UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Drept

Lucru Individual

Contractul de schimb .

Dr. Conf. Univ. Chibac Natalia

Axinoi Ion
Gr.1909, anul III

Chișinău 2021

0
Cuprins :
Introducere ...........................................................................................................................2

I. Noţiune şi caractere juridice ..............................................................................................3

II. Elementele contractului de schimb ………………………………………………………4

III. Condiţii de valabilitate privind încheierea contractului de schimb .............................................5

IV. Efectele contractului de schimb............................................................................................6
V. Aspectul practic asupra unui caz ........................................................................................9
Concluzie .............................................................................................................................10

Bibliografie ............................................................................................................................11

1
Introducere :

Prezanta lucrare reprezintă o analiză a contratului de schimb în care am încercat să descriu care
sunt caracterele juridice, elementele în care sunt incluse subiecții, obiectele, prețul și termenul
contractului de schimb. De asemenea la contract sunt importante și condițiile de respectare a lui
și anume dreturile și obligațiilor părților contractante ale contractului de schimb .

Prezanta lucrare este împarțită în 4 capitole dintre care fiecare conține informații redate succint
despre contractul de schimb.
Lucrarea este finisata cu o concluzie proprie in care este redat unele propuneri de schimbare in
legislatie.
Scopul acestei lucrări este de a însuși contractul de schimb ,de a vedea care sunt părțile
contractante și care sunt elementele , obiectul și prețul contractului. De asemeni pentru o mai
ușoară deprindere în activitățile profesionale și în activitatea de specialitate.

La final este indicată și redată pe succint bibliografia de care m-am condus în baza efectuării
contractului de schimb, literatura de specialitate.

I. Notiunea si caraacterele juridice .

2
Contractul de schimb este considerat cel mai vechi contract civil ,prin intermediul caruia din cele
mai indepartate timpuri avea loc schimbul de bunuri materiale si in care partile aveau scopuri
reciproce de a dobandi un bun in properietate.
Prin trecerea timpului , contractul respectiv a avut o gama vasta de schimbari.
Codul civil al Romaniei , defineste contractul de schimb , astfel : « Schimbul este contractul
prin care fiecare dintre părți, denumite copermutanți, transmite sau, după caz, se obligă să
transmită un bun pentru a dobândi un altul. » , conform art.17631 .
Codul civil al Federatiei Ruse , defineste contractul respectiv conform art.567 “contractual de
schimb este inteles ca un contract civil, conform caruia fiecare dintre parti se oblige sa trasfere
un produs in proprietatea celeilalte parti in schimbul altuia .”2
In Republica Moldova , codul civil nu defineste direct intr-un articol ce este contractul de
schimb , dar mentioneaza ca asupra acestui contract se aplica regulile contractului de vanzare-
cumparare (art.1196)3 , astfel dupa parerea mea o definitie a contractului de schimb ar fi
urmatoare : ”schimbul este acel act juridic/contract prin care părţile, numiţi copermutanţi sau
coschimbaşi, se obligă să-şi transmită reciproc un bun, respectiv dreptul de proprietate asupra
acestor bunuri, cu alte cuvinte partile isi dau respectiv un lucru pentru altul, totoadata si
transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrului predate , astfel , din acelea spuse putem
deduce ca fiecare parte a contractului respectiv este considerată vînzător al bunului pe care îl
înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb.”
Din notiunea redata mai sus , se evidentiaza caracterele juridice a contractului de schimb ,
astfel permite să evidenţiem particularităţile juridice, caracteristice acestui tip de contract, care
dau posibilitatea să delimităm schimbul de alte obligaţii contractuale, inclusiv şi de cel mai
apropiat după natura sa contract, ca vînzarea-cumpărarea .Contractul de schimb , ca şi contractul
de vânzare-cumpararea, este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ,
consensual si translativ .
Sinalagmatic - in sensul ca da nastere la obligatii reciproce si interdependente in sarcina
ambelor parti.
Cu titlul oneros – adica fiecare parte urmareste sa obtina un echivalent in schimbul obligatiei
ce-i asuma .
Consensual – contractul de schimb se incheie prin simplu acord de vointa al partilor .
Comutativ - este un contract comutativ întrucît, încă de la încheierea sa, prestaţiile părţilor
sunt determinate şi evaluabile, între ele existînd o anumită echivalenţă, un anumit echilibru .
Translativ – trasnmiterea dreptului de proprietate asupra bunului, altei persoane. Aici trebuie
de mentionat ca nu este posibil ca o parte a contractului sa predea, in schimbul unui bun , o
fapta , adica sa-i ofere prestatiei de serviciu, astfel acesta va fi un contract nenumit si nu contract
de schimb .

