI LEGISLAȚIA PRIVIND ETICA
1.1 Ce este etica?
Preocupări referitoare la etică ori la integritate în universități au fost de-a lungul
timpului în domenii precum religie, filosofie, teoria generală a dreptului etc.
Controversata problemă „moral - juridic" este cu atât mai actuală cu cât societatea
resimte o transformare a valorilor care definesc ființa umană. Constituția României
revizuită în art. 1 alineat (3) prevede: ,România este stat de drept, democratic şi
social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare
a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în
spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din
decembrie 1989 şi sunt garantate". Conform Dicționarului explicativ al

3
limbii române, temenul de ,morală" semnifică: Ansamblul convingerilor,
aptitudinilor, deprinderilor reflectate și fixate în principii, în norme, reguli,
determinate istoric şi social, care reglementează comportarea și raporturile indivizilor
între ei, precum și dintre aceştia și colectivitate și a căror respectare se întemeiază pe
conștiința și pe opinia publică; etică. Disciplină științifică care se ocupă cu normele
de comportare a oamenilor în societate Iar termenul de ,etică" semnifică: , Ştiință care
se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu
conținutul lor de clasă și cu rolul lor în viața socială. Ştiința eticii este o disciplină
socio-umană, îndrumătoare și prescriptivă, bazată pe principiile deliberării și alegerii,
vizând natura personalității și vieții, formarea caracterului, studiul moravurilor.
„Îndelung controversata temä a cunoașterii etice, reluată cu o neostenită vigoare în
toate epocile de mari transformări a relațiilor umane și a înțelegerii de sine a omului,
este confruntată în epoca contemporană cu complexitatea unor noi situații de viață, cu
noi ritmuri ale dezvoltării științei și culturii, cu noi orizonturi în anticiparea și
constituirea aspirațiilor de emancipare umana", se arată în doctrina noastră. „Dar
toate acestea sunt atât de profund marcate de natura inerent contradictorie a oricărui
proces de revoluționare și înnoire a modului de trai, încât efectul în plan etic apare
adeseori derutant, încalcă această presiune energetică a evenimentului cotidian
interogația, astfel aparent pur speculativă, asupra eticului ca specie a cunoașterii
umane și asupra gradului de adevăr și de substanță referentială obiectivă conținute în
structura fenomenului moral".

1.2. Legislație privind etica universitară

Aşa cum s-a subliniat în Metodologia de etică și integritate în procesul de evaluare a
universităților din România: „Legea educației naționale acordă atenție mai multā
subiectului eticii și integrității decât actul normativ anterior, respectiv Legea nr.
84/1995 a învățământului. Astfel, din cele 21 de principii care guvernează
învățământul preuniversitare și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții,
sau conotații nemijlocite privind etica și integritate.

4
 Potrivit Metodologiei mai sus enunțate, „Legea introduce conceptul de „răspundere
publică" prin care instituțiile de învățământ superior sunt obligate „să respecte
politicile de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie
profesională aprobat de Senatul universitar". , Legea educației naționale, arată
Metodologia dispune ca în Codul de etică și deontologie profesională universitară să
fie incluse în mod obligatoriu: a. ) stabilirea situațiilor de conflicte de interese și
incompatibilități b. ) prevederea ca persoanele care se află în relație de soți, afini și
rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât
unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, de
control, autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeaşi universitate şi
nu pot fi numite în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale
căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.
c. ) măsurile educaționale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea
originalității lucrărilor de licență, masterat, doctorat, articolelor științifice sau a altor
asemenea lucrări, precum şi sancțiunile aferente". Legea educației naționale mai
impune, de asemenea, ,obligația rectorului de a prezenta anual, Raportul privind
starea universității, document care va include, în mod necesar, situatia respectării
eticii universitare şi a eticii activitătii de cercetare. Prin normele etice pe care le
instituie, Legea educației naționale dispune că asigură, aşadar, pârghiile necesare
promovării în întregul mediu academic a unor abordări construite din perspectiva
eticii şi integrității". Prevederile referitoare la etică și integritate academică stipulate
în Legea educației naționale nr. 1/2011

