Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DANIELA GURGU
MIHAELA ARSENE
MIHAELA RUSU
IULIANA FILIP
MIHAELA VÎRGĂ
ELENA PUȘCAȘ
CLAUDIA STOICA
IAȘI, 2021
1
Aspecte semnificative privind evoluția
limbajului preșcolarului
Ce este limbajul?
Un sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate,
specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile,
sentimentele și dorințele.
În perioada preșcolară, limbajul îndeplinește funcția de
organizare a activității psihice.
3
ASTFEL, COPILUL PREȘCOLAR:
4
Ce aspecte în dezvoltarea optimă a limbajului copilului
preșcolar ne îngrijorează?
Lipsa răspunsului normal la sunete (auzul numelui), la
comenzi simple (”Dă mingea!”);
Absența formulării propozițiilor simple, în condițiile
neafectării altor organe implicate în vorbire;
Repetarea explozivă sau involuntară a unor sunete/silabe,
întreruperea sau blocarea fluxului vorbirii, urmate de
dificultăți în articularea unor cuvinte;
Refuzul copilului de a vorbi în anumite situații sau cu anumite
persoane;
Neputința de a vorbi sau de a înțelege vorbirea altora, după
vârsta de trei ani;
Alterarea, înlocuirea sau omiterea unor sunete sau grupuri
de sunete;
Evitarea privirii interlocutorului atunci când i se vorbește;
Atitudine impasibilă față de ceilalți/față de zgomotele din jur;
Apariția întârziată a limbajului, prezența ecolaliei, a
stereotipiilor (verbale, comportamentale sau în timpul
jocului).
5
Tulburările de limbaj frecvente la vârsta preșcolară
DISLALIA
Tulburare de pronunție foarte frecventă la copilul preșcolar,
provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor
periferice ale vorbirii, care constă în imposibilitatea emiterii corecte a
unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete).
Formele de manifestare ale dislaliei includ:
distorsiunea/alterarea sunetului (pronunția defectuoasă a
sunetului, nerespectând caracteristicile lui articulatorii);
omisiunea sunetului - copilul nu pronunță deloc sunetul în
cadrul cuvântului;
substituirea/ înlocuirea sunetului, cu un sunet apropiat sau
nu ca structură articulatorie (ex.: înlocuiește sunetul „ș” cu
unul din sunetele „s”, „h”, „ci”, „t” în cuvântul „ mașină”).
inversarea unor silabe în cuvânt.
6
DISLALIA DATORATĂ DEFICIENȚEI
DE AUZ (HIPOACUZIEI ACCENTUATE,
SEVERE SAU SURDITĂȚII)
Copilul preșcolar cu pierderi severe de auz sau surd prezintă o
serie de fenomene dislalice: omit sunete, le pronunță deformat,
neclar, confuz, le înlocuiesc, le confundă pe cele cu punct de
articulare apropiat.
De asemeni întâmpină greutăți în înțelegerea contextului, dar și
dificultăți lexicale și gramaticale. Cu cât pierderea de auz este mai
mare, cu atât înțelegerea conceptelor și noțiunilor abstracte este mai
deficitară, iar gândirea rămâne la un nivel concret-intuitiv.
RINOLALIA
Este o tulburare de pronunție care afectează rezonanța
sunetelor și a vocii, astfel încât vorbirea este nazalizată, dislalică și
mai dificil de înțeles, iar vocea înfundată, răgușită.
Frecvența cea mai mare a rinolaliilor se datorează despicăturilor
labio-velo-palatine, unor afecțiuni ale palatului etc., care afectează
pronunția sunetelor și necesită mai întâi intervenție chirurgicală, apoi
logopedică.
7
ÎNTÂRZIEREA ÎN DEZVOLTAREA
LIMBAJULUI
Este o tulburare care apare înainte de 5 ani (primele cuvinte
cu sens apar după vârsta de 2 ani), care împiedică evoluția
limbajului conform vârstei cronologice, deși auzul.
