Cota Unica de Impozitare

Cota unică de impozitare
Fundamente teoretice
Probabil cel mai bine reprezentat model al cotei unice de impozitare a fost conceput
în Statele Unite ale Americii, fiind denumit „Hall-Rabushka flat tax”(1983-1985
HR).Acest model se bazează pe o combinaţie a taxei pe profitul agenţilor economici şi
impozitul pe salariu aduse la acelaşi nivel. Baza de impozitare a impozitului pe venit este
diferenţa dintre veniturile obţinute în urma vânzărilor, inclusiv exporturi şi plăţile
efectuate pentru cumpărarea de factori de producţie, bunuri de capital, inclusiv importuri
plus plăţi către salariaţi. Taxa pe veniturile populaţiei include orice compensaţie în
schimbul muncii prestate sau din pensii.
Ea este deci o taxă bazată pe consumul agenţilor economici, asemănătoare TVA-ului
având în plus venituri din impozitarea salariilor.
Cota unică de impozitare sub această formă (Hall-Rabushka) nu a fost însă adoptată
până acum, modelele existente fiind totuşi îndreptate în această direcţie.
Singura asemănare între diferitele modele adoptate este în fapt înlocuirea impozitării
progresive a veniturilor salariale cu un nivel unic de taxare.
Suma ce trebuie plătită are forma:
TF ( Y ) = max[ t.( Y − AF ) ,0]
unde TF (Y ) este suma ce urmează a fi prelevată din venitul salarial Y, t rata marginală
de impozitare şi AF deducerea de impozit(care variază în general funcţie de condiţia
socială a salariatului).Rata t de impozitare este de multe ori adoptată şi pentru alte tipuri
de venituri.
Ar mai trebui ţinut cont de un aspect, denumirea de cotă unică de impozitare se referă
numai la impozitul pe venitul salarial. În realitate taxarea salariilor este departe de a fi
unică, trebuind luate în considerare şi contribuţiile sociale (sănătate, şomaj, fondul de
pensie etc.), ceea ce face ca sumele finale reţinute să nu fie aceleaşi. În multe din ţările
care au adoptat sistemul unic de impozitare a salariilor, mai multe venituri sunt aduse la
buget din contribuţiile sociale. Păstrarea unui nivel ridicat al contribuţiilor sociale pare a
fi o problemă în aceste ţări. Georgia şi Rusia au efectuat reforme în acest sens după
adoptarea cotei unice.
O a doua precizare ce trebuie făcută este aceea că adoptarea cotei unice de impozitare
a fost o măsură dintr-un pachet mai larg de reforme, îndreptate în special spre o mai
eficientă administrare a taxelor.
1
Primele exemple de adoptare a cotei unice de impozitare
Prima utilizare a cotei unice de impozitare datează din anul 1842 fiind adoptată în
Marea Britanie.
Prima aplicare cu succes a impozitului unic a avut loc în Hong Kong (sistemul SAR),
unde a intrat în vigoare încă din 1947.
Acest sistem le permitea contribuabililor să aleagă între o taxare progresivă sau o
impozitare unică de 16%, având însă o gamă redusă de deduceri. Alături de alte facilităţi
fiscale, simplitatea sistemului a făcut din Hong Kong unul dintre cele mai bune medii de
afaceri din Asia.
În afara Europei cota unică de impozitare a fost adoptată în Bolivia(13% aici însă ea
este mai mult un mijloc de a întări TVA-ul), Paraguay(10%, însă la fel ca în cazul
Boliviei ea serveşte consolidării TVA-ului, contribuabilii putând deduce din sumele
plătite toate bunurile de consum, cu facturi), Guernsey şi Jerney(20%), Jamaica(25%).Ea
a mai fost adoptată de o serie de guverne din state federale, cum ar fi Alberta şi
Massachusetts.
Estonia a fost prima ţară din Europa care a adoptat cota unică, în 1994. Exemplul
Estoniei a fost urmat de Letonia, Lituania, dar şi de Rusia. De atunci, cota unică a mai
fost adoptată de state precum Serbia, Ucraina, Slovacia sau Georgia. Introducerea cotei
unice atât pe veniturile salariaţilor, cât şi pe profiturile companiilor este considerată una
dintre cele mai radicale variante de impozitare, mai ales că guvernele doresc eliminarea
dublei impozitări(dacă o companie a plătit deja impozitul pe profit de 16%, investitorii nu
ar trebui să plătească impozite pe dividendele acordate de aceasta).
Pro şi Contra
„Noile economii cu costuri si niveluri reduse de impozitare din Europa de Est
afectează creşterea economica a vechilor membri UE”.
Potrivit unui studiu publicat de institutul Adam Smith din Londra, trecerea de la mai
multe trepte de impozitare la cota unică este o reformă radicală şi trebuie introdusă cu
atenţie.
În statele cu o economie incipientă, cum era Hong Kongul în 1947, sau în fostele state
comuniste, ea a dat rezultate. În general, atunci când este sprijinită de măsuri economice
eficiente, cota unică poate crea premisele unei creşteri sănătoase, mai arată studiul
institutului londonez.
Nu toată lumea a fost încântată de noua formulă de impozitare adoptată de fostele
state comuniste. Germania, de exemplu, s-a plâns că şomajul a crescut dramatic după ce
multe companii atrase de impozitul de zero la sută pe activitate practicat de Estonia şi-au
mutat afacerile în această tara. La fel de nemulţumită este şi Finlanda, ţară vecină cu
Estonia şi recunoscută ca având un nivel mare al taxelor. Atraşi de noile perspective,
oamenii de afaceri finlandezi şi-au reorientat investiţiile în Estonia. Slovacia a fost şi ea
acuzată de concurenţă neloială şi taxe de dumping deoarece, după introducerea cotei
2
unice, această ţară a devenit mai atractivă pentru investiţii. Reducerea impozitulului pe
profi profit pentru companii va însemna, evident, mai multe fonduri care pot fi folosite
pentru dezvoltare şi pot duce la o creştere economică.
Un impozit mai mic poate determina companii străine să vină să investească în
România, însă acest criteriu este un argument în plus, nu este singurul care determină o
decizie a investitorului. Reducerea impozitului pe salarii ar trebui să încurajeze munca şi
scoaterea la suprafaţă a unor avantaje salariale mascate până acum.
"Este posibil ca acest lucru sa nu se producă însă la nivelul estimat, atâta timp cât
contribuţiile la asigurări sociale rămân la acelaşi nivel” explică analiştii. Va exista însă şi
un revers al medaliei, respectiv golul de resurse la bugetul de stat care se va face simţit
imediat după adoptarea cotei unice. De asemenea, o buna parte din banii în plus cu care
vor rămâne salariaţii, în urma micşorării impozitului pe salariu, se vor duce pe consum.
Poate cele mai fierbinţi dezbateri pe tema cotei unice au avut loc la Londra, unde o
parte dintre parlamentarii conservatori s-au declarat impresionaţi de modul în care
Estonia a profitat la maximum de pe urma faptului că, în urmă cu 11 ani, a fost prima ţară
europeana - alături de Lituania - care a simplificat sistemul fiscal. Modelul eston a fost
adoptat ulterior, în formule modificate, de Rusia (2001), Serbia si Ucraina (2003),
Slovacia (2004), Georgia şi Romania (2005). Cu toate acestea, deocamdată, doar cota
unică din ţările baltice şi Slovacia este privită cu respect şi dată drept exemplu în
capitalele occidentale.
Fără a respinge reducerea numărului de cote de impozitare, extrem de numeroase,
parlamentarii nu sunt de acord cu ipotezele enunţate de susţinătorii simplificării
sistemului fiscal britanic care spun că acestea ar încuraja plata datoriilor fiscale, ar reduce
costurile administrative ale companiilor şi ar determina o piaţă a muncii mult mai
flexibilă.
Introducerea cotei unice a fost vehiculată şi de creştin-democraţii din Germania la
începutul campaniei electorale, drept soluţie pentru întărirea economiei germane, marcată
de creşterea rapidă a deficitului bugetar. Dar, în pofida faptului că Germania are unul
dintre cele mai complicate sisteme fiscale din lume, ideea nu a prins la electorat şi, a fost
contestată făţiş de cancelarul Schröder, a fost abandonată în etapele finale ale campaniei.
În Franţa, premierul Dominique de Villepin s-a dovedit mai precaut si a anunţat reduceri
ale taxelor pe venit de pana la 3,5 miliarde euro. În condiţiile in care 10% din francezi nu
au loc de munca, doar 40% din gospodăriile ţării plătesc taxe pe venit. Guvernul vrea
acum să reducă cel mai ridicat nivel de impozitare, de la 48,09% la 40%, şi să renunţe la
două din cele şase cote de impozitare existente.
La rândul sau, ministrul spaniol al finanţelor, Petro Solbes, a abordat o atitudine
similară, fiind aşteptate o reducere a nivelului maxim de impozitare pe venit (45% in
prezent) şi renunţarea la o parte din cele cinci cote de impozitare existente.
3
4
Adoptarea cotei unice în Europa
ESTONIA
În Europa, Estonia a adoptat cota unică în 1994, ignorând recomandările Fondului
Monetar. În paralel au fost adoptate însă măsuri de disciplină fiscală strictă, s-a liberalizat
comerţul exterior şi s-a trecut pe scară largă la privatizare.
Impozitul unic de 26% l-a înlocuit pe cel progresiv de 16-33%, transformând radical
economia, încurajând acumularea de capital, creşterea productivităţii, creşterea salariilor
şi crearea de noi locuri de muncă. Specificul acestei ţări îl constituie însă netaxarea
profiturilor nedistribuite.
Ulterior, pentru a păstra competitivitatea, autorităţile estoniene au stabilit prin lege
scăderea impozitului de la 26 la 20%, până în 2009.
PIB-ul pe locuitor a crescut de la 2400 la 3600 EEK, deşi trebuie menţionat că aportul
mai mare la această creştere l-a avut inflaţia.
LITUANIA
Exemplul Estoniei a fost urmat şi de Lituania, care a fixat în 1994 cota unică de
impozitare la 33%, deşi taxa pe profitul firmelor a rămas la valoarea de 29%.Presiunea
ţărilor vecine a determinat reducerea taxei unice la 15%, taxa pe profit rămânând
neschimbată. S-a trecut la o taxă pe valoarea adăugată de 18%, iar accizele pe benzină,
motorină şi bere au fost ridicate în intervalul 1994-1995.Câştigurile obţinute de pe urma
taxei pe venit aplicată populaţiei au crescut, însă au scăzut cele din impozitul pe profitul
firmelor.
LETONIA
Cota unică de impozitare a fost introdusă în 1997, fiind stabilită la 25%.Înainte de
aceasta Letonia avea o rată de impozitare particulară, în cadrul căreia rata de impozitare
scădea pe măsura creşterii venitului, de la 25% la venituri mai mici la 10% în cazul
veniturilor mai mari. Acest fapt a condus la o creştere a sumelor datorate statului sub
forma impozitului pe salarii(în principal asupra salariile foarte mari).
Taxa pe profitul firmelor era de 25% şi înainte de reforma fiscală, însă ea a fost
coborâtă între timp la nivelul de 15%, ca urmare a presiunii exercitate de reformele
realizate în celelalte state baltice. În acelaşi timp a fost redus şi numărul de excepţii de la
plata impozitelor, precum şi deducerile din impozite(atât din venitul personal cât şi din
cel pe profitul firmelor).Acest fapt a condus fireşte la o creştere a încasărilor la buget.
4
RUSIA
Cel mai spectaculos exemplu este însă cel al Rusiei. În 2001, Vladimir Putin a
surprins pe toată lumea cu o cotă unică de impozitare de 13%, abandonând astfel
sistemul progresiv de impozitare care prevedea cote de 12%, 20% şi 30% pentru venitul
personal. Nivelul real de taxare a crescut însă destul de puţin. Interesant este însă faptul
că deducerile scad pe măsură ce creşte suma impozitată, deci taxa nu este cu adevărat
unică decât după nivelul la care deducerile se opresc.
S-a trecut însă rapid la o serie de măsuri de natură fiscală precum:
• mărirea bazei de impozitare pentru taxa pe venitul personal, între care se numără
şi eliminarea excepţiei de impozitare în cazul militarilor;
• mărirea impozitului pe dividente de la 15% la 30;