1
Codul Civil al Romaniei , art.1763 .
2
Codul civil al Federatiei Ruse , art.567.
3
Codul Civil al Republicii Moldova , art.1195-1197, “https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=112573&lang=ro”
3
II .Elementele contractului de schimb

Contractul de schimb intruneste urmatoarele elememente, acestea au fost mentionate si in

informatia de mai susu , dar o sa vorbim despre ele putin mai detaliat .

Astfel primul element este subiectii contractului de schimb , acestea pot fi atat persoanele
fizice cat si persoanele juridice , care in acest contract au numele de copermutanţii (sau co-
schimbaşii). In literatura de specialitate se mentioneaza ca in codul civil vechi se mentiona unele
restrictii fata de persoana juridica in contractul de schimb , acestea restrictii se tinea cont ca
contractul se incheia numai in cazurile prevazute de legislatia Republicii Moldova si a URSS. In
prezent de la persoana juridica se cere doar respectarea cerintelor statuare.

Urmatorul element al contractului de schimb este obiectul care se transmite reciproc, poate fi
orice bunuri care liber participa in circuitul civil ,care au o valoare echivalenta sau in unele
momente poate fi si bunuri cu valori neechivalente . Art.206 ,alin(2) , mentioneaza ca obiectul
intruneste urmatoarele obligatii :
 1. Să existe sau să poată exista în viitor.
2. Să fie determinat sau determinabil.
3. Să fie în circuitul civil..
4. Sa fie licit .

Ceia ce tine de pretul contractului , acesta nu are o valoare importanta , din motive ca pretul
bunurilor , dupa cum am mentionat , sunt cu o valoare echivalenta . La fel si termenul ,ca si
pretul nu are o semnificatie cu valoare importanta , doar in cazurile cand se prevede perioada de
executare a obligatiilor stipulate in contract .

III. Condiţii de valabilitate privind încheierea contractului de schimb

Este clar deja ca orice contract trebuie sa intruneasca unele conditii de valabilitate pentru ca
acesta sa produca efecte juridice , astfel contractul de schimb intruneste urmatoarele conditii de
valabilitate privind incheierea contractului :
I) Capacitatea juridică necesară persoanei - Aceasta calitate o are orice persoana juridica sau
persoana fizica .Aici este un moment care face ca capacitatea/calitatea persoanei juridice si a
persoanei fizice sa fie limitata in ceia ce contine schimbul a unui bun imobil , atunci cand
persoana fizica este straina ( sau apatrid ) , ori persoana juridica nu este autohtona , in aceasta
situatie schimbul de bun nu va poate fi posibil .

II) Consimţămîntul valabil - După regula generală, consimţământul în contractul de schimb

este realizat atunci când părțile au convenit asupra condițiilor esențiale ale contractului. Din
categoria condiţiilor esențiale ale contractelor fac parte bunurile schimbate, mărimea sultei, dacă
aceasta se stabileşte, termenul și modul de transmitere a bunurilor, termenul şi modul de
4
garantare a viciilor bunului coschimbat etc. 
Respectiv, din momentul când a fost realizat acordul de voinţă cu privire la aceste momente
consideră са consimţământul in contractul de schimb a fost realizat, iar în ce priveste cazul când
acesta apare ca un contract consensual, atunci acest fapt consemnează şi momentul incheierii
contractului.

III) Obiectul - constituie totul asupra ce partile dobandesc drepturi si obligatii.

Contractul de schimb , are doua feluri de obiecte care merita de descris , astfel :
a)Obiectul intersec :
1. Transmisiunea bunului - presupune actul de transmitere de facto a posesici asupra
bunului coschimbat de la vânzător către cumpărător și primire a bunului de către cumpărător.
Bunul se consideră transmis din momentul predări efective a bunului fie către coschimbas-
proprietar, fie catre persoana indicată de acesta sau din momentul punerii bunului la dispoziția
celuilalt coschimbaş dacă bunul urmează să fie predat la locul aflării lui.
2. Transmisiunea sultei – doar daca aceasta sulta este stabilita in conract .

