Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

REGLEMENTARE ŞI SUPRAVEGHERE BANCARĂ

Sistemul de rating CAAMPL


Aprofundarea factorilor CAPL

Profesor: Vasile Bleotu


UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Introducere.........................................................................................3
CAPITOLUL 2 Prezentare generala - factori CAAMPL..............................................6
CAPITOLUL 3 Aprofundarea factori CAPL..............................................................9
3.1. Adecvarea capitalului..........................................................................................9
3.2. Calitatea acţionariatului.....................................................................................11
3.3. Profitabilitatea...................................................................................................13
3.4. Lichiditatea........................................................................................................16
CAPITOLUL 4 Studiu de caz....................................................................................19
CAPITOLUL 5 Concluzii..........................................................................................39
Bibliografie..................................................................................................................41

2
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

Realizarea unui sistem de lucru pentru evaluarea instituţiilor bancare se poate dovedi
foarte util în special dacă avem în vedere fenomenul de contaminare indirectă. Contaminarea
indirectă se manifestă prin două modalităţi. Prima dintre acestea se referă la faptul că
operatorii din piaţă se pot aştepta la existenţa efectelor contagiunii directe chiar dacă nu este
cazul. A doua se referă la situaţia în care, dacă o bancă afectată de o problemă financiară,
operatorii din piaţă se pot aştepta ca şi alte bănci din sistem să fie marcate de şocul respectiv.
Din aceste motive, sistemele de supraveghere sunt mai degrabă orientate către evitarea
falimentului bancar la nivel individual decât a sistemului în ansamblul său.
„Sistemul de rating bancar şi de avertizare timpurie – CAMEL” este un astfel de
instrument. Prin utilizarea lui se urmăreşte identificarea, într-o fază incipientă, a acelor bănci
care prezintă insuficienţe sub aspect financiar şi operaţional sau manifestă trenduri adverse.
Sistemul CAMEL se bazează pe evaluarea a cinci componente care reflectă într-o manieră
uniformă şi cuprinzătoare condiţia financiară a unei bănci, în conformitate cu legislaţia
bancară şi regulile de bună practică.
Componentele specifice de analiză ale acestui sistem de rating sunt următoarele:
- Capital (Adecvarea capitalului)
- Assets (Calitatea activelor)
- Management
- Earnings (Profitabilitate)
- Liquidity (Lichiditate).
Indicatorii ce caracterizează componentele specifice acestui sistem de rating,
intervalele valorice aferente notei corespunzătoare fiecărui indicator, precum şi modalitatea de
agregare a punctajelor individuale este preluată de rating şi avertizare timpurie din România –
CAAMPL. Sistemul de rating şi avertizare timpurie CAMEL a fost adoptat şi în România.

3
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Începând cu anul 2001 acest sistem de rating presupune analiza unei componente în
plus şi anume „Calitatea acţionariatului”, devenind sistemul de rating CAAMPL.
Fiecare din cele şase componente sunt evaluate pe o scară de valori cuprinsă între 1 şi
5, astfel încât 1 reprezintă cel mai performant nivel şi 5 cel mai scăzut. Doar patru din aceste
componente (CAPL) sun evaluate pe baza unor indicatori. Intervalele valorice au fost stabilite
pornind de la standardele internaţionale în materie şi de la condiţiile specifice sistemului
bancar românesc. Nota finală se obţine prin însumarea valorii ratingului pentru fiecare dintre
indicatorii cuantificabili, la care se adaugă şi valoarea ratingului pentru componentele
„calitatea acţionarului” şi „calitatea managementului”.
Sistemul de rating bancar utilizat de BNR este supus unui proces continuu de
perfecţionare impus de o multitudine de factori, cei mai mulţi fiind legaţi de modul în care
evoluează economia naţională, piaţa bancară în special, precum şi de modificările aduse
reglementărilor bancare în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu standardele
internaţionale.
Rolul major al autorităţii de supraveghere este acela de a preveni riscul sistemic prin
promovarea unei supravegheri bancare eficiente care să asigure realizarea stabilităţii şi
viabilităţii întregului sistem bancar.
În acest sens s-a impus necesitatea implementării, în cadrul Direcţiei supraveghere –
Serviciul sinteză, a Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL.
Indicatorii utilizaţi pot fi grupaţi în următoarele categorii principale.Sistemul se
constituie într-un instrument eficient de lucru pentru evaluarea instituţiilor bancare în scopul
identificării, într-o fază incipientă, a acelor bănci care sunt ineficiente sub aspect financiar şi
operaţional sau manifestă trenduri adverse solicitând, din partea autorităţii de supraveghere, o
atenţie sporită.
Sistemul CAAMPL se bazează pe evaluarea a şase componente care reflectă într-o
manieră uniformă şi cuprinzătoare performanţele unei bănci, în conformitate cu legislaţia şi
reglementările bancare în vigoare.
Componentele specifice de analiză sunt următoarele:
C - adecvarea capitalului
A - calitatea acţionariatului
A - calitatea activelor
M - management
P - profitabilitate
L - lichiditate
4
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Fiecare din cele şase componente este evaluată pe o scară de valori cuprinsă între 1 şi
5, astfel încât 1 reprezintă cel mai performant nivel iar 5 cel mai scăzut. Patru din cele şase
componente (C – adecvarea capitalului, A – calitatea activelor, P – profitabilitate şi
L - lichiditate) sunt analizate în funcţie de o gamă de indicatori, pentru care sunt stabilite
cinci intervale şi cinci ratinguri corespunzătoare acestora. Intervalele valorice au fost stabilite
pornind de la standardele internaţionale în materie şi de la condiţiile specifice sistemului
bancar românesc.