• o schimbare privind structura TVA-ului, fiind eliminate şi aici o serie de excepţii
şi introducându-se un impozit asupra activităţilor individuale.
• Introducerea accizelor asupra motorinei şi creşterea majoră a celor asupra
tutunului şi petrolului(care s-a dublat în termeni nominali).
• Îmbunătăţirea sistemului de încasare a taxelor.
La un an de la instaurarea acestor măsuri veniturile din încasarea taxei pe profit
personal a crescut cu cca. 25% în termeni reali.
La 4 ani de la adoptarea acestei măsuri, veniturile statului din impozitele plătite de
contribuabili erau duble. Această creştere, spun specialiştii, se datorează scăderii
evaziunii fiscale şi faptului că oamenii sunt stimulaţi să muncească mai mult, să
economisească şi să investească.
SLOVACIA
Slovacia a introdus o serie de reforme în domeniul fiscalităţii în anul 1994, între care
se numără şi adoptarea unei cote unice de 19% atât pentru impozitarea venitului personal
şi a celui pe profitul agenţilor economici, cât şi pentru TVA. Această cotă unică a înlocuit
un sistem progresiv având 5 trepte, de la 10% la 38%, la care se adăugau alte 5 rate de
impozitare pentru anumite categorii de venituri. Deducerile din impozitul pe salarii
atingeau până la 60% din salariu(de la 38760SK la 80832SK), iar deducerile pe salariul
soţului/soţiei au crescut de la 12000SK la acelaşi nivel. Deducerile de impozit pe salariu
pentru copii au fost înlocuite cu sume fixe.
Reducerea taxei pe profitul agenţilor economici de la 25% la 19% a favorizat
acumularea de capital.
De asemenea a fost eliminată taxa de 15% pe dividente, dar şi cea pe moştenire şi
cadouri.
Reforma a atins şi baza de impozitare a veniturilor salariaţiilor, fiind eliminate cu
acest prilej o serie de excepţii de la impozitare, cum ar fi deduceri pentru veniturile din
dobânzile bancare, contribuţiile la fonduri private de pensii şi excepţiile pentru militari şi
judecători.
Şi impozitul pe profitul agenţilor economici a suferit modificări structurale. Astfel au
fost eliminate o serie de privilegii pentru firmele nou înfiinţate, au fost stabilite noi limite
5
privind deductibilitatea donaţiilor şi au fost stabilite reguli mai severe privind constituirea
provizioanelor şi a rezervelor.
Taxa agregată de securitate socială a fost redusă de la 51% la 48,6% .
Au avut însă loc şi reforme indirecte, cum ar fi
• unificarea cotei TVA care avea valoarea de 20% pentru majoritatea
bunurilor şi 14% pentru produse alimentare la cota de 19%;
• creşterea accizelor pentru a le aduce la cotele practicate în UE.
Poate cel mai important aspect este însă cel legat de măsurile luate pentru creşterea
eficienţei muncii, prin reducerea beneficiilor din afara ariei de lucru, prin stimularea
angajărilor, dar şi prin reducerea taxei pentru persoanele care depăşesc data de
pensionare(dată care s-a prelungit începând cu această perioadă).
Un aspect îmbucurător a fost adoptarea cu 1 an înainte de apariţia cotei unice a unei
noi legi privind forţa de muncă. Aceasta prevedea printre altele o creştere a flexibilităţii
pieţei de muncă prin posibilitatea de a prelungi nelimitat acordurile de muncă pe perioadă
limitată.
Efectele reformei au fost o scădere a sumelor încasate din impozitul pe venitul
populaţiei cu 0,7% din PIB(faţă de 1,2% prognozata autorităţilor) şi
o scădere a sumelor încasate la buget din impozitul pe profitul agenţilor economici şi
din asigurările sociale cu 0,4% respectiv 1,5% din PIB.
Aceste scăderi au fost însă compensate prin sumele suplimentare încasate din taxele
indirecte(în special TVA).
MACEDONIA
Macedonia este ultimul stat care doreşte implementarea unui sistem de impozitare
unic.
Guvernul speră să stimuleze investiţiile străine prin reducerea semnificativă a
impozitelor.
Conform promisiunilor electorale, guvernul a introdus un impozit unic de 12% pe
venitul persoanelor fizice şi profitul companiilor. În prezent sunt în vigoare cote
progresive de impozitare a venitului personal -- 15%, 18% şi 24%. Impozitul pe profit
este de 15%, impozitul pe proprietate este de 3%, iar TVA este de 15%.
Autorităţile declară că intenţionează să meargă şi mai departe, reducând impozitul
unic la 10% în 2008.
Cu toate acestea, guvernul va fi presat să impună disciplina fiscală, dată fiind
scăderea potenţială a veniturilor la buget.
Pentru 2007, guvernatorul Băncii Naţionale Petar Gosev preconizează o inflaţie de
3%, rate de schimb valutar stabile şi o creştere a rezervei de valută de până la 1,7
miliarde USD.
Serbia
Trebuie făcută o precizare privind un alt stat european, anume Serbia. Această ţară
este uneori inclusă în rândul celor care au adoptat cota unică. Într-adevăr impozitarea
6
salariilor se face folosind o cotă unică, însă se mai aplică o taxă asupra veniturilor totale
ce depăşesc un anumit prag, ceea ce face ca veniturile să fie impozitate de două ori.În
realitate însă sistemul a funcţionat ca unul având cotă unică pentru că pragul de venit era
unul destul de ridicat(deşi în Iulie 2006 el a fost coborât în mod substanţial).Însă acest
sistem de impozitare nu corespunde definiţiei date.
În fine, în 2003, modelul s-a extins şi mai mult în Europa. Mai întâi, Serbia a votat o
cotă unică de 14% impozit pe veniturile personale şi pe profit. A urmat Ucraina, cu 13%
şi apoi Slovacia, cu o cotă de 19%.
Diferenţe
Primul val de state(cele baltice) au optat pentru o cotă unică de impozitare apropiată
de limita superioară fostelor cote progresive, în timp ce al doilea val, începând cu Rusia
s-au orientat spre o impozitare apropiată de limita inferioară a acesteia(excepţie fiind
România care are o cotă sub limită).
7
COTA UNICĂ DE IMPOZITARE
Anul Cota Impozitul Impozitul Efect asupra PIB
adoptă progres pe pe
rii ivă venitul profitul
(%) person firmelo
al r
Estonia 1994 16-33 26% 26% Creştere moderată
Lituania 1994 18-33 33% 29% Creştere
substanţială
Letonia 1997 25 şi 10 25% 25% Uşoară reducere
Rusia 2001 12-30 13% 37% Creştere moderată
Slovacia 2004 10-38 19% 19% Creştere
substanţială
România 2005 18-40 16% 16% Creştere
Mai există şi alte diferenţe notabile, cum ar fi cea între ţări precum Estonia, Letonia,
Slovacia şi România care au acelaşi procent atât pentru impozitul pe venitul salarial cât şi
pentru cel pe impozitul pe profitul firmelor. Avantajul acestei abordări este că elimină
distorsiunile fiscale create prin posibilitatea de a alege între o activitate individuală sau în
cadrul unei firme, avantaj valabil însă atâta timp cât câştigurile din dividende şi
investiţiile de capital rămân netaxate. Acest lucru este respectat în aceste ţări cu excepţia
României care după adoptarea taxei unice nu a renunţat la aceste impozite.
Se observă de asemenea diferenţe în ceea ce priveşte taxa pe profitul firmelor, aceasta
având valori diferite faţă de impozitul pe salariu: ţările din primul val preferând o
impozitare sub nivelul impozitului pe salariu, în timp ce ţările din al doilea val au o
stabilit acest nivel mai sus. Acestea din urmă au păstrat şi impozitul pe dividende.
Lucrurile sunt însă clare în cazul Estoniei şi al Letoniei. Prima a eliminat această
taxă, preferând să impoziteze dividendele la nivelul cotei unice iar a doua a coborât
nivelul de impozitare sub nivelul impozitului pe salariu.
Slovacia este singura ţară care a aliniat şi TVA-ul la nivelul cotei unice, deşi se pare
că este doar o coincidenţă, acesta fiind nivelul necesar pentru a menţine încasările la
nivelul dorit după eliminarea celor două nivele ale TVA-ului.
În ceea ce priveşte taxarea veniturilor din capital, se observă de asemenea abordări
diferite, ţările din primul val preferând o taxare la nivelul sau aproape de cota unică. Între
acestea Estonia şi Letonia au nivelul de impozitare sub nivelul cotei. Din această
perspectivă abordarea seamănă cu cea folosită în ţările nordice(DIT-Dual Income
Tax),unde impozitarea veniturilor din capital se făcea folosind un nivel unic, însă în
cazul impozitului pe salariu se aplica o cotă progresivă. Diferenţa faţă de DIT este că nu
s-a urmărit o distincţie clară între impozitarea veniturilor salariale şi cea a capitalului.
În al doilea val se observă o preocupare pentru deducerile de impozit, ele fiind mai
mari decât în cazul ţărilor din primul val(excepţie făcând Georgia unde ele lipsesc).
Componenţa veniturilor din taxe înainte si după introducerea cotei unice de
impozitare(% din PIB).
8
Impozit pe salariu Impozit pe profit Taxe indirecte
Înainte de După Înainte de După Înainte de După
reformă reformă reformă reformă reformă reformă
Estonia 8,5 8,1 4,8 3,5 11,1 13,3
Georgia 2,7 2,5 1,6 1,9 8,1 11,0
1
Letonia 5,4 5,6 2,0 2,4 12,6 12,52
Lituania 5,0 5,4 5,3 2,5 6,2 6,1
România 3,0 2,3 2,7 2,4 10,9 10,2
Rusia 2,4 2,9 5,5 5,8 8,6 9,9
Slovacia 3,3 2,6 2,8 2,4 9,8 11,4
Ucraina 5,1 3,8 5,0 4,7 8,8 8,6
Media 4,4 4,1 3,7 3,2 9,4 10,5
neponderată
Asemănări
Se observă prezenţa unor elemente recurente în politica fiscală a acestor ţări:
Exceptând Georgia şi Letonia s-a observat o creştere a deducerilor pe impozitul salarial,
pentru a contracara posibile efecte negative ale cotei unice asupra celor cu venituri
salariale nu foarte mari.
Reforma ce a însoţit adoptarea cotei unice a însemnat şi eliminarea sau reducerea unor
categorii scutite de la plata impozitului.
Cu excepţia unor state precum Lituania şi Letonia(care au adoptat o cotă de impozitare
apropiată de limita superioară a cotei progresive de impozitare), dar şi Rusia(prin
adoptarea unei taxe suplimentare) toate celelalte s-au confruntat cu o scădere a
veniturilor încasate din impozitul pe salariu. Creşterea numărului de salariaţi(prin
atragerea lor din economia subterană) sau a productivităţii se pare că nu a fost
suficient pentru contrabalansarea efectelor create de scăderea veniturilor şi creşterea
deducerilor.
După adoptarea cotei a continuat procesul de scădere a ratei de impozitare pentru profitul
firmelor.
În Slovacia, Rusia şi Georgia statul şi-a diminuat contribuţia socială, prin deduceri şi
subvenţii.
Majoritatea ţărilor care au adoptat cota unică au ridicat nivelul taxelor indirecte şi a
accizelor, ceea ce a dus la o creştere substanţială a veniturilor din aceste surse.
1
Include numai TVA
2
Conform IMF
9
ROMANIA
Guvernul român a ales pentru introducerea cotei unice de impozitare un moment care
a coincis cu schimbări importante ale politicilor economice, astfel încât implementarea
acestei decizii s-a dovedit mai dificilă pentru România decât pentru alte state din fostul
bloc comunist. Temerile principale erau legate de posibilitatea ca micşorarea impozitelor
să mărească ritmul de creştere economică, de peste 8% în 2004, până la un nivel greu de
ţinut sub control. În acest timp Fondul Monetar International (FMI) susţinea că, în cazul
României, care a reuşit abia în 2004 să coboare inflaţia sub plafonul de 10%, pentru
prima dată în aproape 15 ani, stabilitatea economiei trebuie sa fie obiectivul primordial
pentru investitorii străini decât nivelul fiscalităţii. Executivul estima că pierderile
înregistrate de veniturile bugetare nu vor depăşi 1% din PIB, nivel destul de
"conservator" potrivit Reuters, având în vedere că în Slovacia introducerea cotei unice de
19% a atras, încă din primul an, fonduri mai mari la bugetul de stat. A fost făcută
recomandarea ca România să adopte o serie de măsuri de eliminare a unor legi ineficiente
şi a evaziunii fiscale.
2004 2005(vechi) 2005(nou)

