Efectele crizei actuale asupra investitiilor din domeniul economic

Cuprins:
1.Inceputul crizei economice In America 1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA
2.Inceputul crizei economice in Europa 2.1 Fug investitorii 2.2 Refuz la schimb valutar
2.3 Romania vulnerabila 3.Efectele crizei economonice cazul Romaniei 3.1 Care au fost
efectele crizei asupra economiei romanesti 3.2 Scaderea consumului reflecta un standard
de viata mai scazut 3.3 Vînzările de maşini s-au prăbuşit în februarie 3.4 Inflaţia a luat-o
razna în februarie 3.5 Efectele crizei  Multinaţionalele pleacă din România 4.Conditiile
FMI pentru un imprumut de criza 4.1 Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la FMI
al României 5.Bibliografie
Capitolul 1. Recesiune in America Statele Unite traverseaza cea mai grava criza
financiara de dupa al doilea Razboi Mondial * Falimentul bancii de investitii Bear
Stearns, a cincea ca marime, a adancit instabilitatea de pe piata creditelor, deficitul
comercial si scaderea bursei * Pierderile la nivel global sunt estimate la 800 de miliarde
de dolari . Mapamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari: criza
economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala, a Statelor Unite ale
Americii, (SUA) se afla in pragul (unii analisti spun chiar ca in mijlocul) unei recesiuni
extrem de puternice. Dupa ce a "debutat" anul trecut cu criza din sectorul imobiliar,
economia americana se loveste, acum, de noi obstacole: falimentul celei de-a cincea
banci de investitii ca marime, Bear Stearns, care a adancit criza creditelor, deficitul
comercial, scaderea bursei, retragerea investitorilor. Fiind cea mai mare economie
mondiala, orice se intampla in SUA are repercursiuni in intreaga economie mondiala si,
in special, in Uniunea Europeana si in Japonia. "Statele Unite traverseaza cea mai grava
criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial, aceasta urmand sa se incheie abia
dupa stabilizarea preturilor din sectorul imobiliar", a declarat fostul presedinte al
Rezervei Federale americane (n.r. - Fed, banca centrala a SUA), Alan Greenspan, citat de
publicatia Financial Times. 1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA a zguduit sistemul
financiar global si ameninta acum lumea cu o recesiune economica. Aceasta are radacini
foarte adanci si destul de solide, si are la baza riscuri excesive, intelegeri intre autoritatile
de politica monetara si industria financiara si absenta unui sistem de evaluare
satisfacatoare, interactiunea dintre riscurile creditarii si ciclul economic. Piata imobiliara
supraincalzita si excesele consumatorului american au inceput sa-si arate efectele
negative asupra intregii economii a SUA, materializate intr-o criza care a imbolnavit
sistemul financiar global. Banca Mondiala si alte institutii de rating au trebuit sa-si
revizuiasca in scadere previziunile pentru cresterea economica globala di n2008-2009. La
baza acestei crize sunt companiile ipotecare din SUA, care au castigat sute de miliarde de
dolari acordand imprumuturi unor persoane cu un istoric de plata indoielnic. Aceste
datorii au fost apoi transformate in obligatiuni si vandute institutiilor financiare din toata
lumea, care le-au revandut fondurilor de pensii si fondurilor speculative. Criza a debutat
practic in toamna lui 2006, in SUA, odata cu executarea silita a tot mai multor americani,
care nu-si mai puteau achita ratele, iar pe parcursul anului 2007 s-a transformat intr-o
criza a creditelor la nivel mondial. Analistii Moody's Investors Serv considera ca
reducerea trasabilitatii riscului in procesul de inovare financiara, confuzia cu privire la
concepte fundamentale cum ar fi lichiditatea, absenta unui sistem de evaluare
satisfacatoare si falsa precizie in ceea ce a devenit un sistem cu o complexitate accentuata
exponential, au fost facorii esentiali.Interactiunea dintre evaluarea riscurilor creditarii si
ciclul de afaceri este o problema atat pentru managerii de risc, cat si pentru agentiile de
rating. Fondul Monetar International a apreciat ca aceste caderi inregistrate de bursele din
intrega lume, pe fondul crizei creditelor imobiliare din SUA, erau previzibile si nu
constituie un motiv suficient pentru a revizui perspectivele de crestere ale
economiei mondiale. Cu toate acestea, sustine cresterea dobanzilor pentru a tine sub
control presiunile inflationiste. Bancile centrale din lumea intreaga si-au unit fortele
pentru a combate efectele crizei creditelor.

