UST

Referat:

Stereotipuri și Prejudecăți

Realizat: Crivoi Olga

2022
Atunci când ne naștem, nu ne naștem nici cu stereotipii și nici cu prejudecăți. Formarea
lor, în viața fiecăruia dintre noi, începe să prindă contur încă de timpuriu, în primul rând
prin interacțiunea cu ceilalți oameni, prin experiențele pe care le avem alături de aceștia.
Evident, stereotipurile și prejudecățile sunt aspecte negative ale personalității fiecăruia
dintre noi, așa încât este important să le recunoaștem și să le eliminăm.

Stereotipurile: sunt idei preconcepute, reprezentări simpliste, acceptate și vehiculate

fără reflecție, fără a cunoaște suficient de mult despre ceva sau altcineva. Ideile fixe pe
care oamenii le au în acest sens, adesea greșite sau incomplete, ne permit să luăm repede
decizii, chiar dacă nu pe cele mai bune.

Prejudecata: reprezintă atitudinea unei persoane, deseori negativă, cu privire la tipurile

de persoane sau de grupuri, în funcție de propria apartenență socială. Îmbrăcând forma
unei opinii sau a unui sentiment nedrept, format fără îndeajuns de multă gândire sau
cunoaștere, prejudecățile au ca fundament teama și ignoranța, determinând apariția
unor comportamente discriminatorii față de alte persoane.

Stereotipurile și prejudecățile ne influențează viața de zi cu zi, iar în anumite

împrejurări operăm cu ele, în ciuda faptului că ne credem lipsiți de prejudecăti.  Nu
de puține ori ele pot deveni bariere în comunicarea, cunoașterea și
acceptarea celor din jurul nostru; din acest punct de vedere trebuie să avem
disponibilitatea de a lupta cu propriile noastre prejudecăți, astfel încât să nu
ajungem în situații de discriminare, marginalizare, respingere sau excludere a unor
semeni pe motive subiective, influențate de stereotipuri și reprezentări eronate
despre alții (adesea observăm că atitudinea și conduita noastră față de un străin
este influențată de felul cum arată sau cum este îmbracată persoana respectivă).  

Stereotipurile reprezintă idei fixe, deformate, gânduri superficiale, mituri

camuflate sau păreri comune, în general greșite, pe care oamenii le au în legătură
cu diverse persoane, situații, lucruri, fenomene, prin care creierul nostru încearcă
să simplifice realitatea complexă, astfel încât mintea și corpul să dezvolte
răspunsuri automate la stimuli similari; ele fac parte din moștenirea noastră
culturală și se transmit în timp la fel ca și normele sociale, obiceiurile, tradițiile
(sunt studii care arată prezența stereotipurilor chiar la vârste mici, de 6-7 ani). Prin
urmare, noi sutem contaminați încă din copilarie cu anumite idei, mesaje,
informații care ne conturează stereotipurile și în baza cărora ne activăm
prejudecățile (spre exemplu, pisica neagră și numărul 13 aduc ghinion, bărbații
nu au voie să plângă, sarea vărsată aduce ceartă în familie, nu te întoarce din
drum pentru că o să ai ghinion toată ziua etc). Pe masură ce creștem
stereotipurile tind să ne amorţească simţurile şi gândirea, ne încorsetează existența
și odată internalizate, în propriul sistem de gândire, ele ne transformă în adevăraţi
roboței care pun în aplicare tot felul de clișee și „soft-uri” primite de la familie,
prieteni, mass-media etc., ulterior ele fiind îmbogăţite prin propria noastră
contribuţie. Și uite așa începem să credem că băieţii sunt superiori fetelor, că
idealul de frumuseţe feminin se traduce prin dimensiunile 90-60-90, că este
suficient să ai bani pentru a deveni cineva etc.

Prejudecățile se referă mai degrabă la o anumită opinie preconcepută,

raționament eronat, recție emoțională, poziție, atitudine sau tendință globală, pro
sau contra, favorabilă sau defavorabilă, față de una sau mai multe persoane, în baza
apartenenței lor un anumit grup sau la o anumită etnie, cultură, religie, clasă
socială sau influențate de alte caracteristici personale. Atât stereotipurile cât și
prejudecățile pot fi înțelese ca niște filtre de protecție dezvoltate de om împotriva
afluxului de informații pe baza cărora judecăm evenimente, situații, oameni, fără o
cunoaștere directă, personală sau doar după o cunoaștere superficială; ele ne
limitează înțelegerea corectă și obiectivă a unei realități și construiesc bariere,
adesea foarte rigide la influențe raționale și în comunicarea sau interacțiunea cu
cei din jurul nostru.