Cota standard de impozit pe 25% 19% 16%
profit
Impozitarea 1,5% 1,5% 3%
microîntreprinderilor
Impozitul pe venit 18%-40% 14%-38% 16%
Impozit pe dividende- 5% 10% 10%
persoane fizice
Contribuţii la Asigurări 31,5% 29,5% 31,5%
Sociale(plafonat)
Asigurarea de accidente de 0,5% 0,5%-4% 0,5%-4%
muncă şi boli profesionale
Salariul mediu pe economie 7682000 9211000 9211000
Salariul minim pe economie 2800000 3100000 3100000
Reforma fiscală în Romania

Cota standard de impozit pe profit
Începând cu 1 ianuarie 2005, cota standard de impozitare care se aplică asupra
profitului impozabil se reduce de la 25% la 16%.
10
Impozitul pe venitul microîntreprinderilor
Începând cu 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe profitul microîntreprinderilor creşte de

la 1,5% la 3%.Microîntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe profit începând
cu anul fiscal următor.
Impozitul pe venit
Grila de impozitare a fost înlocuită cu o cotă unică de impozit de 16%.Aceasta se
aplică următoarelor veniturilor :
Salarii
Activităţi independente
Cedarea folosinţei bunurilor
Pensii
Activităţi agricole
Premii
Alte surse
Ea nu se aplică veniturilor din investiţii şi din jocurile de noroc.
Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit anuală dacă:
obţin numai venituri din salarii pentru activitate desfăşurată în România.
Obţin numai venituri din investiţii, pensii, activităţi agricole, premii şi jocuri de noroc sau
din altă sursă, a căror impunere este finală.
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei de până la 2% din impozitul pe venitul anual
pentru sponsorizarea entităţilor non-profit;calcularea, reţinerea şi virarea acestei
sume va fi făcută de către organul fiscal competent(metodologia fiind stabilită prin
ordin al Ministerului Finanţelor).
Venituri din salarii

Noile deduceri personale se acordă diferenţiat, funcţie de venitul lunar brut şi de
numărul de persoane în întreţinerea contribuabilului, după cum urmează:
Contribuabilii care au un venit de până la 10.000.000 ROL(1.000 RON) lunar beneficiază
de deduceri ce variază între 2.500.000 ROL (250 RON) şi 6.500.000 ROL (650
RON)
Contribuabilii care au un venit lunar brut între 10.000.001 ROL şi 30.000.0000
ROL(3.000 RON) beneficiază de deduceri personale degresive.
Contribuabilii cu un venit lunar brut mai mare de 30.000.000 ROL(3.000 RON) nu
beneficiază de deduceri personale la calculul impozitului pe venit.
La funcţia de bază, impozitul lunar se calculează prin deducerea din venitul brut a:
Contribuţiilor obligatorii aferente unei luni
Deducerile personale acordate (dacă este cazul)
Cotizaţiei sindicale lunare
Contribuţiei la schemele facultative de pensii ocupaţionale(în limita a 200€ anual).
În celelalte cazuri , impozitul lunar se calculează prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii pe fiecare loc de realizare a venitului.
11
Venituri din activităţi independente
Venitul anual din drepturi de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din
venitul brut a unei cote de 40% reprezentând cheltuieli deductibile (anterior
60%).Cota este de 50% pentru lucrări de artă monumentală.
Pentru următoarele categorii de venituri se reţine la sursă în momentul plăţii impozitului
anticipat de 10% :
venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie.
Venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat
comercial.
Venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate
potrivit Codului Civil .
Venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară.
Stabilirea venitului net anual impozabil se face, de către organul fiscal pe baza declaraţiei
de venit şi a declaraţiilor speciale care trebuie depuse până la 15 mai a anului
următor obţinerii veniturilor.
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea unei cote de cheltuieli de 25% din venitul
brut.
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor din străinătate nu se impozitează în România.
Venituri din pensii
Impozitul pentru veniturile din pensii se calculează prin aplicarea unei cote de 16%
asupra venitului impozabil, impozitul astfel calculat şi reţinut fiind final .
Sun impozabile doar veniturile din pensii ce depăşesc suma de 9.000.000 ROL
(900RON)/lună.
Venituri din premii
Impozitul aferent veniturilor din premii se reţine la sursă şi se calculează prin aplicarea
unei cote de 16% asupra venitului ce depăşeşte suma de 800 RON.
Venituri din investiţii
Impozitarea veniturilor din investiţii se face diferenţiat, în funcţie de natura venitului,

după cum urmează:
Veniturile din dividende se vor impozita cu o cotă de 10%.
Pentru veniturile din dobânzi, impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% din
suma acestora.
Veniturile din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de
valută la termen, vor fi impozitate prin aplicarea unei cote de 10%.
12
Impozitele pe veniturile din investiţii se reţin la sursă şi sunt finale.
Veniturile din investiţii obţinute în străinătate de rezidenţi români se supun impozitării în
România şi trebuie declarate până la 15 mai a anului următor celui de realizare a
venitului.
Venituri din jocuri de noroc
Impozitul aferent veniturilor din jocuri de noroc se reţin la sursă şi se calculează prin
aplicarea unei cote de 20% asupra venitului brut.
Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozitul final.
Contribuţii la Asigurările Sociale
Se revine la cota stabilită pentru 2004 de contribuţie la asigurările sociale. Aceasta este
de :
31,5% pentru condiţii normale de muncă
36,5% pentru condiţii deosebite de muncă
41,5% pentru condiţii speciale de muncă
Baza pe care se calculează contribuţia de asigurări sociale este plafonată la nivelul a
cinci salarii medii brute pe economie.
Alte prevederi
Salariul mediu brut
Nivelul salariului mediu brut pe economie folosit la calculul plafonat al contribuţiei de

asigurări sociale a fost stabilit la 921.1 RON.
Salariul minim
Nivelul salariului minim brut pe economie a fost stabilit la 310 RON
Asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale
Începând cu 1 ianuarie 2005, cota de contribuţie pentru asigurările de accidente de

muncă şi boli profesionale va fi stabilită în funcţie de riscuri, pe sectoare economice, între
limitele 0,5%-4%(conform normelor metodologice ale Legii 346-2002).
Efecte ale adoptării cotei unice asupra economiei
13
Potrivit Fondului Monetar Internaţional, introducerea în România la începutul anului
trecut a impozitului de 16% a dus la scăderea, în 2005, cu 1% din PIB a sumelor obţinute
din impozitarea personale şi ale firmelor.
După adoptarea cotei unice, ponderea deţinută de impozitul pe venit în
formarea Produsului Intern Brut a scăzut de la 3% din PIB în anul 2004, la 2,3% din
PIB în 2005, iar cea a impozitului pe profit s-a redus la 2,4% din PIB, în 2005, faţă de
2,7%, în 2004.
Prin eliminarea impozitării progresive şi introducerea cotei unice, bugetul a pierdut,
în 2005, aproximativ 1 miliard de euro. Din acesta, 700 de milioane de euro s-au dus la
persoanele fizice, iar 300, la corporaţii.
Acelaşi studiului realizat FMI,evidenţiază că procentajul deţinut de veniturile din
impozite indirecte s-a majorat, anul trecut, cu 0,7 puncte procentuale, la 10,9% din PIB,
ceea ce a echilibrat pierderile de la celelalte capitole. Totodată, cele două cote ale Taxei
pe Valoarea Adăugată (TVA), de 19%, respectiv 9% în cazul cotei reduse, nu au fost
majorate, dar au fost operate creşteri pentru o serie de accize, iar unele servicii exceptate
de la plata TVA au fost retrase din această categorie.
Se pare că lucrurile nu sunt stau chiar bine: cota unică nu a dus la un avans substanţial
al veniturilor bugetare, ci la creşterea consumului şi implicit a dus la creşterea deficitului
de cont curent. În luna noiembrie 2005 consumul populaţiei crescuse cu 4,9%, ajungând
la 20,8% din PIB. Această situaţie a fost favorizată şi de scăderea atractivităţii
principalelor instrumente de economisire, dinamica anuală a acestora scăzând în termeni
reali de la 10,3% la 4,9% în 2005.
În noiembrie 2006 motorul expansiunii economiei a fost tot consumul populaţiei,
având o viteză de creştere de 11,5%, cu un consum final de 12,7%.
Agenţii economici
În anul 2005 profitul majorităţii societăţilor comerciale autohtone a scăzut sau a
rămas neschimbat faţă de 2004,conform unui sondaj efectuat de GEA(Grupul de
Economie Aplicată). Astfel în 2005, 43 % din firme au raportat un profit mai scăzut, în
timp ce în cazul a 11,7% profitul a rămas neschimbat faţă de 2004.
Pe ansamblul anului 2005 s-a constatat o egalitate între firmele care au reuşit
creşterea profitului şi cele care au înregistrat scăderea profitului.
Astfel, anul 2005, în cazul a 50,8% din firmele care au răspuns chestionarului GEA
numărul salariaţilor a scăzut, pentru 20,3% rămânând neschimbat.
Salariaţii
După primele două luni de aplicare a impozitului în cota unică, câştigurile salariale
medii brute au crescut, pe total economie, cu 17,9%. Această majorare de câştiguri este
inferioară celei înregistrate în aceeaşi perioadă din 2004.
Specialiştii în prognoză recunosc existenţa în economie a unei ponderi mai mari decât
se anticipase a salariilor negociate net şi în valută.
14
Măsura liberală a introducerii cotei unice are şi efecte sociale. Discrepanţa dintre
venituri a scăzut. Media, însă, a rămas aceeaşi. Românii nu primesc nimic în plus la
salariu. Numărul salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă a crescut, în
primele două luni ale lui 2005, cu 100.000, conform datelor publicate de Institutul
Naţional de Statistică. La sfârşitul lunii februarie 2005 erau înregistraţi 4,5 milioane de
salariaţi, faţă de o constantă de 4,4 milioane anul trecut. Noii angajaţi nu provin din
rândul şomerilor, al căror număr a rămas relativ constant - jumătate de milion.
Unul dintre principalele motive pentru care guvernul a introdus cota de impozitare de
16% îl reprezintă reducerea ponderii muncii la negru. Potrivit estimărilor CNP, numărul
românilor care activează în economia „ascunsă’’ , se ridica la aproape un milion în 2004.
Şi o altă concluzie a CNP: în România peste un milion de persoane cu vârsta de peste 64
de ani intră in categoria persoanelor ocupate.
La nivelul salariilor, în schimb, cota unică nu s-a resimţit aproape deloc. În ianuarie
2005 s-a consemnat o creştere medie de 5%, cauzată în cea mai mare parte de acordarea
de prime în sectorul bugetar. În februarie, însă, salariul mediu net a scăzut cu 7%
întorcându-se la nivelul mediu din ultimele luni ale anului trecut. În mod surprinzător, pe
categorii, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în cazul salariilor mici, asupra cărora cota
unică a avut o influenţă redusă. Media salariilor mari, în schimb, a rămas aceeaşi. Privaţii
n-au crescut salariile decât moderat în scopul menţinerii competitivităţii.
Dintr-o analiză a CNP rezultă că banii câştigaţi în plus din cota unică au mers în mai
mică măsură spre consum şi s-au reflectat mai mult în economisire. Decalajul dintre
creşterile salariale şi dinamica vânzărilor de bunuri si servicii către populaţie din primele
două luni ale anului 2005 argumentează faptul că o buna parte din creşterea salarială s-a
regăsit în economisire. La 28 februarie 2005 economiile populaţiei au fost cu 41,6f% mai
mari fata de 29 februarie 2004, ceea ce in termeni reali a reprezentat o crestere de 30%
(comparativ cu salariul real care s-a majorat cu doar 14,1%).
Creşterea accizelor, soluţia "compensatorie"

Unul dintre "efectele secundare" ale introducerii cotei unice de impozitare reiese din
încercările autorităţilor de a acoperi găurile de la buget prin majorarea accizelor, o
practică de altfel curentă în ţările care au adoptat cota unică de impozitare. Ea va conduce
însă implicit la creşterea preţurilor la utilităţi, măsură care indirect se răsfrânge asupra
societăţilor comerciale, dar şi a populaţiei. Ministerul Finanţelor a majorat, începând cu 1
iulie 2006, accizele la energie electrică, gaze naturale şi la benzina cu plumb, dar şi la
ţigări şi alcool etilic. Efectele creşterii nivelului de accizare la produsele amintite au avut
drept efect creşterea preţurilor la alimente, înregistrându-se scumpiri în toate sectoarele
industriale, de la mobilă la construcţii şi îngrăşăminte.
Estimările guvernamentale
Guvernul, prin Comisia Naţională de Prognoză, spune că economia a răspuns
favorabil la măsurile de relaxare fiscală.
Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe-bănci din Camera
Deputaţilor:
"În 2005 veniturile la buget dsin impozit pe venit şi pe profit au scăzut, dar, până la
15
sfârşitul anului 2008 veniturile se vor dubla", apreciind astfel că efectele benefice ale
introducerii cotei unice se vor vedea în timp”.
Varujan Vosganian apreciază astfel că veniturile la buget vor creşte, până în 2007, la
11,8 miliarde lei, iar până la sfârşitul anului 2008, nivelul acestora aproape că se va
dubla, comparativ cu 2004. În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor Publice susţine că
veniturile din impozitul pe profit se vor majora de la 2,5% din PIB în 2008, la 2,8% din
PIB în 2010.
Analiza datelor preluate din bilanţurile contabile centralizate de MFP arată că politica
de relaxare fiscală a avut încă din primul an un efect pozitiv major asupra performanţelor
economico - financiare ale firmelor, precum şi o îmbunătăţire a viabilităţii agenţilor
economici. În sinteză pot fi evidenţiate următoarele caracteristici:
• îmbunătăţirea ratelor efective de impozitare, prin reducerea decalajului dintre
rata legală şi rata efectivă; pentru prima dată în istorie, rata de impozitare
realizată a fost peste rata legală;
• îmbunătăţirea ratei profitabilităţii, deşi intensificarea procesului de modernizare