5
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALA A FACTORILOR CAAMPL

Adecvarea capitalului.
Prin legislaţia în vigoare, o bancă personalitate juridică română, este obligată să-şi
menţină un capital minim, în raport cu natura şi limitele de risc, precum şi cu capacitatea
conducerii de a identifica, măsura şi controla aceste riscuri. În perioadele în care banca
realizează performanţe slabe, capitalul, acţionând ca un tampon, menţine încrederea
publicului în sistemul bancar, promovează stabilitatea fondurilor depozitarilor şi suportă
dezvoltarea rezonabilă a instituţiei.

Calitatea acţionarului
Prin această componentă autoritatea de supraveghere urmăreşte să identifice acei
acţionari care demonstrează slăbiciuni de natură financiară sau influenţe asupra situaţiei de
ansamblu a băncii. Acţionarii băncii pot fi persoane fizice, persoane juridice bancare şi
nebancare, holdinguri, agenţii guvernamentale sau combinaţii ale acestora.
În stabilirea ratingului acţionariatului o atenţie specială trebuie să se acorde
acţionarilor semnificativi (orice persoană fizică sau juridică care deţine cel puţin 5% din
acţiunile unei bănci). Pentru a se determina măsura în care aceştia sunt o sursă de sprijin
pentru bancă sau pot constitui un pericol potenţial pentru întreaga activitate a băncii se
analizează situaţiile lor financiare. Acolo unde este cazul, în evaluarea calităţii unor firme
acţionare se ia în considerare şi ratingul atribuit de o agenţie specializată de rating.
Acţionarii pot fi sau nu implicaţi în mod activ în operaţiunile zilnice. Cu toate acestea
ei trebuie să facă dovada clară a faptului că deţinerea unui pachet de acţiuni nu este în
detrimentul efectuării de către bancă a unor operaţiuni sănătoase.
Stabilirea ratingului pentru această componentă se bazează pe analiza şi evaluarea unor
factori, de ordin financiar, managerial, de conformanţă cu prevederile legale, precum şi a
riscului de ţară. Calitatea activelor Ratingul calităţii activelor reflectă riscul potenţial al
creditelor, al investiţiilor şi al altor active, precum şi al tranzacţiilor extrabilanţiere.
Evaluarea calităţii activelor trebuie analizată şi în funcţie de gradul de provizionare a acestora.

Managementul
6
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Acest rating reflectă capacitatea consiliului de administraţie şi a managementului


băncii de a identifica, cuantifica, monitoriza şi controla riscurile activităţii, astfel, stabilitatea,
siguranţa şi eficienţa instituţiei, în concordanţă cu legile şi reglementările în vigoare.
Conducerea executivă este răspunzătoare pentru dezvoltarea şi implementarea politicii,
procedurilor şi practicilor care transpun obiectivele consiliului de administraţie şi limitele de
risc în standarde prudente de operare.
În funcţie de natura şi scopul activităţilor băncii, practicile manageriale au în vedere
întreaga gamă de riscuri: riscul de credit, de lichiditate, de piaţă, operaţional, de tranzacţie, de
reputaţie, de strategie, de conformitate, legal şi alte riscuri. Soliditatea practicilor manageriale
este demonstrat de: existenţa unui personal competent, a unor politici adecvate, a unui
program de audit propriu şi control intern corespunzător cu mărimea şi complexitatea
instituţiei, abilitatea în administrarea riscurilor, precum şi de existenţa unui sistem
informaţional eficient.
Simpla existenţă a riscului nu trebuie să fie neapărat motiv de îngrijorare. Ceea ce
examinatorii trebuie să decidă este dacă şi în ce măsură riscurile asumate sunt bine
administrate. În general, riscurile sunt considerate bine administrate când acestea pot fi
înţelese, măsurate şi controlate şi când banca are capacitatea de a rezista impactului negativ al
acestora. În cazul în care examinatorii stabilesc că riscurile asumate nu
sunt bine cuantificate, această concluzie trebuie comunicată conducerii băncii în vederea
luării de măsuri pentru limitarea sau eliminarea acestora.
Măsurile care se impun în acest caz sunt reducerea expunerii, majorarea capitalului sau
îmbunătăţirea activităţii de administrare a riscului.

Profitabilitatea
Profitabilitatea băncii ilustrează capacitatea acesteia de a desfăşura o activitate
eficientă. Cantitatea şi calitatea veniturilor pot fi afectate de administrarea excesivă şi
inadecvată a riscului de credit, care poate conduce la alocări de provizioane suplimentare
pentru pierderi din credite sau de niveluri ridicate ale riscului pieţei care pot expune
nejustificat veniturile instituţiei la fluctuaţiile ratei de dobândă.

Lichiditatea

7
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Lichiditatea şi administrarea resurselor şi plasamentelor sunt evaluate în funcţie de


trendul şi stabilitatea depozitelor, gradul şi trendul utilizărilor pe termen scurt, sursele de
fonduri, finanţarea activelor pe termen lung; accesul la pieţele monetare şi alte surse de
finanţare;adecvarea surselor de lichiditate şi abilitatea de a face faţă nevoilor de lichiditate;
eficienţa politicilor şi practicilor, strategiile de administrare a fondurilor; sistemele
informatice de administrare şi planurile de finanţare;capacitatea managementului de a
identifica, măsura, monitoriza şi controla lichiditatea şi nivelul de diversificare al surselor de
finanţare.

