Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2008
CURS 1
Cancerul : - nu e o boala contagioasa , dar exista exceptie : tumora Stiker (singura forma
de cancer transmisibil ) .
Cauze :
F. fizici F.chimici F.biologici
animal Cancer om
F. genetici
Boala canceroasa este formata din mai multe componenete si afecteaza intreg organismul .
C=(ORGANISM)= T + N + M + SP
T – tumora , poate fi diferentiata (cu celule mari ) sau nediferentiata ( celule mici ) .
Pot fi: - benigne
- maligne : cu celule mici si cu celule mari .
N – nodul limfatic ( prima bariera de extindere a tumorii ) .
M – metastaze.
SP – sindroame paraneoplazice: manifestari imunologice , biochimice sangvinice ,
determinate de metastaze .
Etimologia termenilor :
Tumora : lat. tumor = tumefactie , crestere tisulara datorita multiplicarii celulare
Neoplasm , neoplazie : limba greaca ( l.g.) neos = nou , plasam = formatiune .
Blastom : l.g. blastos = germen ; omo = umflatura .
Tumora nediferentiata cu celule mici .
Se denumesc in functie de tesutul in care se dezvolta :
- Tumori cu origine epiteliala ( ectodermica )
- Tumori cu origine mezenchimala ( mezodermica )
- Tumori cu origine embrionara – mezodermica .
Ex : melanom – malignizarea melanocitelor , se dezvolta pe piele desi sunt celule nervoase la
origine .
Exista tumori cu origine embrionara cu evolutie la nivelul pielii – adenocarcinom sau
carcinom .
Adenocarcinom : - tumora la nivelul epiteliului secretor.
Ex : - glanda mamara : - acini glandulari – adenocarcinom .
- canaliculi - carcinom .
-1-
Tumori mezenchimale : - sufixul sarcom - sarcos = carne ; omo = umflatura .
1
Tumori benigne epiteliale : sufixul om ; papilom , lipom .
La tesuturile mezenchimale o categorie aparte : homeopatii maligne , se impart in :
- tumori lichide – leucemii .
- tumori solide : - cu visceralizare ale sangelui : limfoame ce dau manifestari de tip
sarcomatos in limfocentrii .
Caracterisctica tumorilor benigne e data de rata de crestere scazuta fara anaplazie celulara ,
fara recidive si fara metastaze .
Caracteristica tumorilor maligne : - indicele mitotic / de proliferare modificat .
CURS 2 20.10.2008
2. ETIOLOGIA PROCESULUI TUMORAL
o FACTORI BIOLOGICI :
Exista determinism genetic dar si factori determinantii virale , capabili sa declanseze
malignizarea celulara .
- CLASA III : - micotoxine , printer cele mai toxice sunt aflatoxinele , hepato si
nefrotoxici .
Doze mici sunt cumulabile , exista multe tipuri de toxine dintre care aflatoxinele B1 cele mai
cancerigene fiind majoritatea eliberate la nivel renal
- CLASA IV :
Insecticide organoclorurate :
2
Ex : - Lindavet – actioneaza cumulativ , DDT – remanenta > 10 ani in tesutul adipos .
Insecticide organofosforice :
Ex : Neguvon – avand o remanenta mai mica in organism .
Ierbicide :
Ex : - Amitraz : derivate carbamic cu toxicitate mica dar mutagen , folosit in ectoparazitoze
( raie ) .
Dezinfectante :
Ex : - naftalina , foarte cancerigenplantea fiind interzisa .
Metale grele :
Ex : Pb , Cd – benzina , motorina => se depune pe caroserie => apoi odata cu ploaia ajunge in
panza de apa freatica => plante = > cancerul cornetilor nazali .
Agenti chimici adjuvanti : - detergenti ( enzimatici – biodegradabili ; osmotic ) .
- SUBSTANTE ALIMENTARE :
Nitriti , nitrati , condimente artificiale ,
Ex : - gluten : proteina vegetala ( in faina de grau ) alct. din doua componente - gliatina
( prin metabolizare => substante toxice ) si gluteina ( bogata in acid glutamic si nu este
cancerigena ) .
Determina hiperstimulare antigenica permanenta la nivelul mucoasei intestinale =>
leziune precanceroasa . Orice hiperstimulare antigenic poate fi cauza unei reactii leucemice .
- ADITIVII ALIMENTARI :
Pot modifica caracterele organoleptice ale unor produse .
E – uri : - foarte periculosi E 102 , E 110 , E 120 , E 124 .
E- uri canceroase : E 122, 131,142 , 213 , 214 , 215 , 216 , 217 , 218 .
CURS 3 28.10.2008
Structura virusului :
1. Invelisul viral : - diverse forme , anvelopa , capsida virala
- De natura glicoproteica => este antigenica .
- Are in structura lui molecule specifice fiecarui tip viral .