şi retehnologizare, inclusiv prin investiţii bazate pe creditare au majorat
cheltuielile societăţilor comerciale;
• creşterea profitului societăţilor comerciale (+9,3% pe ansamblul economiei)

concomitent cu diminuarea cu 3% a pierderilor;
• întărirea disciplinei financiare şi reducerea arieratelor prin adoptarea unor

măsuri legislative în scopul creşterii capacităţii administrative a autorităţii
fiscale şi creşterii gradului de colectare a creanţelor fiscale;
• menţinerea gradului de îndatorare în condiţiile creşterii fondurilor rămase la

dispoziţia societăţilor, prin reducerea impozitului pe profit, ceea ce a făcut
posibil să crească cheltuielile cu investiţiile (6,6% în termeni reali a
cheltuielilor cu echipamentele);
Introducerea cotei unice a condus la o îmbunătăţire a ratelor efective de

impozitare. Pentru exemplificare s-au folosit trei rate, respectiv rata standard, prevăzută
de lege, rata efectivă calculată din bilanţurile contabile pe baza impozitului datorat, şi rata
realizată, calculată pe baza impozitului colectat la bugetul general consolidat.
Conform bilanţurilor contabile ale agenţilor economici, în anul 2005, ca urmare a
introducerii cotei reduse de impozit pe profit, decalajul dintre rata legală şi rata efectivă,
s-a îmbunătăţit ajungând la doar 0,4 puncte procentuale.
Totodată, sugestiv pentru efectul cotei unice, încă din primul an de aplicare, este că
reducerea fiscalităţii a îmbunătăţit starea financiară a societăţilor. Acestea au putut astfel
să-şi achite într-o proporţie mai mare obligaţiile şi chiar o parte din restanţele din anii
anteriori. Ca urmare, pentru prima dată în istorie rata de impozitare realizată a fost
peste rata legală, ilustrând faptul că societăţile comerciale au dorit şi au avut
disponibilităţi pentru a-şi achita pe lângă obligaţiile curente şi pe cele restante.
Un al doilea efect major l-a constituit îmbunătăţirea profitabilităţii, privită atât prin
prisma mărimii profitului cât mai ales pe baza ratei profitabilităţii.
16
În anul 2005 profitul realizat în economie a fost cu 9,3% peste cel din anul 2004
şi a provenit în cea mai mare parte din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii unde
creşterea de profit a fost cu 32% peste nivelul din anul 2004. Spre deosebire de acestea,
microîntreprinderile, pe fondul reducerii cifrei de afaceri, au realizat un profit cu 19%
mai mic decât în anul 2004. Dar această reducere este inferioară celei înregistrate în cazul
cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă, prin raportare la cifra de afaceri, că starea de
profitabilite s-a îmbunătăţit.
În anul 2005, ponderea profitului obţinut de microîntreprinderi în cifra de afaceri a
fost de 31% faţă de 24,5% în anul 2004.
Totuşi rezultatele microîntreprinderilor trebuie analizate în contextul specific al
anului 2005, când schimbarea sistemului fiscal a modificat structura acestei categorii de
contribuabili.
Astfel, datorită modificării Codului fiscal, cota de impozitare pentru
microîntreprinderi începând cu anul 2005 a crescut de la 1,5% la 3% din cifra de afaceri,
ceea ce a făcut ca un număr important dintre acestea să prefere avantajul cotei
unice de 16% aplicat profitului brut.
În acelaşi timp, microîntreprinderile cu cifră de afaceri apropiate de pragul de
100.000 euro, prin dezvoltarea activităţii, au trecut în grupa societăţilor mici şi mijlocii.
Din aceste considerente în anul 2005 numărul microîntreprinderilor care au rămas cu
regimul de impozitare în funcţie de cifra de afaceri s-a redus cu 24% (peste 62 mii
întreprinderi).
Creşterea profitului s-a realizat concomitent cu reducerea pierderilor cu 3%, ceea ce a
însemnat pe ansamblul economiei o majorare a profitului net cu 15,2%. Ca urmare rata
profitabilităţii (profit net/cifră de afaceri) a cunoscut o uşoară ameliorare, de la 5,67% în
anul 2004 la 5,73% în anul 2005.
Dacă din analiză se exclud microîntreprinderile – care, în principal din motive de
translatare în grupa IMM-urilor şi-au redus profitul net – evoluţia pozitivă a
profitabilităţii este şi mai pregnantă. Dacă ne referim la societăţile mari şi
întreprinderile mici şi mijlocii împreună rata profitabilităţii a cunoscut o majorare
cu 0,4 puncte procentuale:
Creşterea ratelor de profitabilitate este evidentă atât în cadrul proprietăţii private, cât
şi în cea mixtă. In cadrul proprietăţii de stat s-a ajuns la o rată de profitabilitate de 3,5%,
pe seama creşterii profitabilităţii la societăţile mari (3,8%), dar şi a scăderii ratei negative
de profitabilitate la societăţile mici şi mijlocii (-1,2%, comparativ cu -4,3% în anul 2004).
Această tendinţă s-a păstrat şi în cadrul proprietăţii mixte. In ceea ce priveşte sectorul
privat, deşi acesta înregistrează cea mai mare rată de profitabilitate (6,1%), mult
peste cea înregistrată în celelalte societăţi comerciale cu altă formă de capital social,
totuşi aceasta a fost uşor în scădere.
Aceste rezultate sunt cu atât mai semnificative cu cât în anul 2005 contextul intern şi
internaţional în care şi-au desfăşurat activitatea întreprinderile româneşti, nu a fost
favorabil, inducând costuri suplimentare care nu au putut fi în totalitate compensate prin
productivitate şi eficienţă.
Astfel, cheltuielile de producţie ale agenţilor economici au înregistrat un ritm de
creştere apropiat de cel al cifrei de afaceri (13,4% faţă de 14,1%). Dintre acestea
creşterile cele mai mari s-au înregistrat la cheltuielile de personal, respectiv cu 17,5%.
17
In susţinerea scăderii arieratelor a fost luat în calcul impactul legislativ, administrativ
şi nu în ultimul rând modificarea poziţiei financiare a agenţilor economici, ca urmare a
reducerii cotei de impozit pe profit. Astfel, pe lângă relaxarea fiscală, implementarea
unor măsuri de ordin legislativ şi administrativ, au făcut posibilă reducerea arieratelor,
printre acestea:
• considerarea evaziunii fiscale drept infracţiune economico - financiară şi

pedepsirea ei ca atare;
• asigurarea transparenţei în mediul de afaceri prin publicarea listei
contribuabililor mici, mijlocii şi mari, care înregistrează obligaţii restante;
• creşterea capacităţii de administrare fiscală, prin eliminarea practicilor de scutire
şi reeşalonare a datoriilor;
• continuarea acţiunilor de executare silită, declanşarea procedurii de
insolvabilitate.
18
Aceste măsuri implementate în anul 2005 într-un ritm accelerat a făcut posibil ca
arieratele să se reducă ca pondere în PIB, şi să nu mai constituie o presiune constantă
asupra cererii agregate, inflaţiei şi contului curent.
Imbunătăţirea viabilităţii firmelor româneşti este ilustrată şi de îmbunătăţirea
gradului de îndatorare a agenţilor economici, chiar dacă acesta continuă să se situeze la
un nivel încă ridicat. Gradul de îndatorare, exprimat prin ponderea datoriilor în cifra de
afaceri a fost în anul 2005 la acelaşi nivel cu cel din 2004, respectiv 68,8%, faţă de 68,7%
în anul precedent. Menţinerea gradului de îndatorare de la un an la altul, deşi la un nivel
încă ridicat, este totuşi un fenomen pozitiv, în condiţiile în care, deşi s-au angajat multe
cheltuieli de investiţii ca o necesitate a modernizării, totuşi firmele nu s-au îndatorat, ci
au angajat fondurile proprii. Creşterea cheltuielilor cu investiţiile apare evidentă în
creşterea în termeni reali cu 6,6% a cheltuielilor cu imobilizările corporale, respectiv a
cheltuielilor cu mijloacele fixe de ordinul clădirilor, terenurilor, maşinilor şi utilajelor.
Un alt fenomen pozitiv legat de gradul de îndatorare se referă la ponderea plăţilor
restante în cifra de afaceri, care este în reducere faţă de anul precedent cu 3,2 puncte
procentuale, respectiv 10,4% faţă de 13,6%.
Deşi am considerat că pe termen mediu şi lung, în condiţiile unor cofinanţări ridicate
pentru utilizarea fondurilor comunitare, cele două stări de îndatorare se vor accentua,
totuşi pe termen scurt nu a avut loc o creştere a îndatorării globale a societăţilor, datorită
în special fondurilor rămase la dispoziţia acestora, fonduri ce provin din reducerea cotei
de impozit pe profit. Mai mult a avut loc o reducere a plăţilor restante în cifra de afaceri,
deşi companiile îşi finanţează încă deficitele operaţionale
prin neplata datoriilor curente la bugetul general consolidat al statului sau către
furnizori.
Raportul dintre plăţile restante şi creanţe s-a redus simţitor în anul 2005, la 0,46/1,
faţă de 0,60/1 în anul 2004 şi 0,73/1 în anul 2003, nivel care a făcut posibil reducerea
arieratelor din economie. Pozitiv apare faptul că, companiile cu capital privat şi mixt şi-
au îmbunătăţit semnificativ acest raport, în timp ce la companiile cu capital de stat nu
există o îmbunătăţire, ci din contră o uşoară înrăutăţire. Tendinţa de îmbunătăţire este mai
evidentă la companiile cu capital mixt, unde, pe ansamblul acestora, plăţile restante nu se
mai situează peste creanţe.
Ca o concluzie generală care se deprinde din analiza calităţii activităţii economice,
respectiv a profitabilităţii, pierderilor, arieratelor şi gradului de îndatorare, se poate
afirma că introducerea cotei unice a îmbunătăţit mediul de afaceri şi a condus la creşterea
capacităţii concurenţiale a firmelor.
19
Total Arierate
33.4
40 25.8
18.8
30
20
10
% din PIB
0
2003 2004 2005
Evolutia Comparativa a incasarilor 2004-2005
5.7 5.9 5.5

Incasari(mld $)
6 6.1
4.5 4.9
5.9 5.4 5.2
3
1.5
0
Sem 1 Sem 2 Sem 3 Sem 4
Perioada
Incasari 2004 Incasari 2005
Alte propuneri sunt bine-venite