8
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAPITOLUL 3
APROFUNDARE FACTORI CAPL

3.1. Adecvarea capitalului (C)

Este de aşteptat ca o bancă să-şi menţină un capital corespunzător, în raport cu natura


şi limitele de risc, precum şi cu capacitatea conducerii de a identifica, măsura şi controla
aceste riscuri. Pentru stabilirea gradului de adecvare a capitalului, se are în vedere efectul
riscurilor de credit, piaţă şi a altor riscuri asupra condiţiei financiare a băncii. Adecvarea
capitalului unei bănci este evaluată în funcţie de următorii factori:
∗ nivelul şi calitatea capitalului şi situaţia generală financiară a băncii
∗ capacitatea managementului de a face faţă nevoilor curente de majorare a
capitalului social
∗ natura, trendul şi volumul activelor problemă şi provizionarea corespunzătoare a
acestora
∗ structura bilanţului (incluzând natura şi suma imobilizărilor corporale), riscul pieţei,
concentrarea riscului
∗ expunerea riscului din activităţi extrabilanţiere
∗ calitatea şi consistenţa veniturilor, justeţea dividendelor
∗ perspective şi planuri de creştere, precum şi experienţa trecută
∗ accesul la piaţa de capital şi alte surse de capital.
In cadrul sistemului uniform de rating bancar CAAMPL (implementat în cadrul
Direcţiei de Supraveghere din BNR) definirea ratingurilor rezultate din analiza indicatorilor
pentru componenta adecvarea capitalului sunt:
Rating 1: indică un nivel puternic al capitalului comparativ cu profilul de risc al
băncii.
Rating 2: indică un nivel al capitalului satisfăcător comparativ cu profilul de risc al
băncii.
Rating 3: indică un nivel al capitalului mai puţin satisfăcător care nu poate susţine
complet profilul de risc al băncii. Ratingul indică nevoia pentru perfecţionare chiar dacă
nivelul capitalului depăşeşte minimul cerut de reglementări.

9
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Rating 4: indică un nivel deficitar al capitalului, viabilitatea băncii putând fi


ameninţată. În acest caz se poate cere ajutorul acţionarilor sau suport financiar din surse
externe instituţiei.
Rating 5: indică un nivel deficitar critic al capitalului, ameninţând viabilitatea băncii.
Se impune ajutorul financiar imediat al acţionarilor sau o finanţare externă a instituţiei.

O bancă poate fi considerată:

Indicatori Bine Adecvat Subcapitalizată Subcapitalizată Subcapitalizată


capitalizată capitalizată (rating 3), semnificativ major
(rating 1) (rating 2), (rating 4) (rating 5)

raportul de 15% sau mai 12% sau mai sub 12% sub 8% Sub 2%.
solvabilitate 1 mare mare

raportul de 10% sau mai 8% sau mai sub 8% sub 5% Sub 2%.
solvabilitate 2 mare mare

efectul de 6% sau mai 4% sau mai sub 4%; sub 3%; Sub 2%.
pârghie mare mare

În analiza adecvării capitalului sunt utilizaţi următorii indicatori:


1. Raport de solvabilitate 1
Raport de solvabilitate 1 = Fonduri proprii / (Active la valoarea netă, ponderate în funcţie de
gradul lor de risc de credit + Elemente în afara bilanţului, transformate în echivalent credit, în
funcţie de gradul lor de risc de transformare în credit, ponderate în funcţie de gradul lor de
risc de credit)
2. Raport de solvabilitate 2
Raport de solvabilitate 2 = Capital propriu / (Active la valoarea netă, ponderate în funcţie de
gradul lor de risc de credit + Elemente în afara bilanţului, transformate în echivalent credit, în
funcţie de gradul lor de risc de transformare în credit, ponderate în funcţie de gradul lor de
risc de credit)
3. Efectul de pârghie (rata capitalului propriu )
Efectul de pârghie = Capitalul propriu / Total activ (valoarea netă )
4. Raportul dintre capitalul propriu şi capitalul social
Raportul dintre capitalul propriu şi capitalul social = Capital propriu/Capital social
10
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

5. Patrimoniul net
Patrimoniul net = Total activ (valoarea netă) – surse atrase şi împrumutate

În cazul în care raportul de solvabilitate 1 este evaluat într-un rating inferior (4 sau 5)
componenta de adecvare a capitalului nu va putea fi apreciată într-un rating superior celui
acordat indicatorului menţionat. Totodată ratingul compus atribuit băncii se va modifica
corespunzător, banca primind în consecinţă un rating cel mult egal cu cel acordat
componentei menţionate.

3.2 . Calitatea acţionariatului (A)

Calitatea acţionariatului este unul dintre factorii de evaluare de ansamblu a sănătăţii


unei bănci. Această componentă este un instrument intern eficient de supraveghere în scopul
evaluării, pe baze uniforme, a calităţii acţionariatului unei bănci şi identificării acelor instituţii
ale căror acţionari necesită o atenţie specială. Stabilirea ratingului acţionarilor se bazează pe
analiza şi evaluarea unor factori de ordin financiar, managerial, de conformanţă cu prevederile
legale, precum şi a riscului de ţară, comuni tuturor instituţiilor.
Acţionarii băncii pot fi persoane fizice, persoane juridice bancare şi nebancare,
holdinguri, agenţii guvernamentale sau combinaţii ale acestora.
În stabilirea ratingului acţionariatului o atenţie specială trebuie să se acorde acţionarilor
semnificativi (orice persoană fizică sau juridică care deţine cel puţin 5% din acţiunile unei
băncii). Pentru a se determina măsura în care aceştia sunt o sursă de sprijin pentru bancă sau
pot constitui un pericol potenţial pentru întreaga activitate a băncii, se analizează situaţiile lor
financiare. Acolo unde este cazul, în evaluarea calităţii unor firme acţionare se ia în
considerare şi ratingul atribuit de o agenţie specializată de rating.
Acţionarii pot fi sau nu implicaţi în mod activ în operaţiunile zilnice. Cu toate acestea
ei trebuie să facă dovada clară a faptului că deţinerea unui pachet de acţiuni nu este în
detrimentul efectuării de către bancă a unor operaţiuni sănătoase. Acest rating trebuie să
reflecte capacitatea acţionarilor băncii de a influenţa activitatea acesteia în sensul de a asigura
efectuarea de operaţiuni financiare sigure, sănătoase şi eficiente, în concordanţă cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
Capacitatea şi performanţele acţionarilor se bazează, fără a se limita însă la aceştia, pe
aprecierea următorilor factori de evaluare:
• nivelul şi calitatea sprijinului acordat de acţionari în activitatea băncii;
11
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