2. Genomul ( miezul ) – materialul genetic : este format dintr-un lant de acizi
nucleici ADN , ARN
3
- Virusuri cu ADN monocatenar ( circular ) , bicatenar .
- Virusuri cu material genetic ARN
- Virusurile cu material genetic ADN – Adenovirusuri .
- Virusuri ARN – Retroviridae : nu au capacitate de replicare si folosesc
revertranscriptaza ce le asigura copierea de ADN si transcriptia in ARN .
Mecanismul de producere al cancerului :
- Virusurile oncogene : - sunt acele virusuri capabile sa produca inductia unui proces
neoplazic sau conversia unui proces neoplazic ( unele sunt ajutatoare iar altele
determinante ) .
- Virusurile cu genom ADN sunt helper in general ( produc cancer in foarte putine
cazuri , ele fiind patogene ) . Ex : virusurile gripale sunt cele mai inductoare spre o
stare neoplazica .
- Cele mai agresive virusuri transformante sunt cele ARN .
- Virusurile oncogene sunt agenti etiologici ai multor tipuri de tumori , cele ADN
predominant benigne , cele ARN predominant maligne .
o Clasificarea virusurilor :
Virusuri oncogene directe : - printr-o mutatie transforma celula intr-una
maligna .
Virusuri inductoare : - majoritatea ADN , cele care nu au capacitatea genetica
de a produce maliginizarea , dar prin multiplicare si virulenta contamineaza
masiv .
Virusuri Helper : - cele mai periculoase aduc una din cele 4 gene cardinale
a. GAG
b. ENV
c. POL
d. LUK
- Sunt gene ancestral ce au existat in genele celulelor embrionare si sunt responsabile de
proliferarea si diferentiere ( crestere mai rapida , sinteza mai multa )
4
Aderarea virusului :
1. Fixarea virusului pe celula , lanivelul membrane prin receptorii
transmembranari.
2. Intrarea virusului in celula partial => recunoastere si adeziune
3. Endocitoza- absorbtie transmembranara (vezicula care contine virusul )vezicula
va fi atacata de catre ergonite =>liza
4. Dupa liza virusul e detasat iar miezul (core) ajunge sa fie transferat la nivelul
AND la celula gazda.atasarea AND-viral la AND- gazda se desfasoara cu
ajutorul unor enzyme de restrictive.celulele se replica impreuna cu fragmente
de virus =>endoreduplicarepartiala ,=>balonizarea nucleului : 10-20%
informative proprie , 80-90% informative virala.miezul va fi replicat din
nucleu printr-un invelis proteic primit de la celula.
5. Exocitoza=> virusul matur este expulzat.
- Ex : Papilomavirus ( tumori epiteliale benign – specific omului ) = cellule epiteliale
selectionate pentru a rezista atacului celular ( virusul bovin se transmite si la om ) .
- V. Polioma ( ADN ) a fost identificat si la maimute . Are mai multe forme de
manifestare clinica , de obicei afectiuni renale .
II. Clasa Adeno : - Mastadenovirus
III. Poxvirusuri: - provoaca boli eruptive, fibromul Show , mixomatoza la iepure
si fibromatoza la iepure .
IV. Herpesvirusuri : - forme agresive ,
- H. simplex 1 – herpes cu localizare orala dar si conjunctivala poate determina cheratita
- H. simplex 2 – localizare genitala = cancer de col uterin .
Virusuri ARN :
- 3 subfamilii : Oncoviridae ( cele mai agresive ) ; Lentiviridae ;
Spumaviridae .
- Retrovirusurile afecteaza foarte multe specii cu specificitate redusa ca efect al
malignizarii , afecteaza tesutul mezenchimal , au limfotropism , produc sindrom
proliferativ mezenchimal .
I. Oncoviridae : - produc sarcoame si leucemii, fiind clasificate in mai multe
subclase :
Grupa de virusuri de tip :
Grupa C ( mamifere ) ;
Grupa de virus B ( murid - sobolan) ;
Grupa de virus D ( om , maimuta ) ;
Grupa de virus A ( pasari ) ;
Grupa de virus E ( Om , bovine ) .
- In cazul SIDA : - virusul produce imunodeficienta pentru limfocitele T si proliferare
pe linia limfocitelor B .
- Mecanismul patogenetic este similar cu al celor ADN cu 2 diferente :
Genomul viral : - format din 1 sau 2 lanturi de ARN ( reverstranscriptaza )
Eliberarea virionilor : se realizeaza prin inmugurire , nu liza celulara .
- Celulele infectate supravietuiesc atacului devenind sursa de virioni pentru restul
organismului .
5
CURS 4 03.11.2008
Este etapizata pentru ca boala canceroasa este un process complex , majoritatea cancerelor au
debut uniclonal = malignizarea porneste de la o singura celula , si debut policlonal – ca
exceptie presupune ca in aceasi fractiune de secunda se malignizeaza mai multe celule .