Capitolul 2. Probleme in Europa "Aceasta criza va face numeroase victime", a apreciat

Greenspan. Pe de alta parte, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca
Statele Unite s-ar putea indrepta catre o recesiune, iar Europa va continua sa se confrunte
cu noi probleme pe pietele financiare, desi statele emergente nu par foarte afectate de
criza mondiala. "Oamenii dezbat daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de aceasta
discutie, (n.r. - SUA) se confrunta cu o grava incetinire economica comparativ cu situatia
anterioara si ar putea sa intre in recesiune", a spus Zoellick. Perspectivele de dezvoltare a
economiei mondiale s-au inrautatit si riscul extinderii crizei declansate in sectorul
financiar american este foarte ridicat, FMI urmand sa isi revizuiasca in scadere
previziunile, a declarat si directorul general al Fondului, Dominique Strauss-Kahn. El a
salutat masurile de urgenta luate de Fed si a spus ca institutia financiara americana si
Banca Centrala Europeana (BCE) iau masurile necesare pentru a rezolva problema
deficitului de lichiditati de pe piata. Problemele de pe pietele de creditare s-ar putea
extinde asupra intregului sistem financiar, ceea ce ar putea determina scaderea valorii
contabile a institutiilor americane si globale cu 800 miliarde dolari, a declarat Anoop
Singh, director in Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters. JP Morgan
Chase a incheiat un acord pentru preluarea bancii de investitii Bear Stearns, pentru numai
2 dolari pe actiune, respectiv 236 de milioane de dolari, pretul extrem de scazut
demonstrand amploarea problemelor din sectorul financiar american, transmite Reuters.
Pretul preluarii este de numai 1/15 din cotatia actiunilor Bear Stearns la inchiderea
tranzactiilor de vineri si la mare distanta de recordul de 172,61 dolari pe unitate atins anul
trecut, inainte de declansarea crizei de pe piata creditelor. Pretul total care va fi suportat
de JP Morgan va fi de sase miliarde de dolari, daca se tine seama de litigiile si alte costuri
ale Bear Stearns. Bear Stearns are peste 14.000 de angajati si este specializata in
schimburi de instrumente financiare cu zeci de banci din intreaga lume. CITIC Securities,
cea mai mare companie chineza de brokeraj listata la bursa, a decis sa renunte la un acord
de cooperare strategica cu Bear Stearns, inclusiv la o investitie de un miliard de dolari in
banca americana, dupa ce aceasta a fost preluata de JP Morgan. 2.1 Fug investitorii
Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s-au diminuat, in ianuarie, cu aproape
jumatate (cu 48,5%) fata de luna decembrie 2007, la 37,4 miliarde dolari, intrucat
investitorii privati au evitat activele americane, potrivit datelor Trezoreriei SUA.
Valoarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi deficitul
comercial al SUA, care a atins, in prima luna a acestui an, 58,2 miliarde de dolari, iar
analistii considera ca, pe termen lung, acest lucru va amplifica declinul dolarului.
Totodata, achizitiile de actiuni au scazut la 17,4 miliarde de dolari, de la 33,5 miliarde
dolari in decembrie.
2.2 Refuz la schimb valutar Unele case de schimb valutar din Amsterdam refuza sa
schimbe dolarii turistilor in euro, din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei
Statelor Unite fata de euro. Dolarul a atins luni un nou minim record, de 1,5905 unitati
pentru un euro, in conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. Moneda
americana a coborat si fata de yen, cu peste 3%, la 95,77 yeni pe unitate, revenind ulterior
la 96,8 yeni pe unitate.

2.3 Romania vulnerabila Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la
turbulentele externe, avand in vedere deficitul inalt de cont curent, cresterea acestuia fiind
alimentata de avansul economic si al consumului intern, potrivit unui raport al Economist
Intelligence Unit (EIU). Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in principal prin
investitii straine directe, insa aceste venituri se vor diminua, pe masura ce procesul de
privatizare se va finaliza, amintesc economistii intr-un raport al EIU. "Europa Centrala si
de Est a beneficiat de cresterea inca puternica din zona euro, desi in cazul unor state,
precum Romania si Bulgaria, cerintele de finantare externa sunt ridicate, astfel ca aceste
tari sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului investitorilor", se spune in raport,
transmite Mediafax. Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al
Romaniei, care a atins anul trecut 14,2% din PIB, si de finantarea acestuia au fost
subliniate de mai multi economisti nationali si internationali. Pentru acest an, estimarile
indica atingerea pragului de 15% din PIB. Capitolul 3. România se clatină din cauza
crizei financiare mondiale 3.1 Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti
Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), in anul 2008 economia tarii
noastre a inregistrat o crestere de 7,1%, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul din 2007
dar sub estimarea Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) de 7,9%. Aceasta diferenta
provine in mare parte din rezultatul slab inregistrat in ultimele trei luni ale anului trecut,
cand economia a inregistrat o crestere 2,9%, fiind cel mai slab ritm de apreciere din
ultimii noua ani. Industria a fost victima principala a crizei economice, care a inregistrat o
scadere de 7,7% fata de perioada similara din 2007, in timp ce activitatile imobiliare,