• disponibilitatea şi abilitatea acţionarilor de a face faţă riscurilor ce pot să apară din


schimbarea condiţiilor de desfăşurare a activităţii băncii sau din iniţierea de noi
activităţi sau apariţia de noi produse bancare;
• nivelul riscurilor apărute în urma implicării firmelor acţionare în afacerile băncii;
• caracterul, capacitatea financiară şi responsabilitatea acţionarilor;
• modul în care acţionarii sunt afectaţi de influenţa dominantă a altor acţionari sau a
managementului băncii;
• volumul creditelor acordate de bancă acţionarilor precum şi a altor facilităţi în
concordanţă cu prevederile legislaţiei în vigoare;
• capacitatea acţionarilor de a menţine un nivel al lichidităţii suficient pentru a acoperi la
timp obligaţiile financiare;
• evaluarea riscului de ţară al acţionarilor în funcţie de condiţiile economice, sociale şi
politice din ţara de reşedinţă a acestora;
• relaţiile dintre bancă şi acţionarii săi, precum şi efectele acestor relaţii asupra activităţii
şi sănătăţii financiare a băncii;
• efectuarea de operaţiuni în condiţii privilegiate pentru acţionari;
• dorinţa demonstrată de a servi nevoilor legitime ale băncii;
• performanţele şi profilul de risc al instituţiei.

Definirea ratingurilor aferente calităţii acţionariatului:


Ratingul 1: relevă sprijinul puternic acordat de acţionari coroborat cu mărimea,
complexitatea şi profilul de risc al instituţiei. Riscurile semnificative sunt consistent şi eficient
identificate, măsurate, monitorizate şi controlate. Acţionarii şi-au demonstrat capacitatea de a
interveni cu promptitudine asupra problemelor, controlând riscurile existente şi potenţiale.
Dacă acţionarii semnificativi au primit un rating acordat de o agenţie de rating recunoscută,
atunci acesta ar trebui să fie unul dintre cele mai mari.
Ratingul 2: indică un sprijin satisfăcător acordat de acţionari coroborat cu mărimea,
complexitatea şi profilul de risc al instituţiei. Pot exista slăbiciuni minore dar care nu
periclitează siguranţa şi sănătatea băncii, iar acestea sunt în atenţia factorilor de decizie. În
general, riscurile şi problemele semnificative sunt identificate, măsurate, monitorizate şi
controlate eficient. Dacă acţionarilor semnificativi li s-a acordat un rating de către o agenţie
de rating recunoscută, atunci acesta ar trebui să fie cel aferent unei firme fundamental

12
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

sănătoase, în cazul căreia slăbiciunile sunt considerate minore şi pot fi controlate fără
dificultate de către managementul acesteia.
Ratingul 3: relevă necesitatea îmbunătăţirii gradului de implicare a acţionarilor,
practicile de gestionare a riscului fiind mai puţin satisfăcătoare. Capacitatea acţionarilor de a
interveni în rezolvarea problemelor este insuficientă dat fiind tipul, mărimea sau situaţia
financiară a băncii. Riscurile semnificative sunt inadecvat identificate, măsurate, monitorizate
sau controlate.
Ratingul 4: indică existenţa unor carenţe semnificative în implicarea acţionarilor,
practicile de gestionare a riscului fiind inadecvate comparativ cu natura activităţii băncii.
Nivelul problemelor şi expunerea la riscuri sunt excesiv de mari, fiind în acelaşi timp
inadecvat identificate, măsurate, monitorizate sau controlate.
Ratingul 5: denotă deficienţe majore ale performanţei acţionariatului. Acţionarii nu au
demonstrat capacitatea şi dorinţa de a corecta problemele şi de a implementa practici
corespunzătoare de gestionare a riscului. Problemele şi riscurile semnificative sunt
identificate, măsurate, monitorizate sau controlate în mod inadecvat, ameninţând viabilitatea
instituţiei.
Această componentă -calitatea acţionariatului- a fost recent inclusă în cadrul sistemului de
rating bancar ca urmare a problemelor cu care s-au confruntat băncile din cadrul sistemului
bancar românesc. Falimentul Băncii Turco-Române a avut drept cauză principală deficienţa în
calitatea acţionariatului.

3.3 Profitabilitate (P)

Calitatea şi cantitatea veniturilor sunt evaluate în funcţie de:


• capacitatea de a asigura adecvarea capitalului prin reinvestirea profitului;
• nivelul, trendul şi stabilitatea veniturilor;
• sursele veniturilor;
• nivelul cheltuielilor de operare;
• vulnerabilitatea veniturilor la expunerile riscului de piaţă;
• adecvarea provizioanelor pentru pierderile la credite şi alte rezerve;
• tranzacţiile cu titluri de valoare;
• efectele de taxare asupra veniturilor;
• procesele previzionale şi sistemele informaţionale ale managementului.
13
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

În consecinţă, acest rating reflectă nu numai volumul şi trendul veniturilor, dar şi


factorii care pot afecta susţinerea sau calitatea veniturilor. Volumul, la fel ca şi calitatea
veniturilor, pot fi afectate de administrarea excesivă şi inadecvată a riscului de credit, care
poate conduce la alocări de provizioane suplimentare pentru pierderi din credite sau de
nivelurile ridicate ale riscului pieţei care pot expune nejustificat veniturile instituţiei la
fluctuaţiile ratei de dobândă.
De asemenea, calitatea veniturilor poate fi diminuată de o încredere nejustificată în
câştiguri extraordinare. Veniturile viitoare pot fi afectate de incapacitatea de a prevedea şi
controla fondurile şi cheltuielile de operare, strategii de afaceri executate defectuos sau prost
consiliate, un slab management sau expunere necontrolată la alte riscuri.