3. Transmiterea dreptului de proprietate - de regulă, însă, prin contractul de schimb dreptul

de proprietate poate fi dobândit in următoarele modalități: 
• Dreptul de proprietate este transmis în momentul transmiterii bunului dacă legea sau contractul
nu prevede altfel  .
•Dreptul de proprietate este transmis anterior momentului transmiterii bunului.
• Dreptul de proprietate este transmis ulterior momentului transmiterii bunului.

4. Garantarea in caz de evictiune - la contractul de schimb se aplică regulile generale ale

evicțiune, adica în cazul în care se afla că unul din coschimbași nu are dreptul de proprietate
cealaltă parte la contract este în drept să înceteze obligatiei sale de a transmite bunul.

5. Garantarea lipsei viciurilor si garantarea calităţii bunului coschimbat - transmițătorul

bunului este obligat să preadca bunul fără vicii materiale și juridice, cu toate efectele ce rezultă
din aceasta.

6. Inlăturarea viciilor bunului coschimbat - coschimbaşul, la cererea celorlalte părti este

obligat să înlăture din cont propriu viciile bunului transmis.

b) Obiectul extrinsec :

1. Bunul transmis (coschimbat) - aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele

condiții, pentru ca el sa poata constituie obiectul matereal al contractului incheiat : să fie în
circuitul civil, să existc în momentul inchierii contractului sau să poată exista în viitor, să fie
determinat sau determinabil licid și posibil, să fie proprietatea vînzătorului.

2. Sulta - diferenta de valoare a bunurilor constituie sultă , care nu trebuie să depăşcască

valoarca bunului schimbat pentru care se cere accastă sultă.

5
IV. Efectele contractului de schimb

Prin efecte a unui contract se înţeleg obligaţiile pe care acesta le creează în sarcina părţilor
contractului.
Obligaţiile vînzătorului
a)    Transferul dreptului de proprietate asupra bunului;
b)    Garantarea de vicii ascunse, materiale şi juridice (garanţia de evicţiune).

Obligaţiile cumpărătorului
a)    Transmiterea preţului conform înţelegerii dintre părţi;
b)    Preluarea bunului şi a dreptului de proprietate a acestuia.

Pe langa obligatiile exemplificate mai sus , contractul de schimb mai intruneste inca cateva
categorii de efecte, acestea efecte nu sunt individuale contractului respectiv , ele se regasesc si la
alte tipuri de contracte .
Prima categorie de efecte tine de inchierea contractului , astfel :
1) Efectele ichierii contractului – este caracterizat de faptul ca partile dobandesc drepturile si
obligatiile conform contractului , acestea obligatii sunt :
a)Prima si cea mai principala – asigurarea transmisiunii dreptului de proprietate .
b)Trasnmiterea bunului in termenul stabilit in contract .
c)Garanta in caz de avictiune si inlaturarea viciilor bunului.
d)Suportarea cheltelilor reciproce de predare a bunului.

2) Efectele ce rezultă din executarea necorespunzătoare sau neexecutarea contractului - la

aceasta  categorie se  aplica regula generala , adica  drept efect  a executării  necorespunzătoare
sau neexecutării condiţiilor contractului poate fi cerută de către părţi fie executarea silită a
obligaţiei contractuale, fie rezoluţiunea contractului, fie alte efecte specifice obligaţiei
neexecutate cu sau fără cererea despăgubirii din partea debitorului obligaţiei.

3) Efecte ce rezultă din executarea contractului – efectul primar al executării clauzelor

contractului de schimb constituie dobândirea de către părţi a dreptului de proprietate
asupra bunului coschimbat.

V. Aspectul practic privind Contractul de schimb .

Analiza unui caz .

Gheoghe Caraman impotriva Primarului com.Gratesti.
(Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău)
dosarul nr. 3ra-60/17

Preşedintele şedinţei, judecătorul: Valeriu Doagă

6
Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva, Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru
Reclamantul: Gheorghe Caraman
Paratul: Primarului com. Grătieşti
Cu privire la obligarea semnării contractului de schimb al terenurilor.