financiare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi au scazut si ele cu 1,5% fata de
aceeasi perioada de referinta. In timp ce industria a fost afectata de scaderea sau chiar
anularea comenzilor pentru export sau pentru piata locala, consumul populatiei a scazut si
el datorita veniturilor in scadere. Ratele mai mari la banci la creditele luate in valuta,
tendinta de economisire si inghetarea sau scaderea salariilor din mediul privat, daca nu
chiar pierderea locului de munca, au determinat reducerea consumului final al
gospodariilor populatiei cu 4,7%, cea mai mare scadere fiind in cazul serviciilor prestate
populatiei, respectiv de 14,7%. 3.2 Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai
scazut
Simplu spus, scaderea consumului, in special la servicii, inseamna ca romanii au trait mai
prost, cu un standard de viata mai scazut, in ultimele trei luni din 2008 fata de aceeasi
perioada din anul precedent. „Serviciile insotesc dinamica unui standard de viata. La
categoria produse de consum este evident ca scaderile vor fi mai mici, pentru ca sunt
lucruri la care nu poti renunta, cum ar fi mancarea. E normal ca ajustarea sa vina de pe
sectorul de servicii. Adica romanii vor taia de acolo de unde se poate. Scaderea cresterii
economice este evidenta. Au scazut vanzarile din magazine. Vor scadea serviciile
turistice, se vor cumpara mai putine masini, prin leasing, de exemplu”, a declarat pentru
Gandul Radu Craciun, director de investitii Euroke Pensii. Daca pentru anul trecut
Romania se poate lauda cu o crestere economica mult peste media europeana, lucrurile
stau mai prost cand vine vorba de anul in curs. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a
declarat miercuri ca el personal se bazeaza pe un pronostic de crestere economica de
1,5%-2% in 2009. Bugetul pe anul in curs a fost alcatuit avand ca baza o crestere
economica de 2,5%. Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat recent ca se
asteapta ca in primele trei luni ale acestui an cresterea economica sa fie sub 1%, in timp
ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat doar, fara a da o cifra exacta, ca este de
un optimism prudent. Lovitura de gratie pe care ar putea sa o primeasca Romania anul
acesta ar fi un an agricol dezastruos, ceea ce ar putea, in anumite conditii, impinge
Romania in recesiune. In cadrul raportului anual de convergenta trimis de Guvern catre
Comisia Europeana, ministerul precizeaza ca in cazul unei scaderi si mai mari a
economiei europene si a unui an agricol prost, exista pericolul ca economia locala sa intre
in recesiune. Isarescu: Efectele directe ale crizei financiare asupra Romaniei sint limitate
Efectele directe ale crizei financiare internationale asupra Romaniei sint limitate, iar
sistemul bancar romanesc nu este afectat de produsele toxice, a declarat guvernatorul
Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra
inflatiei. “Nu avem produse toxice in sistemul bancar romanesc. Am avut timp sa
analizam bilanturile bancilor si, dupa o a treia runda de evaluare la nivelul sistemului
bancar romanesc, nu am constatat existenta activelor toxice. Acesta este solid si nu ne va
crea probleme ca in alte tari. Poate constitui chiar o ancora pentru limitarea efectelor
crizei financiare internationale”, a spus Isarescu. El a aratat chiar ca produsele bancare
traditionale sint suficient de atractive din perspectiva institutiilor de creditare.
Guvernatorul Bancii Centrale a subliniat ca efectele indirecte ale crizei financiare si ale
recesiunii globale se manifesta deja in Romania, transmiterea lor avind loc prin
urmatoarele canale: comercial, financiar, al increderii, al cursului de schimb si al
efectelor de avutie si bilant. Din punct de vedere al canalului financiar, restringerea
accesului la finantare externa a provocat un impact asupra volumului creditarii, cu
precadere a componentei in valuta, si a serviciului datoriei externe private. In consecinta,
ponderea creditului acordat sectorului privat se situeaza la circa 39 la suta din PIB, nivel
plasat atit sub media Uniunii Europene, cit si sub media noilor state membre. De
asemenea, investitorii straini au o disponibilitate mai redusa de a-si asuma riscuri in
economiile emergente, ceea ce a dus la diminuarea investitiilor straine directe si de
portofoliu. Pe canalul cursului de schimb, reducerea intrarilor de valuta a dus la presiuni
de depreciere a leului, iar pe ultimul canal - cel al efectelor de avutie si bilant deteriorarea
activului net al populatiei si al companiilor s-a produs pe fondul ponderii ridicate a
finantarii in valuta si a deprecierii leului si a scaderii preturilor activelor mobiliare si
imobiliare. 3.3 Vînzările de maşini s-au prăbuşit în februarie Conform Asociaţiei
Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în februarie au fost înmatriculate în
România doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 la sută mai puţine comparativ cu aceeaşi
lună din 2008, cînd au fost înmatriculate 21.423 de autoturisme noi În primele două luni
ale anului, numărul de înmatriculări de maşini noi în România a scăzut de peste două ori
faţă de perioada similară din 2008, de la 50.918 la 20.965 de automobile, iar în februarie
ţara noastră a avut cea mai semnificativă scădere a vînzărilor auto dintre noile state
membre ale Uniunii Europene. Astfel, dacă în 2008, între cele zece state care au aderat la