Definirea ratingurilor aferente profitabilităţii :


Rating 1: indică venituri solide. Veniturile sunt mai mult decât suficiente să suporte
costul operaţiunilor, menţinerea adecvării capitalului şi alocarea unor niveluri
corespunzătoare pentru constituirea de rezerve care să asigure o bună calitate a activelor, o
creştere a acestora, precum şi contracararea tuturor factorilor care afectează trendul
veniturilor.
Rating 2: indică venituri satisfăcătoare. Veniturile sunt suficiente să suporte costul
operaţiunilor, menţinerea adecvării capitalului şi nivelurile de alocare (de rezerve) considerate
necesare asigurării calităţii activelor, creşterea acestora şi alţi factori care afectează calitatea,
cantitatea şi trendul veniturilor. Veniturile care sunt relativ constante sau care au înregistrat un
uşor declin, pot primi ratingul 2 dacă avem asigurarea că nivelul de venituri ale băncii este
adecvat în sensul factorilor de evaluare menţionaţi mai sus.
Rating 3: indică venituri care cer să fie îmbunătăţite. Veniturile nu pot să suporte în
întregime costul operaţiunilor şi să asigure creşterea capitalului şi nivelurile de alocare (de
rezerve) în legătura cu condiţia generală a instituţiei, creşterea şi alţi factori care afectează
calitatea, cantitatea şi trendul veniturilor.
Rating 4: indică venituri insuficiente. Veniturile sunt insuficiente să suporte costul
operaţiunilor şi menţinerea unui capital şi a unor niveluri de alocare (de rezerve)
corespunzătoare. Instituţiile astfel evaluate pot fi caracterizate prin fluctuaţii în câştigul net,
dezvoltare şi trenduri negative semnificative, pierderi intermitente sau o cădere reală a
veniturilor în anii anteriori.

14
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Rating 5: indică un volum al veniturilor mult deficitar. O instituţie financiară cu rating


5 înregistrează pierderi care reprezintă o serioasă ameninţare privind viabilitatea acesteia, prin
eroziunea capitalului.
În analiza profitabilităţii sunt utilizaţi următorii indicatori
1. Rata rentabilităţii economice ( ROA )
ROA = Profit net/Total activ la valoarea netă.
Limite:
• mai mare sau egal cu 5% rating 1
• 4 – 4,9% rating 2
• 3 – 3,9% rating 3
• 0,6 – 2,9% rating 4
• mai mic decât 0,6% rating 5.
2. Rata rentabilităţii financiare ( ROE )
ROE = Profit net/Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane.
Limite:
• mai mare sau egal cu 11% rating 1
• 8 – 10,9% rating 2
• 6 – 7,9% rating 3
• 4 – 5,9% rating 4
• mai mic decât 4% rating 5.
3. Rata rentabilităţii activităţii de bază
Rata rentabilităţii activităţii de bază = (Venituri din exploatare – Venituri din
provizioane)/(Cheltuieli de exploatare – Cheltuieli cu provizioanele).
Rata rentabilităţii activităţii de bază = (Total venituri curente – Venituri din
provizioane şi recuperări de creanţe amortizate – Venituri din reluarea rezervei generale
pentru riscul de credit)/(Total cheltuieli curente – Cheltuieli cu provizioane şi pierderi din
creanţe nerecuperabile.
Limite:
• mai mare decât 150% rating 1
• 125 – 150 % rating 2
• 115 – 124,9 % rating 3
• 100 – 114,9% rating 4
• mai mic decât 100% rating 5

15
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

3.4 Lichiditate (L)


Una dintre cele mai importante sarcini ale conducerii unei bănci este de a estima şi de
acoperi în mod corect nevoile de lichiditate bancară. Pe termen lung rentabilitatea unei bănci
poate fi afectată negativ dacă banca deţine în portofolii prea multe active financiare lichide
faţă de nevoile sale.
Lichiditatea şi administrarea resurselor şi plasamentelor sunt evaluate în funcţie de
trendul şi stabilitatea depozitelor; gradul şi trendul utilizărilor pe termen scurt, sursele volatile
de fonduri, finanţarea activelor pe termen lung; accesul la pieţele monetare şi alte surse de
finanţare; adecvarea surselor de lichiditate şi abilitatea de a face faţă nevoilor de lichiditate;
eficienţa politicilor şi practicilor de lichiditate, strategiile de administrare a fondurilor;
sistemele informatice de administrare şi planurile de finanţare; capacitatea managementului
de a identifica, măsura, monitoriza şi controla lichiditatea şi nivelul de diversificare al surselor
de finanţare.
În evaluarea adecvării poziţiei de lichiditate a unei instituţii financiare, o atenţie
deosebită ar trebui acordată nivelului curent şi viitor al surselor de lichidităţi, comparativ cu
nevoile de fonduri, precum şi adecvării practicilor de administrare a fondurilor în funcţie de
mărimea, complexitatea şi profilul de risc al instituţiei. În general, practicile de constituire a
fondurilor ar trebui să confere certitudinea că instituţia este capabilă să menţină un nivel al
lichidităţii suficient pentru a face faţă în timp obligaţiilor sale financiare şi să răspundă
nevoilor curente ale băncilor.
Practicile ar trebui să reflecte capacitatea instituţiei de a administra schimbările
neplanificate cu privire la sursele de constituire a fondurilor, ca şi reacţia la modificările
condiţiilor pieţei, care pot afecta posibilitatea unei lichidări rapide a activelor, cu pierderi
minime.
Definirea ratingurilor aferente lichidităţii:
Rating 1: indică niveluri de lichiditate puternice şi practici de administrare a fondurilor
bine dezvoltate. Instituţia are acces sigur la suficiente surse pentru constituirea de fonduri în
termeni favorabili pentru nevoile de lichidităţi prezente şi anticipate.
Rating 2: indică niveluri de lichiditate şi practici de administrare a fondurilor
satisfăcătoare. Instituţia are acces la surse suficiente de fonduri în termeni acceptabili pentru
asigurarea nevoilor de lichiditate prezente şi viitoare. O serie de deficienţe minore pot fi
constatate în practicile de administrare a fondurilor.