De cele mai multe ori stereotipurile și prejudecățile ne determină să dezvoltăm

și să folosim etichete la adresa celorlalți, fără să conștientizăm efectul și impactul
lor asupra persoanelor în cauză. Nu-i mai puțin adevarat că aceste etichete, imediat
după rostirea lor, ne creează iluzia unei stări de liniște, de eliberare și satisfacție,
fără să anticipăm efectele și costurile pe termen lung (se spune că cele mai
dureroase răni sunt cele provocate de cuvinte și nu cele fizice).

Momentul adevărului: 

De ce ne grăbim să catalogăm acţiunile și comportamentul celor din jur ca fiind

bune sau rele şi niciodată nu admitem că deciziile umane sunt relative şi ţin de mai
mulţi factori? 

Oare prima impresie despre ceva sau cineva nu este influențată adesea de
prejudecățile noastre?

Ce simți atunci când cei din jur te analizează pe baza unor stereotipuri și
prejudecăți?

Ce-ar putea să te determine să lupți cu propriile stereotipuri și prejudecăți?

Epilog: Construirea propriei personalităţi ar trebui să reprezinte un proces prin

care să ne afirmăm propria voce şi să evităm şablonările care ne îngustează
perspectivele.
 Din punctul meu de vedere cred că este mai puțin important să arătăm celorlalți
cât de lipsiți de prejudecăți suntem; mai important ar fi să arătăm cât de mult
luptăm împotriva propriilor prejudecăți și cât de mult reușim să învingem în
această luptă. Nu-l poți înțelege și respecta pe cel de lângă tine până când nu
accepți să lupți cu propriile prejudecăți. Omul care are prea multe prejudecăți nu
se va putea bucura de propria sa libertate și va găsi mult mai greu calea spre
adevăr.

Care este sursa prejudecăților?

 Diferențele existente între noi și ceilalți (culoarea pielii, sexul, obiceiurile, limba,
credințele religioase etc.) sunt considerate deficiențe sau apreciem că „noi” avem însușiri
pozitive, iar „ei” au însușiri negative.
 Etichetările, care sunt utilizate pentru simplificarea gândirii, a exprimării, pot deveni
dăunătoare atunci când formulăm etichetări nefavorabile despre o persoană (grup de
persoane) și ne comportăm ca atare.
 Eșecurile – atunci când nu avem succes sau când ne confruntăm cu dificultăți, apreciem
că este vinovat oricine altcineva decât noi.
 Competiția între persoane sau grupuri poate conduce la o evaluare negativă a celuilalt
sau a grupului.
 Elitismul, care se referă la tendința de a considera că facem parte dintr-o categorie
aleasă, valoroasă (numită elită), fapt care ne-ar face superiori în raport cu ceilalți.
 Învățarea în familii sau în cadrul altor grupuri sociale, în primul rând datorită unei
experiențe personale insuficiente.
Care sunt principalele forme ale prejudecăților?
 Rasismul: disprețul, ura față de altă rasă;
 Naționalismul șovin (etnocentrismul): ostilitatea față de alte naționalități;
 Xenofobia: teama sau ura față de străini;
 Antisemitismul: ostilitatea față de evrei;
 Sexismul: ideea, sentimentul că un sex este superior celuilalt;
 Gerontofobia: ostilitatea față de bătrâni;
 Juventofobia: ostilitatea față de tineri.
 Exemplu
 Stereotip: Convingerea că negrii au un coeficient de inteligență mai redus decât
albii.
 Prejudecată: Negrii reprezintă o rasă inferioară și nu ar trebui să aibă copii.
 Discriminare:  În S.U.A., în trecut, a fost limitată imigrarea negrilor, pe lângă
interzicerea multor altor drepturi.
 Cum eliminăm stereotipurile și prejudecățile?
 Răspunsul este foarte simplu: prin educație. A te informa, a admite că ți-ai format
păreri eronate despre alții, a-ți îmbogăți experiența, a privi critic atitudinile
negative față de alții etc. sunt pași în această direcție.