UE după 2004, piaţa auto românească se situa pe a doua poziţie, după cea poloneză,
evoluţia din primele luni ale anului în curs a determinat coborîrea pe a treia poziţie,
România fiind devansată la vînzările auto de Polonia - 30.194 de înmatriculări noi în
februarie, în urcare cu 7,3 la sută, şi Cehia - 9.823 de maşini noi înregistrate, în scădere
cu 7,7 la sută. Conform Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în
februarie au fost înmatriculate în România doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 la sută
mai puţine comparativ cu aceeaşi lună din 2008, cînd au fost înmatriculate 21.423 de
autoturisme noi În primele două luni ale anului, numărul de înmatriculări de maşini noi în
România a scăzut de peste două ori faţă de perioada similară din 2008, de la 50.918 la
20.965 de automobile, iar în februarie ţara noastră a avut cea mai semnificativă scădere a
vînzărilor auto dintre noile state membre ale Uniunii Europene. Astfel, dacă în 2008, între
cele zece state care au aderat la UE după 2004, piaţa auto românească se situa pe a doua
poziţie, după cea poloneză, evoluţia din primele luni ale anului în curs a determinat
coborîrea pe a treia poziţie, România fiind devansată la vînzările auto de Polonia - 30.194
de înmatriculări noi în februarie, în urcare cu 7,3 la sută, şi Cehia - 9.823 de maşini noi
înregistrate, în scădere cu 7,7 la sută. Această tendinţă poate fi observată în toate ţările
din Uniunea Europeană, per ansamblu numărul de înmatriculări de maşini noi înregistrînd
o scădere medie de 18 la sută, de la 1.151.702 unităţi în primele două luni din 2008 la
944.721 de automobile în ianurie-februarie 2009. Cele mai semnificative scăderi ale
vînzărilor sau înregistrat în Islanda (- 83,6 la sută), România (-66,5 la sută), Spania (-
48,8 la sută) şi Ungaria (- 46,4 la sută). Prima de casare salvează vînzările Sigurele ţări
din Uniune care au avut creşteri ale vînzărilor auto în această perioadă sînt Luxembrugul,
unde plusul a fost de 0,3 la sută, şi Germania unde s-a înregistrat o creştere cu 21,5 la
sută. Situaţia din Germania se datorează deciziei guvernului german de introducere a
primei de casare de 2.500 euro pentru posesorii de maşini mai vechi de 9 ani, o tendinţă
asemănătoaree putînd fi observată şi în Franţa, unde scăderea a fost atenuată de prima de
casare de 1.000 de euro pentru posesorii de maşini mai vechi de 10 ani. Conform
statisticilor ACEA, în februarie, pe pieţele din Europa, au fost înmatriculate 9.120 de noi
autoturisme Dacia, în creştere cu 8,3la sută faţă de
perioada similară din 2008, cînd au fost înmatriculate 8.423 unităţi, cota de piaţă pentru
marca Dacia crescînd de la 0,7 la sută la 0,9 la sută. Vînzările în creştere pentru această
marcă au fost determinate, în special, de preferinţa germanilor pentru oferta lansată de
Grupul Renault în cadrul programului “Rabla”. 3.4 Inflaţia a luat-o razna în februarie
Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că rata inflaţiei a fost, în luna februarie,
de 0,88 la sută comparativ cu luna anterioară, în timp ce inflaţia anuală (februarie 2008-
februarie 2009) a urcat la 6,89 la sută Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat
recent că sînt şanse mari ca ţinta de inflaţie fixată pentru acest an, de 3,5 la sută (plus sau
minus un punct procentual), să fie atinsă, însă rata inflaţiei în luna februarie a fost cu ceva
mai mare decît se aştepta Banca Naţională a României. Banca Naţională a României are o
proiecţie de inflaţie pentru 2009 la 4,5 la sută. În 2008, ţinta de inflaţie a BNR de 3,8 la
sută, plus/minus un punct procentual, a fost ratată, rata anuală a inflaţiei ajungînd la 6,3 la
sută. Scumpiri aberante la medicamente Comparativ cu ianuarie 2009, preţurile
mărfurilor alimentare au crescut cu 0,32 la sută, cele ale mărfurilor nealimentare au urcat
cu 1,31 la sută, în timp ce tarifele serviciilor s-au majorat cu 1,03 procente. Faţă de
februarie 2008, alimentele s-au scumpit cu 5,87 procente, tarifele serviciilor au crescut cu
9,48 la sută, iar preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 6,68 la sută. Creşterea medie
a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (martie 2008 - februarie 2009) faţă de precedentele
12 luni (martie 2007 - februarie 2008) determinată pe baza indicelui armonizat al
preţurilor de consum (IAPC) este de 7,8 la sută. Cele mai mari scumpiri au fost
înregistrate la medicamente - preţuri în creştere cu 6,47 la sută, urmate de combustibili
(3,29 la sută) şi energie termică (2,31 la sută). Şi în sectorul serviciilor au existat majorări
de tarife, respectiv la servicii telefonice (1,51 la sută), transport urban (1,69 la sută),
transport aerian (1,53 la sută) şi poştă şi telecomunicaţii (1,24 la sută). Salarii mărunte în
ianuarie Institutului Naţional de Statistică a anunţat că, în inauarie, salariul mediu
nominal net a fost de 1.355 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 134 lei Cele mai
semnificative scăderi ale salariului mediu net au fost de peste 25 la sută, şi au fost
înregistrate în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor din
tutun, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de
pensii), extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă. Scăderi ale salariului între
20 la sută şi 22 la sută au avut loc în activităţile extractive, depozitare şi activităţi
auxiliare pentru transport, industria metalurgică, captarea, tratarea şi distribuţia apei.
