Rolul farmaciştilor în obţinerea

medicamentelor utilizate off- label în COVID-19

Farmacoterapia primară a Covid-19 pare să se bazeze pe presupunerile medicilor despre

ce medicament sau combinația de medicamente ar trebui să funcționeze, mai degrabă decât pe
cele mai bune dovezi empirice din clinice. încercări. Această conduită a practicanților este de
înțeles, dar nu este justificată [1].

De la apariţia virusului Sars-Cov-2 şi până în momentul de faţă, au fost planificate şi încă

sunt în curs de derulare diferite studii clinice privind utilizarea medicamentelor pentru virusul
gripal, virusul HIV, şi multe alte virusuri, precum şi antihelmintice cum este ivermectina,
nitazoxanid, niclozamidă, dar şi antimalaricele hidroclorochina, clorochina. Acestea arată
activitate antivirală în testele in vitro, fiind eficiente şi sigure şi în Covid-19. Însă până în prezent
nu există dovezi concrete că toate aceste medicamante antivirale şi antideparazitare sunt de vreun
beneficiu pentru tratarea acestui virus [1].

În cazul medicamentelor aprobate pentru alte infecții virale, este posibil ca modul de
acțiune antiviral să nu funcționeze pentru SARS-CoV-2. De exemplu, din moment ce SARS-
CoV-2 și alte coronavirusuri sunt viruși ARN monocatenar înveliți cu sens pozitiv, nu
sintetizează un ADN complementar și, astfel, inhibitorii revers transcriptidazei (cum ar fi AZT
sau azidotimidina, activi împotriva HIV) nu blochează replicarea acestora. Mai mult decât atât,
diferențele dintre viruși în ceea ce privește structura proteinei virale vizate de medicament,
modul prin care virușii se reproduc (intrarea celulelor, multiplicarea și eliberarea) și progresia
infecției la oameni pot duce în cele din urmă la răspunsuri clinice distincte ale virusurilor la
antivirale. agenţi. Pe scurt, medicamentele care s-au dovedit a funcționa împotriva gripei,
hepatitei C sau HIV nu sunt neapărat eficiente pentru Covid-19, iar eficacitatea împotriva SARS-
CoV-2 trebuie confirmată prin studii clinice specifice [2].

Cu toate că există aceste îndoieli în priviinţa eficacităţii lor în tratamentul Covid-19,

aceste medicamante sunt utilizate pe scară largă, în afara studiilor clinice (off-label) pentru
profilaxia acestei infecţii virale. La fel de imprecisă este şi prescrierea antibioticelor din clasa
macrolidelor, cum este Azitromicina, Claritromicina, pentru care studiile clinice în această
patologie sunt 0 deoarece antibioticele nu sunt active în infecţiile virale respiratorii, însă fiind
singurele utilizate în schemele de tratament propuse de medici [2].

Medicamentele off- label utilizate în terapia Covid-19 au reprezentat şi încă reprezintă un

subiect delicat în rândul cadrelor medicale şi al farmaciştilor clinicieni. Utilizarea lor şi în alte
scopuri terapeutice, faţă de cele pentru care au eficacitate, a dus la o criză şi un deficit
medicamentos profund [3].

Prescrierea şi utilizarea acestor medicamente cu eficacitate şi siguranţă nedovedită pentru

Sars-Cov-2 este în contradicţie cu utilizarea raţională a medicamentelor, fiind un principiu
fundamental al farmacoterapiei din 1985 [3].

Rolul farmacistului în această situaţie, este de a atenţiona şi de a preveni utilizarea

iraţională a diferitelor tipuri de substanţe medicamentoase, care pot produce tulburări cardiace
grave şi decese, la pacienţii care mai au şi alte comorbidităţi pe langa ifnfecţia cu Sars-Cov-19-
[4].

Rolul farmacistului clinician în cazul pandemiei din Covid-19, s-a amplificat, şi pe lângă
furnizarea medicamentelor necesare tratării acestui virus, acesta s-a concentrat şi pe organizarea
şi coordonarea dintre ATI şi farmacie, pe implementarea acţiunilor de securizare a practicilor şi
în formarea de noi profesionişti sau în efectuarea de noi strategii terapeutice pentru a combate
acest virus [4].

Farmacistul a participat la monitorizarea literaturii terapeutice dar şi pentru sporirea

implicării sale în echipele de cercetare clinică. Acesta a fost într-o continua legatură cu ATI şi
farmacia, pentru a putea furniza şi asigura medicaţia necesară tratării pacienţilor infectaţi cu
Sars-Cov-19 [4].