Pot fi obtinute altfel veniturile de aproximativ 3% din PIB, de care bugetul are
nevoie, mentionate de Calin Popescu-Tariceanu? Liviu Voinea spune ca exista si alte
mijloace: Fie de a creste veniturile bugetare - printr-o colectare mai buna sau prin
cresterea cotei unice, fie de a scadea cheltuielile bugetare - in special scaderea
cheltuielilor administrative si reducerea drastica a ajutoarelor
20
O solutie de compromis. In conditiile in care orice crestere de impozite este o masura
nepopulara, politic exista tentatia de a afirma ca venituri suplimentare se pot obtine prin
imbunatatirea colectarii - o atitudine mai ferma fata de rau-platnici si scoaterea la
suprafata a economiei griâ, apreciaza Aurelian Dochia.
Desi masura este corecta, ea ramane greu de aplicat in practica - motiv pentru care
FMI ramane reticent in a considera astfel de venituri drept certe - si, oricum, nu rezolva
integral nevoile de finantareâ, precizeaza acesta.
Inainte de a propune majorarea TVA, Ionut Popescu a cerut opinia unor specialisti.
Gabriel Biris, Senior Attorney la firma de consultanta Salans, i-a transmis propunerile
sale. De fapt, ce se urmareste? Se urmareste strict colectarea unor sume suplimentare la
bugetul de stat.
Ce nu se face cu masurile acestea? Nu se elimina abuzurile din sistem, se lasa foarte
multe venituri neimpozitate si nici nu se face mai atractiv sistemul fiscal pentru
investitoriâ, spune Biris. Specialistul firmei de consultanta a facut si cateva calcule care
demonstreaza ca exista alte cai prin care se poate obtine suma care-i iesea lipsa ex-
ministrului Popescu.
Exista alte solutii si, in conditiile in care informatiile pe care le-am luat eu de la
Statistica sunt corecte, acestea ar aduce mult mai multi bani decat pot pot fi stransi prin
cresterea TVA. E suficient sa analizam dimensiunea abuzului. La salariati, ne uitam cati
oameni au salariu peste 40 de milioane in Romania: 36.000.Ne uitam cate
microintreprideri sunt, in acelasi timp, cu zero si un angajat: informatiile mele spun ca
170.000.
Presupunand ca au un venit aproximativ egal, daca elimini posibilitatea de abuz, si
asta este foarte simplu, prin definirea muncii dependente, faci niste teste ca sa vezi daca e
salariat sau nu, daca elimini posibilitatea muncii dependente si faci atractiv contractul de
munca, atunci, practic, ai mult mai multi contribuabili si mult mai multe incasari - despre
asta vorbim, nu? Daca nu se face ceva cu contributiile sociale si inchizi supapa cu
microintreprinderile, oamenii se vor duce pe alte canale, nu se vor duce pe contracte de
munca, fiindca nici unul nu va da atatia bani.
Sa se scada contributiile sociale de la 49% la un nivel care sa merite, adica sa-l faca
atractiv e imposibil: cat poti sa scazi? Atunci trebuie sa privim adevarul in fata si sa
realizam ca avem o mare problema in sistem, nedeclararea salariilor mari.
Sa acceptam ca este imoral sa le ceri oamenilor acestora sa plateasca 49% din cat castiga
pe contributii sociale, in conditiile in care tu nu poti sa faci distinctie intre serviciile pe
care le oferi.Plafonarea bazei de calcul la 40 de milioane ar face ca suma tuturor
contributiilor sa nu depaseasca suma de 500 de euro si, presupunand ca numai jumatate
din cele 170.000 de persoane care isi primesc salariul prin intermediul
microintreprinderilor vor trece pe carte de munca, se pot strange in plus la buget mai mult
de 20.000 de miliarde lei.
A treia cale
Gabriel Biris a pus degetul pe rana atunci cand le-a atras atentia celor din Alianta ca
ar trebui sa ganbdeasca altfel.Ce ar trebui facut? Eu cred ca, in primul rand, trebuia sa se
faca ordine in sistem, pentru ca sunt atatea venituri care nu sunt deloc impozitate, incat
21
cota unica, practic, a creat o crizaâ, ne-a declarat, in urma cu doua saptamani, Gabriel
Biris.
In primul rand, cota unica inseamna ca exista o singura cota de impozit, aplicata
tututor veniturilor sau castigurilor ori profiturilor obtinute intr-o anumita tara.Veniturie
persoanelor fizice sunt impozitate astfel: cu 16% daca vorbim de salarii si castiguri din
activitati independente, 1% daca vorbim de castiguri din titluri de participare, 10% din
unele tranzactii imobiliare si 10% pe alte tranzactii imobiliare.
Mai sunt 3% impozit pe microintreprinderi, 16% impozit pe profit peste care vine
impozitul pe dividende.Numai de cota unica nu vorbim, este un surogat, o adaptare
romaneascaâ, a spus expertul firmei Salans.Calculele si propunerile lui Gabriel Biris par
sa-i fi atins pe economistii de la PNL. Surse din Alianta au declarat agentiei Mediafax ca
executivul ar putea reduce contributiile sociale cu doua pana la cinci puncte procentuale,
concomitent insa cu aducerea tuturor impozitelor la nivelul cotei unice, adica la 16%, o
decizie urmand sa fie luata in viitorul apropiat, poate chiar saptamana aceasta.
Conform surselor citate, aproape sigur cota TVA nu va fi majorata deoarece o
asemenea masura nu ar aduce veniturile scontate la buget, ci, dimpotriva, ar putea avea ca
efect reducerea lor. Saptamana aceasta, specialistii in domeniul fiscal ai Aliantei vor
elabora patru simulari privind masurile fiscale care ar putea fi luate si le vor prezenta
premierului, au precizat sursele citate.
Potrivit acestora, simularile se vor baza pe reducerea contributiilor sociale cu 2, 3, 4,
respectiv 5% si vor cuprinde si masuri corelate, pentru a nu diminua veniturile bugetare.
Aceste masuri vor viza, cel mai probabil, aducerea tuturor impozitelor, inclusiv a
impozitului pe dividende, spre exemplu, la nivelul cotei unice, adica la 16%, sustin
aceleasi surse.
Varianta majorarii cotei unice, pe care multi analisti au vazut-o ca fiind mai buna
decat majorarea TVA, a picat, intrucat adoptarea unei astfel de masuri ar fi fost o
infrangere recunoscuta in fata PSD. In viitorul apropiat, cota unica - aceea cu prea multe
exceptii - va deveni cu adevarat unica.
Situaţie financiară firme pe anul 2005
Profit 3,9 32,1 -19,3 9,3

Pierdere -20,9 21,8 -6,6 -3,0
Profit net 19,2 37,6 -21,5 15,2
Cifra de afaceri 13,0 22,7 -36,2 14,1
Guvernul roman a ales pentru introducerea cotei unice de impozitare un moment care
coincide cu schimbari importante ale politicilor economice, astfel incit implementarea
acestei decizii se va dovedi mai dificila pentru Romania decit pentru alte state din fostul
bloc comunist, informeaza Mediafax, citind un comentariu Reuters. Multi analisti sint
ingrijorati ca, in cazul Romaniei, momentul ales pentru implementarea acestui regim
fiscal ar putea fi nepotrivit. Temerile lor sint legate de posibilitatea ca micsorarea
impozitelor sa mareasca ritmul de crestere economica, de peste 8% in 2004, pina la un
nivel greu de tinut sub control. Totusi Fondul Monetar International (FMI) sustine ca, in
cazul Romaniei, care a reusit abia in 2004 sa coboare inflatia sub plafonul de 10%, pentru
prima data in aproape 15 ani, stabilitatea economiei este un obiectiv mai important pentru
22
investitorii straini decit nivelul fiscalitatii. Executivul a estimat ca pierderile inregistrate
de veniturile bugetare nu vor depasi 1% din PIB, nivel destul de "conservator" potrivit
Reuters, avind in vedere ca in Slovacia introducerea cotei unice de 19% a atras, inca din
primul an, fonduri mai mari la bugetul de stat. Economistii cred totusi ca Romania are
sanse de a obtine un succes similar doar daca guvernul va lua si masuri de eliminare a
unor legi ineficiente si a evaziunii fiscale.
Cota unica de impozitare aduce salariatilor deduceri personale diferentiate nu doar in

functie de numarul de persoane aflate in intretinere, ci si de marimea lefii. Ministerul
Finantelor a anuntat ieri ca pentru salariile mai mari de 10 milioane, dar mai mici de 30
de milioane, deducerea personala lunara, respectiv suma care nu este supusa impozitarii,
este cuprinsa intre 6,5 milioane de lei si 100.000 de lei. Pentru angajatii ale caror salarii
brute lunare sint mai mici de 10 milioane de lei, deducerile personale sint cuprinse intre
2,5 si 6,5 milioane lei, in functie de numarul persoanelor in intretinere. Pentru cei ale
caror venituri brute nu depasesc 10 milioane de lei/luna, fiecare persoana aflata in
intretinere sporeste valoarea deducerii personale cu cite un milion de lei. Cea mai mica
deducere personala lunara, 100.000 de lei, se aplica salariilor cuprinse intre 29,2 milioane
lei si 29,9 milioane lei, daca salariatul nu are nici o persoana in intretinere.
In statele din fostul bloc comunist, cota

unica, magnet pentru investitori
Romania a decis introducerea cotei unice de impozitare la zece ani dupa ce aceasta
solutie a fost aplicata de o tara din fostul bloc comunist, Estonia. Exemplul Estoniei a fost
urmat de Letonia, Lituania, dar si de Rusia. De atunci, cota unica a mai fost adoptata de
state precum Serbia, Ucraina, Slovacia sau Georgia. Introducerea cotei unice atit pe
veniturile salariatilor, cit si pe profiturile companiilor este considerata una dintre cele mai
radicale variante de impozitare, potrivit BBC News. Mai ales ca guvernul doreste
eliminarea dublei impozitari, ceea ce presupune ca, daca o companie a platit deja
impozitul pe profit de 16a, investitorii nu ar trebui sa plateasca impozite pe dividendele
acordate de aceasta.
Nu toata lumea a fost incintata de noua formula de impozitare adoptata de fostele
state comuniste. Germania, de exemplu, s-a plins ca somajul a crescut dramatic dupa ce
multe companii atrase de impozitul de zero la suta pe activitate practicat de Estonia si-au
mutat afacerile in aceasta tara. La fel de nemultumita este si Finlanda, tara vecina cu
Estonia si recunoscuta ca avind un nivel mare al taxelor. Atrasi de noile perspective,
oamenii de afaceri finlandezi si-au reorientat investitiile in Estonia. Slovacia a fost si ea
acuzata de concurenta neloiala si taxe de dumping deoarece, dupa introducerea cotei
unice, aceasta tara a devenit mai atractiva pentru investitii. In ce priveste Romania,
analistul economic Aurelian Dochia este de parere ca lucrurile trebuie privite cu realism,
iar optimismul exagerat de pina acum trebuie temperat. "Reducerea impozitului pe profit
pentru companii va insemna, evident, mai multe fonduri care pot fi folosite pentru
dezvoltare si pot duce la o crestere economica, dar sa nu ne asteptam la miracole. Cele
mai importante efecte ale acestei cresteri se vor vedea probabil in 2006-2007", ne-a
declarat Dochia. El spune ca un impozit mai mic poate determina companii straine sa
vina sa investeasca in Romania, insa acest criteriu este un argument in plus, nu este
23
singurul care determina o decizie a investitorului. Reducerea impozitului pe salarii ar
trebui sa incurajeze munca si scoaterea la suprafata a unor avantaje salariale mascate pina
acum.
Este posibil ca acest lucru sa nu se produca insa la nivelul estimat, atita timp cit
contributiile la asigurari sociale au ramas la acelasi nivel", a explicat analistul. Va exista
insa si un revers al medaliei, respectiv golul de resurse la bugetul de stat care se va face
simtit in prima jumatate a anului. De asemenea, o buna parte din banii in plus cu care vor
ramine salariatii, in urma micsorarii impozitului pe salariu, se vor duce pe consum.Cum
productia nu creste peste noapte, acesti bani vor determina o crestere a importurilor, dar
si a preturilor, astfel ca tinta de inflatie propusa de BNR ar putea fi atinsa mult mai greu,
a adaugat Aurelian Dochia. (Mihaela Balea, Livia Cimpoeru)
Exemplu. Un salariat care are venit lunar brut de 8 milioane lei si nu are nici o persoana
in intretinere va plati impozit 662.400 lei/luna. Deducerea personala de 2,5 milioane lei
se scade din venitul brut. Tot din venitul brut se calculeaza si contributia la pensie
(9,5%), sanatate (6,5%) si somaj (1%). Noile reglementari elimina cheltuielile
profesionale care anul trecut au fost de 15%/ luna.
venit brut: 8.000.000

contributii (17%) - 1.360.000
deducere personala - 2.500.000
venit supus impozitarii: 8.000.000 - (1.360.000 + 2.500.000) = 4.140.000 lei
impozit 16% - 662.400 lei
Cota unica tulbura Europa

