REFERAT ŞTIINŢIFIC

PROIECTAREA DIDACTICĂ
Vasilescu P. Axente Mihaela

Proiectarea didactică este definită ca o acţiune “ de anticipare a

demersurilor educaţionale, necesare planificării, organizării şi desfăşurării
procesului de învăţământ ” (Marin Stoica, Pedagogie şi psihologie, 2005, p. 169)
“Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ de fixare mentală a
paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei ” (Constantin
Cucoş, Pedagogie,1996, p.119).
Se disting două variante ale proiectării, în funcţie de perioada de timp luată
ca referinţă, şi anume:
1. proiectarea globală ce are ca referinţă o periadă mai îndelungată de timp şi
operează cu obiective, conţinuturi mai largi;
2. proiectare a eşalonată ce vizează o disciplină sau un grup de discipline, pe 1
an, un semestru sau o oră şcolară.
Programa şcolară precum şi Curriculum, sunt documente orientative în
realizarea proiectării didactice.
Proiectarea didactică îndeplineşte mai multe funcţii, cum ar fi: funcţia de
anticipare, funcţia de orientare în direcţia formării de competenţe intelectuale,
de organizare, de dirijare a activităţilor, etc.
După cum am mai spus, proiectarea didactică reprezintă o anticipare cât
mai precisă a demersului activităţii, prin definirea clară a scopului, a
obiectivelor, a modului de organizare, a etapelor activităţii, a metodelor şi
mijloacelor de realizare, etc.
Un bun cadru didactic, trebuie să-şi pună frecvent întrebarea: “Ce trebuie
să fac încât activitatea didactică de la clasă să fie eficientă?”
Obţinerea de performanţe depinde de modul în care sunt conduse
operaţiile şi procesele de cunoaştere şi acţiune, cu alte cuvinte, depinde de
proiectarea lor riguroasă.
O proiectare este eficientă atunci când se cunosc toate aspectele pe care le
implică: nivelul copiilor, documentele de proi ectare elaborate de MEN,
condiţiile unităţii şcolare, aşteptările părinţilor, etc.
Pentru o proiectare cât mai riguroasă, cadrul didactic trebuie să răspundă la
mai multe întrebări, cum ar fi:
1
 1. Ce voi face?- vizează obiectivele ce trebuie realizate
2. Cu ce voi face?- vizează resursele de care dispune cadrul didactic
3. Cum voi face?- vizează strategiile de realizare
4. Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut, am făcut?- vizează eficienţa activ -
ităţii desfăşurate de cadrul didactic.
Răspunsurile la aceste întrebări vor contura etapele proiectării didactice .
Proiectarea unei activităţi/lecţii este un proces greoi pentru orice cadru
didactic, oricât de experimentat ar fi . Succesul unei activităţi este garantat de
buna pregătire şi anticipare a secvenţelor instructive – educative de către
profesor.
Proiectarea unei activităţi se realizează ţinându-se cont de complexitatea
conţinutului, gradul de pregătire al copiilor, strategiile aplicate, tipul de
activitate.
Pentru o proiectare eficientă trebuie să existe o strânsă legătură între
obiectivele şi scopul propus, metodele, materialele, mijloacele de realizare a
activităţii şi evaluarea succesului şcolar.
Etapele proiectării didactice sunt:
1. Definirea obiectivelor – obiectivele exprimă rezultatele aşteptate în
urma procesului educativ. Obiectivele trebuie să fie logice, clare,
centrate pe conţinut, să respecte nivelul de înţelegere al copiilor, să fie
formulate într-o succesiune logică, etc.
2. Definirea sistemului de referinţă spaţio-temporal – analiza resurselor
umane - elevi (aptitudini, motivaţii, nivel de cunoştinţe şi deprinderi,
metode de învăţare, etc.), profesor (competeţe de comunicare, metode şi
tehnici de predare şi evaluare, competenţe profesionale, etc.), analiza
resurselor materiale – materiale didactice, tehnici audio-vizuale,
computere, etc., precizarea timpului necesar atingerii obiectivelor.
3. Determinarea conţinuturilor , a competenţelor educaţionale necesare
copiilor, conform programelor şcolare, conform curriculumului.
4. Stabilirea strategiei optime de acţiune , prin îmbinarea optimă a
metodelor de învăţământ, a materialelor didactice, a mijloacelor de
învăţământ şi a formelor de activitate cu copiii.
5. Stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare – o evaluare
corectă, dă posibilitatea ameliorării rezultatelor învăţării, etc.

2
 În ultimii ani, tehnologia informaţiei în comunicare s-a dezvoltat foarte
mult, drept pentru care, în proiectarea unei activităţi didactice trebuie să ţinem
seama de acest aspect.
Copiii din ziua de azi sunt crescuţi într-o eră digitală, motiv pentru care
sunt interesaţi de lumea virtuală. Ei sunt formaţi să intre cu uşurinţă în această
lume virtuală, să găsească rapid noi informaţii.
Utilizarea computerului de către copii şi tineret a crescut simţitor, dar nu
neapărat în scopuri educaţionale, ci în scopuri personale de divertisment.
Copiii actuali sunt foarte receptivi la nou – din această cauză, orice
activitate dinamică de predare – învăţare le trezeşte interesul şi-i face să caute
răspunsuri la întrebări, să caute soluţii de rezolvare a problemelor, etc.
Metodele tradiţionale folosite în procesul de învăţământ nu mai sunt
suficiente pentru a-l face pe copil să participe la propria învăţare, motiv pentru
care, în proiectarea didactică trebuie să se implementează tot mai multe metode
moderne, prin care să se urmărească trezirea interesului, curiozităţii copiilor.
Aproape fiecare familie are un calculator sau are acces la unul logat la
internet, din care cauză, încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii învaţă să
folosească tastele de la laptop/computer, tabletele, să se joace joculeţe simple,
dar foarte atrăgătoare...
Şi atunci, noi, profesorii, de ce să nu profităm şi nu să folosim şi noi la
clase/grupe, în proiectarea didactică, computerele? De ce să nu căutăm să facem
activităţile/lecţiile cât mai atractive, cât mai interesante?
Învăţarea cu ajutorul calculatorului este o metodă didactică activă şi
modernă. Instruirea asistată de calculator reprezintă din punct de vedere
pedagogic, un mod de organizare a procesului instructiv-educativ, promovat în
ultimele două decenii atât în ţările dezvoltate, cât şi în unele în curs de
dezvoltare, într-un ritm considerabil. Ea este o activitate deosebit de complexă,
integrând, pe lângă resursele umane implicate (cadre didactice şi copii) şi
resurse materiale deosebite.
Eficienţa calculatorului în proiectarea didactică, în procesul didactic este
dată de capacitatea acestuia de a furniza rapid un volum mare de cunostinţe, ca
şi posibilitatea de a individualiza învăţarea. Calculatorul este cel care se
adaptează la ritmul individual al copilului şi îi furnizează soluţii ajutătoare în
funcţie de natura greşelilor, asigurând prin aceasta succesul majorităţii copiilor.
Prin folosirea calculatorului se poate atinge un nivel înalt de
individualizare a procesului instructiv-educativ, acesta putând fi programat şi