16
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Rating 3: indică niveluri de lichiditate sau practici de administrare a fondurilor care


necesită îmbunătăţiri. Instituţiile clasificate în acest rating nu au acces rapid la fonduri în
termeni rezonabili sau pot înregistra deficienţe semnificative în perioadele de administrare a
fondurilor.
Rating 4: indică niveluri de lichiditate deficitare sau practici inadecvate de
administrare a fondurilor. Instituţiile clasificate în acest rating nu sunt capabile să obţină un
volum suficient de fonduri în termeni rezonabili pentru asigurarea nevoii de lichiditate.
Rating 5: indică niveluri de lichiditate sau practici de administrare a fondurilor atât de
deficitare încât viabilitatea instituţiei este grav ameninţată. Instituţiile clasificate în această
categorie necesită asistenţă financiară externă imediată pentru a asigura rambursarea
obligaţiilor la scadenţă sau alte nevoi de lichiditate.
În analiza lichidităţii sunt utilizaţi următorii indicatori:

1. Lichiditatea curentă
Lichiditatea curentă = Active curente/Pasive curente
Limite:
• mai mare decât 130% rating 1
• 100 – 130% rating 2
• 80 – 99,9% rating 3
• 70 – 79,9% rating 4
• mai mic decât 70% rating 5
2. Rata lichidităţii
Rata lichidităţii = Active lichide/Total depozite atrase
Limite:
• mai mare decât 50% rating 1
• 35 – 49,9% rating 2
• 25 – 34,9% rating 3
• 15 – 24,9% rating 4
• mai mic decât 14,9% rating 5
3. Credite acordate clientelei/Depozite atrase de la clienţi
Credite acordate clientelei/Depozite atrase de la clienţi = (Credite acordate clientelei +
Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela + Provizioane pentru creanţe

17
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela) / (Conturi de depozite + Certificate de


depozit + Carnete şi librete de economii).
Limite:
• mai mic decât 85% rating 1
• 85 – 104,9% rating 2
• 105 – 114,9% rating 3
• 115 – 125% rating 4
• mai mare decât 125% rating 5

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ


EVALUAREA FINANCIARĂ A UNEI BĂNCI COMERCIALE

4.1 Sistemul de indicatori

* Indicatori primari folosiţi pentru analiza şi evaluarea financiară a băncii:


**ADECVAREA CAPITALULUI

1. Raport de solvabilitate 1 ( > 12% ):


Fonduri proprii/active din bilanţ şi din afara bilanţului ponderate în funcţie de risc
2004 2005 2006 2007 2008
Fonduri proprii 11.042.65 14.778.54 17.904.186 18.140.808 20.810.389

18
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

4 3
Active din bilanţ şi 84.651.74 99.243.15 108.756.29 118.518.79 126.375.047
din afara bilanţului 2 6 5 0
ponderate în funcţie
de risc
Raport de 13,04% 14,89% 16,46% 15,31% 16,47%
solvabilitate 1

2. Raport de solvabilitate 2 ( > 8% ):


Capitaluri proprii/active din bilanţ şi din afara bilanţului ponderate în funcţie de risc
2004 2005 2006 2007 2008
Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.983 12.135.468 15.416.232
Active din bilanţ şi 84.651.74 99.243.15 108.756.29 118.518.79 126.375.047
din afara bilanţului 2 6 5 0
ponderate în funcţie
de risc
Raport de 8,02% 8,45% 9,49% 10,14% 12,10%
solvabilitate 2

3. Rata capitalului propriu (Efectul de pârghie):


Capitaluri proprii/total activ (valoare netă)

2004 2005 2006 2007 2008


Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.983 12.135.468 15.416.232
Total activ 30.654.984 42.551.897 55.657.664 70.174.950 96.688.318
Rata capitalului 22,14% 19,72% 18,55% 17,12% 15,82%
propriu

4. Raportul dintre capitalul propriu şi capitalul social:


Capitaluri proprii/capital social

19
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

2004 2005 2006 2007 2008


Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.983 12.135.468 15.416.232
Capital social 3.754.865 4.987.563 6.000.000 7.923.076 9.363.636
Capital propriu/capital 186,52% 169,96% 174,97% 153,17% 164,64%
social

** CALITATEA ACTIVELOR
1. Rata generală de risc:
Active din bilanţ şi din afara bilanţului ponderate în funcţie de risc/active din bilanţ şi din
afara bilanţului la valoare contabilă

2004 2005 2006 2007 2008


Active din bilanţ şi 84.651.742 99.243.156 108.756.29 118.518.79 126.375.047
din afara bilanţului 5 0
ponderate în funcţie
de risc
Active din bilanţ şi 213.762.13 278.964.14 317.981.53 352.930.84 379.506.881
din afara bilanţului 4 2 7 9
la valoare contabilă
Rata generală de 39,60% 35,58% 34,20% 33,58% 33,30%
risc
Media pe sistem 53,55% 42,15% 41,06% 39,39% 37,55%
bancar

2. Creanţe restante şi îndoielnice (valoare netă) / Total activ (valoare netă):


Creanţe restante şi îndoielnice/total activ
2004 2005 2006 2007 2008
Creanţe restante şi 1.603.434 1.976.023 2.903.622 2.245.481 2.608.853
îndoielnice
Total activ 30.654.98 42.551.89 55.657.66 70.174.95 96.688.318
4 7 4 0
Creanţe restante şi 5,23% 4,64% 5,22% 3,20% 2,70%
îndoielnice/total activ