5
 CAPITOLUL II
VALORILE ETICE UNIVERSITARE
Etica în general și etica universitară în special ori integritatea academică
sunt strâns legate de un set de valori . Acest raport are un caracter social,
întrucât subiectul valorizator acordă prețuire acelor obiecte, activități sau
creații care, prin însuşirile lor obiective, se dovedesc apte să satisfacă
trebuințe, necesități, aspirații, sunt istoricește și socialmente condiționate
de practică. Există deci o corespondență inalienabilă între însuşirile unui
fapt valone și trebuințele şi idealurile umane. Fiecare valoare are o
finalitate intrinsecă, ceea ce echivalează cu a spune că, valorile sunt
ireductibile, neputând fi raportate la o categorie mai largă. Originalitatea și
ireductibilitatea valorilor conduc la neadmiterea superiorității de rang, ci
cel mult a unor priorități temporare în funcție de trebuințele social-umane
cărora le corespund. Omul creează valori şi se creează prin valori, care
devin coordonate ale acțiunii umane şi determinații ontologice ale
condiției umane. Valorile motivează orientează, oferă criterii de apreciere,
modele și sisteme de referință, principii de evaluare pentru acțiunea umană
totodata valorile contribuie la cooperarea indivizilor, având o funcție
integratoare în societate
2.1. Sistemul de valori etice universitare
Există un sistem de valori pentru fiecare comunitate umană, schimările
istorice şi sociale antrenând modificări ce privesc criteriile de valorizare
cât şi pe cele de înlănțuire şi ierarhizare ale valorilor şi imprimând o
anumită dinamică a valorilor. Sistemul de valori etice universitare
constituie cadrul de formalizare a regulilor consensuale morale și de
integritate în domeniul academic, expresie a pozițiilor definitorii față de
ceea ce este permis sau nu în mediul universitar.

6
 Valorile etice orientează activitatea in domeniul invățământului superior,
in general, precum și în interiorul mediului academic şi al comunității
universitare. Acestea definesc relațiile moral - profesionale dintre membrii
comunității universitare, între aceștia și colaboratorii externi, inclusiv cu
membrii echipelor de evaluare instituționalā pentru clasificarea
universităților.

2.2 Valorile etice universitare

Valorile etice universitare sunt următoarele:
a. ) Libertatea academică, proclamă faptul că universitatea este un spațiu
liber de ingerințe, presiuni și constrângeri, altele decât cele de natură
științifică, legală și etică;
b. ) Autonomia personală asigură exercitarea consimțământului propriu și
posibilitatea opțiunii asupra programelor, concursurilor și oportunităților
de studiu și cercetare.
c. ) Transparența se referă la asigurarea accesului public, in mod oportun,
la toate categoriile de acțiuni, date și informații care interesează membrii
comunității universitare şi societatea din care aceasta face parte.
d. ) Etica relațiilor între membrii comunității academice solicită evitarea
legăturilor și pozițiilor care duc la conflicte de interese și incompatibilități
de natură să afecteze judecățile, evaluările obiective și acțiunile membrilor
comunității și să permită: favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde
duble in apreciere/evaluare, acte de persecuție sau de răzbunare
e. ) Respectul, grija și toleranța impun prețuirea demnității fiecărui
membru al comunității academice într-un climat liber de orice
discriminare, hârțuire, umilire, dispreț, amenințare, intimidare, rezolvarea
disputelor prin argumente raționale și nu prin utilizarea unui limbaj
(cuvinte, etichetări, stil ton) sau unor atitudini/acțiuni inadmisibile in
mediul academic;