3
folosit astfel încât să fie util în crearea unor situaţii educaţionale diferite în
funcţie de nevoile copiilor, indiferent de vârsta acestora.
Folosirea unui computer şi a programelor educaţionale ne oferă modalităţi
de organizare a procesului instructiv-educativ modern şi eficient. De asemenea,
ne dă posibilitatea realizării unui şir de operaţii didactice foarte importante care
ţin de evaluare, cu precădere, dar şi de dezvoltarea creativităţii copiilor.
Cu ajutorul computerului putem oferi informaţii organizate conform
programelor sau în funcţie de cererile celui care învaţă.
Un computer oferă posibilitatea evaluării celui care învaţă pentru
identificarea lacunelor în procesul de învăţare a noului conţinut.
Un lucru foarte important este acela că avem posibilitatea simulării şi
înţelegerii unor procese şi fenomene în mişcare prin imagini animate şi
suplinirea, în felul acesta, a unor demonstraţii experimentale mult prea
costisitor de reprodus în laborator. Acesta este motivul pentru care trebuie să
introducem în proiectarea didactică mijloace şi metode moderne.
Acomodarea încă din grădiniţă şi apoi la şcoală cu tehnica de calcul
influenţează formarea intelectuală a copiilor.
Folosirea unui computer stimulează interesul faţă de nou - implicarea
interactivă a copilului în acţiunea de prezentare de cunoştinţe, îi captează
atenţia şi elimină riscul plictiselii sau rutinei.
Eu folosesc foarte mult computerul în proiectarea didactică, în activitatea
mea didactică la grupa de copii preşcolari.
Există la ora actuală, în afară de internet (care, sinceră să fiu, este mai
greu de accesat la grădiniţă de către copii, eu fiind un cadru didactic norocos),
diafilme cu poveşti, diapozitive, DVD-uri, o muţime de CD-uri educaţionale
care mă ajută foarte mult să realizez activităţi mult mai atractive, succesul în
ceea ce priveşte învăţarea de către cei mici, fiind garantat.
CD-urile educative se bazează pe învăţarea prin cooperare şi joc. Prin
aceste jocuri, copiii investighează, descoperă, prelucrează informaţii despre o
temă de real interes pentru ei: fenomene ale naturii, anotimpuri, activităţi ale
oamenilor, membrii familiilor, animale, insecte, univers, matematică, limbaj,
etc.
În general, aceste CD-uri educaţionale abordează proiectele
interdisciplinar, ele completând ideal programa şcolară. Prin folosirea acestor
CD-uri, copiii îşi îmbogăţesc cunoştinţele din domeniul limbajului, matematicii,
cunoaşterii mediului, ecologiei, artelor... Îşi îmbogăţesc şi îşi aprofundează

4
cunoştinţele despre anotimpuri, fenomene specifice, munci specifice, legume,
fructe, flori., plante, păsări, animale, natura cu toate secretele ei, etc.
Computerul poate fi folosit în toate tipurile de activităţi (de predare, de
consolidare, de verificare, de evaluare), indiferent de domeniul abordat.
În proiectarea didactică, la ora actuală, folosirea computerului, după
părerea mea personală, este de foarte mare ajutor. Computerul, internetul, CD-
urile, ne ajută să fim mai informaţi, să fim la curent cu noutăţile, să realizăm
activităţi cât mai interesante, cât mai educative, cât mai bine realizate din punct
de vedere ştiinţific.
Folosirea tehnologiei informatice în proiectarea didactică ajută copiii să
înţeleagă mai bine ceea ce noi dorim să le transmitem.
În continuare voi prezenta câteva proiecte didactice/ de activităţi unde
metodele moderne sunt folosite în proiectarea didactică, în realizarea
activităţilor de predare – învăţare – consolidare - evaluare la grupa de copii.

Grupa mijlocie
Tema de studiu: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?
Tema: Mănuşa
Forma de realizare: Activitate integrată
Categorii de activităţi:
▪ Activităţi liber alese (etapa I şi etapa a III-a)
▪ Activităţi pe domenii experienţiale:
1. Domeniul limbă şi comunicare
2. Domeniul om şi societate (activitate practică)

Tipul activităţii: predare, verificare şi consolidare

Scopul activităţii:
 Formarea deprinderii de a asculta un text literar;
 Dezvoltarea capacităţii de a relaţiona cu ceilalţi.
Durata: 1 h