3. Creanţe restante şi îndoielnice (valoare netă) / Capitaluri proprii:


Creanţe restante şi îndoielnice/capitaluri proprii
2004 2005 2006 2007 2008
Creanţe restante şi 1.603.43 1.976.02 2.903.622 2.245.481 2.608.853

20
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

îndoielnice 4 3
Capitaluri proprii 7.003.75 8.476.74 10.497.98 12.135.46 15.416.232
2 3 3 8
Creanţe restante şi 22,89% 23,31% 27,66% 18,50% 16,92%
îndoielnice/capitaluri
proprii

4. Credite restante şi îndoielnice / Total portofoliu credite (valoare netă):


Credite restante şi îndoielnice/total portofoliu credite (valoare netă)
2004 2005 2006 2007 2008
Credite restante şi 1.001.549 1.307.783 2.220.216 1.524.837 1.765.664
îndoielnice
Total portofoliu credite 10.699.65 14.480.82 20.648.06 25.824.83 37.615.672
3 3 1 9
Credite restante şi 9,36% 8,81% 10,75% 5,90% 4,69%
îndoielnice/total
portofoliu credite

**PROFITABILITATE

1. ROA:
Pofit net/total activ

2004 2005 2006 2007 2008


Profit net 152.531 251.548 358.844 939.156 1.932.362
Total activ 30.654.984 42.551.897 55.657.664 70.174.950 96.688.318
ROA 0,50% 0,59% 0,64% 1,34% 2,00%

2. ROE:
Profit net/capitaluri proprii

2004 2005 2006 2007 2008


Profit net 152.531 251.548 358.844 939.156 1.932.362
Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.983 12.135.468 15.416.232

21
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

ROE 2,18% 2,97% 3,42% 7,74% 12,53%

** LICHIDITATE
1. Lichidatea curentă:
Active curente/pasive curente

2004 2005 2006 2007 2008


Active curente 29.154.496 40.505.821 56.627.178 66.307.043 91.551.208
Pasive curente 30.157.209 39.642.812 54.420.041 63.046.053 99.083.042
Lichiditate 96,65% 102,81% 96,71% 105,17% 92,40%
curentă

* Indicatori suplimentari de analiză şi evaluare financiară a băncii:

** ADECVAREA CAPITALULUI

1. Rata de creştere a capitalurilor proprii (în valori reale, deflatorul utilizat fiind indicele
preţurilor de consum):
Perioada curentă (N)/perioada de referinţă (N -1)

2004 2005 2006 2007 2008


Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.98 12.135.46 15.416.23
3 8 2
Rata inflaţiei … 154,80% 159,10% 154,50% 140,70%
Rata de creştere a capitalului … 78,19% 77,84% 74,82% 90,29%
propriu

2. Rata de creştere a activelor (în valori reale, deflatorul utilizat fiind indicele preţurilor de
consum):
Perioada curentă (N)/perioada de referinţă (N -1)

2004 2005 2006 2007 2008


22
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Total activ net 30.654.98 42.551.89 55.657.66 70.174.950 96.688.318


4 7 4
Total activ net inflatat … 47.453.91 67.700.06 85.991.090 98.736.154
5 8
Total activ net 1996 … 47.453.91 75.658.27 116.892.03 164.467.098
inflatat până în anul 5 8 9
2000
Rata inflaţiei … 154,80% 159,10% 154,50% 140,70%
Rata de creştere a … 86,67% 82,21% 81,61% 97,93%
activelor

3. Patrimoniul net:
Total activ (valoare netă) – surse atrase şi împrumutate

2004 2005 2006 2007 2008


Total activ net 30.654.98 42.551.897 55.657.664 70.174.950 96.688.318
4
Surse atrase şi 23.541.99 33.976.532 45.052.426 57.890.472 81.060.274
împrumutate 2
Patrimoniul net 7.112.992 8.575.365 10.605.238 12.284.478 15.628.044

** CALITATEA ACTIVELOR

1. Credite acordate clientelei (valoare brută) / Total activ (valoare brută):


Credite acordate clientelei/total activ

2004 2005 2006 2007 2008


Credite acordate 13.765.77 16.980.65 20.651.75 25.961.08 38.030.338
clientelei 8 4 1 5
Total activ 38.239.44 47.800.69 57.069.18 71.755.29 99.035.652
6 5 1 2
Credite clientelă/total 36,00% 35,52% 36,19% 36,18% 38,40%
activ

2. Credite acordate clientelei (valoare brută) / Surse atrase şi împrumutate:


Credite acordate clientelei/surse atrase şi împrumutate

23
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

2004 2005 2006 2007 2008


Credite acordate 13.765.77 16.980.65 20.651.75 25.961.08 38.030.338
clientelei 8 4 1 5
Credite acordate ... 21.309.42 27.016.22 31.906.95 36.527.246
clientelei, inflatate 4 0 5
Rata inflaţiei … 154,80% 159,10% 154,50% 140,70%
Surse atrase şi 23.541.99 33.976.53 45.052.42 57.890.47 81.060.274
împrumutate 2 2 6 2
Credite acordate 58,47% 49,98% 45,84% 44,85% 46,92%
clientelei/surse atrase şi
împrumutate

3. Plasamente şi credite interbancare (valoare brută) / Total activ (valoare brută):


Plasamente şi credite interbancare/total activ

2004 2005 2006 2007 2008


Plasamente şi credite 17.543.27 19.889.65 23.677.45 28.557.60 32.722.689
interbancare 5 1 2 5
Total activ 38.239.44 47.800.69 57.069.18 71.755.29 99.035.652
6 5 1 2
Plasamente şi credite 45,88% 41,61% 41,49% 39,80% 33,04%
interbancare/total activ

4. Credite restante şi îndoielnice (valoare netă) / Total portofoliu credite (valoare netă):
Ccredite restante şi îndoielnice/total portofoliu credite

