Bulimia

Cauze, simptome, tratament și dietă

Bulimia nervoasă, denumită frecvent bulimie, este o tulburare de alimentație serioasă,

potențial fatală.
Persoanele care suferă de bulimie pot să mănânce, de obicei pe ascuns, în mod compulsiv,
cantități mari de mâncare, pierzând controlul asupra alimentelor ingerate, pentru ca ulterior să
încerce să scape de caloriile în exces în moduri nesănătoase. Pentru a scăpa de calorii și a
preveni îngrășarea, persoanele cu bulimie apelează la diferite metode. De exemplu, își pot
induce regulat voma sau pot folosi într-un mod inadecvat laxative, suplimente de slăbit,
diuretice sau clisme.
Spre deosebire de anorexici la care este vizibila scăderea în greutate exagerată, bulimicii pot
să treacă neobservați ani de zile înainte ca o persoană apropiată să constate că există o
problemă. Specialiștii susțin că numărul femeilor care apelează la aceasta practică de frica de
a nu adăuga câteva kilograme în plus s-a mărit constant.

Astfel în Europa, 6 din 10.000 de femei suferă de anorexie, 8,5 din 10.000 sunt bulimice,
iar 50% dintre femeile anorexice se confruntă cu episoade de bulimie, potrivit statisticilor
prezentate de Asociația Medicală Europeana (MEA).
În general această afecțiune este asociată cu sexul feminin, însă studiile de specialitate arată
că frecvența ei este destul de ridicată și la bărbați. Se estimează că între 5% și 15% dintre
persoanele afectate de bulimie și anorexie sunt bărbați. Iar, cercetările indică o creștere a
prevalenței bulimiei în cazul bărbaților.

Cauze

Nu se cunoaște cauza exactă a bulimiei. Există numeroși factori care pot să aibă un rol în
dezvoltarea tulburărilor alimentare, între care cei genetici, biologici, sănătatea emoțională,
așteptările societății și alte aspecte.

Factori de risc

Fetele și femeile sunt mai probabil să sufere de bulimie. Bulimia debutează de obicei în
adolescență târzie sau maturitate devreme. Factorii care cresc riscul de bulimie sunt:
Factorii biologici. Persoanele cu rude de gradul 1 (frați, surori, părinți sau copii) care au o
tulburare alimentară pot dezvolta la rândul lor o tulburare alimentară. Riscul crește dacă ești
supraponderal în copilărie sau adolescență.
Aspecte psihologice și emoționale. Depresia, tulburările de anxietate sau abuzul de substanțe
sunt strâns legate de tulburările alimentare. Persoanele cu bulimie au o imagine negativă
despre ele. În unele cazuri, evenimentele traumatizante și stresul din mediu pot fi factori care
contribuie la declanșarea bolii.
Alimentația. Persoanele care țin diete de slăbit au risc crescut să dezvolte tulburări
alimentare. Multe persoane cu bulimie își restricționează sever caloriile între episoadele de
supraconsum, care declanșează nevoia de a se supraalimenta și de a relua ciclul vicios. Alți
triggeri pot fi stresul, stima de sine scăzută, alimentele și plictiseala.

BULIMIA NERVOASĂ – SIMPTOME

Pacientul prezintă de obicei un comportament de tip mâncat compulsiv - purgație. Mâncatul

compulsiv constă în consumul rapid de alimente, în special de alimente cu valoare calorică
mare de tipul înghețatei și prăjiturilor. Aceste episoade de mâncat diferă în funcție de
cantitatea de alimente ingerate; uneori poate fi vorba de ingestia de mii de calorii. Aceste
manifestări sunt episodice și adesea precipitate de stres psihosocial, putând surveni de mai
multe ori în cursul unei zile. Ele sunt, de obicei, efectuate pe ascuns.
Cele mai multe dintre simptome și acuze se datorează purgației. Vărsăturile autodeclanșate
produc eroziuni ale smalțului dentar, în special al incisivilor frontali și laterali, precum și
mărirea nedureroasă de volum a glandelor salivare.
Pacienții cu bulimie nervoasă tind să fie mai conștienți de comportamentul lor, să aibă mai
multe remușcări și sentimente de vinovăție comparativ cu cei cu anorexie nervoasă și au
șanse mai mari să-si manifeste îngrijorările unui specialist empatic. Ei par să fie mai puțin
introvertiți și mai predispuși la comportamente impulsive, abuz de droguri și depresie.
Efectele comportamentelor compensatoare (vărsături, laxative, diuretice, clisme, etc.)
asupra organismului sunt foarte grave; vărsăturile autoprovocate pot cauza dezechilibru
hidroelectrolitic care poate duce la deces. Printre efectele secundare se mai numără:
• mărirea glandelor salivare
• dereglarea (sau lipsa) ciclului menstrual
• distrugerea smalțului dinților (din cauza acidului gastric, în cazul vărsăturilor)
• tulburări ale tranzitului intestinal (ex. constipație)
• dureri abdominale intense
• deshidratare severă (din cauza vărsăturilor, diureticelor și laxativelor)
• căderea părului
• aritmii cardiace