Bibliografie:
 ,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 3-6/7 ani ”, MECT, 2008
 „Invatamantul prescolar in mileniul III ” nr. 11 - 12, ***, Editura
Reprograph, Craiova, 2012
 „Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii ”. Viorica
Preda
5
Activitate integrată
1. Domeniul limbă şi comunicare – Limbă şi comunicare,
2. Domeniul om şi societate - Activitate practică,
3. ALA I si ALA III
Activitatile pe domenii experientiale
Tema: „Mănuşa”
Forma de realizare: DLC – povestirea educatoarei “Mănuşa” / DOS -
„Mănuşa” - lipire
Tipul activităţii: predare, consolidare de priceperi şi deprinderi
Obiective operaţionale: La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
 să audieze un text literar;
 să recunoască personajele din poveste si momentele principale.
 să pronunţe (relativ) corect sunetele limbii române;
 să lipească şi să îmbine pe modelul mănuşii, fâşii de lână;
 să respecte regulile de lucru stabilite cu educatoare;
 să ducă la bun sfârşit o activitate începută.
Metode şi procedee : explicaţia, conversaţia, povestirea educatoarei,
demonstraţia, exerciţiul.
Material didactic: o mănuşă, păpuşa Roco, siluetele personajelor din poveste
(şoricel, iepuraş, broscuţă, vulpe, lup, mistreţ, urs, căţel, moş), diapozitive cu
momentele principale ale povestirii (DLC); lipici, şerveţele umede, şabloane din
hârtie colorată în formă de mănuşi, pensule pentru lipici, bucăţi de lână (DOS).
Activităţi liber alese – ALA I si ALA III
J Activităţi liber alese:
Etapa I:
 Sectorul bibliotecă:
Tema: „Să reconstituim imagini din poveste”
Obiective operaţionale : La sfârşitul zilei copiii vor fi capabili:
- să asambleze bucăţi de imagini şi să realizeze un puzzle din 3 piese pe
computer, găsind piesele de aceeaşi culoare
- să se ajute reciproc, să ceară ajutorul atunci când are nevoie.
Material didactic folosit: CD cu puzzle (3 piese) din povestea „Mănuşa”
 Sectorul artă
Tema „Colorăm mănuşa” în power point
Obiective operaţionale : La sfârşitul zilei copiii vor fi capabili:

6
 - să coloreze în power point pe computer un spaţiu dat ;
- să se ajute reciproc, să ceară ajutorul atunci când au nevoie.
Material didactic folosit: computer
 Sectorul construcţii
Tema: „Căsuţă pentru prietenii din pădure”
Obiective operaţionale : La sfârşitul zilei copiii vor fi capabili:
- să construiască pe verticală şi pe orizontală Căsuţă pentru prieteni ;
- să îmbine corect şi armonios cuburile şi materialele auxiliare.
Material didactic folosit: cuburi din lemn, etc.
Etapa a III-a:
Tema: „Bat din palme” – joc muzical.
Obiective operaţionale : La sfârşitul zilei copiii vor fi capabili:
- să respecte ritmul muzicii;
- să participe activ la joc.
- să-şi coordoneze miscarile cu textul jocului muzical.
- să se orienteze in spatiu
Material didactic folosit: player şi CD cu cântecul „Bat din palme”
La finalul zilei, toţi copiii îşi vor strânge materialele cu care au lucrat şi
vor face curat la locul de lucru.
Se vor face aprecieri verbale, atât frontale, cât şi individuale.

7
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Etapele activităţii Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare

Pregătirea materialului didactic; Conversaţia

Moment organizatoric Aranjarea mobilierului;

Intrarea copiilor în clasă.

Conversaţia, Aprecieri frontale şi

Salutul, completarea panoului de prezenţă şi a individuale.
calendarului zilei.
Întâlnirea de dimineaţă - Panoul cu prezenţa copiilor şi
În sala de grupă apare păpuşica Roco, prietena
captarea atenţiei calendarul naturii. Păpuşica Roco,
copiilor, (captarea atenţiei pentru activitatea pe
o mănuşă
domenii experienţiale), care a găsit pe drum o
mănuşă.

Anunţarea temei şi a Păpuşica Roco le va spune copiilor povestea Explicaţia, conversaţia,

obiectivelor „Mănuşa”

Povestirea educatoarei, mânuirea Apreciere frontală şi

siluetelor individuală
DLC - Povestirea educatoarei
Educatoarea spune povestea „Mănuşa” – în timp ce
povesteşte, aceasta mânuieşte siluetele personajelor Siluetele personajelor din poveste:
Desfăşurarea activităţii şoricel, iepuraş, broscuţă, vulpe,
din poveste.
lup, mistreţ, urs; o mănuşă.
Tonul şi mimica educatoarei sunt adaptate
momentelor şi personajelor din poveste.

Feed-back Se prezintă copiilor diapozitive cu imagini din Conversaţia, problematizarea, Apreciere frontală
poveste. Aceştia au sarcina de a recunoaşte
8
 exerciţiul
personajele şi momentele principale ale poveştii.
Diapozitive cu momentele
Copiii vor cânta un cântec “Ninge, ninge”/ (rutine si
principale ale poveştii.
tranziţie).
CD player
Lipire mănuşa Conversaţia, explicaţia, Se va urmări executarea
demonstraţia, exerciţiul, lucru corectă a mişcărilor
Păpuşica Roco îi roagă pe copii să-i ajute prietenii săi individual mâinilor şi a degetelor.
din poveste şi să le facă o căsuţă nouă, mai frumoasă,
tot în formă de mănuşă. Se vor face aprecieri
Se prezintă copiilor materialul pregătit pentru Mănuşi din carton, fâşii de lână individuale şi colective.
realizarea mănuşilor. colorată, aracet, şerveţele umede,
pensule
Se explică celor mici ce au de făcut şi se
demonstrează modul de lucru (cum se lipesc bucăţile
de lână colorată, pe mănuşile decupate); se
Obtinerea performanţei reamintesc câteva reguli importante ce trebuie
Dacă este necesar, se vor da în plus
respectate în timpul operaţiunii de lipire.
indicaţii individuale. Se vor face aprecieri
Se va ura copiilor „Spor la lucru”. individuale.
Educatoarea urmăreşte îndeaproape modul de lucru al
fiecărui copil. Dacă este cazul, se vor da indicaţii
individuale suplimentare.
Lucrările se expun în ordinea finalizării lor, Conversaţia
alcătuindu-se o miniexpoziţie.
Copiii sunt anunţaţi că pot merge la baie şi că, la
întoarcere, pot merge la centrele pregătite (rutină şi Se vor face aprecieri
tranziţie). individuale şi colective.
Asigurarea retenţiei şi a Se va face evaluarea lucrărilor cu ajutorul copiilor – Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, Se vor face aprecieri
transferului vor observa lucrările îngrijite, corect realizate. jocul individuale şi colective
După terminarea lucrărilor fiecare copil îşi va alege
un loc de joacă la unul din centrele:

9
 Bibliotecă - „Să reconstituim imagini din poveste” - Bibliotecă – puzzle pe computer
puzzle (puzzle 3 piese)- povestea
„Mănuşa”
Artă – „Mănuşa” ( colorăm în power point după
contur ) Artă – siluete de mănuşi, program
power point
Construcţii – „Căsuţe pentru prietenii din pădure”
Construcţii – cuburi vitocomb
Educatoarea trece pe la fiecare centru şi
urmăreşte cum lucrează copiii, îi ajută si îi stimulează
să găsească soluţiile potrivite, să coopereze, să
discute între ei, etc.
După terminarea lucrărilor, copiii vor face cercul. Pe CD player
muzică, ne vom juca jocul muzical „Bat din palme”
Se va trece pe la fiecare centru şi se face evaluarea Conversaţia Se vor face aprecieri
lucrărilor cu ajutorul copiilor. Lucrările copiilor individuale şi colective
realizate pe calculator vor fi scoase la imprimantă.
Fixarea cunoştinţelor şi Computer, imprimantă
Se va realiza o expoziţie cu toate lucrările realizate
aprecierea activităţii
de copii pe parcursul zilei.
copiilor
Copiii se pregătesc pentru servirea mesei de prânz;
ei părăsesc sala de grupă cântând „Ursuleţul
Martinel” (rutină şi tranziţie).
Se vor face aprecieri
Se fac aprecieri privind modul în care cei mici au individuale şi colective
Încheierea activităţii răspuns cerinţelor cadrului didactic, au reuşit să Conversaţia
îndeplinească sarcinile primite, etc.

10
 După cum s-a putut observa, am folosit computerul la realizarea imaginii
mănuşii – fiind copii mici, au fost doar 3 piese de puzzle. De asemenea, copiii au
colorat mănuşi folosind programul power point.
Pentru feed-back, am prezentat diapozitive cu momentele principale ale
poveştii, copiii având sarcina de a le recunoaşte şi povesti.
În etapele de tranziţii am folosit CD player, pentru redarea cântecelor
învăţate.

Grupa: mare

Tema: Cum este, a fost şi va fi pe pământ...

Subtema: „Ce ştim despre?”

Tipul de activitate: verificare

Forma de realizare: Convorbire

Scopul activităţii:
 Verificarea cunoştinţelor copiilor privind mediul de viaţă, hrană,
caracteristici specifice, etc., ale animalelor sălbatice care trăiesc în ţara
noastră.
 Formarea şi consolidarea deprinderii de a-şi împărtăşii cunoştinţele printr-o
conversaţie liberă, de a răspunde corect la întrebările adresate de ceilalţi.

Obiective operaţionale: La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:

 O 1 - Să cunoască, recunoască şi denumească corect animalele sălbatice care
trăiesc în ţara noastră (iepure, arici, vulpe, urs, cerb, porc mistreţ, veveriţă,
lup).
 O 2 - Să observe şi precizeze aspecte caracteristice fiecărui animal sălbatic
din ţara noastră cunoscut de copii, aspecte legate de mediul de viaţă, hrană,
curiozităţi, etc.
 O 3 - Să stabilească asemănări şi deosebiri între animalele sălbatice din ţara
noastră cunoscute de copii, pe baza imaginilor prezentate.
 O 4 Să sorteze jetoane şi siluete cu animale şi să le aşeze pe macheta
corespunzătoare mediului de viaţă.
 O 5 – Să grupeze animalele în funcţie de criteriul dat de educatoare.

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, problematizarea,

mânuirea materialelor, exerciţiul, elemente de joc.

Material didactic: imagini cu animale sălbatice şi domestice pre zentate pe

computer, jetoane, siluete de animale, 2 machete, computer
Material bibliografic:
„Ionuţ şi lumea vieţuitoarelor” – Ed. Scorpion, Buc. 1996
„Cartea naturii” – Ed. Carminis, 1998
„Cum se hrănesc animalele” – Ed. Aramis

11
„Cum se deplasează animalele” – Ed. Aramis
„Cum se apără animalele” – Ed. Aramis
„Prietenii mei animalele – Animale de la munte” – Ed. Aramis

DURATA: 30’ – 35’

12
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Conţinut esenţializat
Obiective Strategii didactice Evaluare
Secvenţele lecţiei Continutul ştiintific
aerisirea sălii de grupă; Conversaţia, explicaţia
Moment organizatoric aranjarea mobilierului;
pregătirea materialului didactic
Se va realiza prin intuirea materialului didactic Conversaţia
Captarea atentiei pregătit
Anuntarea temei şi a „Astăzi vom vorbi despre animalele sălbatice care Conversaţia, explicaţia,
obiectivelor trăiesc în ţara noastră”. demonstraţia
Se prezintă câte o imagine pe computer. La
întrebarea”Ce ştim despre?”, copiii recunosc Conversaţia, explicaţia,
animalul, îl denumesc, îi găsesc silueta, o aşează pe exerciţiul, mânuirea
O1
machetă şi spun tot ce ştiu despre animalul respectiv: calculatorului, a siluetelor.
O2
unde trăieşte, cu ce este acoperit corpul lui, ce
culoare are „îmbrăcămintea” lui, cu ce se hrăneşte,
O4
cum se apără, cum se deplasează, ce duşmani are, ce
caracteristici are, prin ce se deosebeşte de alte Se vor aprecia
animale, etc, cu alte cuvinte, tot ce ştiu despre el. răspunsurile corecte,
Desfăşurarea Copiii îşi vor completa reciproc cunoştinţele, cu Computer, siluete animale modul în care se
informaţii dobândite la grădiniţă şi acasă, etc. sălbatice, imagini plastifiate îndeplinesc sarcinile
activităţii Educatoarea va completa cunoştinţele copiilor cu animale sălbatice, machetă. primite.
citindu-le despre fiecare animal în parte de la rubrica Se fac aprecieri
„Ştiaţi că..?!” individuale şi frontale.
O2
Se scot în evidenţă aspecte caracteristice ale
acestora legate de mărime, mod de apărare, simţuri,
etc.
Se vor stabili cu ajutorul copiilor asemănări şi
O3
deosebiri între diverse animale (veveriţă şi Conversaţia, explicaţia,
iepure, cerb şi căprioară, etc) exerciţiul, problematizarea