Scurt descriere a dosarului :

«La 28 mai 2015, Gheorghe Caraman a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primarului com. Grătieşti cu privire obligarea semnării contractului de schimb al
terenurilor. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 10 martie 2015, în scopul comasării
a mai multor terenuri ce îi aparţin cu drept de proprietate, a înaintat la Primăria comunei Grătieşti
o cerere conform căreia a solicitat schimbul de terenuri cu nr. cadastrale 0155105102,
0155103013 cu suprafaţa totală 1,0829 evaluate la 661 190 lei, pe terenul cu numărul cadastral
0155203707 cu suprafaţa de 0,92 evaluat la suma de 654 890 lei, iar la data de 24 aprilie 2015 de
către Consiliul comunal Grătieşti a fost emisă decizia nr. 2/18 cu privire la schimbul de terenuri
conform căreia solicitarea privind schimbul de terenuri a fost admisă integral.
Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a efectuat controlul de legalitate a deciziei nr.
2/18 din 24 aprilie 2015 „Cu privire la schimbul de terenuri, şi a constatat că decizia nr. 2/18 din
24 aprilie 2015 este una legală. La fel, menţionează că la 15 mai 2015, nefiind invitat de a
încheia contractul de schimb, a înaintat către Primăria comunei Grătieşti o cerere conform căreia
a solicitat întocmirea şi încheierea cît mai rapid posibilă a contractului de schimb.
Prezentându-se în anticamera Primăriei a ridicat răspunsul nr. 538, prin care i s-a refuzat
semnarea contractul de schimb, motivându-i-se că dreptul şi obligaţia de a semna contractul dat
îl deţine doar primarul ales, iar el din 13 mai 2015 este primar interimar şi nu deţine această
împuternicire. »
Precizează că, Primăria comunei Grătieşti, în special Primarul comunei, Grătieşti se
eschivează vehement de la executarea obligaţiilor sale de autentificare notarială a actului juridic
şi că consideră că prin nesoluţionarea în termen legal a dreptului pretins cât şi prin respingerea
cererii prealabile i-au fost încălcate drepturile, or refuzul de a semna contractul este unul
neobiectiv şi ilegal, având drept scop gestionarea ilegală de către alte persoane a terenului
nominalizat. Prin urmare, cere Gheorghe Caraman obligarea Primarului com.
Grătieşti la semnarea contractului de schimb al terenurilor cu nr. cadastrale 0155105102,
0155103013 cu suprafaţa totală de 1,0829 ha evaluat la preţul de 661190 lei, ce-i aparţine cu
drept de proprietate cu terenul nr. cadastral 0155203707 cu suprafaţa de 0,92 ha evaluat la preţul
de 654890 lei ce aparţine cu drept de proprietate administraţiei publice locale Grătieşti.
Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 22 iunie 2016 acţiunea lui Gheorghe
Caraman a fost respinsă ca nefondată.
Instanta de apel.
La 04 iulie 2016 Gheorghe Caraman şi avocatul Natalia Pavlov în interesele
Gheorghe Caraman, în termenul prevăzut de lege, a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acţiunii.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 octombrie 2016 a fost respins apelul declarat de
către Gheorghe Caraman şi avocatul Natalia Pavlov în interesele lui Gheorghe Caraman şi
menţinută hotărârea primei instanţe.
Instanta in recurs .

7
 La 30 noiembrie 2016, Gheorghe Caraman a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de
apel, cerând admiterea apelului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. Recurentul, Gheorghe Caraman, în motivarea
recursului a indicat că atît decizia instanţei de apel cât şi hotărârea primei instanţe sunt
neîntemeiate, deoarece la emiterea acestora au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept
material şi procedural.
Menţionează că instanţa de apel la examinarea cauzei şi adoptarea soluţiei a admis încălcări
care prin sine au dus la soluţionarea greşită a cauzei şi respectiv au generat încălcarea drepturilor
recurentului-reclamant.
În cadrul examinării pricinii în instanţa de apel au fost invocate o serie de motive, însă care au
fost lăsate fără argumentare. Indică că în scopul realizării şi apărării intereselor sale Gheorghe
Caraman s-a adresat cu cerere de chemare în judecată prin care a contestat acţiunile autorităţii
publice locale ca fiind ilegale.
Acesta a solicitat obligarea Primarului comunei Grătieşti de a semna în numele Primăriei-
parte contractantă, contractul de schimb a terenurilor cu nr. cadastrale 0155103013 cu S-0,5992
ha; 0155105102 cu S-0,4837 ha, evaluate la suma de 661190 lei, aflate în proprietatea cet.
Caraman Gheorghe, pe terenul cu destinaţie agricolă, amplasat în extravilanul com. Grătieşti, cu
număr cadastral 0155203707 cu S-0,92 ha evaluat la suma de 654890 lei, aflat în proprietatea
administraţiei publice locale Grătieşti.
În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători
prin încheierea din 18 ianuarie 2017 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea
fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă,
recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea
integrală a deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din
următoarele considerente.
Judecând recursul declarat de către Gheorghe Caraman, Colegiul civil, comercial şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel la
emiterea deciziei a încălcat normele de drept procedural, şi anume nu a verificat legalitatea şi
temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea
legii în primă instanţă. Instanţa de apel, la judecarea cauzei a încălcat dreptul reclamantului la un
proces echitabil şi la un recurs efectiv, or acesta a invocat în faţa instanţei de judecată abuzul
demnitarului public rezultat din neexecutarea unui act administrativ şi nicidecum ilegalitatea
actului administrativ care nu a fost executat.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii
Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată inferioare la examinarea pricinii au deviat
de la obiectul litigiului prin faptul că au respins cererea reclamantului-recurent, argumentându-şi
soluţia prin dezbaterea în hotărârea emisă, a unui alt obiect al cauzei de contencios administrativ
decât cel înaintat de către reclamantul-recurent. Or, Gheorghe Caraman atît în cererea de
chemare în judecată cît şi în cererea de apel a invocat acţiunile /inacţiunile primarului interimar
în neexecutarea unui act administrativ şi nicidecum nu a contestat ilegalitatea actului
administrativ care nu a fost executat, argument pe care instanţa de apel l-a ignorat.
Mai mult, instanţa de recurs reţine că din răspunsurile nr. 583 din 15 mai 2015 şi nr. 629 din
25 mai 2015 rezultă că primarul interimar al com. Grătieşti a considerat inoportun şi ilegal