La inceputul anului, Romania, tara aflata in prag de aderare la UE, si fosta republica
sovietica Georgia s-au alaturat plutonului est-european care a recurs, in ultimii ani, la
cota unica de impozitare. Subiectul a prins radacini adanci in capitalele statelor membre
UE, dar a fost abandonat pe parcursul unei veri incinse de criza constitutiei europene si
de dezbaterile fara sfarsit privind bugetul comunitar. A fost reluat insa in forta, dupa ce a
determinat mai multe gafe electorale in ajunul alegerilor din Germania si dupa ce a fost
folosit de conservatorii britanici, dornici sa mentina la un nivel ridicat presiunea interna
asupra guvernului laburist, in perioada de acalmie ce a urmat alegerilor din mai.
Ulterior, reprezentanti ai guvernului de la Paris au anuntat masuri de simplificare a
sistemului fiscal din aceasta tara - privite ca un prim semnal ca politicienii francezi se
pregatesc pentru campania electorala de peste doi ani. Iar ideea a fost preluata din zbor si
de Spania, care promite sa faca ceva concret in acest sens pana la sfarsitul anului.
Razboi Londra
Poate cele mai fierbinti dezbateri pe tema cotei unice au avut loc la Londra, unde
parlamentarul conservator George Osborne a cerut partidului sa ia serios in considerare
ideea aplicarii acesteia. Osborne s-a declarat impresionat de modul in care Estonia a
profitat la maximum de pe urma faptului ca, in urma cu 11 ani, a fost prima tara
europeana - alaturi de Lituania - care a simplificat sistemul fiscal. Modelul eston a fost
24
adoptat ulterior, in formule modificate, de Rusia (2001), Serbia si Ucraina (2003),
Slovacia (2004), Georgia si Romania (2005). Cu toate acestea, deocamdata, doar cota
unica din tarile baltice si Slovacia este privita cu respect si data drept exemplu in
capitalele occidentale.
Interventia lui Osborne a fost contestata imediat de seful Trezoreriei britanice,
Gordon Brown, dar si de Kenneth Clarke, pretendent la sefia Partidului Conservator, care
a avertizat ca aceasta formatiune ar deveni „irelevanta“ daca ar imbratisa ideea cotei
unice. Cu sau fara trimiteri directe la riscurile electorale pe care le-ar presupune o
platforma economica axata pe cota unica, atat Brown, cat si Clarke au afirmat ca nu
exista vreo dovada ca o astfel de masura ar imbunatati prestatia Marii Britanii pe piata
europeana. Fara a respinge reducerea numarului de cote de impozitare, extrem de
numeroase, cei doi nu sunt de acord cu ipotezele enuntate de sustinatorii simplificarii
sistemului fiscal britanic care spun ca acestea ar incuraja plata datoriilor fiscale, ar reduce
costurile administrative ale companiilor si ar determina o piata a muncii mult mai
flexibila.
25
Alegerile, bata-le vina!
Introducerea cotei unice a fost vehiculata si de crestin-democrati la inceputul
campaniei electorale, drept solutie pentru intarirea economiei germane, marcata de
cresterea rapida a deficitului bugetar. Dar, in pofida faptului ca Germania are unul dintre
cele mai complicate sisteme fiscale din lume, ideea nu a prins la electorat si, contestata
fatis de cancelarul Schröder, a fost abandonata in etapele finale ale campaniei.
In Franta, premierul Dominique de Villepin s-a dovedit mai precaut si a anuntat reduceri
ale taxelor pe venit de pana la 3,5 miliarde euro. In conditiile in care 10% din francezi nu
au loc de munca, doar 40% din gospodariile tarii platesc taxe pe venit. Guvernul vrea
acum sa reduca cel mai ridicat nivel de impozitare, de la 48,09% la 40%, si sa renunte la
doua din cele sase cote de impozitare existente.
La randul sau, ministrul spaniol al finantelor, Petro Solbes, a abordat o atitudine
similara, fiind asteptate o reducere a nivelului maxim de impozitare pe venit (45% in
prezent) si renuntarea la o parte din cele cinci cote de impozitare existente. Veniturile la
buget şi cota unică de impozitare în perspectiva aderării României la UE
La puţin timp după ce a fost ales în noiembrie 2004, guvernul premierului român
Călin Popescu Tăriceanu a lansat o reformă fiscală radicală, introducând o cotă unică de
impozitare de 16% pentru venituri şi profituri. Deşi această măsură are sens într-un
context european mai larg, unele voci au pus la îndoială oportunitatea momentului ales de
guvern. Alte măsuri ce urmează a fi luate în cadrul pregătirii pentru aderarea la UE vor
dezvălui probabil anumite rigidităţi structurale, în timp ce cheltuielile legate de UE vor
exacerba situaţia bugetului. Gravitatea problemei depinde de cât de mult aderarea la UE
va impulsiona performanţele economice, argumentează economistul şi fostul Ministru.
Alegerile prezidenţiale şi legislative din noiembrie 2004 au rezultat într-o schimbare
politică majoră în România. Noul guvern a introdus o reformă fiscală radicală care se
bazează pe o cotă unică de impozitare de 16% pe venituri şi profituri. Reforma este cel
mai bine evaluată în contextul mai larg al concurenţei fiscale în Europa -- atât ţările
bogate cât şi cele mai puţin bogate încearcă să atragă mai multe investiţii pe plan intern
într-un moment în care provocările legate de concurenţă se înmultesc. Ungaria şi Polonia
au fost deschizătoare de drumuri în ultimii ani, aceasta din urmă -- învaţând din
experienţa Slovaciei -- luând în considerare introducerea cotei unice de impozitare.
Statele mai vechi membre ale UE nu au rămas insensibile la aceste măsuri. Austria a
redus deja impozitele pentru persoane juridice, iar cancelarul german Gerhard Schroeder
a anunţat recent planurile sale de a face acelaşi lucru.
Deşi motivul pentru scăderea impozitelor este evident, momentul ales de guvernul
român a dat naştere la întrebări. Economia a crescut rapid în ultimii ani, în medie cu o
rată de 6% din PIB în ultimii patru ani, şi mai mult de 8% în 2004. În acelaşi timp,
deficitele externe au crescut în mod rapid şi constant. Acest context este ceea ce stă la
baza dialogului dificil dintre autorităţile de la Bucureşti şi FMI în ultimele luni. Fondul
este îngrijorat de faptul că veniturile la buget ar putea fi afectate de cota unică de
impozitare într-o economie privită ca fiind "supraîncalzită".
Însa cota unică de impozitare introdusă în România trebuie privită în contextul mai
larg al planificatei aderări a României la UE în 2007. Această ţară a semnat tratatul de
aderare pe 25 aprilie, însă performanţele sale sociale şi economice trebuie să
26
impulsioneze eforturile de reformă pentru a evita amânarea aderării cu un an, aşa cum
este prevăzut de aşa-numita clauză "de salvgardare". În acest timp, asupra României se
vor exercita în continuare presiuni pentru a trece la o economie mai orientată spre piaţă.
Defapt, imaginea de ansamblu s-a îmbunatăţit substanţial în ultima perioadă. Inflaţia
este de sub 10% pentru prima data în 15 ani, sistemul bancar este solid, rezervele Băncii
Naţionale acoperă mai mult de şase luni de importuri, iar exporturile au crescut în mod
solid. Însa rămân domenii fragile în economie, şi anumite schimbări specifice, cum ar fi
liberalizarea totală a contului de capital, sunt solicitate de acquis -ul comunitar. Acest
lucru, împreună cu reforma fiscală şi alte şocuri instituţionale -- circulaţia liberă a leului,
creşterile administrate ale preţurilor şi tarifelor, introducerea leului greu, trecerea la
atacarea directă a inflaţiei, un nou cod al muncii şi condiţiile impuse de politica legată de
concurenţă a UE -- vor testa capacitatea economiei de a se adapta.
Noile măsuri vor dezvălui probabil rigidităţi semnificative, care vor necesita ajustări.
Banca Naţională, menţinând o marjă de 3% în jurul ratei anuale a inflaţiei de 7%,
vorbeşte în mod implicit despre posibilitatea scăpării de sub control a inflaţiei, care ar
putea apărea într-un moment nepotrivit, în vederea introducerii unui regim de politică
monetară care să se concentreze în mod clar asupra inflaţiei.
Informaţiile privitoare la deficitul comercial în primele două luni ale anului indică
spre o tendinţă aflată în creştere: este cu aproximativ 80% mai mare în comparaţie cu
aceeaşi perioadă din 2004. Deficitul de cont curent a continuat de asemenea să crească în
ritm alert, creditele non-guvernamentale stabilind acest ritm. La 1 aprilie a început un val
de creşteri de preţuri şi tarife, ceea ce a avut impact asupra dinamicii inflaţiei. Progresul
scaderii inflaţiei depinde nu numai de reverberaţiile acestor creşteri în economie ci şi de
impactul lor asupra perspectivelor cu privire la inflaţie.
Situaţia macroeconomică descrisă mai sus arată de ce discuţia cu privire la posibilele
scăpări de ordin politic nu este mai mult decât un simplu exerciţiu intelectual. Creşterea
economiei, extinderea creditelor non-guvernamentale şi aprecierea leului duc la mai mari
deficite externe. Aprecierea leului este benefică pentru scăderea inflaţiei, însă ramâne de
văzut în ce măsură -- de aici rezultă preocuparea pentru "supraîncălzirea" economiei. În
cazul în care aceste scăpări apar anul acesta însă, acestea nu ar trebui dramatizate.
Deficitul bugetar nu este cauza creşterii deficitului de cont curent; principalul motor însă
este de departe reprezentat de împrumuturile din sectorul privat, ceea ce reprezintă
aproximativ 85% din această cifră. Reducerea bugetului public în scopul limitării
deficitelor externe nu va ajuta prea mult.
Pe măsură ce orizontul temporal se extinde, situaţia devine mult mai complexă.
Dialogul prelungit al României cu experţii FMI nu se concentrează asupra cifrelor de
anul acesta, ci asupra perspectivei mai largi şi în special asupra emergenţei presiunilor --
fără legatură cu reforma fiscală -- asupra bugetului public. Aderarea la UE implică
cheltuieli substanţiale, inclusiv contribuţia la bugetul comunitar (aproximativ 1,3% din
PIB) şi co-finanţarea fondurilor structurale (peste 1% din PIB). Împreună cu reforma
asigurărilor sociale şi nevoia de suplimentare a fondurilor alocate pentru educaţie şi
sănătate, cheltuielile bugetare vor creşte cu cel puţin 3 până la 4% anual. Fără o mai bună
colectare a veniturilor la buget, şi presupunând că celelalte condiţii rămân neschimbate,
deficitul bugetului public consolidat va ajunge la 4 până la 5% din PIB în decurs de
câţiva ani.
27
Deficitele bugetare care au continuat să scadă în ultimii ani ascund o importantă
problemă structurală, care rezultă din doi factori. Unul dintre aceştia este imposibilitatea
de a reduce cheltuielile, dacă România va trebui să ofere un volum de bunuri
corespunzătoar pentru o ţară membra UE. Al doilea este faptul că aderarea la UE aduce
cu sine anumite condiţii legate de competitivitate şi modernizare.
Ca nou stat membru, România se va alătura câtorva ţări vecine care au acumulat
deficite bugetare mari din cauza costurilor de aderare. Însa situaţia din Republica Cehă,
Ungaria şi Polonia diferă în mod semnificativ de cea din România. În aceste ţări,
veniturile la buget sunt mai mari de câteva puncte procentuale din PIB, ceea ce face mai
uşoară punerea în aplicare a ajustărilor dureroase asupra cheltuielilor bugetare, în cazul în
care aceste reduceri sunt necesare. Mai mult, în aceste ţări este operativă logica
"deficitelor duble", deficitele externe coexistând cu deficitele bugetare considerabile --
astfel, o scădere majoră a deficitului bugetar ar duce probabil la o scădere
corespunzătoare a deficitului de cont curent, unde o ajustare a a balanţei plăţilor este
extrem de necesară.
În România, deficitele bugetare aflate în scădere în ultimii ani au coincis cu deficitele
de cont curent aflate în creştere rapidă. În cazul în care deficitul bugetar va creşte în mod
semnificativ în anii ce vor veni, fără o reducere în dorinţa de consum şi împrumut a
sectorului privat, deficitul de cont curent ar putea cu uşurinţă ajunge la 10% din PIB. Un
asemenea nivel ar fi îngrijorător deoarece ar implica finanţarea din împrumuturi pe
termen scurt şi intrarea pe piaţă a capitalului obţinut din speculaţii. O depreciere masivă a
leului ar fi de aşteptat, ceea ce la rândul său ar reaprinde inflaţia şi ar putea duce la
reajustarea bugetului public.
În cazul în care aderarea la UE va aduce o îmbunătăţire dramatică în performanţele
economice şi sociale ale României, îngrijorările descrise mai sus vor dispărea în mare
parte. Îmbunătăţiri mai modeste ar putea cel puţin sa ajute această ţară să rezolve viitoare
probleme bugetare. Ar fi nerealist să ne aşteptăm ca aceste probleme să dispară în mod
miraculos. România nu îşi poate permite să le ignore pe parcursul dialogului său cu FMI.
Macedonia introduce cota unică de impozitare