13
 Se reamintesc şi denumesc corect animalele sălbatice Conversaţia
despre care s-a discutat pe parcursul activităţii.
Se vor prezenta copiilor siluete ale animalelor
Siluete animale sălbatice cât şi
sălbatice şi domestice din ţara noastră. Copiii trebuie
animale domestice, 2 machete
O1 să le sorteze, grupeze şi să le aşeze pe machetele
(una cu o pădure şi alta cu o
O2 corespunzătoare mediului de viaţă.
casă şi curte)
O4 Pe machetă se vor face câteva schimbări (printre Conversaţia,explicaţia,
O5 animale sălbatice vor fi puse animale domestice, etc), exerciţiul, problematizarea,
iar cei mici trebuie să găsească „greşelile”, să le mânuirea siluetelor, elemente Se vor aprecia
rezolve şi să motiveze alegerea – rezolvarea făcută. de joc. răspunsurile corecte,
Se vor scoate în evidenţă asemănările şi modul în care se
Fixarea cunoştinţelor
O3 deosebirile privind tipul de hrană al animalelor îndeplinesc sarcinile
acumulate
O4 sălbatice prezentate. Siluete animale sălbatice, primite.
O5 Animalele sălbatice vor fi grupate după ce mănâncă machetă. Se fac aprecieri
în trei grupe: erbivore, carnivore, omnivore. Ca şi mai individuale şi frontale.
înainte, se vor face „greşeli” pe care copiii trebuie să Conversaţia,explicaţia,
le găsească, să le corecteze şi să motiveze alegerea exerciţiul, problematizarea,
O1 făcută. mânuirea siluetelor, elemente
O2 Se subliniază încă o dată aspectele caracteristice de joc.
animalelor sălbatice legate de mărime, mod de
apărare, simţuri, hrană, etc. precum şi curiozităţi Conversaţia,explicaţia
legate de modul de viaţă

Se pune copiilor CD-ul În lumea animalelor. Copiii Conversaţia, exerciţiul, Se vor aprecia
trebuie să descopere ce animal a lăsat urme pe elemente de joc. răspunsurile corecte,
pământ, să-l denumească şi să-l găsească printre modul în care se
O1 Încheierea activităţii celelalte animale. Computerul, CD educaţional îndeplinesc sarcinile
primite. Se fac aprecieri
individuale şi frontale.

14
Grupa: mare
Domeniul de activitate: Ştiinţă – Activitate cu conţinut matematic
Tema: “Numărăm şi socotim în limitele 1 – 10’’ - joc exerciţiu
Tipul de activitate: verificare de cunoştinţe.
Scopul:
o Verificarea deprinderii de a efectua operaţii simple de adunare şi scădere cu
una sau două unităţi, în limitele 1 – 10
o Verificarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii şi fraze,
utilizând corect termenii specifici limbajului matematic (plus, minus, egal,
mai mare, mai mic).
Obiective operaţionale: La sfârşitul activităţii, copiii trebuie să ştie:
O 1 – să numere corect în ordine crescătoare şi descrescătoare în limitele 1-10, în
situaţii variate;
O 2 – să raporteze conştient numărul la cantitate şi cantitatea la cifra
corespuzătoare;
O 3 – să precizeze locul unui număr în şirul numeric şi al unui obiect într-un şir de
obiecte;
O 4 – să stabilească vecinul mai mare sau mai mic cu una sau două unităţi;
O 5 – să rezolve probleme cu sau fără suport ilustrativ, prin exerciţii de adunare şi
scădere cu una sau două unităţi;
O 6 – să „scrie” operaţii matematice folosind semne matematice (+ ; - ; =) şi cifre.
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, problematizarea .
Material didactic: cifre magnetice 1 – 10, jetoane pentru scara numerică, tablă
magnetică, probleme ilustrate, computer, jucării din sala de grupă , ecusoane
colorate (roşu, galben, albastru, verde) cu cifre de la 1 - 10
Material bibliografic:
„Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţă ” – MEN 1998
„Activităţi matematice în grădiniţă ” – Mihaela Neagu şi Georgeta Beraru – Editura
AS’S 1995
Durata activităţii: 35 minute

15
 STRATEGII DIDACTICE
ETAPELE
Nr. crt
OB. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII Metode şi EVALUARE
ACTIVITĂŢII Material didactic
procedee
1 2 3 4 5 6 7
Asigurarea condiţiilor necesare pentru buna
1. Moment organizatoric desfăşurare a activităţii : aranjarea mobilierului,
pregătirea materialului didactic necesar.
Prezentarea şi intuirea materialului demonstrativ şi conversaţia
2. Captarea atenţiei
distributiv. explicaţia
Anunţarea temei şi a Copiii vor fi anunţaţi că se va desfăşura activitate conversaţia
3.
obiectivelor matematică cu numărat şi socotit în limitele 1- 10 explicaţia
4. Desfăşurarea jocului O1 I. Copiii au în piept ecusoane colorate. Ei se vor conversaţia ecusoane colorate: Frontală
exerciţiu " Numărăm şi O2 grupa după culoarea ecusonului. Vor fi număraţi explicaţia roşu, galben, verde,
socotim în limitele 1- 10 copiii din cele patru grupe şi vor fi denumite exerciţiu albastru
" numerele corespunzatoare. problematizarea

II. Se prezintă copiilor scara numerică şi cifrele tabla magnetică

aşezate aleator pe tabla magnetică. jetoane şi cifre frontală
O1 Copiii au sarcina de a număra corect crescător si magnetice individuală
O2 descrescător în limitele 1-10.
conversaţia
O2 Copiii vor număra grupe de jetoane de pe tabla explicaţia tablă magnetică
O3 magnetică şi vor recunoaşte şi denumi cifrele exerciţiu jetoane şi cifre
corespunzătoare. problematizarea magnetice

O4 Se tastează pe computer o cifră. Copiii trebuie s-o computer, jetoane cu

recunoască şi să aleagă de pe tabla magnetică cifra cifre;
care reprezintă « vecinul » mai mare sau mai mic cu
una sau cu două unităţi.