Se caracterizează prin:
Vocabular redus la câteva cuvinte pronunțate defectuos;
Vorbire neinteligibilă;
Limbaj telegrafic, propoziții eliptice, din care lipsesc liantele
gramaticale (prepoziții, conjuncții);
Înțelegere dificilă a conceptelor de bază legate de experiența
cotidiană;
Simplificarea cuvintelor polisilabice;
Neputința de a formula propoziții simple;
Dezacorduri gramaticale;
Capacitate de concentrare redusă.
8
BÂLBÂIALA
9
MUTISMUL ELECTIV (PSIHOGEN)
10
TULBURĂRILE DE LIMBAJ ÎN AUTISM
12
ALALIA MOTORIE
13
Care sunt cauzele tulburărilor de limbaj?
14
Boli infecţioase ale copilăriei (encefalită, meningită, rujeolă,
scarlatină, tuberculoză, pojar);
Deficienţe mintale;
Tulburări ale memoriei, atenţiei, reprezentărilor vizuale şi
acustice;
Tulburări în sfera personalității;
Slabă stimulare timpurie a vorbirii copilului;
Carenţe pedagogice (imitarea unor modele deficitare);
Suprasolicitare, stări conflictuale, oboseală, fenomenul
de bilingvism (Gherguţ, A., 2007).
Împreună
reușim!
15
Sugestii pentru cadrele didactice...
16
Sugestii pentru părinți ...
17
Ieșiți împreună! Faceți excursii în afara casei pentru a vedea
obiecte și locuri noi (cu autobuzul, cu trenul, la zoo, la teatru
etc.), mergeți împreună la cumpărături!
Aratați-i că îl ascultați! Priviți copilul în ochi în timp ce vă
vorbește și repetă ce v-a spus, pentru a-l asigura că l-ați auzit.
Arătați-i că sunteți încântati de sunetele pe care le spune, căci
așa începe să-și folosească vocea!
Corectați-i greșelile de vorbire când sunteți numai cu el!
Pentru a nu descuraja copilul și a nu-i afecta încrederea în
sine, faceți observațiile cu iubire, ca într-un joc!
Evitați să-l expuneți la ecrane (telefon, tabletă, laptop,
televizor)!
18
Obiective generale urmărite în
recuperarea tulburărilor de limbaj
19
Dezvoltarea capacității de a povesti o întâmplare, povestire,
în succesiune logică, după imagini/întrebări;
Perceperea ritmicității și muzicalității vorbirii;
Formarea conduitelor și structurilor perceptiv-motrice (de
culoare, formă, mărime, orientare, organizare și structurare
spațio-temporală);
Dezvoltarea acuității vizuale;
Formarea și dezvoltarea mecanismelor de structurare și
integrare fonografică (câmpului lexico-grafic, discriminarea
sunetelor/literelor, scrierea acestora);
Scrierea și citirea și citirea silabelor, cuvintelor, propozițiilor,
despărțirea cuvintelor în silabe.
LOGOPEDIE
20
Tipuri / exemple de jocuri și exerciții
pentru dezvoltarea limbajului
Jocul este
principalul mod
al copilului de a
explora lumea!
21
Pronunţarea onomatopeei în contextul unei propoziţii (Pisica
face ”miau”). Putem utiliza ilustraţii reprezentând: ruperea unei
crengi uscate (prrr), alarma unui ceas deşteptător (ţrrr), afară e frig(brrr)
etc.
Jocul ”Cine spune mai multe cuvinte ?”
Selectarea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care
încep cu sunetul dat (c, g, r, s, ş, ţ, j, v, z) şi pronunţarea corectă a
cuvintelor. Ulterior se formulează propoziții cu aceste cuvinte.
4. Dezvoltarea capacității de analiză și sinteză fonetică:
Jocul silabelor
Copilul completează silaba dată de logoped/părinte cu alte
silabe pentru a obţine cât mai multe cuvinte. Ulterior alcătuiește
propoziţii cu acestea şi le desparte în silabe, menţionând numărul
silabelor din fiecare cuvânt. Inițial se pot folosi câteva imagini-suport.
