9.

ÎMPĂTURIREA DESENELOR
Copiile desenelor tehnice executate pe formate de hîrtie de
dimensiuni standardizate conform SR ISO 5457/94 prin multiplicare şi
urmează a fi păstrate în mape, în plicuri, broşate sau îndosariate se
împăturesc la formatul A4, conform SR 74, considerat a fi modul de
pliaj.
Desenele se împăturesc prin plierea după linii perpendiculare pe
“baza” formatului, iar ulterior dacă mai este cazul plierea se poate face
şi după linii paralele cu aceasta.
Desenele se împăturesc în aşa fel încît zona de identificare a
indicatorului executat conform prescripţiilor standardizatevprin SR
ISO 7200/94 să fie complet vizibilă.
Copiile desenelor se împăturesc utilizînd următoarele metode:
a. împăturirea modulară;
b. împăturirea copiilor desenelor destinate aplicării unei benzi
adezive perforate;
c. Împăturirea copiilor desenelor destinate perforării.
Metoda “a” se aplică copiilor desenelor ce urmează a fi păstrate în
mape sau în plicuri iar metodele “b” şi “c” se aplică în cazul copiilor ce
urmează a fi îndosariate.
Pentru a se evita deteriorarea copiilor desenelor prin plieri şi
deplieri repetate se recomandă ca numai copiile desenelor executate pe
formate A3 şi A4 să fie perforate direct şi în acest sens metoda “c” se
aplică numai pentru formatele A3.
În cazul aplicării fîşiei de îndosariere, aceasta se lipeşte autoadeziv
în aşa fel încît să apară neacoperită pe toată lungimea sa.
Regulile de împăturire pentru copiile ce urmează a fi îndosariate
sunt exemplificate în Fig.9.1 şi Tabelul 9.1 pentru formate normale,
seria A, conform ISO.
Aceste reguli se aplică prin similitudine şi formate alungite speciale
şi excepţionale.

Fig.9.1 Împăturirea desenelor tehnice

I. coala de desen (format A0) neîmpăturită;
II. coala de desen după împăturire (format A4);
III. prima serie de îndoiri după liniile 1, 2, 3, 4, 5,6, 7;
IV. a doua serie de îndoiri după liniile 8 şi 9

53
Tabelul 9.1
For Schema de împăturire Împăturire A2
mat longitudinală transversală
594
x
841
A0
841
x
1189
A1
420
x
594

A2
A0 420
x
841 594
x
1189
A3
297
x
420

A1
A3
594
x 297
841 x
420

54
 10. SCĂRI NUMERICE DE REPREZENTARE Valorile scărilor de reprezentare folosite în desenul industrial sunt
prezentate în Tabelul 10.1.
În execuţia desenelor tehnice se folosesc scări de reprezentare;
scara este raportul între dimensiunea liniară a reprezentării unui Tabelul 10.1
segment al unui obiect pe un desen original şi dimensiunea liniară Scări de mărire 50:1 20:1 10:1
reală a segmentului corespunzător obiectului (STAS 2-82). 5:1 2:1
Acest raport se exprimă sub forma: Scără de mărime naturală 1:1
1:1 în cazul scării de mărime naturală 1:2 1:5 1:10
X:1 în cazul scărilor de mărire Scări de micşorare 1:20 1:50 1:100
1:X în cazul scărilor de micşorare 1:200 1:500 1:1000
Notarea pe desen se face prin indicarea valorii raportului respectiv 1:2000 1:5000 1:10000
după cum urmează:
- în rubrica corespunzătoare din indicator, Fig.10.1 iar în cazul
schiţelor sau a altor desene care nu au indicator (planuri, scheme
hărţi, etc.) se trece sub denumirea desenului, mărimea scării fiind
precedată de cuvîntul “scara”;
- în cazul desenelor la care unele proiecţii (vederi, secţiuni sau
detalii) sunt reprezentate la altă scară decît aceea a proiecţiei
principale, scara se notează astfel: în indicator se înscrie mărimea scării
principale a desenului, iar scările diferite de aceasta se indică lîngă sau
sub notarea proiecţiilor cărora le corespund astfel:
A:A G 1:1 Fig.10.1 Fig.10.2 Fig.10.3
Fig.10.4 2:1 Fig.10.5
- în cazul reprezentărilor pe un desen la o scară de mărire a unui
obiect de dimensiuni mai mici, se recomandă şi reprezentarea
simplificată, cu titlu informativ, a unei vederi necotate a obiectului în
mărime naturală, dispusă, de preferinţă, deasupra indicatorului; sub sau
deasupra acestei vederi se indică Scara 1:1.
- în cazul desenelor la care se utilizează diferite scări pentru cele
două axe de reprezentare (trasee, profile, etc.), în indicator la rubrica
corespunzătoare mai întîi se va indica scara corespunzătoare axei
orizontale precedată de litera “O”, după care se va indica scara
corespunzătoare axei verticale precedată de litera “V”, Fig. 10.2.
- în cazul desenelor de execuţie pentru piese sau subansamble de
aceeaşi formă, executate în mai multe variante dimensionale, din
acelaşi material sau din materiale diferite şi care sunt reprezentate la
scară pe acelaşi desen, numai pentru una din variante se indică în
rubrica corespunzătoare din indicator scara utilizată şi simbolul de
identificare (numărul de poziţie, codul, etc.) al variantei respective,
Fig.10.3. Fig.10.4 Fig.10.5