O1 Se prezintă două jetoane cu cifre diferite. Se cere obiecte şi jucării din

O2 copiilor să aducă tot atâtea jucării (sau alte obiecte) conversaţia sala de grupă frontală
din sala de grupă câte indică cifra arătată. explicaţia individuală

16
 exerciţiu
Se aleg doi copii (băiat şi fată) care vor avea în mână problematizarea jetoane cu cifre
O1 câte un jeton cu cifre diferite. La semnalul cadrului
O2 didactic, vor veni: la fată tot atâţia băieţi cât indică
cifra ; la băiat tot atâtea fete cât indică cifra. conversaţia
explicaţia
Se solicită copiilor să numere diverse jucării din sala exerciţiu jucării din sala de
de grupă şi să tasteze pe computer cifra problematizarea grupă; computer
O1 corespunzătoare mulţimii numărate.
O2
Se execută un număr de bătăi din palme iar copiii au frontală
O1 sarcina de a le număra şi de a ridica tot atâtea degete conversaţia individuală
O2 câte bătăi au numărat. explicaţia
exerciţiu
Pe computer sunt prezentate câte 2 grupe de obiecte. problematizarea
Copiii au sarcina de a număra obiectele şi a arăta
O1 cifrele corespunzătoare numărului de elemente ce Cifre, computer
O2 alcătuiesc grupele şi de a spune care mulţime are
O3 mai multe elemente.
O4 conversaţia
Se solicită unui copil să precizeze al câtelea … explicaţia
O1 (obiect) este diferit dintr-o mulţime dată pe tabla exerciţiu
O2 magnetică, folosind numeralul ordinar. problematizarea frontală
O3 individuală
III. 1. Se prezintă pe rând, pe computer, probleme conversaţia computer
ilustrate de pe CD-ul Matematica la grădiniţă. explicaţia
O5 Copiii rezolvă sarcinile date (să numere şi să tasteze exerciţiu
O6 cifra corespunzătoare numărului de elemente, să problematizarea
efectueze simple operaţii de adunare şi scădere cu o
unitate, etc.)

III. 2. Se prezintă copiilor două probleme fără suport

ilustrativ. exerciţiu frontală
a. «  Am cules azi în secret problematizarea individuală

17
 opt flori să fac un buchet;
şi-am mai pus una cu rouă computer
în buchet acum sunt…noua”
8+1=9
b. “Trei pisici beau lăptisor
şi mai pleaca un mâţişor.
Câţi sunt, deci?
Să-mi spui, vrei? »
3–1=2
Copiii au sarcina de a rezolva problemele, tastând pe
computer, cifra corespunzătoare rezultatului.
5. Evaluare O1 Se prezintă copiilor o poezie :
O2 « Un cioroi, 2 broscoi, 3 purcei
O3 4 miei, 5 urzici, conversaţia ecusoane colorate
O4 hei, voinici, ne oprim aici ?  explicaţia cu cifre
O5 6 tei, 7 chei, exerciţiu
O6 8 colaci, 9 saci, problematizarea
10 zmei, nu fugiţi, copii, de ei ! 
frontală
Dacă ştiţi a număra,
zmeii nu s-or supăra.
Să va spun o şmecherie,
zmeiele sunt de hârtie ! »
Copiii care au pe ecuson cifrele corespunzatoare
versurilor, se vor ridica pe rând şi vor forma un şir
numeric.
6. Încheierea activităţii Se vor face aprecieri şi se va cânta cântecul cifrelor. conversaţia frontală

18
Grupa: mare
Categorii de activitate:
 Activităţi liber alese
- Sectorul construcţii
- Sectorul ştiinţă
- Sectorul alfabetizare
- Sectorul manipulative
 Activităţi pe domenii experienţiale:
- Domeniul ştiinţă (activitate matematică)
- Domeniul estetic şi creativ (Activitate artistico – plastică)

Tema: „Culorile toamnei – crizanteme şi tufănele”

Forma de realizare: Activitate pe microgrupuri

Tipul activităţii: verificare şi consolidare

Scopul activităţii:
Exersarea / aprofundarea unor cunoştinţe legate de tema propusă;
Dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, de a opta pentru o activitate sau alta;

Durata: 1h şi jumătate / 2h

Bibliografie:
 „Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 3 – 6/7 ani ”, MECT, 2008-11-
20
 „Revista învăţământului preşcolar” nr. 1 - 2/ 2008
 „Revista învăţământului preşcolar ” nr. 3 - 4/ 2008
 „Introducere în pedagogia preşcolară ” A. Glava, Editura Dacia, Cluj
Napoca, 2002
 „Activităţi matematice în grădiniţă” – Mihaela Neagu şi Georgeta Beraru
– Editura AS’S 1995
 „Laborator preşcolar” - Liliana Ezechil V & integral, Bucureşti,2001.
 „Jocuri didactice pentru activităţi matematice”- Florica Andreescu/Julieta
Alexandru , E.D.P. Bucureşti, 1979.
 „Metode interactive de grup” – Ed. Arves, 2006;

Scenariul zilei

19
Întâlnirea de dimineaţă:
 Completarea panoului de prezenţă;
 Completarea panoului „Totul despre azi - calendarul zilei”
 Se citesc curiozităţi din cartea „Din lumea animalelor – curiozităţi”
 Se repetă cântecul „Nu mi-e frică de bau – bau”

După întâlnirea de dimineaţă se descoperă cu cei mici sectoarele deschise.