Guvernul speră să stimuleze investiţiile străine prin reducerea semnificativă a
impozitelor.
O reformă majoră a sistemului macedonean de impozitare a fost lansată în acest an.
Conform promisiunilor electorale, guvernul a introdus un impozit unic de 12% pe venitul
persoanelor fizice şi profitul companiilor. În prezent sunt în vigoare cote progresive de
impozitare a venitului personal -- 15%, 18% şi 24%. Impozitul pe profit este de 15%,
impozitul pe proprietate este de 3%, iar TVA este de 15%.
Autorităţile declară că intenţionează să meargă şi mai departe, reducând impozitul
unic la 10% în 2008.
Experţii şi instituţiile financiare declară că noul sistem de impozitare are toate şansele
să producă un impact pozitiv asupra economiei, în special în ceea ce priveşte creşterea
investiţiilor străine. Colectarea impozitelor va deveni mai eficientă, iar evaziunea fiscală
mai dificilă.
Reforme fiscale similare adoptate de alte ţări, şi în special de statele baltice, au produs
rezultate favorabile. Economia gri este astfel redusă întrucât firmele constată că
beneficiile evitării impozitului sunt mici în comparaţie cu riscurile.
28
Cu toate acestea, guvernul va fi presat să impună disciplina fiscală, dată fiind
scăderea potenţială a veniturilor la buget.
Reprezentanţii FMI au vizitat recent Macedonia pentru a discuta despre bugetul pe
2007 şi, potrivit Ministrului Finanţelor Trajko Slavevski, au fost de acord în general cu
modificarea politicii fiscale. Aceştia au fost însă îngrijoraţi de deficitul bugetar. Guvernul
anticipează un deficit substanţial, în timp ce Fondul ar dori ca acesta să fie limitat.
FMI şi-a exprimat speranţa că aceste diferenţe vor fi rezolvate în curând, permiţând
încheierea celei de-a doua evaluări a acordului standby dintre Macedonia şi Fond în
ianuarie.
Mark Griffiths, şeful misiunii FMI, a afirmat că echipa sa este mulţumită de
realizările Macedoniei în politica macroeconomică. Ţara a avut o rată scăzută a inflaţiei,
o monedă stabilă şi o creştere de 2% până la 4,6% pe zece ani, a afirmat el. Reformele
structurale au fost implementate, chiar dacă guvernul a fost schimbat în urma alegerilor.
Griffiths a felicitat guvernul pentru obiectivul creşterii economice durabile şi
reducerii şomajului, concomitent cu menţinerea inflaţiei sub control. Macedonia speră să
dubleze standardul de trai în următorii zece ani, a menţionat el.
Pentru 2007, guvernatorul Băncii Naţionale Petar Gosev preconizează o inflaţie de
3%, rate de schimb valutar stabile şi o creştere a rezervei de valută de până la 1,7
miliarde USD.
Cota unica de impozitare cu masuri sociale sporite
Ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, a prezentat Guvernului, in sedinta de

ieri, propunerea de impozitare cu o cota unica, intre 22 si 24%, a veniturilor realizate de
persoanele fizice. „A fost cautat un punct de inflexiune astfel incat nici o categorie de
salariati sa nu fie dezavantajata prin impozitarea veniturilor cu o cota unica deoarece nu
se poate crea un dezavantaj fata de actualul sistem“, a afirmat Tanasescu. Pe de alta parte,
nici veniturile la bugetul de stat nu trebuie sa se diminueze. „Vor fi eliminate
deductibilitatile suplimentare, dar vor fi create deductibilitati regresive, deductibilitatea
va fi mai mare la persoanele cu venituri mai mici, respectiv va fi o deductibilitate mai
mica la veniturile mai mari“, a mai spus oficialul MFP. Deducerea urmeaza sa se aplice
numai pentru veniturile realizate de la locul de munca de baza. Potrivit calculelor
efectuate, acest sistem va diminua veniturile bugetare cu circa 5000 miliarde lei. Pe de
alta parte, mentinerea atat a deducerilor de baza, cat si a celor suplimentare, ar fi costat
bugetul aproximativ 45.000 miliarde lei.
Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor inseamna eliminarea deducerilor
suplimentare, adica deducerile pentru eficientizarea caldurii in apartamente, pentru
primele de asigurare a locuintelor, pentru creditul ipotecar. Din acest motiv, prin politica
sociala din perioada urmatoare, se vor aduce imbunatatiri pentru persoanele care au in
intretinere copii sau persoane cu handicap, a mentionat Tanasescu.
Cota unica de impozitare a fost una dintre propunerile recente ale Societatii
Academice Romane, care argumenta introducerea acestui sistem prin cresterea
economica inregistrata de tarile care l-au adoptat. De asemenea, se prevedea si
imbunatatirea colectarii bugetare. Intre anii 1981 si 1997, cresterea PIB in tarile in curs
de dezvoltare care au aplicat o cota unica de impozitare a veniturilor a fost de 2,7%, in
29
timp ce in tarile care au folosit un sistem de impozitare progresiv cresterea a fost de
numai 0,7%, conform unui studiu realizat de Alexis de Tocqueville Institute.
In mod asemanator, analistul economic Florin Petria apreciaza ca recenta decizie a
MFP este avantajoasa pentru intreaga economie romaneasca, existand precedente in tari
europene (Slovacia, Rusia) unde aplicarea acestei cote unice a dus la stabilizari ale
sistemului, urmate de cresteri economice importante. Abordarea cotei unice aduce
avantaje in special celor cu salarii mari, dezavantajandu-i in prima faza pe cei cu salarii
mici, fiind necesara in primul an dupa aplicarea acestui sistem o solida protectie sociala
sustinuta prin masuri extarordinare. Pe termen mediu, cota unica de impozitare
stimuleaza cresterea salariilor mici si cererea de munca, sprijinindu-i pe cei care au mai
multe surse de venit si incurajand iesirea la lumina a pietei negre, ceea ce duce la o
schimbare in statistici a procentului de someri din tara, contribuind astfel la o crestere a
veniturilor obtinute din taxe si impozite.
Reformă fiscală
Economie
Scoaterea din
Scăderea economia
încasărilor la subtereană a
buget din taxe 100000 de
cu cca 1 mld € Relaxare fiscală muncitori
PSD a anuntat ca va desfiinta cota unica si va readuce sistemul progresiv la o viitoare