55
 11. HAŞURAREA ÎN DESENUL TEHNIC 2. Haşurarea secţiunilor care au părţi din conturul lor înclinate la 450 faţă
de alte linii de contur sau de axa în raport cu care se face haşurarea, pentru
Regulile de executare a haşurilor în desenul tehnic industrial sunt distincţie se vor executa haşuri înclinate la 300 (Fig.11.5 ) sau 600 (Fig.11.6)
stabilite de STAS 104 – 80. faţă de aceasta, dar nu ca în Fig.11.7.
Pentru executarea haşurilor se va ţine seama de următoarele
standarde conexe:
STAS 103 – 76 - Linii;
STAS 188 – 76 - Cotare;
STAS 735 – 79 - Sudură.

Definiţie.
Haşurile sunt linii trasate paralel la distanţe egale între ele,
continuu sau întrerupte şi de grosimi diferite folosite la reprezentarea
secţiunilor în desenul tehnic industrial.

Haşurarea are ca scop “punerea în evidenţă” a secţiunii obiectelor

Fig. 11.4
(a suprafeţelor rezultate din intersecţia imaginară a suprafeţei de
secţionare cu obiectul de reprezentat după îndepărtarea acelei părţi a
obiectului aflată între suprafaţa de secţionare şi ochiul observatorului)
reprezentate în desenul tehnic industrial, precum şi de indicare
convenţională în secţiune a “naturii materialelor” din care sunt
executate obiectele.

Conform regulilor prezentate în STAS 104 – 80 haşurile se vor

executa astfel:
1. Haşurarea secţiunilor, precum şi notările grafice convenţionale,
se execută cu linii continue subţiri (tipul B), paralele, înclinate la 450
faţă de una din liniile de contur (Fig.11.1) sau faţă de una din liniile de
axă (Fig.11.2, Fig.11.3) ale obiectului reprezentat sau, dacă nu este
posibil altfel, faţă de chenarul formatului de desen (Fig.11.4).
45 0
30
Fig. 11.5 Fig.11.6 Fig. 11.7
3. Haşurarea tuturor secţiunilor care se referă la acelaşi obiect
(Fig.11.8), reprezentate pe aceeaşi planşă se execută înclinat fie spre dreapta,
fie spre stânga şi de regulă în acelaşi sens în cazul reprezentării secţiunii pe
mai multe planşe componente ale aceluiaşi desen. Ca sens al înclinării
haşurii, aceasta se alege astfel încât să nu coincidă cu sensul liniilor de
contur ale obiectului reprezentat (Fig.11.9).
4. Distanţa între liniile de haşură se stabileşte în funcţie de mărimea

suprafeţei ce urmează a fi haşurată, precum şi de necesitatea diferenţierii

0

secţiunilor a două sau mai multe elemente componente alăturate din cadrul
Fig. 11.1 Fig. 11.2
unui ansamblu. Ca recomandare STAS 104 – 80 stabileşte o valoare minimă
a acestei distanţe de 0,7 mm. Această distanţă se păstrează constantă pentru
toate secţiunile care se referă la acelaşi obiect dintr- un ansamblu şi sunt
reprezentate la aceeaşi scară pe aceeaşi planşă sau pe mai multe planşe
0
60

componente ale aceluiaşi desen.

Fig. 11.3

56
 Fig.11.13 Fig.11.14

Fig.11.15

6. Haşurarea secţiunilor în trepte se poate executa pentru uşurinţa citirii

desenului şi fără pierderea clarităţii acestuia prin decalarea haşurilor unele
faţă de altele, la fiecare schimbare de direcţie a traseului de secţionare,
respectiv la fiecare schimbare de direcţie a traseului de secţionare, respectiv
la fiecare schimbare a suprafeţei de secţionare (Fig.11.16).
Fig. 11.8 Fig. 11.9

5. Haşurarea secţiunilor a două sau mai multe obiecte aflate în

relaţie interdependentă (elemente componente alăturate fie prin
suprapunere sau întrepătrundere) în cadrul unor ansambluri se execută
cu linii orientate diferit (Fig.11.10, Fig.11.11, Fig.11.12) sau cu
distanţe diferite între liniile de haşură (Fig.11.13, Fig.11.14,
Fig.11.15).