8
semnarea de către el a contractului de schimb al terenurilor. Însă, instanţa de apel la examinarea
cauzei nu a dat apreciere răspunsurilor menţionate şi nu a verificat motivele inoportunităţii şi
ilegalităţii semnării de către primarul interimar a contractului dat.

Se admite recursul declarat de către Gheorghe Caraman.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 octombrie 2016, în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Caraman împotriva Primarului com. Grătieşti cu
privire la obligarea semnării contractului de schimb al terenurilor, cu trimiterea pricinii spre
rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Concluzie :
9
 Realizand lucrarea data am ajuns la concluzia ca contractual de schimb este pe buna dreptate
considerat un contract distict fata de contractul de vanzare-cumpararea si fata de celelalte
contracte . Indeosebi contractul de schimb are atat asemanari cu contractul de vanzare-cumparare
cat si deosebiri , ca denumirea diferită a părţilor contractante; la schimb, elementul principal este
bunul, la vînzare – cumpărare este preţul; schimbul nu poate fi considerat o varietate de vînzare
şi nici o dublă vînzare însoţită de compensarea preţurilor, deoarece înstrăinarea nu se face pentru
preţ, ci pentru un alt lucru ; contractul de schimb poate avea atît caracter civil (încheiat pentru
satisfacerea necesităţilor personale ale participanţilor la circuitul civil de bunuri și valori), cît și
caracter comercial (încheiat cu scop lucrativ între participanţii la circuitul comercial), în funcţie
de obiectul contractului ; la vînzare există un vînzător şi un cumpărător, pe cînd la schimb,
fiecare parte este, totodată, şi vînzător şi cumpărător.
Toate acestea deosebiri face ca contractul de schimb sa devina un contract destict si individual
fata de celalalte contracte .

Totoadata revin cu o propunere de a intocmi in legislatia Republicii Moldova , anume in codul

civil , un articol in care sa refelcte definitia contractului de schimb . Acest lucru este prezent in
alte coduri civile ale altor tari , cum ar fi Romania si Rusia .

La fel as propune ca pe langa art.1195-1197, sa mai fie adaugat un articol cu denumerea « 

Efectele contractului de schimb «  , astfel va fi clar care sunt obligatiile partilor in contractul
respectiv .

10
Bibliografie :

1. Codul civil al Republicii Moldova. Nr.1107-XV din 06.06.2002. În: M.O. nr. 82-86 din
22.06.2002.

2. Bloşenco A. Drept civil. Partea specială. Note de curs. Chişinău: Cartdidact, 2003.

3.Codul Civil al Romaniei . https://www.codulcivil.ro/

4. Codul Civil al Federatiei Ruse. http://www.consultant.ru/document/cons_doc_LAW_5142/

5.  Băieș S., Băieșu A., Cebotari V., Volcinschi V., Drept civil, Drepturile reale, Teoria
generală a obligațiilor, vol II, Cartier Juridic, 2005.

Surse electronice :
1. https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept-civil/contractul-de-schimb-196860.html

2. http://www.justice.md/md/dic/

3. https://animus.md/adnotari/1195/

11