- O celula malignizata fractionata tumora primara se divide mai rapid decat
celulele sanatoase .
- Multicentrice ( Policlonale ).
- Debuteaza cu scaderea in volum a mai multor limfocentrii simultani .
- Diagnosticul clinic se bazeaza pe depistarea formatiunii tumorale primare .
Tumori
Limbaj : system TNM ( system international de evolutie clinica a tumorilor )
T – tumora primara
N – limfocentru ( nodulus ) .
M – metastazele : - grupuri de celule tumorale care sunt vehiculate ( pornesc ) pe calea
sangelui / limfatica , prin cavitati preformate si sunt favorizate de metode nereceomandate
precum : punctia , extirpare .
In cazuri tumorilor mamare metastazele apar in :
- Plaman
- Ficat
- La nivelul coloanei vertebrale
O celula malignizata se multiplica , iar cand ajunge la un milliard de celule ajunge sa fie
vizibila cu ochiul liber ( bob de orez ) .
Celulele epiteliale se dezvolta pe membrana bazala .
6
Stadii TNM
T0 –stadiu preclinic
T1-T4 –stadiu clinic
Se malignizeaza
Devine vizibila la 1 milion de celule
Celulele care formeaza un cancer nediferentiat vor ocupa un volum mai mic.
Celulele epiteliale se dezvolta pe membrane bazala( retea fibre colagen ) .
Exista 2 situatii : Tumora invizibila clinic nemetastazata .
Tumora nevizibila clinic metastazata
.
T0 ( insituu ) = nu a depasit membrana bazala ( tumora alba )
- Se dezvolta exclusiv deasupra membrane bazale .
T0 N0 M0 – nu exista invazie limfonodala , sau metastaze .
- Membrana bazala reprezinta o bariera naturala pentru procesul de metastazare .
- Cand celula depaseste 109 incepe sa apara nevoia de O2 si lipsa de nutritie .
- T0 – tumora alba , avasculara se hraneste prin imbibitie .
7
T4 :
Metastaze limfonodale
Metastaze viscerale
Sindroamele paraneoplazice .
- Daca e in stadiul T4 numarul de celule metastazate si distanta lor este mult mai mare .
T0 T1 T2 T3 T4
Evaluarea agresivitatii
8
- Celulele care formeaza tumorile benigne sunt cellule similar cu cele din tesutul de
origine .
- Rata multiplicarii crescuta si a mitozelor
- Nu metastazeaza
- Nu recidiveaza
Ex :
- Fibroamele , Lipoamele .
- Tumorile benigne pot fi :
tumori sarace in cellule ;
tumori bogate in cellule => o dediferentiere a celulelor din tumora cu o rata mai
mare => cellule mai periculoase
- Fibromul este o tumora a fibroblastelor mai frecventa la femele de origine
mezenchimala .
- Malignizarea clinica este invers proportional cu cu modificarile anatomo-patologice .
CURS 5 10.11.2008
9
- Sex : cancer de intestin gros – la mascul mai frecvent ; Cancer de vezica urinara , tiroidian
mai fecvent la femela .
- Hormonii : - mai ales cei sexuali .
2. Initierea : - au loc doar modificari biochimice in celula in rest este o celula normala ea
are doar o mutatie punctiforma aceasta se produce prin lezarea directa / indirecta a ADN –
ului normal prin interventia unor factori mutageni modificari permanente in structura unor
gene ce codifica reglarea proliferarii si diferentierii celulare .
- Cromatina in mitoza se fragmenteaza dand nastere cromozomi .
- Din loc in loc exista gene fiziologice ale proliferarii si diferentierii celulare ( 1 0/00 ) –
300 de gene . => sansa ca o astfl de gena sa fie de factorii oncoinductori este de 1 0/00 .
- Daca actioneaza in timp un factor sau mai multi factori sansele cresc .
- Etapa de initiere se caracterizeaza prin mutatia punctiforma a unor gene .
- Celula initiata poate urma 2 directii :
- Poate trece in urmatoarea etapa
- Poate sa se transforme direct in celula maligna ( virusurile care au in genom cele 4
categorii de gene : GAG , ..) .
In etapa de initiere sunt implicate niste clase de gene :
Protooncogenele : - capabile ca urma unei singure mutatii punctiforme sa
determine maliginizarea celulelor pentru ca ele se transforma in oncogene .
Malignizarea directa se poate face in 2 situatii :
- Virusurile cu cele 4 categorii de gene ( substitutie )
- Transformarea protooncogenei dintr-o gena dormanda intr-o gena maligna ( radiatii ,
subst . chimice ) .
Genele apoptozei :
- Apotoza : - fenomenul genetic prin care anumite gene programeaza moartea celulelor.