Fig.11.16 Fig.11.17

Fig.11.18
Fig.11.10 Fig.11.11 Fig.11.12

57
 7. Haşurarea secţiunilor cu suprafaţă mare de desenare (Fig.11.17) Indicarea convenţională în secţiune a materialelor
se va putea face prin haşurare limitată la o porţiune de-a lungul Unul din scopurile declarate ale haşurii este acela de reprezentare a
conturului, respectiv numai la capete şi în jurul găurilor pentru piese cu materialului din care este executat obiectul prin notări grafice convenţionale
lungimea mult mai mare decât lăţimea (Fig.11.18). conform celor prezentate în tabelul 1 (STAS 104 – 80) sau tabelul 2 (unde
sunt arătate unele reprezentări conform unor standarde mai vechi care se
8. Haşurarea secţiunii obiectelor înguste (a căror lăţime nu folosesc în electrotehnică sau în construcţii civile şi industriale).
depăşeşte 2 mm.) vor fi evidenţiate prin înnegrire completă Tabelul 11.1 (STAS 104 - 80)
(Fig.11.19), iar în cazul secţiunilor cu două sau mai multe obiecte Reprezentare Natura Reprezentare Natura
alăturate componente ale unui ansamblu (Fig.11.20 şi Fig.11.21) se va grafică materialului grafică materialului
lăsa un spaţiu liber a cărui dimensiune se recomandă să fie de 1mm.
Beton
Metal

Fig.11.19 Fig.11.20 Fig.11.21 Materiale nemetali- Beton armat

ce (cu excepţia celor
9. Haşurile se întrerup în dreptul cotelor şi toleranţelor (Fig.11.22) indicate în tabelul de
sau a unui text ce nu se poate amplasa în afara suprafeţei haşurate, faţă)
conform prevederilor STAS 188 – 76.
Sticlă şi alte Lichid
materiale
transparente

Lemn panel, placă Zidărie de cărămidă

Fig.11.22 celulară, PAL, PFL

10. Haşurarea secţiunilor îmbinărilor sudate sau lipite, reprezentate

în desenul de ansamblu se face prin înnegrire (Fig.11.23) sau
simbolizat conform STAS 735 – 79. Lemn Zidărie din cărămidă
(secţiune refractară şi din alte
transversală) produse ceramice

Pământ
Lemn (se execută numai
(secţiune de-a lungul liniei de
longitudinală) contur)

Umplutură cu nisip
Hârtie şi carton sau materiale de
electroizolant izolaţie
Fig.11.23

58
 Tabelul 11.2
Reprezentare Natura Reprezentare Natura
grafică materialului grafică materialului
(electrotehnică) (construcţii)
Bobine şi înfăşurări
electrice, rezistenţe Piatră naturală

Pachet de table al
unui rotor, stator, Mozaic
transformator

Rezistoare electrice Tencuială

Fig.11.24 Fig.11.25
Cauciuc Rabiţ
• Fig.11.27, a – manşete de rotaţie de tip simering executate din
cauciuc cu armătură metalică şi arc cilindric elicoidal de strângere, b -
Cauciuc, mate-riale Materiale fono exemplu de etanşare;
electroizolante sau termoizolator
(acolo unde
suprafaţa de haşură
nu se poate haşura)

Exemple de reprezentări cu haşuri

Reprezentarea diferitelor tipuri de haşuri în desenele de
ansamblu se face în funcţie de materialul de execuţie al pieselor ce a. b.
compun ansamblul, precum şi în funcţie de modul de alăturare al Fig.11.27
acestora. În cele ce urmează se prezintă câteva exemple de haşuri, Fig.11.28 – cilindru de presiune al frânei macaralei de la un pod rulant,
astfel: Fig.11.29 cuplaj dinţat, Fig.11.30 – cuplaj elastic, Fig.11.31 – comandă
• Fig.11.24 – asamblarea prin şurub cu izolaţie electrică, electromagnetică la cuplajele cu fricţiune cu discuri;
Fig.11.25 – baie de ulei la un cilindru de presiune, Fig.11.26 –
etanşarea unui piston cu inele de cauciuc;

Fig.11.26
Fig.11.29
59
 Fig.11.28

Fig.11.32 Fig.11.33

• Fig.11.34 – roată de lanţ sudată, Fig.11.35 – secţiune într-un element

sudat la un pod rulant;
Fig.11.30

Fig.11.34 Fig.11.35

Fig.11.31
• Fig.11.32 – desen de ansamblu general la o supapă, Fig.11.33 –
secţiune printr-un motor electric (stator şi rotor);
• Fig.11.36, 11.37, 11.38, 11.39 – îmbinări cu elemente din lemn,
Fig.11.40 - planşeu de beton cu grinzi metalice si elemente de legătura de
lemn, Fig.11.41 – secţiuni prin pupa unui pescador cu chila de lemn;

60
 • Fig.11.46 - post de transformare, Fig.11.47 - secţiune longitudinală
printr-o construcţie civilă;

Fig.11.36 Fig.11.37 Fig.11.38 Fig.11.39

Fig.11.40
Fig.11.46

Fig.11.41

• Fig.11.42 lucarnă cu geam, Fig.11.43 – bulon de fundaţie, Fig.11.47

Fig.11.44 – zid tencuit şi pardoseală de mozaic, Fig.11.45 - Fundaţie • Fig.11.48 – secţiune longitudinală printr-un pod de beton
continua din beton;

Fig.11.48
Fig.11.42 Fig.11.43 Fig.11.44 Fig. 11.45
61