Cu ajutorul copiilor se face intuirea materialelor pregătite la fiecare sector.
Se prezintă obiectivele şi tematica la fiecare sector de activitate. La
sectoarele unde se vor desfăşura activităţile pe domenii experienţiale, dar şi
acolo unde este cazul (la sectorul ştiinţă), se va demonstra modul de lucru.
Copiii vor fi invitaţi să poftească la sectoarele deschise şi li se va ura
„Spor la lucru!”
Cei ce vor termina mai repede de lucrat, îşi vor alege un loc de joacă la
„alfabetizare”, „manipulative” sau „ştiinţă” – jocuri matematice pe computer.
La sunetul clopoţelului, toţi copiii îşi vor strânge materialele cu care au
lucrat, vor face curat la locul de lucru, după care vor trece la celelalte sectoare
deschise.
Până la finalul zilei, toţi copiii vor participa la activităţile pe domenii
experienţiale: activitatea matematică şi activitatea artistico-plastică
La finalul zilei se vor desfăşura jocuri în curtea grădiniţei.

20
Domeniul ştiinţă: Activitate cu conţinut matematic
Tema: „Ne jucăm, numărăm şi calculăm”
Scopul activităţii:
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele.
 Dezvoltarea capacităţii de a rezolva simple probleme şi exerciţii
matematice de adunare şi scădere cu o unitate.
Obiective operaţionale
 Să recunoască şi denumească corect cifrele de la 0 la 5 şi să numere
corect, logic, cursiv în limitele 1 – 5.
 Să raporteze cantitatea la număr şi cifră.
 Să recunoască şi denumească corect vecinii numerelor 1 – 5.
 Să rezolve simple probleme de adunare şi scădere cu o unitate în limitele
1 – 5.
 Să utilizeze limbajul matematic
 Să participe activ la activitate
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, mânuirea materialelor
Material didactic folosit: jetoane, cifre, jucării din sala de grupă, fişe
individuale, creioane , compuret, CD jocuri matematice

21
Desfăşurarea activităţi
Evenimentul didactic Continutul ştiintific
aerisirea sălii de grupă;
Moment organizatoric aranjarea mobilierului;
pregătirea materialului didactic
Se va intui macheta cu animale şi se va
Captarea atentiei face gruparea acestora după criteriul
indicat de educatoare
Anuntarea temei şi a „Astăzi ne vom juca şi vom forma grupe
obiectivelor de obiecte, vom număra şi rezolva
simple exerciţii şi probleme
Dirijarea activităţii Se vor face grupe de jucării după
criteriul indicat de educatoare. Se
formează perechi între elementele celor
două mulţimi – copiii trebuie să spună
care grupă are mai multe (mai puţine)
elemente şi de ce; ce trebuie să facem să
avem grupe egale (sau o grupă cu mai
puţine, sau mai multe elemente)
Se numără elementele celor două grupe,
copiii spun câte sunt şi aleg cifrele
corespunzătoare. Se vor schimba cifrele
– copiii trebuie să observe greşelile
Strategiile didactice
Jucării mărunte, jetoane cu flori
Conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, mânuirea
siluetelor.
Jetoane, cifre, jucării mărunte
Conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, mânuirea
jetoanelor.
Evaluarea
(instrumente şi indicatori)
Se apreciază rezolvarea corectă a
sarcinilor primite.
Se vor face aprecieri individuale
Se apreciază formarea corectă a
grupelor
Se vor face aprecieri individuale şi
frontale.
Se apreciază formarea corectă a
grupelor, formarea corectă a
perechilor, răspunsurile corecte.
Se vor face aprecieri individuale şi
frontale.
Se apreciază răspunsurile corecte.
Se vor face aprecieri individuale şi
frontale.
22
 Se vor prezenta copiilor pe computer, Computer, jetoane Vor fi apreciaţi copiii care recunosc
diferite cifre de la 1 la 5 – copiii trebuie cifrele şi care îndeplinesc corect
Conversaţia, explicaţia,
să le recunoască şi să îndeplinească sarcinile date de educatoare.
demonstraţia, exerciţiul,
sarcina cerută de educatoare: să ridice problematizarea, mânuirea
tot atâtea degeţele, creioane, jetoane, jetoanelor.
etc., cât arată cifra.
computer
Copiii, vor număra bătăile din palme şi Conversaţia, explicaţia,
vor tasta pe computer, cifra corectă demonstraţia, exerciţiul,
corespunzătoare, etc. problematizarea, jocul
Se va prezenta copiilor o cifră: cei mici
trebuie să spună şi să tasteze pe computer
computer vecinii, specificând care este Conversaţia, explicaţia,
mai mic sau mai mare. demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul

Asigurarea feed-back-ului Se vor rezolva simple exerciţii şi Computer, CD cu jocuri matematice Vor fi apreciaţi copiii care răspund
probleme de adunare cu o unitate în Conversaţia, explicaţia, corect.
limitele 1 – 5, probleme prezentate pe demonstraţia, exerciţiul, Se fac aprecieri individuale şi
CD-ul Matematica la grădinţă problematizarea, jocul. frontale.

Copiii vor primi fişe individuale. După
Încheierea activităţii ce li se va explica sarcina li se va ura
„spor la lucru”. Se va urmări modul de
lucru al copiilor şi, dacă este necesar, se
vor mai da indicaţii individuale. Se va
face corectarea fişelor cu ajutorul
copiilor.
Fişe individuale, creioane
Conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea
Vor fi apreciate fişele corecte.
Se fac aprecieri individuale şi
frontale.

