Valea Loarei

Valea Loarei  se întinde pe 280 de kilometri, este o vale situată în partea de mijloc a

râului Loire din centrul Franței, atât în regiunile administrative Pays de la Loire, cât și
în Centre-Val de Loire. Suprafața Văii Loarei cuprinde aproximativ 800 de kilometri pătrați.
Este denumit „Leagănul francezilor‟ și „Grădina Franței‟ datorită abundenței de podgorii,
livezi de fructe și câmpurile de sparanghel, care aliniază malurile râului. Notabilă pentru
orașele sale istorice, arhitectură și vinuri, valea a fost locuită din perioada paleolitică
mijlocie. În 2000, UNESCO a adăugat partea centrală a văii râului Loire pe lista sa de zone
ale patrimoniului mondial. 
Regiunea viticolă Valea Loarei este una dintre cele mai cunoscute zone de producție
viticolă din lume. Vinurile de loare tind să prezinte o fructificare caracteristică, cu arome
proaspete, crocante.
Secolul al XII-lea a văzut apărând aici primele fortificații din piatră. Odată cu trecerea
anilor, castelelor construite în Evul Mediu timpuriu li s-au adăugat elemente suplimentare în
funcție de evoluția tehnicilor militare: poduri mobile care le izolau în caz de pericol, turnuri
înalte crenelate, pentru veghe și pentru a adăposti arcașii.
Din secolul al XII-lea, edificiile sumbre, solide, cu rol strict defensiv, au început să fie
înfrumusețate cu ferestre largi și încăperi spațioase. Prin urmare, castelele s-au transformat
treptat în „stațiuni” pentru elita vremii și pentru curtea regală. În aceeași perioadă le-au fost
adăugate parcuri vaste și elegante, à la française.
Castelele păstrează semnele trecerii timpului, supraviețuind chiar și Revoluției franceze în
timpul căreia multe au fost jefuite, deterioarate, transformate în barăci militare, închisori sau
chiar ferme.
Frumusețea deosebită a acestei regiuni i-a determinat pe regii Franței să o aleagă ca locație
pentru numeroasele castele de agrement, majoritatea construite în secolele al XV-lea și al
XVI-lea. Epoca sa de aur coincide cu domnia lui Francisc I, care a angajat constructori
renascentiști italieni pentru a-i amenaja domeniile, drept pentru care emblema sa, o
salamandră, se regăsește în majoritatea castelelor de pe Loara.
Toate castelele de pe Loara au o trăsătură comună: ele sunt construite de persoane foarte
îndrăgostite de arta antică. Această admirație se traduce prin terasele cu balustradă de la Saint
Germain, logiile și placările cu faianță de la Neuilly Sur Seine sau prin ferestrele frontonului
de la castelul Fontainebleau.
Valea Loarei este una dintre cele mai romantice regiuni de pe glob și are arhitectura
medievală cea mai interesantă. Deși castelele au devenit fastuoase palate-conac, ele și-au
păstrat intact aspectul de fortificație.
Castelele de pe Valea Loarei fac parte din moștenirea arhitectonică a orașelor Amboise,
Angers, Blois, Chinon, Montsoreau, Nantes, Orléans, Saumur și Tours, situate în Franța, de-a
lungul Văii Loarei. Ele se încadrează stilistic în cadrul curentului Renașterii și Iluminismului.

1.Chateau de Chambord, conceput inițial drept refugiu de vânătoare pentru Francisc I, acest
castel este unul dintre cele mai renumite din lume și cel mai mare din Valea Loarei.
Construcția impresionantă include câteva turnuri imense, 440 de camere si 365 de șeminee.
Castelul este înconjurat de un parc si o rezervație de vânătoare, fiind unul dintre cele mai
frumoase castele de pe Valea Loarei.

1
2.Chateau de Chenonceau a fost construit pe râul Cher pentru ca apele acestuia să reflecte
arhitectura unica. Mai este numit si „Castelul Doamnei", în cinstea reginelor si prințeselor
care au fost implicate în proiectarea castelului, de la fațada exterioară până la aspectul
interior. Camerele sunt mobilate cu mobilă în stilul tradițional renascentist si decorate cu
tapiserii si opere de arta din secolele XVI-XVII.

3.Chateau Chinon, situat pe râul Vienne, el a găzduit și întemnițat mulți lideri francezi în
trecut. În aceasta locație loana D'Arc l-a vizitat pe Regele Carol al VII-lea pentru a-l convinge
să formeze armata ce a scăpat Franța de stăpânirea engleză. Templierii ce au fost închiși în
temnița castelului au desenat simboluri ce pot fi văzute și în prezent.

2
4. Chateau Azay-le-Rideau este recunoscut drept un monument național al Franței, acesta este
unul dintre primele castele renascentiste din regiune. Azay-le-Rideau este construit pe o insulă
situată pe râul Indre, fundația sa ridicându-se direct din apa. Arhitectura îmbina subtil stilurile
tradiționale franceze și italiene, castelul fiind inclus in Patrimoniul UNESCO.

5. Chateau d'Amboise în secolul XI, ducele de Anjou a construit castelul pe un promontoriu

deasupra Loarei. În perioada renascentistă, castelul a fost renovat, fațada impunătoare fiind
construită sub supravegherea lui Francisc I, un iubitor al stilului italian. În prezent castelul are
o arhitectura elegantă, ce îmbină stilul gotic și cel renascentist, oferind vizitatorilor o imagine
de ansamblu asupra istoriei sale bogate.