Lefurile au scăzut între 15 la sută şi 20 la sută în extracţia petrolului brut şi a gazelor
naturale, cercetare-dezvoltare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, administraţie
publică, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice. Cele
mai mici salarii au primit angajaţii din hoteluri şi restaurante, unde, în medie, s-au
cîştigat, oficial, doar 757
lei. Campioni la salarii Totuşi, în unele domenii, s-au înregistrat creşteri ale salariilor,
determinate de acordarea de prime anuale (inclusiv a celui de-al 13-lea salariu) în
activităţile de învăţămînt (4,7 la sută) şi sănătate şi asistenţă socială (2,1 la sută), plata în
funcţie de contracte ori de realizări în activităţile de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor
de pensii (4,6 la sută), respectiv transporturi aeriene (1,3 la sută). Însă, per ansamblu, în
ianuarie 2009, nivelul salariului net a fost mai scăzut decît în decembrie 2008, cînd s-au
acordat prime ocazionale (pentru sărbătorile de iarnă, prime de vacanţă sau al 13-lea
salariu) ori s-au realizat producţii mai mari. Cel mai bine a fost remunerat personalul
angrenat în activităţile de transporturi aeriene, domeniu în care s-au înregistrat cele mai
mari salarii nete, media cifrîndu-se la 3.272 lei. 3.5 Efectele crizei  Multinaţionalele
pleacă din România Colgate Palmolive este ultimul nume pe lista multinaţionalelor care
au anunţat relocarea activităţii din România în state vecine, în căutarea unor costuri de
producţie mai scăzute. Un alt nume vehiculat a fost Coca-Cola Iaşi, dar oficialii
companiei se jură că sunt doar zvonuri şi că n-a fost luată nici o decizie încă. Dacă la
începutul anului românii asistau la relocarea producţiei Nokia din Germania în Cluj şi la
protestele nemţilor disponibilizaţi, a venit rândul ţării noastre să fie părăsită de câteva
multinaţionale. După Kraft România, care va închide fabrica de ciocolată din Braşov
urmând să-şi mute producţia în fabricile din statele vecine, Colgate Palmolive a anunţat
că îşi transferă activitatea din România în Polonia. Zvonuri umblă şi în legătură cu
închiderea fabricii Coca-Cola din Iaşi, dar reprezentanţii companiei americane susţin că
n-a fost luată nici o decizie. Brokerii: Nu imprumutul de la FMI, ci factorii externi
influenteaza Bursa Bursa a inregistrat ieri o crestere semnificativa, indeosebi pe
societatile de investitii financiare, grupate in indicele BET-FI, care a consemnat un avans
de 6,6%. Principalul indice al pietei, BET, a urcat cu 1,8%, pana la pragul de 2.000 de
puncte. Brokerii sunt de parere ca un viitor acord cu Fondul Monetar International se va
resimti in piata, printr-un aport de incredere a investitorilor in piata de capital din
Romania, insa nu cred ca va genera o crestere semnificativa. Principalii factori de
crestere raman evolutiile externe si managementul companiilor listate. "Nu poti pune
cresterea de azi (ieri n.r.) pe seama anuntului unui imprumut de la FMI. O astfel de
intelegere aduce reguli stricte la nivel macroeconomic care nu mai permit derapaje
bugetare, prin caracterele sale restrictive. Imprumutul genereaza lichiditati pentru stat si
aduce clasa politica in sfera responsabilitatii. Toate acestea aduc o usoara incredere
printre investitori, pentru ca tot nu se cunoaste dimensiunea exacta a crizei in Romania.
Factorul de crestere ramane evolutia pietelor externe, iar o stabilizare a lor va genera intr-
un timp relativ scurt si o stabilizare a pietei locale si este posibil sa asistam la o revenire
mai rapida
a pietei locale decat a celor externe", a declarat Rares Nilas, directorul executiv al BT
Securities. Principalele piete europene au inregistrat cresteri semnificative, cel mai mare
avans fiind consemnat de indicele paneuropean Euro Stoxx 50, care a urcat cu 3,5%.