- Genele apoptozei de replicare si reparare a ADN-ului .
- Daca gena G1 este alterata replicarea nu trebuie sa aiba loc .
- Daca mutatia reuseste sa treaca de G 2 vor exista urmasi modificati genetic celula
tumorala nu are receptori proprii organismului este recunoscuta de celulele CMHC
( Complexul Major de Histocompatibilitate ) si este omorata dar exista posibilitatea ca
o mica parte sa scape .
- Exista si gene de repararea ADN-ului dar ele nu au intotdeauna timp sa le repare .
- Apoptoza afecteaza un singur strat de cellule
- De la suprafata spre interior ( centripet ) care mor instantaneu
- Celula canceroasa nu are gena apoptozei , mai ales cu cat este mai nediferentiata .
- Cele diferentiate au gena apoptotica .
Inactivarea genelor supresoare
- Fiecare gena supresoare sub influenta a 2 gene reglatoare :
- O gena simplificatoare , o gena supresoare
3. Promotia :
10
- Totalitatea secventelor de evenimente care au loc in urma efectului repetat al
promotoriului .
- Agentii promotoriului nu sunt cancerigeni , actiunea lor este reversibila , necesita un
anumit prag minim al actiunii si agentii promotori nu actioneaza asupra ADN-ului .
- Exista o etapa de promotie precoce care apare de obicei spontan si se caracterizeaza
prin aparitia alterari la nivelul expresiei unor gene reglatoare si o etapa de promotie
tardiva care influenteaza sistemul de control celular .
- Celulele promotoare prezinta urmatoarele caracteristici : au alterate mecanismele
de control al cresterii si diferentierii celulare ; au stimulata productia endocrina de
factor de crestere celular ; Prezinta sensibilitate scazuta la inhibitori de crestere si o
sensibilitate crescuta pentru factorii secretati de alte cellule sau autosecretati
( hormoni autocrini ) .
- Celulele promovate : - de asemenea , fie nu prezinta receptori de membrana pentru
liganzii semnal de diferentiere fie nu sunt capabili sa ii recunoasca .
- Agenti promotori : fenobarbital , hormoni steroidieni ,( hormonii estrogeni nu
provoaca ei insisi modificari ale ADN – ului , ei doar modifica genele cu receptori
pentru estrogeni , ei crec sinteza proteica , activeaza celulele proliferarii ) , substante
din grupa maselor plastic si azbestul , etc .
- Agenti antipromotori : substante chimice diverse care au proprietatea de a inhiba
celulele promovate.
Ex : - Retinoizi – substante din grupul vitaminei A
- Seleniu si derivatii lui
- Inhibitorii de prostaglandine
- Antioxidantii fenolici
- Ceaiul verde
4. Conversia :
- Este aleatorie
- Presupune transformarea celulelor promovate intr-o celula maligna in urma unei
mutatii punctiforme printr-o leziune la nivelul unei protooncogene
- Nu este depistabila clinic
5. Progresia :
- Este etapa finala in care celula este transformata ireversibil in celula maligna .
- Se exprima fenotipic forma , dimensiune , aspect , culoare , mitoze accentuate ,
capabila sa metastazeze .
CURS 6 17.11.2008
6.PROCESUL DE METASTAZARE
Invazivitatea :
11
Def : - Proprietatile celulei maligne de a se deplasa active datorita caracteristicilor
particulare,conferite de citoscheletul lor si de echipamentul lor enzimatic care le permite
tunelizarea tesuturilor invecinate.
- Extinderea procesului de metastazare poate fi consecinta migrarii din aproape in
aproape in cazul invaziei locoregionale adiacente cat si a diseminari la distanta cu
microagregate celulare tumorale .
- Agravarea bolii canceroase este direct proportional cu gradul de extindere al tumorii
ea putand avea loc loco-regional,in limfocentri sau intr-un organ vital.
- Majoritatea tumorilor maligne sunt constituite dintr-o multitudine de subpopulatii,
care au genom propriu , ceea ce le confera capacitatea de multiplicare , invazivitate si
metastazare variabile.
- In evolutia tumorilor , se selectioneaza doar clonele capabile sa se adapteaza la
mecanismele homeostatice ale organismului afectat si sa prolifereze, metastazeze si sa
nideze la distanta .
- O caracteristica importanta este identitatea morfofunctionala a tumori secundare
indiferent de teritoriul unde se dezvolta , cu cea primara .
Determinismul ontogenetic
Migrarea celulara reprezinta un proces biologic celular , fiind un mod de adaptare si
perpetuare a diferitelor specii .
Metastazarea poate fi considerate o hemogrefa , deoarece provine dintr-un tesut propriu al
organismului prin emisia spontana de celule libere , dar cu particularitati genetice diferite fata
de organismul gazda .