Pandemia de COVID-19 i-a forțat pe farmaciștii din spitale să-și suspende brusc toate
activitățile structurate și să se concentreze asupra crizei de sănătate. Schimbul de informații în
timp real între diferite specialități de medicină este o strategie eficientă pentru a genera și
menține protocoale de tratament adaptate fiecărui centru, cu modificări continue bazate pe
dovezi pe măsură ce apar noi publicații. Farmaciile din spitale au fost nevoite să-și reorganizeze
activitățile pentru a răspunde pandemiei. Pe de o parte erau pacienții cu COVID-19, iar pe de altă
parte erau sarcinile de rutină ale farmaciei spitalicești, cu dificultatea suplimentară de a se adapta
la măsurile individuale de protecție. Au fost adoptate noi strategii de comunicare și
colaborare. Au fost stabilite protocoale pentru managementul pacienților cu COVID-19, cu
modificări continue; trebuiau pregătite și distribuite medicamente speciale [5].

S-au încercat diferite scheme de tratament în terapia Covid-19, de la medicaţia antivirală,

la anticoagulante, la antihistaminice, la antihelmetice, la antiparazitare, până când s-a reuşit
elaborarea unui vaccin care să ajute oamenii să treaca mai uşor prin boală. Rolul farmacistului în
tot acest proces nu a fost tocmai uşor, acesta trebuind să asigure medicaţia pacienţilor din spitale,
din farmaciile comunitare, pentru pacienţii care au afecţiuni ale caror medicamente se folosesc
mai nou şi în terapia Covid. Aşadar, farmacistul are sarcina de a asigura medicaţia pentru toţi
pacienţii, deşi medicamantele off-label utilizate în terapia covid sunt tot mai deficitare [6].

În spatele unui mdicament off-label se află ani de studiu, iar faptul că aceste
medicamente se prescriu pe bandă rulantă deşi ele au acţiune terapeutică strictă, pun în
dificultate personalul medical farmaceutic pentru furnizarea acestora şi pentru evitarea apariţiei
deficitului de medicamante pe viitor [7].

În concluzie, putem spune că farmacistul are rolul de a asigura medicaţia prescrisă de

medic pacienţilor indiferent de patologia suferită de aceştia, însă are obligaţia de a corecta şi de a
atenţiona medicul sau pacienţii de efectele adverse şi contraindicaţiile medicamentelor.
Utilizarea pe scară largă off-label și irațională a medicamentelor pentru Covid-19 este un motiv
de îngrijorare profundă și ar putea contribui la morbiditatea și mortalitatea generală care au fost
atribuite în primul rând infecției. De îngrijorare deosebită sunt utilizarea antibioticelor
marcrolide pentru o infecție virală și utilizarea medicamentelor antimalarice [8].
 Bibliografie

1. Paumgartten FJ, Delgado IF, Pitta LR, De-Oliveira ACAX. Drug repurposing clinical
trials in the search for life-saving Covid-19 therapies; research targets and methodological and
ethical issues. Vigil. Sanit. Debate 2020; 8(2):39-53.
2. World Health Organization (WHO). Report of the WHO-China Joint Mission on
Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). [cited 2020 May 11]. Available at:
https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-
final-report.pdf
» https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-
final-report.pdf
3. US Food and Drug Administration Coronavirus (COVID-19). Update: FDA Issues
Emergency Use Authorization for Potential COVID-19 Treatment Washington: US Food and
Drug Administration ; 2020. [cited 2020 May 1]. Available at: https://www.fda.gov/news-
events/press-announcements/coronavirus-covid-19-update-fda-issues-emergency-use-
authorization-potential-covid-19-treatment
» https://www.fda.gov/news-events/press-announcements/coronavirus-covid-19-update-fda-
issues-emergency-use-authorization-potential-covid-19-treatment
4. Parc SE. Epidemiologia, virologia și caracteristicile clinice ale sindromului respirator
acut sever -coronavirus-2 (SARS-CoV-2; Coronavirus Disease-19). Clin Exp
Pediatr 2020; 63(4):119-124.
5. D’Alessandro S, Scaccabarozzi D, Signorini L, Perego F, Ilboudo DP, Ferrante P, Delbue
S. The Use of Antimalarial Drugs against Viral Infection. Microorganisms 2020; 8(1):85.
6. May F. Whither ‘rational’ use of drugs? J Pharm Pract Res 2008; 38(2):89-91.
7. Izquierdo Palomares JM, García García A, Escobar Rodríguez I, Ferrari Piquero JM,
Gomis Muñoz P, Herreros de Tejada A. Actuación de un servicio de farmacia en el atentado
terrorista del 11-M. Farm Hosp. 2006;30(5):309-12.
8. Herranz Alonso A, Caro González L, Castillo Romera I, Sanjurjo Sáez M, Sarobe
González C. Actuación del Hospital General Universitario Gregorio Marañón en los atentados
del 11 de marzo. Farmacia. Med Clin. 2005;124(Supl 1):46.
Student: Ciocănaru Nicoleta
Anul V, Grupa I, Farmacie