Jocul ”Cine pronunță cel mai corect ?”
Copilul are la dispoziție seturi de cartonașe cu imagini
conținând sunetul vizat. Cartonașele se așează cu fața în jos pe
masă. Copilul alege un cartonaș, pronunță cât mai corect cuvântul
care denumește imaginea, apoi precizează în care silabă se află
sunetul respectiv în cuvânt. Dacă reușește să pronunțe corect
cuvântul, poate păstra cartonașul, dacă nu îl va pune înapoi.
Câștigă cel care adună cele mai multe cartonașe.
5. Exersarea sunetelor corectate în silabe, cuvinte, propoziții:
Jocul ”Ce face personajul?”
Se așează pe masă multe jetoane cu fața în jos. Acestea
ilustrează diferite acțiuni. Fiecare dintre jucători alege un jeton pe
22
care ceilalți nu au voie să îl vadă, mimează acțiunea ilustrată în
jeton, iar ceilalți ghicesc. Copilul care a ghicit, va face o propoziție
după imaginea respectivă. Câștigătorul este cel care a ghicit cele
mai multe acțiuni.
Jocul ”Ce e bine, ce e rău ?”
Constă în găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi
enunţarea lor în forma corectă. Adultul pronunță un cuvânt greșit și
aruncă mingea unui copil, care va răspunde pronunţând cuvântul
corect (pâne-pâine, gaben-galben, abastru-albastru, cheion-creion).
6. Îmbogățirea vocabularului
Jocul ”Librăria magică”
Copilul va descrie o jucărie preferată, subliniind unele
caracteristici ale acesteia. Copilul va solicita jucăria, doar prin
descriere şi menţionarea jocului în care poate fi folosită. Vânzătorul
oferă jucăria numai dacă a fost bine descrisă. El are voie să pună
întrebări referitoare la caracteristicile jucăriei (material, textură,
culoare, consistență etc.).
Jocul ”Ghicește cuvintele potrivite!”
Constă în completarea unor propoziţii lacunare enunţate de
liderul jocului. Fiecare copil va oferi varianta care I se pare cea mai
potrivită. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul: ”Primăvara, florile....”,
”Merele se culeg din....”, ”Iarna, copiii merg la ....”
7. Dezvoltarea capacității de a povesti o întâmplare, povestire,
în succesiune logică, după imagini/întrebări
Jocul ”Cea mai frumoasă poveste”
23
Fiecare copil va primi o serie de planșe cu imagini, pe care le
ordonează, apoi inventează o poveste cât mai frumoasă.
8. Formarea conduitelor și structurilor perceptiv-motrice
Jocul ”Unde am aşezat iepurașul?”
Copiii închid şi deschid ochii la semnal. Ei trebuie să observe
ce schimbări de poziţie a jucăriilor a efectuat liderul jocului, iar unul
dintre ei să răspundă la întrebarea privind poziția spațială a jucăriei.
Jocul „Care este culoarea ta?”
Copilul întrebat va trebui să răspundă repede şi corect care
este culoarea obiectului primit. În prima parte a jocului, copiii
denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora
(„Șorțuleţul meu este roşu”, „Pălăria mea are culoarea albastră”).
Pentru stimularea limbajului se va putea cere copiilor să
construiască propoziţii dezvoltate despre acelaşi material cum ar fi:
„Steluțele roşii împodobesc bradul de Crăciun.”
9. Scrierea și citirea silabelor, cuvintelor, propozițiilor:
Jocul ”Ghicește cuvintele!”
Alegeți o serie de cuvinte, ușor de descoperit de către copilul
preșcolar de grupă mare. Puteți utiliza litere mobile (se poate folosi
și alfabetul cu litere magnetice) / litere scrise pe cartonașe. Copiii
trebuie să formeze, cu literele primite, cât mai multe cuvinte din seria
primită (de exemplu, animale de la fermă).
24
PROCEDURA DE ÎNSCRIERE A COPIILOR ÎN TERAPIE
LOGOPEDICĂ
25
Bibliografie
26
CUPRINS
27