- La organismul adult exista numeroase celule migratorii capabile sa iasa din patul
vascular sis a strabata diverse , tesuturi, avand rol direct in diseminare
microtrombusurilor tumorale .
Ex: macrofagele si limfocitele
Aceste celule sunt capabile sa se deplaseze si sa se fixeze in structuri diferite de cele din care
provin .
Incidenta si localizarea metastazelor :
Depinde de tipul de tumora si calea de metastazare, astfel in functie de originea embrionara
comuna a tesutului tumorizat primar si a celui in care are loc metastazarea avem 2 situatii :
- Preferential sau elective (tesuturi cu origine embrionara comuna )
12
- Nepreferentiale sau aleatorii(tesutul cu origine embrionara diferita )
Ex: carcinom mamar –metastaze pulmonare
-metastaze osoase
Cancer bronhopulmonar-metastaze la nivelul SNC
Tumoare la nivelul tesutului nervos-metastazare in acelasi teritoriu
Raspandire :
- Invazie neelectiva sau din aproape in aproape , evolutie expansiva , infiltrate
ulcerative sau mixt.
- Invazie elective , raspandirea generala a tumorii primare sau secundare , la randul ei
poate fi neelectiva –aparitia succesiva a tumorii primare in diferite structure sau
tesuturi si electiva - cand se produce intr-un singur organ sau sistem.
Caile metastazarii
Hematogena
Limfatica
Prin transmitere naturala ( fasciile)
Prin cavitati seroase
Prin conducte natural
Prin inoculare
Caracteristici Cito-Morfo-Functionale
1. Momentul aparitiei :
Momentul decelarii clinice depinde de natura tumorii primare.Apare de obicei dupa o
perioada de evolutie locala a tumorii primare si la un anumit volum al acesteia , in stadiile
avansate ajungandu-se la diseminari generalizate prin explozia metastazelor.
In functie de momentul metastazarii , evolutia clinica poate sa fie : acuta , in cazul
metastazelor ultraprecoce sau precoce , sau cronica ,metastaze tardive sau torpide (metastaze
depistate in stadii finale ) .
o Metastazarea ultraprecoce :
Se caracterizeaza prin absenta simtomelor anatomo-clinice devansand chiar aparitia clinica a
tumorii primare .
Ex : adenocarcinomul pulmonar cu celule mici
o Metastazarea precoce :
Are loc in organe sau tesuturi unde exista corespondent circulator, tumora primara neafectand
functia tesutului in care se dezvolta.
o Metastazarea tardiva –torpida :
Poate fi primara – la un interval de timp apropiat inainte de diagnostic si secundar sau imediat
dupa diagnosticul tumorii primare, evolutia fiind foarte lenta .
o Metastazarea ultratardiva
Implica celule in stadiul G0 sau dormand.
2. Frecventa si localizarea :
Frecventa creste in stadiile avansate ale bolii canceroase , ea fiind depistata clinic la 60% din
cazuri.
13
Tumori benign histologic dar care totusi metastazeaza ( epitelii tranzitionale ex :
procese la nivelul vezicii urinare – papiloame care se transforma in carcinoame
metastazante) .
Tumori benigne histologic care au malignitate clinica dar care nu metastazeaza
niciodata ( ex : la caine –epulisul , process benign la nivel gingival) .
Etapele metastazarii
Etapa I :
Reprezinta desprinderea celulei maligne din tumora primara .Aceasta poate sa fie izolata in
cazul sarcoamelor sau microembolusuri in caz de carcinoma.
Etapa II :
Reprezinta invazia loco-regionala.
Consta in patrunderea celulelor maligne in patul vascular fiind asociata cu penetrarea unor
cavitati preformate.
Etapa III :
Reprezinta etapa de vehiculare.Patrunderea celulelor maligne de la nivelul membrane bazale
in stroma organului in care s-a dezvoltat tumora primara sau in vase .
Vehicularea se poate face in 2 moduri :
Vehicularea pasiva – odata cu curentul sangvin , limfatic , sau lichidul
interstitial .
Vehicularea activa – prin miscari proprii favorizante de mobilitatea
citoscheletului.
Vehicularea este mai frecventa pe cale limfatica in cazul celulelor epiteliale, hematogena in
cazul celulelor conjunctivale.
Etapa IV :
Etapa implantarii , nidarii , insamantarii , grefonului celulelor neoplazice in tesutul gazda .
Este o etapa usor inconstanta ca timp si se caracterizeaza prin stationarea si ramanerea
celulelor in stadiul G0 dormand , pana la interventia factorilor care favorizeaza proliferarea
lor.
Etapa V :
Dezvoltarea focarelor neoplazice secundare sau metastatice.Acestea urmeaza etapele specifice
dezvoltarii tumorii primare, ceea ce explica similitudinea evoluarii anatomopatologice a
metastazei fata de tumoarea primara .