revenire la guvernare, dar analistii iau apararea cotei unice.
"Modalitatea in care taxarea trebuie sa aiba loc este o problema ideologica. Noi
propunem taxarea progresiva. Actualul Cod fiscal nu impartaseste filosofia cotei unice, ci
a valorilor asemanatoare. Exista o cota unica pe anumite segmente, dar taxam progresiv
microintreprinderile sau proprietatea. Ideea noastra este un sistem uniform pe principiul
progresivitatii", a declarat Mihai Tanasescu, deputat PSD si fost ministru de finante in
guvernul Nastase.
PSD aproba azi principiile viitorului sau program politic, valabil in situatia in care va
ajunge la guvernare, principii care prevad, intre altele, eliminarea cotei unice de
impozitare si revenirea la impozitarea progresiva.
30
Concomitent, spune Tanasescu, programul PSD prevede ca marjele superioare ale
impozitelor platite in sistem progresiv sa fie reduse substantial, odata cu introducerea
unui nou principiu al deducerilor.
La un an si jumatate de la introducere, cota unica de impozitare ajunge astfel sa fie
din nou contestata. Majoritatea analistilor spun ca o impozitare unica este mai
competitiva decat un sistem progresiv, iar oamenii de afaceri sustin ca investitiile straine
ar incepe sa ocoleasca Romania daca sistemul fiscal bazat pe cota unica ar disparea peste
noapte.
"Cota unica va aduce pentru salariatii si companiile din Romania un plus de venituri
de circa 7,5 miliarde de euro in cei patru ani de aplicare, adica perioada de guvernare
2005-2008", spune liberalul Varujan Vosganian, seful Comisiei de Buget-Finante a
Senatului. "Acesti bani reprezinta o suma uriasa, care ramane la dispozitia
contribuabililor in loc sa fie colectata la buget. Jumatate din acesti bani inseamna plusuri
la salarii pentru contribuabilii persoane fizice", explica el.
Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, spune ca
desfiintarea cotei unice este "neoportuna economic". "Primul efect cat se poate de clar al
cotei unice de 16% a fost atragerea unui volum record de investitii straine in Romania,
dar si stimularea investitiilor autohtone", considera el. Pogonaru spune ca desfiintarea
cotei unice ar anula acest efect, de aceea este neoportun sa se vorbeasca despre asa ceva.
"Climatul fiscal s-a relaxat si s-a mai debirocratizat dupa introducerea cotei unice",
spune reprezentantul oamenilor de afaceri. Totusi, cota unica a avut si un minus, spune
el: discutiile prelungite privind nivelul impozitelor a redus la zero predictibilitatea
mediului de afaceri. "Paradoxul cotei unice este ca a asigurat stabilitatea, dar nu si
predictibilitatea mediului fiscal", a precizat Pogonaru.
Oamenii de afaceri se arata reticenti de revenirea la o impozitare progresiva.
"Scoaterea cotei unice nu va crea prea multa fericire in comunitatea oamenilor de afaceri.
In ceea ce priveste operatiunile Siemens, nu cred ca vom resimti un efect negativ, dar
vom trece din nou prin nebunia calculelor pe transe, adica a cotelor diferentiate", a
declarat Adrian Baicusi, director general al Siemens SRL.
"Cota unica a consolidat afacerile firmelor puternice si a permis statului sa controleze
mult mai usor sumele adunate la bugetul de stat. In schimb, intreprinderile mici au fost
dezavantajate si cred ca ar trebui sa se gaseasca o alta modalitate de subventionare. Mai
mult, datorita reducerii impozitului, oamenii de afaceri nu au mai incercat sa-si ascunda
afacerile", spune Emil Pop, directorul general al companiei Rehau Polymer.
De aceeasi parere este si Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza
Economica al Academiei Romane. "Schimbarea politicii fiscale ar bulversa economia, iar
rezultatele bune ale actualei politici fiscale bazate pe cota unica de impozitare nu justifica
o asemenea modificare a fiscalitatii", spune el.
Senatorul liberal Ionut Popescu, fost ministru de finante, a declarat ca va propune
Guvernului reducerea cu 7% a contributiilor sociale platite de angajatori si salariati de la
1 ianuarie 2007. "La un an si jumatate de la introducerea cotei unice, toate cifrele
macroeconomice arata ca aceasta a fost decizia corecta pentru economie", a declarat el,
citat de agentia Mediafax. El a subliniat ca Guvernul trebuie sa isi asume acum decizia
curajoasa a reducerii contributiilor sociale de la 47,5% in prezent la 40% incepand cu
anul viitor, in loc ca reducerea sa aiba loc treptat, cu cate doua sau trei puncte procentuale
pe an.
31
Unii analisti spun insa ca, desi cota unica a avut efectele sale benefice, ea mai are de
trecut un examen: cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB. "Marea intrebare este
daca sistemul fiscal actual poate aduce veniturile proprii ale bugetului la 35%-36% din
PIB fata de circa 30%, cat au fost anul trecut", a declarat Daniel Daianu, fost ministru de
finante. El spune insa ca, in contextul competitiei fiscale de la nivel european, Romania
nu putea ramane deoparte, iar reducerea fiscalitatii a fost de bun augur. "Cota unica a
simplificat impozitarea si a dat o gura de oxigen firmelor rezidente chiar inaintea
integrarii in UE", spune Daianu.
32
Cuprins
Fundamente teoretice...........................................................................................................1
Primele exemple de adoptare a cotei unice de impozitare...............................................2
Pro şi Contra....................................................................................................................2
Adoptarea cotei unice în Europa..........................................................................................4
ESTONIA........................................................................................................................4
LITUANIA......................................................................................................................4
LETONIA........................................................................................................................4
RUSIA..............................................................................................................................5
SLOVACIA.....................................................................................................................5
MACEDONIA.................................................................................................................6
Serbia...............................................................................................................................6
Diferenţe......................................................................................................................7
Primul val de state(cele baltice) au optat pentru o cotă unică de impozitare apropiată de
limita superioară fostelor cote progresive, în timp ce al doilea val, începând cu Rusia s-au
orientat spre o impozitare apropiată de limita inferioară a acesteia(excepţie fiind România
care are o cotă sub limită)....................................................................................................7
COTA UNICĂ DE IMPOZITARE.....................................................................................8
Anul adoptării......................................................................................................................8
Cota progresivă....................................................................................................................8
(%)........................................................................................................................................8
Impozitul pe venitul personal...............................................................................................8
Impozitul pe profitul firmelor..............................................................................................8
Efect asupra PIB..................................................................................................................8
Estonia .................................................................................................................................8
1994......................................................................................................................................8
16-33....................................................................................................................................8
26%......................................................................................................................................8
26%......................................................................................................................................8
Creştere moderată................................................................................................................8
Lituania ...............................................................................................................................8
1994......................................................................................................................................8
18-33....................................................................................................................................8
33%......................................................................................................................................8
29%......................................................................................................................................8
Creştere substanţială............................................................................................................8
Letonia.................................................................................................................................8
1997......................................................................................................................................8
25 şi 10.................................................................................................................................8
25%......................................................................................................................................8
25%......................................................................................................................................8
Uşoară reducere...................................................................................................................8
Rusia....................................................................................................................................8
2001......................................................................................................................................8
12-30....................................................................................................................................8
13%......................................................................................................................................8
33
37%......................................................................................................................................8
Creştere moderată................................................................................................................8
Slovacia................................................................................................................................8
2004......................................................................................................................................8
10-38....................................................................................................................................8
19%......................................................................................................................................8
19%......................................................................................................................................8
Creştere substanţială............................................................................................................8
România...............................................................................................................................8
2005......................................................................................................................................8
18-40....................................................................................................................................8
16%......................................................................................................................................8
16%......................................................................................................................................8
Creştere................................................................................................................................8
Mai există şi alte diferenţe notabile, cum ar fi cea între ţări precum Estonia, Letonia,
Slovacia şi România care au acelaşi procent atât pentru impozitul pe venitul salarial cât şi
pentru cel pe impozitul pe profitul firmelor. Avantajul acestei abordări este că elimină
distorsiunile fiscale create prin posibilitatea de a alege între o activitate individuală sau în
cadrul unei firme, avantaj valabil însă atâta timp cât câştigurile din dividende şi
investiţiile de capital rămân netaxate. Acest lucru este respectat în aceste ţări cu excepţia
României care după adoptarea taxei unice nu a renunţat la aceste impozite.......................8
Se observă de asemenea diferenţe în ceea ce priveşte taxa pe profitul firmelor, aceasta
având valori diferite faţă de impozitul pe salariu: ţările din primul val preferând o
impozitare sub nivelul impozitului pe salariu, în timp ce ţările din al doilea val au o
stabilit acest nivel mai sus. Acestea din urmă au păstrat şi impozitul pe dividende............8
Lucrurile sunt însă clare în cazul Estoniei şi al Letoniei. Prima a eliminat această taxă,
preferând să impoziteze dividendele la nivelul cotei unice iar a doua a coborât nivelul de
impozitare sub nivelul impozitului pe salariu......................................................................8
Slovacia este singura ţară care a aliniat şi TVA-ul la nivelul cotei unice, deşi se pare că
este doar o coincidenţă, acesta fiind nivelul necesar pentru a menţine încasările la nivelul
dorit după eliminarea celor două nivele ale TVA-ului........................................................8
În ceea ce priveşte taxarea veniturilor din capital, se observă de asemenea abordări
diferite, ţările din primul val preferând o taxare la nivelul sau aproape de cota unică. Între
acestea Estonia şi Letonia au nivelul de impozitare sub nivelul cotei. Din această
perspectivă abordarea seamănă cu cea folosită în ţările nordice(DIT-Dual Income
Tax),unde impozitarea veniturilor din capital se făcea folosind un nivel unic, însă în
cazul impozitului pe salariu se aplica o cotă progresivă. Diferenţa faţă de DIT este că nu
s-a urmărit o distincţie clară între impozitarea veniturilor salariale şi cea a capitalului......8
În al doilea val se observă o preocupare pentru deducerile de impozit, ele fiind mai mari
decât în cazul ţărilor din primul val(excepţie făcând Georgia unde ele lipsesc).................8
Componenţa veniturilor din taxe înainte si după introducerea cotei unice de impozitare(%
din PIB)................................................................................................................................8
Asemănări....................................................................................................................9
Se observă prezenţa unor elemente recurente în politica fiscală a acestor ţări:...................9
34
Exceptând Georgia şi Letonia s-a observat o creştere a deducerilor pe impozitul salarial,
pentru a contracara posibile efecte negative ale cotei unice asupra celor cu venituri
salariale nu foarte mari.........................................................................................................9
Reforma ce a însoţit adoptarea cotei unice a însemnat şi eliminarea sau reducerea unor
categorii scutite de la plata impozitului...............................................................................9
Cu excepţia unor state precum Lituania şi Letonia(care au adoptat o cotă de impozitare
apropiată de limita superioară a cotei progresive de impozitare), dar şi Rusia(prin
adoptarea unei taxe suplimentare) toate celelalte s-au confruntat cu o scădere a veniturilor
încasate din impozitul pe salariu. Creşterea numărului de salariaţi(prin atragerea lor din
economia subterană) sau a productivităţii se pare că nu a fost suficient pentru
contrabalansarea efectelor create de scăderea veniturilor şi creşterea deducerilor..............9
După adoptarea cotei a continuat procesul de scădere a ratei de impozitare pentru profitul
firmelor................................................................................................................................9
În Slovacia, Rusia şi Georgia statul şi-a diminuat contribuţia socială, prin deduceri şi
subvenţii...............................................................................................................................9
Majoritatea ţărilor care au adoptat cota unică au ridicat nivelul taxelor indirecte şi a
accizelor, ceea ce a dus la o creştere substanţială a veniturilor din aceste surse.................9
ROMANIA.......................................................................................................................10
Reforma fiscală în Romania...............................................................................................10
Cota standard de impozit pe profit.................................................................................10
Începând cu 1 ianuarie 2005, cota standard de impozitare care se aplică asupra profitului
impozabil se reduce de la 25% la 16%..............................................................................10
Impozitul pe venitul microîntreprinderilor........................................................................11
Începând cu 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe profitul microîntreprinderilor creşte de la
1,5% la 3%.Microîntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu
anul fiscal următor.............................................................................................................11
Impozitul pe venit..........................................................................................................11
Grila de impozitare a fost înlocuită cu o cotă unică de impozit de 16%.Aceasta se aplică
următoarelor veniturilor :...................................................................................................11
Salarii ................................................................................................................................11
Activităţi independente......................................................................................................11
Cedarea folosinţei bunurilor..............................................................................................11
Pensii..................................................................................................................................11
Activităţi agricole...............................................................................................................11
Premii.................................................................................................................................11
Alte surse...........................................................................................................................11
Ea nu se aplică veniturilor din investiţii şi din jocurile de noroc.......................................11
Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit anuală dacă:.......................11
obţin numai venituri din salarii pentru activitate desfăşurată în România.........................11
Obţin numai venituri din investiţii, pensii, activităţi agricole, premii şi jocuri de noroc sau
din altă sursă, a căror impunere este finală........................................................................11
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei de până la 2% din impozitul pe venitul anual
pentru sponsorizarea entităţilor non-profit;calcularea, reţinerea şi virarea acestei sume va
fi făcută de către organul fiscal competent(metodologia fiind stabilită prin ordin al
Ministerului Finanţelor).....................................................................................................11
35
Noile deduceri personale se acordă diferenţiat, funcţie de venitul lunar brut şi de numărul
de persoane în întreţinerea contribuabilului, după cum urmează:.....................................11
Contribuabilii care au un venit de până la 10.000.000 ROL(1.000 RON) lunar beneficiază
de deduceri ce variază între 2.500.000 ROL (250 RON) şi 6.500.000 ROL (650 RON)..11
Contribuabilii care au un venit lunar brut între 10.000.001 ROL şi 30.000.0000
ROL(3.000 RON) beneficiază de deduceri personale degresive.......................................11
Contribuabilii cu un venit lunar brut mai mare de 30.000.000 ROL(3.000 RON) nu
beneficiază de deduceri personale la calculul impozitului pe venit...................................11
La funcţia de bază, impozitul lunar se calculează prin deducerea din venitul brut a:......11
Contribuţiilor obligatorii aferente unei luni.......................................................................11
Deducerile personale acordate (dacă este cazul)...............................................................11
Cotizaţiei sindicale lunare..................................................................................................11
Contribuţiei la schemele facultative de pensii ocupaţionale(în limita a 200€ anual)........11
În celelalte cazuri , impozitul lunar se calculează prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii pe fiecare loc de realizare a venitului........................................11
Venituri din activităţi independente...................................................................................12
Venitul anual din drepturi de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din
venitul brut a unei cote de 40% reprezentând cheltuieli deductibile (anterior 60%).Cota
este de 50% pentru lucrări de artă monumentală..............................................................12
Pentru următoarele categorii de venituri se reţine la sursă în momentul plăţii impozitului
anticipat de 10% :...............................................................................................................12
venituri din drepturi de proprietate intelectuală.................................................................12
Venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie...................................................12
Venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat
comercial............................................................................................................................12
Venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate
potrivit Codului Civil ........................................................................................................12
Venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară........12
Stabilirea venitului net anual impozabil se face, de către organul fiscal pe baza declaraţiei
de venit şi a declaraţiilor speciale care trebuie depuse până la 15 mai a anului următor
obţinerii veniturilor............................................................................................................12
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor...........................................................................12
Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea unei cote de cheltuieli de 25% din venitul
brut.....................................................................................................................................12
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor din străinătate nu se impozitează în România.
............................................................................................................................................12
Venituri din pensii..............................................................................................................12
Impozitul pentru veniturile din pensii se calculează prin aplicarea unei cote de 16%
asupra venitului impozabil, impozitul astfel calculat şi reţinut fiind final .......................12
Sun impozabile doar veniturile din pensii ce depăşesc suma de 9.000.000 ROL
(900RON)/lună..................................................................................................................12
Venituri din premii.............................................................................................................12
Impozitul aferent veniturilor din premii se reţine la sursă şi se calculează prin aplicarea
unei cote de 16% asupra venitului ce depăşeşte suma de 800 RON..................................12
Venituri din investiţii.....................................................................................................12
36
Impozitarea veniturilor din investiţii se face diferenţiat, în funcţie de natura venitului,
după cum urmează:............................................................................................................12
Veniturile din dividende se vor impozita cu o cotă de 10%..............................................12
Pentru veniturile din dobânzi, impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% din
suma acestora.....................................................................................................................12
Veniturile din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de
valută la termen, vor fi impozitate prin aplicarea unei cote de 10%..................................12
Impozitele pe veniturile din investiţii se reţin la sursă şi sunt finale.................................13
Veniturile din investiţii obţinute în străinătate de rezidenţi români se supun impozitării în
România şi trebuie declarate până la 15 mai a anului următor celui de realizare a
venitului.............................................................................................................................13
Venituri din jocuri de noroc...............................................................................................13
Impozitul aferent veniturilor din jocuri de noroc se reţin la sursă şi se calculează prin
aplicarea unei cote de 20% asupra venitului brut..............................................................13
Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozitul final.................................13
Contribuţii la Asigurările Sociale..................................................................................13
Se revine la cota stabilită pentru 2004 de contribuţie la asigurările sociale. Aceasta este
de :......................................................................................................................................13
31,5% pentru condiţii normale de muncă..........................................................................13
36,5% pentru condiţii deosebite de muncă........................................................................13
41,5% pentru condiţii speciale de muncă..........................................................................13
Baza pe care se calculează contribuţia de asigurări sociale este plafonată la nivelul a cinci
salarii medii brute pe economie.........................................................................................13
Alte prevederi.................................................................................................................13
Salariul mediu brut.....................................................................................................13
Nivelul salariului mediu brut pe economie folosit la calculul plafonat al contribuţiei de
asigurări sociale a fost stabilit la 921.1 RON....................................................................13
Salariul minim............................................................................................................13
Nivelul salariului minim brut pe economie a fost stabilit la 310 RON.............................13
Asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale.............................................13
Începând cu 1 ianuarie 2005, cota de contribuţie pentru asigurările de accidente de muncă
şi boli profesionale va fi stabilită în funcţie de riscuri, pe sectoare economice, între
limitele 0,5%-4%(conform normelor metodologice ale Legii 346-2002).........................13
Efecte ale adoptării cotei unice asupra economiei.............................................................13
Agenţii economici..........................................................................................................14
Salariaţii.........................................................................................................................14
Creşterea accizelor, soluţia "compensatorie".................................................................15
Alte propuneri sunt bine-venite.....................................................................................20
A treia cale.....................................................................................................................21
In statele din fostul bloc comunist, cota unica, magnet pentru investitori ........................23
Cota unica tulbura Europa.................................................................................................24
Razboi Londra................................................................................................................24
Alegerile, bata-le vina!...................................................................................................26
Macedonia introduce cota unică de impozitare.............................................................28
37
Cota unica de impozitare cu masuri sociale sporite
........................................................................................................................................29
38

Cota Unica de Impozitare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cota Unica de Impozitare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cota unică de impozitare

Adoptarea cotei unice în Europa

2004 2005(vechi) 2005(nou)

Reforma fiscală în Romania

Începând cu 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe profitul microîntreprinderilor creşte de

Venituri din salarii

Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Venituri din pensii

Venituri din premii

Venituri din investiţii

Impozitarea veniturilor din investiţii se face diferenţiat, în funcţie de natura venitului,

Venituri din jocuri de noroc

Contribuţii la Asigurările Sociale

Salariul mediu brut

Nivelul salariului mediu brut pe economie folosit la calculul plafonat al contribuţiei de

Nivelul salariului minim brut pe economie a fost stabilit la 310 RON

Asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale

Începând cu 1 ianuarie 2005, cota de contribuţie pentru asigurările de accidente de

Efecte ale adoptării cotei unice asupra economiei

Creşterea accizelor, soluţia "compensatorie"

• îmbunătăţirea ratei profitabilităţii, deşi intensificarea procesului de modernizare

• creşterea profitului societăţilor comerciale (+9,3% pe ansamblul economiei)

• întărirea disciplinei financiare şi reducerea arieratelor prin adoptarea unor

• menţinerea gradului de îndatorare în condiţiile creşterii fondurilor rămase la

Introducerea cotei unice a condus la o îmbunătăţire a ratelor efective de

• considerarea evaziunii fiscale drept infracţiune economico - financiară şi

Evolutia Comparativa a incasarilor 2004-2005

5.7 5.9 5.5

Incasari 2004 Incasari 2005

Alte propuneri sunt bine-venite

Situaţie financiară firme pe anul 2005

Profit 3,9 32,1 -19,3 9,3

Cota unica de impozitare aduce salariatilor deduceri personale diferentiate nu doar in

In statele din fostul bloc comunist, cota

venit brut: 8.000.000

Cota unica tulbura Europa

Macedonia introduce cota unică de impozitare

Cota unica de impozitare cu masuri sociale sporite

Ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, a prezentat Guvernului, in sedinta de

PSD a anuntat ca va desfiinta cota unica si va readuce sistemul progresiv la o viitoare

S-ar putea să vă placă și