7
f. ) Dreptatea și echitatea determină atitudini corecte și de respingere a
discriminării, inegalității de şanse și exploatării; promovarea culturii
organizaționale bazate pe performanță și probitate; stimularea metodelor
g. ) Profesionalismul înseamnă competență în exercitarea profesiei;
încredere în validitatea deciziilor profesionale și față de profesie;
protejarea față de amatorism, diletantism și impostură; identificarea cu
specialitatea și cu cei din același domeniu; ataşamentul față de cariera
academică; obligația morală de a lucra în serviciul studenților, evitând
arbitrariul și tratamentul preferențial nejustificat; menținerea standardelor
profesionale; solidaritatea colegială și competiția loială;
h. ) Primatul meritocrației constă în recunoaşterea, cultivarea,
recompensarea realizărilor, valorii și calității personale/ colective și în
încurajarea: eficacității, eficienței și performanței; dedicării față de
profesie și față de studiu; talentului și creativității; loialității față de
instituție și membrii comunității academice.
i. ) Responsabilitatea profesională și socială reclamă implicare și
problemele profesionale și publice, colegialitate și spirit cetățenesc
responsabil; garantarea dreptului de a critica public - întemeiat şi
argumentat încălcările standardelor profesionale și de calitate; interzicerea
dezinformării, calomnierii, denigrării publice a persoanelor din instituție și
a programelor de studii; responsabilitatea manifestată față de studenți, față
de subordonați, față de angajați.

8
CONCLUZII
Se spune că etica este precum oxigenul, ne amintim de ea doar atunci când ne
lipseşte. Alții cred că integritatea nu reprezintă cea mai mare realizare pe care un
individ o poate avea în cursul vieții, ci cea mai dificil de atins. În societatea complexă
și diversă în care trăim, observăm cum unii oameni pot acționa împotriva celorlalți
fără a plăti riscul creat, oamenii moderni "pot avea opțiuni pe cheltuiala altora" cum
ar spune Nassim Nicholas Taleb. Cursul transversal De ce oamenii buni fac lucruri
rele? este un curs de etică aplicată și integritate academică ce oferă o perspectivă
interdisciplinară asupra eticii universitare, principiilor, valorilor și normelor ce stau la
baza comportamentului etic, drepturilor și obligațiilor studenților, cadrelor didactice
și personalului administrativ, încălcărilor codului etic și sancțiunilor, etc. dar mai ales
oferă o perspectivă realistă privind practicile și dilemele, vulnerabilitățile și
provocările, bunele practici etice din viața academică de zii cu zii. Abateri de la
normele de etică pot fi săvârşite de către studenți sau de personalul nedidactice al
universității. abateri prin care este lezată comunitatea universitară prin nerespectarea
principiilor și valorilor pentru care Universitatea militează și pe care le promovează.
Ținând seama de cele menționate mai sus, rezultă necesitatea elaborării unui
ansamblu de norme privind conduita morală în viața socială și etica profesională
universitară - sub forma unui Cod Etic (C.E.) in cadrul căruia sunt statuate
standardele de integritate ce trebuise îndeplinite la diferitele niveluri ale victii
academice. Codul Etic este definit astfel: "Ansamblul de norme și principii morale,
de conduită, care includ obligațiile etice ale profesiunii, cât și rolul lor în viața
socială" Intricat noțiunea de etică include principiile de morala, dar se regăsește și în
noțiunea de deontologie, C.E. reprezintă chiar colecția de standarde ce descriu nivelul
de integritate a membrilor comunității academice. Respectarea normelor prevăzute în
Codul Etic de către membrii universității reprezintă Condiția Suficientă pentru
realizarea principiilor morale și a valorilor științifice universitare.

9
BIBLIOGRAFIE

● Sinteza Curs Etica si Integritatea Academica .-

Lect. Univ. Spineanu Luciana

●Etică și integritate academică - Elena Emilia

Stefan

● Etică și integritate academică - Emanuel

Socaciu, Constantin Vica, Emilian Mihailov,Toni
Gibea, Valentin Muresan, Mihaela
Constantinescu

10