14
- fenomene de adezivitate determinate de activarea tromboplastinei de catre celulele
tumorale.
- Membrana bazala endoteliala , bogata in colagen tip IV si care poate fi lizata de
enzima colagenaza , specifica celulei neoplazice maligne.
- Macrofagele , au rol de vector , remarcand celulele neoplazice metastazate.
- Nivelul de Ca – hipoglicemia fiind in corelatie directa cu scaderea adezivitatii
intercelulare.
Factori dependenti de tumora :
- Celula canceroasa este energofaga “ MA DIVID NU MA DIFERENTIEZ “ .
- Datorita citoscheletului are loc miscarea celulelor.
- Echipamentul enzymatic al celulelor metastazante este diferit si specific fata de
celelalte celule neoplazice.
2.Factori adjuvanti , exogeni :
Factori terapeutici :
- Palpatie
- Punctie
- Exereza chirurgicala
- Radioterapia
- Hormonoterapia
Factori accidentali :
- Diverse traumatisme
- Boli infectioase
- Boli imuno supresive
Factori sezonieri :
- Perioada de primavara si toamna
Presiunea atmosferica
3.Factori determinanti :
Factori tumorali :
- Necrobioza : - factor premergator si declansator al metastazelor .
- Tumori maligne voluminoase prezinta zona centrala de necroza care nu influenteaza
malignitatea dar care prin extindere poate sufoca tumora primara .
- Tumorile cu celularitate scazuta intra in necrobioza partiala( dezintegrarea unei
celule epiteliale => desprinderea celor din jurul ei .
Factori celulari :
- Particularitati citologice ale celulei maligne ( gradul de diferentiere)
- Particularitati morfologice (prezinta receptori pentru factorul de crestere epitelial ,
predictioneaza capaciatea celulei de a realize invazia loco regionala dar si de a
metastaza pe cale limfohematogena) .
- Ponderea celulelor tumorale in tesutul sau organul malignizat
- Paricularitati genetice
- Particularitati functionale sau biochimice
4.Factori inhibitori :
Dependenti de gazda :
- Membrana bazala a epiteliilor: bariera biologica naturala in carcinoame si
adenocarcinoame .
- Heparina si fibrinotizina : - au efect antimetastazare .
15
Dependenti de tumora :
- Fibronectina ca proteina marker din structura citoscheletului are rol in adeziune , este
esentiala pentru ca o celula sa nu aibe potential de metastazare .
CURS 7 24.11.2008
Sunt manifestari extrem de complexe clinici sau paraclinici , la distanta producerea de tumori
primare sau tumori primare si metastazele lor . Se exprima sub forma unui complex de
manifestari morfopatologice cu gravitate crescanda odata cu evolutia bolii.
16
- Manifestari functionale hepatice , renale , gasrointestinale si cutanate .
- Manifestari hematologice, anemie leucopenia , trombocitopenie.
- Modificari biochimice sangvine , crestere uree , creatinina , fosfataza alcalina si scaderea
albuminemiei ,globulinei , acumulare de trigliceride .
- Febra , hiperemie , manifestari endocrinologice , etc .
- Tabloul acestor manifestari este sters in primele stadii si se agraveaza pe masura ce
creste numarul de metastaze.
o Sindroamele metabolice :
Nespecifice clinic , manifestari sistemice, de foarte multe ori manifestarile nu au legatura cu
boala primara .
- Anorexia – componenta neurologica dar mai ales gastrointestinala.
- Este determinate de alterarea perceptiei gustului sau al mirosului .
- Consecinta anorexiei- slabire treptata a animalului ( cu aport alimentar , perfuzii
slabirea continua ) evolutie stadiala .
Etapa asimtomatica : - depistata paraclinic prin valoarea glicemiei sub 70 mg/dl
(hipoglicemie ) .
Etapa in care manifestarile devin clinic evidente : - dispar depozitele de grasime ,
pentru ca ulterior masa muscular sa se emacieze .
Metabolismul glucidic
Este primul , hipoglicemie cronica , se epuizeaza rezerva de glicogen , apare acidoza
metabolic ( in urma arderii incomplete a glucidelor ) .
Animalele cu cancer au sensibilitatea la insulina diminuata .
Metabolismul protidic
Cel mai afectat datorita utilizarii in exces a aminoacizilor din proteinele plasmatice ;
hipoalbuminemia si hipogamaglobulina determina cahexia ( specifica stadiului 4 ) .
Metabolismul lipidic
Scade lipogeneza si creste lipoliza , cresc trigliceridele serice .
17
- Metastazarea limfonodurilor axilari sau inghinali determina blocarea drenajului
limfatic .
Ex: carcinomul nediferentiat – tumoare maligna a canalelor galactofore . celulele maligne
sunt foarte aproape morfologic , structural de cele stem . ele prolifereaza ultra rapid in
limfonoduri – apare sindromul de “coaja de portocala “ ( infiltratia vaselor limfatice cu
edeme celulare gazoase ) .