23
Domeniul estetic şi creativ: Educaţie artistico-plastică
Mijloc de realizare: pictură în culori de apă
Tema plastică: Elemente de limbaj plastic: punctul, linia, pata de culoare
Forma de realizare: pictura
Scopul activităţii:
 Formarea deprinderii de a lucra cu pensula si acuarelele, in vederea
realizării picturii;
 Exersarea imaginaţiei creatoare, a sensibilităţii şi a gustului pentru
frumos.
Obiective operaţionale La sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:
 să recunoască şi să utilizeze corect materialele de lucru în vederea
realizării unei lucrări plastice;
 să folosească elementele de limbaj plastic: punctul, linia, pata de culoare;
 să realizeze armonia cromatică în mod creativ în compoziţia plastică;
 să se autoevalueze şi să evalueze lucrările realizate pe baza criteriilor
stabilite la începutul activităţii.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, munca individuala
Material didactic folosit: acuarele, pensule pentru fiecare copil, şerveţele umede, vase de
lut, pahare cu apa, D.V.D., crizanteme şi tufănele

24

Evenimentul didactic
Moment organizatoric
Captarea atenţiei
Anunţarea temei „Culorile
toamnei – flori de toamnă” şi a
obiectivelor.
Intuirea materialului
Transmiterea conţinutului
Conţinutul ştiinţific
Se va asigura un cadru adecvat
activităţii şi temei propuse:
 aerisirea sălii de grupă;
 aranjarea mobilierului;
 pregătirea materialului
didactic pentru copiii şi a
materialului demonstrativ;
Se va purta cu copiii o scurtă
conversaţie despre florile de toamnă
– formă, culoare, alcătuire Se vor
prezenta copiilor mai multe
crizanteme şi tufănele naturale.
Se anunţă tema şi obiectivele
activităţii pe înţelesul copiilor.
Se vor intui pe rând, cu ajutorul
copiilor, materialele pregătite – atât
materialul demonstrativ cât şi
materialele de lucru ale copiilor.
După intuirea materialului, se vor
sugera elementele plastice care pot
fi aplicate in realizarea
compoziţiilor plastice de către
copii.
Evaluarea
Strategiile didactice
(instrumente şi indicatori)
Crizanteme şi tufănele naturale, Se vor face aprecieri individuale.
vase de lut, pensule, tempera,
borcănele cu apă, şerveţele umede.
Conversaţia, explicaţia
Conversaţia
acuarele, pensule pentru fiecare Se vor face aprecieri individuale
copil, şerveţele umede, vase de lut,
pahare cu apa,
Conversaţia, explicaţia
acuarele, pensule pentru fiecare
copil, şerveţele umede, vase de lut,
pahare cu apa,
Conversaţia, explicaţia
25
Desfăşurarea activităţii Explicarea şi demonstrarea tehnicii
de lucru:
- realizarea punctului, a liniei si a
petei de culoare
În timp ce se explică modul de
lucru, se şi demonstrează.
Exerciţii de încălzire a mânuţelor:
- rotim pumnişorii (morişca);
- închidem şi deschidem
pumnişorii;
- răsucirea pumnişorilor;
- mişcăm degeţelele;
Executarea temei de către copii:
propunătoarea va reactualiza
cerinţele privind corectitudinea,
acurateţea lucrărilor, utilizarea
corectă a materialelor de lucru, etc.
Vor fi prezentate şi criteriile de
evaluare: să folosească şi să
combine armonios elementele
plastice şi culorile; să lucreze curat.
Se va ura copiilor „Spor la lucru!”
În timp ce copiii lucrează, se va
asigura un climat plăcut, lucrându-
se pe fond muzical.
Pe parcursul activităţii, dacă este
necesar, se vor da indicaţii
suplimentare atât individuale cât şi
colective.
acuarele, pensule pentru fiecare
copil, şerveţele umede, vase de lut,
pahare cu apa,
Conversaţia, explicaţia,
demonstraţia
Conversaţia, explicaţia,
demonstraţia
acuarele, pensule pentru fiecare
copil, şerveţele umede, vase de lut,
pahare cu apa,
Conversaţia, explicaţia,
demonstraţia
DVD payer
Se vor face aprecieri individuale
Se va urmări executarea corectă a
mişcărilor mâinilor şi a degetelor.
Se vor face aprecieri individuale şi
colective.
Se va urmării corectitudinea,
acurateţea lucrărilor, utilizarea
corectă a materialelor de lucru,
folosirea şi îmbinarea armonioasă a
elementelor plastice
Se vor face aprecieri individuale
26
Asigurarea feed-back-ului
Încheierea activităţii
După cum s-a putut observa, nu există o proiectare standard. Important este ca proiectarea didactică să fie adaptată situaţiilor de învăţare şi să conducă
la situaţii de învăţare .
Se va discuta cu copiii despre tema Lucrările copiilor Se vor face aprecieri individuale şi
realizată şi despre elementele colective
plastice folosite de copii ăn vederea Conversaţia
realizării acesteia.
Vasele de lut pictate vor fi aşezat în Conversaţia Se vor face aprecieri individuale şi
grădina palatului zânei Toamna, colective
împreună cu crizantemele realizate
de copii în cadrul altei activităţi.
27
Bibliografie:
 ,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 3-6/7 ani”, MECT, 2008
 „Invatamantul prescolar in mileniul III” nr. 11 - 12, ***, Editura
Reprograph, Craiova, 2012
 „Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”. Viorica
Preda
 “Pedagogie şi psihologie”- Stoica Marin, Ed. Gheorghe Alexandru,2005
 “Pedagogie” – Constantin Cucoş, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
„Ionuţ şi lumea vieţuitoarelor” – Ed. Scorpion, Buc. 1996
„Cartea naturii” – Ed. Carminis, 1998
„Cum se hrănesc animalele” – Ed. Aramis
„Cum se deplasează animalele” – Ed. Aramis
„Cum se apără animalele” – Ed. Aramis
„Prietenii mei animalele – Animale de la munte” – Ed. Aramis
„Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţă” – MEN 1998
„Activităţi matematice în grădiniţă” – Mihaela Neagu şi Georgeta Beraru – Editura AS’S
1995
„Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 3 – 6/7 ani ”, MECT, 2008-11-20
„Revista învăţământului preşcolar” nr. 1 - 2/ 2008
„Revista învăţământului preşcolar ” nr. 3 - 4/ 2008
„Introducere în pedagogia preşcolară ” A. Glava, Editura Dacia, Cluj Napoca,
2002
„Activităţi matematice în grădiniţă” – Mihaela Neagu şi Georgeta Beraru –
Editura AS’S 1995
„Laborator preşcolar” - Liliana Ezechil V & integral, Bucureşti,2001.
„Jocuri didactice pentru activităţi matematice”- Florica Andreescu/Julieta
Alexandru , E.D.P. Bucureşti, 1979.
„Metode interactive de grup” – Ed. Arves, 2006;

28