Diagnosticul bulimiei nervoase

Diagnosticul se bazează pe anamneza și pe examinarea clinică.

Diagnosticul este suspicionat în cazul pacienților care își exprimă o îngrijorare marcată față
de luarea în greutate și au mari variații ale greutății corporale, asociate în special cu consumul
în exces de laxative sau cu prezența unei hipokaliemii inexplicabile. Semnele de alarmă sunt
reprezentate de mărirea de volum a glandelor parotide, leziuni pe fața dorsală a degetelor și
eroziuni dentare. Conform criteriilor de diagnostic trebuie sa existe cel puțin două astfel de
episoade pe săptămână timp de cel puțin trei luni, pentru a putea pune diagnosticul.

Bulimia nervoasă: tratament

Pentru că bulimia are la bază stima de sine scăzută și percepția eronată asupra aspectului
fizic, tratamentul acestei tulburări alimentare trebuie să includă, obligatoriu, ședințe de
psihoterapie prin care să se identifice comportamentele nefirești și temerile nejustificate și
metodele eficiente pentru depășirea acestora.
De multe ori poate fi necesară administrarea anumitor medicamente, așa cum sunt
antidepresivele. De asemenea, sfaturile unui nutriționist sunt esențiale pentru redobândirea
obiceiurilor alimentare sănătoase.

Regula de bază: 3 mese pe zi și 2 fructe pentru gustările dintre mese.

Această structurare inteligentă a meselor urmărește îmbunătățirea digestiei, constatându-se că

dacă pacientul își fixează anumite ore de masă și anumite cantități de mâncare, organismul va
începe să producă o cantitate corectă de enzime.
Pentru micul dejun se pot alege cereale integrale sau un terci de ovăz cu fructe oleaginoase
pentru a elibera un aport de energie lent. Dacă ai constatat că după ce mănânci cereale îți vine
să vomiți (cerealele, pâinea, înghețata și biscuiții sunt mai dulci și relativ ușor de dat afară
dacă îți induci voma) este mai bine să le tai de pe listă deocamdată. Cel mai important lucru
este să începi să consumi cumpătat numai alimentele cu care te simți confortabil. Cu toate că
nu este bine să privezi organismul de unele alimente, prioritatea este pentru început să
păstrezi obiceiul de a mânca regulat, porții mici și nutritive ca să nu simți cum te încolțește
sentimentul de vinovăție.
Alte opțiuni alimentare: carne slaba de pui, vită, pește la fiecare masă importantă
combinată cu salată de legume. Ideal ar fi să mănânci măcar o dată pe zi carbohidrați: orez,
paste, cartofi, pâine, însa dacă nu te simți confortabil (multe persoane bulimice elimină
carbohidrații pentru că dau o senzație de sațietate) rămâi la alimentele mai ușoare pentru
câteva săptămâni.

De asemenea, poți să incluzi în alimentație iaurtul și fructele de câte ori există tentația de a
mânca în exces.

Evită alcoolul în această perioadă pentru că atenuează din voință.

Surse

https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/bulimia-nervoasa
https://www.eva.ro/dietafitness/nutritie/invinge-bulimia-pas-cu-pas-articol-22789.html
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/bulimie-nervoasa-cauze-
simptome-tratament
http://mindcare.ro/simptomele-bulimiei-efectele-asupra-organismului-scurt-ghid-pentru-
parinti-si-prieteni
https://www.csid.ro/boli-afectiuni/bulimia-nervoas%C4%83-cauze-simptome-tratament-
18291330/