Manifestari hematologice :
- Anemie primara
- Leucemie secundara ,
- Metastaze la nivelul maduvei hematogene ,
- Limfopenia : - scaderea numarului de limfocite datorita LT8 supresoare –limfocite
killer si natural killer ,
- Granulomatoza : - raspuns al organelor la infectii secundare , neutrofilie .
Manifestarea hepatica
- Epuizarea functionala fiind determinata de un consum prea rapid al rezervelor
enzimatice detoxifiante, foarte frecvent anemii in stadiile 1 si 2 , transaminazele cu
valori mici .
- Ficatul a epuizat rezerva enzimatica , transaminazele incep sa urce si sa depaseasca
valori maxime – izoenzime.
- Nivel crescut al bilirubinei ,
- Emeza : - stare patologica formata din 2 simtome : greata si voma avand cause
digestive sau extradigestive , avand origine cutanata sau periferica , greata fiind
principalul mitiv al anorexiei .
- Emeza poate fi : acuta , tardiva , reflexa .
Febra
- Hiperemia apare ca o consecinta a acumularii de agenti patogeni endogeni.
- LT elaboreaza interleukina 2 care stimuleaza macrofagele si neutrofilele a.i. sunt
eliberati in organism agentii piretici .
Algia
- Sindrom de durere .
- Animalele elaboreaza un program al eliberarii endorfinelor mult mai ridicat .
- Exista hiperalgezia :
- Durere manifestata la un stimul , extrem de puternica care afecteaza o anumita zona
sau organ .
- Apare prin fenomenul de compresiune al tumorii primare .
Ex : metastaze osoase
Clasificare
Gr 0 – fara durere
Gr 1 – durere slaba
Gr 2 – durere moderata
Gr 3 – durere severa
Analgezice in functie de gradul de durere : codeina , mialgin , metadona ,morfina ,
tramal , tramadol .
18
Durerea acuta :
Scurta ore sau zile , poate sa apara post operator , poate fi determinate de proceduri de
diagnostic , tratamente antitumorale .
Durerea incidenta :
Apare in anumite pozitii ( tumora comprima un nerv )
Durere cronica
Mai lunga de 3 luni , se caracterizeaza prin comportament retras , abatut ,cedeaza la
analgezice pe baza de morfina .
CURS 8 02.12.2008
8 . TEORIILE ONCOGENZEI
9.Diagnosticul oncologic
Anamneza
19
- Varsta :
- Rasa (predispozitie genetica ) : boxer , rotwailer, dog german , caniche, coker,
ciobanesc .
- Antecedente
- Data aparitiei
Examen clinic
Inspectia : - simetrie , localizare ,examinarea pielii si mucoaselor
Palpatia : – tumora sau metastazele nu dor , hiperemia locala poate fi masurata prin
termografie computerizata , proliferare inflamatorie sau neoplazica ,palpatia trebuie
facuta centripet , uniformitate .
- tumora maligna : T0 si T1 – bine delimitate
T3 si T4- consistent neuniforma lipsa durerii
Ascultatia :
- Cavitati nazale
- Laringe
- Trahee
- Bronhii
- Varful lobilor pulmonary
Examenele sunt :
o Pentru cavitatea abdominala :
Examen ecografic : - pe baza ecodensitatii va pune in evident diferite formatiuni .
Examen radiologic
Tomografie computerizata
R.M.N. (Rezonanta Magnetica Nucleara ) : evidentiaza metastazele de oridinul
milimetrilor.
Endoscopia
o Pentru tumorile solide si lichide : – flaucitometrul
20
- Ficat : – modificare transaminaze , bilirubina ,triglyceride si cholesterol .
- Rinichi : – uree si creatinina .
21
- tratamentul se continua pe tot parcursul vietii pacientului .
Radioterapia
In cadrul terapiilor sistemice exista un trial therapeutic : chirurgie si chimioterapie ,
hormonoterapia si imunoterapia , si terapia adjuvanta .
Cel mai important din trial – chimioterapia citostatica pentru tumorile primare dar si pentru
metastaze si invazie limfonodala ., separate sa se asigure terapia sindroamelor paraneoplazice
.
10.2.Substante citostatice ( Chimioterapia ) :
22
Populatia celulara temporar proliferative .
Neuronii si tesutul muscular nu sunt afectati de chimioterapice .
Ficat : celulele dormande se reactiveaza si formeza tesut .
Proliferarea continua – pielea , maduva hematogena .
Strategii terapeutice :
Se poate alege un anumit citostatic in functie de gradul de oxigenare al tumorii :
Citostatice pt :
Tumori cu oxigenare buna
Tumori cu hipoxie si necroza
Tumori cu orice fel de oxigenare
Utilizarea simultana sau consecutive a mai multor citostatice creste avantanjul terapeutic
,elimina riscurile rezistentei chimioterapice , permite diminuarea dozelor , creste si potenteaza
efectul terapeutic .