Indicele german DAX a urcat cu 3,2%, in vreme ce indicele francez CAC 40 si cel
britanic FTSE 100 au consemant avansuri medii de 2,5%. Pe piata locala, SIF-urile au
marcat cele mai mari cresteri din piata, cel mai mare avans la categoria societatilor
financiare fiind inregistrat de titlurile SIF Muntenia (SIF4), care au urcat cu aproape 9%,
la 0,505 lei/actiune. In top au urmat cresterile SIF Oltenia (SIF5), cu 8%, SIF Moldova
(SIF 2), cu 6% si SIF Banat-Crisana (SIF1), cu 5%. Titlurile SIF Transilvania (SIF3) au
marcat cea mai redusa crestere din sedinta de ieri, de 4%, pana la pretul de 0,23
lei/actiune. In sectorul energetic, titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au inregistrat cel
mai mare avans, de 5,2%, in vreme ce actiunile Petrom (SNP) au consemnat o apreciere
de 1,7%. Societatile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au inregistrat
evolutii pozitive, urcand la preturile de 8,6 lei/actiune si respectiv 106,1 lei/actiune.
Evolutiile pe plus ale companiilor energetice au urcat indicele de profil BET-NG cu 2%,
peste nivelul de 316 puncte. Si Octavian Molnar, directorul executiv al firmei aradene de
brokeraj IFB Finwest, este de parere ca un eventual acrod pentru un imprumut reprezinta
un factor pozitiv pentru piata locala de capital, insa modul in care conducerea
companiilor va gestiona perioada imediat urmatoare reprezinta factorul principal de
evolutie a pretului. "Un imprumut cu FMI va atrage atentia investitorilor straini in
principal in piata locala de capital, iar acest lucru reprezinta un plus pentru aceasta. Cu
toate acestea nu ma astept la o crestere semnificativa a pietei. In ultimele sedinte am avut
parte de o stabilizare a pietei. Cei care intra acum in piata urmaresc strategii de buy and
hold, pentru ca preturile la care s-a ajuns sunt prea mici ca sa mai vinzi", a declarat
Molnar. O treime dintre români simte efectele crizei Realizat în perioada 28 ianuarie - 10
februarie pe un eşantion de 812 persoane adulte din Bucureşti şi 853 de persoane din
oraşe cu mai mult de 100.000 de locuitori, studiul a arătat că cei mai afectaţi de criză sunt
românii din provincie. Astfel, locuitorii din Brăila, Craiova, Constanţa, Ploieşti, Galaţi,
Iaşi, Cluj-Napoca, Oradea, Timişoara şi Braşov susţin în proporţie de 35,3% că sunt
afectaţi de criza financiară, spre deosebire de bucureşteni (27%). Dintre provinciali, cei
mai afectaţi se consideră brăilenii. 57% dintre repondenţi nu se tem pentru slujbele lor.
Pesimişti în acest sens sunt ploieştenii - 64,1% se tem pentru siguranţa la locul de muncă.
Nici bucureştenii nu sunt mai optimişti 41,4% dintre repondenţii din Capitală se tem că
şi-ar putea pierde serviciul. Potrivit dailybusiness, 8 din 10 bucureşteni estimează că vor
avea venituri mai mici, pe fondul crizei financiare. Astfel, mai mult de o treime (34,8%)
apreciază că veniturile le vor fi afectate "in mare masura" din aceasta cauza, 27%
estimeaza ca veniturile li se vor restrange "într-o oarecare măsură", iar 24,6% anticipează
ca impactul asupra veniturilor va fi mic. Doar 12,6% dintre bucureştenii participanţi la
scondaj cred că veniturile nu le vor fi afectate deloc.
Capitolul 4. Conditiile FMI pentru un imprumut de criza Incheierea unui acord cu Fondul
Monetar International (pentru care oficialii romani au inceput deja discutii la Washington
cu reprezentantii Fondului) ar aduce, potrivit analistilor, multiple avantaje Romaniei –
leul ar putea sa se aprecieze, ratingurile de tara s-ar putea imbunatati, investitorii si-ar
recapata increderea in economia locala si, de asemenea, Bursa ar putea resimti un efect
pozitiv. Singurele temeri ale acestora se refera insa la „costul“ imprumutului, respectiv la
conditiile stricte pe care Fondul le-ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica
bugetara si fiscala. FMI a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est – Ungaria,
Letonia, Ucraina, Belarus –,tari afectate sever de criza financiara. Totodata, FMI ar putea
acorda un imprumut de 426 milioane de euro Armeniei, fost stat sovietic, grav lovit de
criza economica si financiara internationala, potrivit AFP. Cererea va fi examinata in
cursul acestei saptamani, precizeaza sursa citata. In ceea ce priveste conditionalitatile
impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord, acestea sunt, potrivit reprezentantilor
Fondului, mult mai permisive in conditiile actuale de criza. Conform unui document de
lucru al Guvernului referitor la prevederile acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est,
principalele masuri impuse de Fond au fost reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea
veniturilor si temperarea inflatiei. Romania imprumuta 19,95 mld. euro de la FMI, UE,
Banca Mondiala si BERD. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de
schimb. Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru stabilizarea cursului
valutar, sustin oficialii. Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la
FMI, UE, Banca Mondiala si BERD in suma de 19,95 mld. euro. Jeffrey Franks, seful
misiunii FMI in Romania, sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala
a deficitului bugetar, cat si depasirea problemei deficitului de cont curent. "Cu sau fara
programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea un an dificil,
poate mai putin dificil decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist, am incredere ca
prin oferirea suportului financiar de 20 mld. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate.
Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani", a spus ieri Franks la incheierea
vizitei FMI. 4.1 Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la FMI al României
Amintirile recente ale României legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel ca si
relatia cu acesta, din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe reguli si a
tulburarilor sociale rezultate de aici. De altfel, la scurta vreme dupa aderarea la UE,
autoritatile române au fost atât de doritoare sa puna capat ultimului acord cu FMI, incât s
-au apucat sa declare cu mândrie ca tara nu mai are nevoie de acesta, dat fiind ca
indeplinirea criteriilor de aderare la UE au facut superfluu rolul FMI, o afirmatie putin
cam pripita , asa cum s-a dovedit de curând, comenteaza publicatia europeana online
Business New Europe. FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui
imprumut de pâna la 20 de miliarde de euro, cel mai mare acordat vreodata tarii,
România neputându-si permite sa refuze oferta. România , la fel ca si alte tari nou aderate
la UE, aflate acum in cautare de ajutor financiar, nu poate fi invinovatita pentru criza
financiara globala, fiind doar una din victimele acesteia. România si fratii ei sunt tari in
care bancile si companiile internationale, mai ales din Europa occidentala, au
investit zeci de miliarde de euro, fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca aceste
economii se prabusesc sub suflul crizei. Nu in ultimul rând insa, aceste tari au primit
cantitati mari de ajutor european, platit de contribuabilii europeni, asa ca a le lasa sa
moara ar insemna pierderi inca si mai mari decât cele experimentate pâna acum la nivel
mondial. Atunci când România a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie,
pentru a o ajuta sa faca fata efectelor crizei globale, Comisia Europeana a spus ca nu are
bani suficienti pentru ajutor, afirma recent presedintele Traian Basescu. Acesta este
motivul pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un imprumut gigant , la
care se adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana pentru Investitii).Motivele acestui imprumut ,
planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de FMI, sunt clare: doua
treimi din bani sunt necesari bancii centrale pentru a sustine moneda nationala, in timp ce
o treime vor ajuta la finantarea deficitului bugetar si la revigorarea creditelor si
investitiilor , conform afirmatiilor premierului Emil Boc. România este indrituita sa
extraga portii din acest imprumut pe o baza trimestriala, pe o perioada de doi ani, cu o
perioada de pauza la rambursare de doi ani, urmata de o rambursare a dobânzilor si mai
târziu a sumei imprumutate, pe o perioada de alti cinci pâna la sase ani. Desigur,
autoritatile române spera intr-un miracol economic global, ceea ce ar insemna ca nu vor
trebui sa imprumute toti cei 20 de miliarde de euro. Finantele tarii se dovedesc insa mai
proaste decât ar fi putut prognoza cineva acum un an, asa ca tara nu are nicio sansa macar
sa inceapa sa iasa din criza inainte de sfârsitul lui 2010, socoteste presedintele Basescu.
Pe scurt, fondul prognozeaza pentru România o contractie a economiei cu 34% anul
acesta, dupa noua ani consecutivi de expansiune economica, in timp ce deficitul bugetar
va depasi 4% din PIB, peste criteriile de convergenta stabilite la Maastricht pentru tarile
membre ale UE. Adevarata problema nu este in mod necesar faptul ca FMI s -a intors sau
ca românii vor duce povara rambursarii imprumutului in urmatorii ani, problema reala
fiind aceea daca FMI si UE vor avea destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai
tarii, pentru a face acest imprumut eficient. Cel mai rau lucru care se poate intâmpla este
ca România sa incaseze imprumutul fara sa implementeze politicile atât de necesare,
presupuse a ajuta tara sa evite dezastrul financiar, facându-i apoi pe cetatenii români sa
ramburseze imprumutul prin impozite. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei
Europene, a FMI si a Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intâmple si
exista destule probe care sa dovedeasca aceasta. De ce ar crede cineva ca autoritatile
române sunt capabile sa foloseasca banii din acea treime a imprumutului destinata
revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a deficitului bugetar, daca dovezile
din ultimii ani indica faptul ca guvernele anterioare au esuat la capitolul absorbtiei
fondurilor europene. Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa
foloseasca banii din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank, ultimele
doua banci ramase in proprietatea statului, in scopul de a revigora creditele. Dovezile din
ultimele doua decenii indica faptul ca, dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor in
consiliile de conducere ale bancilor din proprietatea statului, acele banci se transforma
mai devreme sau mai târziu in pusculite personale mai degraba decât in instrumente
corespunzatoare, destinate intr adevar consolidarii economiei. Indiferent de cât de buna
treaba va face Banca Nationala a României, in fruntea careia se afla Mugur Isarescu,
pentru a proteja leul de oscilatii abrupte ,
eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului. România
are acum un guvern de compromis, alcatuit dintr-o alianta laxa a celor doua cele mai mari
partide ale tarii, care pâna de curând se urau in public unul pe altul. Este vorba pe de-o
parte de democrat-liberalii care il sprijina pe Basescu si social-democratii care il critica.
Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine politica sa se destrame este acela ca
ambele partide isi folosesc fotoliile guvernamentale pentru a obtine capital din
oportunitatile existente, inainte de alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la
sfârsitul anului, comenteaza sursa citata. Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI
sunt imense atât pentru cei care care acorda imprumutul, cât si pentru cei care il primesc.
UE si FMI trebuie sa se arate mai hotarâte ca oricând in a obliga autoritatile române sa
respecte regulile acordului, in caz contrar riscând sa vada România transformându-se intr-
o gaura neagra financiara. În joc se afla mai mult decât esecul in a mentine standardele de
viata si a ajuta tara sa revina la un rating favorabil investitiilor. Esecul punerii in aplicare
a unui program economic sanatos, asociat cu un pachet de imprumut pe doi ani, ar putea
cufunda România in recesiune economica, somaj in masa si inflatie in crestere. Pentru a
depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu, iar aceasta va rasturna planurile
României de a adopta euro, punând sub semnul intrebarii chiar si calitatea sa de membru
al UE. România trebuie sa arate mai mult ca oricând destula vointa de a folosi fondurile
UE pe care nu a reusit pâna acum sa le absoarba. Aceste fonduri ar putea fi utilizate
pentru a crea locuri de munca din atât de necesarele mari proiecte de infrastructura care
nu au fost incepute. Esecul in a face acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a
nivelului de trai de la caderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu, atunci când
alimentele de baza si benzina erau rationalizate iar românii inghetau in apartamente.
Acest lucru s-a intâmplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea
imprumuturilor straine, pe care le-a folosit pentru construirea de fabrici ineficiente ,
palate si alte proiecte ample, care au produs profituri mici comparativ cu costurile
dezvoltarii lor. Acea criza si penuria de produse de baza timp de un deceniu s-au
intâmplat acum aproape o generatie in urma, insa amintirile sunt inca vii in mintea multor
români, care au iesit in strada pentru a rasturna regimul. La 20 de ani de la caderea
comunismului, românul mediu, care a inlaturat comunismul in speranta unei vieti mai
bune, ar putea sa se simta tradat si ar putea sa se intrebe ce este in realitate cu aceasta
economie de piata libera, cu greu putându-i-se reprosa acest lucru. MIŞCĂRI PE PIAŢA
SALARIILOR Pe baza informaţiilor culese din companii, consultanţii în resurse umane
anticipează domeniile care vor fi afectate de criza economică, atât sub aspectul diminuării
activităţii, cât şi al nivelurilor salariilor. La fel de convinşi sunt însă şi că vor exista
sectoare în care angajatorii vor avea nevoie de forţă de muncă şi unde vor fi nevoiţi să
crească salariile. Domenii în care scad salariile • Industria auto, componente auto, vânzări
auto • Industria producătoare de piese şi subansamble industriale • Imobiliar •
Construcţii, industria materialelor de construcţii • Bancar şi servicii financiare
• Industrii preponderent exportatoare • Consultanţă • Vânzările, în general • Producţia de
bunuri de larg consum •Funcţiile suport din companii: juridic, resurse umane, relaţii cu
clienţii, administraţie, comunicare corporatistă Domenii în care cresc salariile • Servicii
medicale • Agricultura – vânzări şi logistică • Mediu • Biotehnologie • Inginerie • Energie
• Infrastructură • Tehnologia informaţiei şi comunicării • Servicii de cercetare şi
dezvoltare • Servicii din categoria outsourcing Concluziile celor zece grupuri de lucru
tematice, impreuna cu cele mai importante solutii anticriza venite din partea oamenilor de
afaceri, indiferent de domeniul de activitate, au fost reunite intr-un document sintetic si
puse pe masa Executivului. Proiectul Guvernul Privat trece astfel in a doua faza, in care
isi propune sa asigure o platforma permanenta de comunicare si transfer de know-how
intre liderii din business si Guvern. Niciodata nu a fost mai evident decat in aceasta
perioada de criza financiara ca autoritatile au nevoie de expertiza din mediul privat si ca
businessurile depind, mai mult decat oricand, de deciziile inspirate ale guvernantilor. 5.
Bibliografie : http://www.standard.ro ziarul financiar ziarul economic ziarul cotidianul
ziarul capital www.mediafax.ro www.corporatenews.ro www.reportervirtual.ro
economie.hotnews.ro www.smartfinancial.ro www.wall-street.ro www.bitpress.ro
www.revista22.ro bataiosu.wordpress.com http://www.ziua.net
http://www.standard.ro/guvernul_privat_planul_de_afaceri_al_romaniei_pentru_depa
sirea_crizei