Cum alegem medicatia si asociatii ?
- Agentii citostatici fazodependenti daca sunt administrati in doza unica chiar si in doze
foarte mari nu sunt foarte toxici -> sunt selective , distrug doar celulele aflate in
multiplicare si stadiul S .
- Celulele care nu se gasesc in faza la momentul tratamentului nu sunt afectate si
continua ciclul celular .
- Numarul de administrari trebuie sa se faca pe un timp suficient de lung pentru
tumoare dar nu foarte lung incat sa inhibe definitiv ciclul celular .
- Pentru a preantampina rezistenta la citostatic se asociaza medicamente cu actine
diferita de obicei care actioneaza pe etape diferite ale ciclului celular , dar fiecare
medicament in parte trebuie administrat in doza maxima .doza se scade , eficacitatea
creste pe efectul cumulativ .
Nici odata nu se administreaza 2 medicamente cu toxicitate cumulativa asupra aceluiasi
organ .
Avantaje polichimioterapic comparat cu monochioterapic
Prin polichimioterapic se obtine maxima distrugere tumorala in limitele toxicologice
admise .Utilizand mai multe medicamente simultan se acopera in numar mai mare fiecare
clona maligna .Este important sa cumulam diverse medicamente ca principii diferite .
23
Sincronizarea populatiei de celule tumorale
In scopul sincronizarii , celulele sunt blocate intr-un anumit stadiu G1 sau G2 , agentul nu le da
voie sa sa treaca din etapa respectiva . Se administreaza cateva zile la rand.
11.ONCOLOGIE SPECIALA
24
Malignizarea glandei mamare are loc in mod etapizat ( in timp , ani ) la fel si cancerul de
prostata :
Se porneste de la celula initiala a glandei mamare sau a glandei prostate nediferentiate care va
suporta in perioada de pubertate actiunea factorilor genetici , fizici , chimici , taumatici se
va produce o mutatie punctiforma la nivelul unei gene sau baze azotate .
Mutatie punctiforma
Deletie
Aditie
Translocatie
Crossing over
Linkage
25
- Se evalueaza microscopic gradul de extindere a tumorilor
- In cazul tumorilor epiteliale frotiul de sange urmareste stabilirea statusului
functional al organismului /; formula leucocitara : anemie , limfocitoza ,
eozinofilie ,
- Sindroame paraneoplazice – concura la stabilirea gradului de extindere .
o Examenul citopatologic al tumorii primare :
Punctia aspirativa cu ac fin :
- ac 0,8 seringa 20 ml
- acul nu trebuie sa depaseasca limitele tumorii
- iar dupa aceasta manopera este recomandat sa se intervina chirurgical cat mai repede
pentru ca punctia este o metoda invaziva .
Biopsia :
- Incizionala : - nu este recomandata
- Excizionala :
Examenul secretiilor glandei mamare :
- Se face usor , prin presarea usoara si evidentierea unei secretii
- Se face amprenta si colorare MGG
- Celule epiteliale cu citoplasma acidofila ( enzimele lizozomale ) , culoare roz
- Cellule tumorale citoplasma bazofila datorita sintezei proteinelor
- Celule uniforme dar si marite in volum , numar crescut cu hiperbazofilie
acestea se intalnesc in T1
- In displazia agravata cu forme diferite , anaplazie celulara , dimensiuni
diferite , nuclei mariti in volum , aneuploidie = modificari genetice .
26
- Se va lasa mamelele M1 si M5 pentru ca daca s-ar extirpa tot lantul mamar vor
favoriza aparitia mai repede a metastazelor pulmonare .
- NU este recomandata OHT odata cu extirparea tumorii pentru ca riscam sa
inseminam cavitatea abdominal cu cellule tumorale .
- In ultimii ani apare mai des la catea carcinoma mamar nediferentiat care este o
forma foarte agresiva de cancer mamar are aspect de coaja de portocala
cuprinzand in bloc glanda mamara , nu rapsunde la citostatice
Postoperator citostaticele se adreseaza :
- Metastazarii
- Recidivei
- Paleativ
- Adjuvanta
Terapie adjuvanta : - nu se face OHT pentru ca in stadele initiale sunt
hormodependente
Hormonoterapia :
- Tamoxifen : - blocheaza receptori pentru oxigen
- Mastoprofen : inhibarea receptorilor pentru estrogeni ( toata viata la femelele
care au avut cancer si la mascul pentru cancerul prostatic ) .
Imunoterapia nespecifica : - stimularea imunitatii Cantastim , Theranecron
Terapia antioxidanta :
- Vitamine : A, E C + Seleniu
- Legume
- Fructe
27
28