2004 2005 2006 2007 2008


Credite restante şi 1.001.549 1.307.783 2.220.216 1.524.837 1.765.664
îndoielnice
Total portofoliu credite 10.699.65 14.840.82 20.684.06 25.824.83 37.615.672
3 3 1 9
Credite restante şi 9,36% 8,81% 10,75% 5,90% 4,69%
îndoielnice/total
portofoliu de credite

24
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

5. Credite restante şi îndoielnice acordate clientelei (valoare netă) / Total portofoliu de


credite acordate clientelei (valoare netă):
Credite restante şi îndoielnice acordate clientelei/total portofoliu de credite acordate clientelei

2004 2005 2006 2007 2008


Credite restante şi 1.001.549 1.307.783 2.220.216 1.524.837 1.765.664
îndoielnice acordate
clientelei
Total portofoliu de 10.669.65 14.840.82 20.648.06 25.824.83 37.615.672
credite acordate 3 3 1 9
clientelei
Credite restante şi 9,36% 8,81% 10,75% 5,90% 4,69%
îndoielnice acordate
clientelei/total portofoliu
de credite acordate
clientelei

6. Credite restante şi îndoielnice acordate băncilor (valoare netă) / Total portofoliu de


credite acordate băncilor (valoare netă):
Credite restante şi îndoielnice acordate băncilor/total portofoliu de credite acordate băncilor

200 200 200 200 2008


4 5 6 7
Credite restante şi îndoielnice acordate băncilor 0 0 0 0 0
Total portofoliu de credite acordate băncilor 0 0 0 0 0
Credite restante şi îndoielnice acordate băncilor/total 0 0 0 0 0
portofoliu de credite acordate băncilor

25
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

7. Creanţe restante şi îndoielnice


Creanţe restante şi îndoielnice < capitaluri proprii

2004 2005 2006 2007 2008


Creanţe restante şi 1.603.43 2.197.54 2.903.622 2.245.481 2.608.853
îndoielnice 4 3
Capitaluri proprii 7.003.75 8.476.74 10.497.98 12.135.46 15.416.232
2 3 3 8

8. Creanţe restante şi îndoielnice (valoare netă) / Surse atrase şi împrumutate:


Creanţe restante şi îndoielnice/surse atrase şi împrumutate

2004 2005 2006 2007 2008


Creanţe restante şi 1.603.434 1.976.023 2.903.622 2.245.481 2.608.853
îndoielnice
Surse atrase şi 23.541.99 33.976.53 45.052.42 57.890.47 81.060.274
împrumutate 2 2 6 2
Creanţe restante şi 6,81% 5,82% 6,44% 3,88% 3,22%
îndoielnice/surse atrase
şi împrumutate

9. Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni de trezorerie şi interbancare (valoare netă) /


Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare (valoare netă):
Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni de trezorerie şi interbancare/operaţiuni de
trezorerie şi operaţiuni interbancare

2004 2005 2006 2007 2008


Creanţe restante şi 0 0 0 0 0
26
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

îndoielnice din
operaţiuni de trezorerie
şi interbancare
Operaţiuni de trezorerie 12.104.05 19.883.99 28.653.74 33.341.59 39.353.152
şi operaţiuni 8 9 2 0
interbancare
Creanţe restante şi 0% 0% 0% 0% 0%
îndoielnice/operaţiuni de
trezorerie şi operaţiuni
interbancare

10. Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela (valoare netă) / Operaţiuni cu
clientela (valoare netă):
Creanţe restante şi îndoielnice/operaţiuni cu clientela
2004 2005 2006 2007 2008
Creanţe restante şi 1.603.434 1.976.023 2.903.622 2.245.481 2.608.853
îndoielnice din
operaţiuni cu clientela
Operaţiuni cu clientela 16.335.96 18.632.07 21.351.79 26.889.66 42.075.723
3 4 9 8
Creanţe restante şi 9,82% 10,61% 13,60% 8,35% 6,20%
îndoielnice/operaţiuni cu
clientela

11. Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu titluri şi diverse (valoare netă) /
Operaţiuni cu titluri şi diverse (valoare netă):
Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu titluri şi diverse/operaţiuni cu titluri şi diverse

2004 2005 2006 2007 2008


Creanţe restante şi îndoielnice 0 0 0 0 0
din operaţiuni cu titluri şi
diverse
27
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Operaţiuni cu titluri şi diverse 1.006.42 1.404.56 2.494.91 5.822.91 9.719.588


2 7 5 2
Creanţe restante şi 0% 0% 0% 0% 0%
îndoielnice/operaţiuni cu
titluri şi diverse

12. Creanţe restante şi îndoielnice din valori imobilizate (valoare netă) / Valori imobilizate
(valoare netă):
Creanţe restante şi îndoielnice din valori imobilizate/valori imobilizate

2004 2005 2006 2007 2008


Creanţe restante şi îndoielnice 0 0 0 0 0
din valori imobilizate
Valori imobilizate 1.208.54 2.631.25 3.157.20 4.120.78 5.539.855
1 7 8 0
Creanţe restante şi 0% 0% 0% 0% 0%
îndoielnice/valori imobilizate

13. Depozite atrase de la clientelă / Total activ (valoare netă):


Depozite atrase de la clientelă/total activ

2004 2005 2006 2007 2008


Depozite atrase de la 19.643.55 21.841.33 25.277.19 37.458.53 44.239.211
clientelă 2 5 7 9
Total activ 30.654.98 42.551.89 55.657.66 70.174.95 96.688.318
4 7 4 0
Depozite atrase de la 64,08% 51,33% 45,42% 53,38% 45,75%
clientelă/total activ

14. Împrumuturi de la bănci / Surse atrase şi împrumutate:


Imprumuturi de la bănci/surse atrase şi împrumutate

2004 2005 2006 2007 2008


Împrumuturi de la bănci 37.146 0 0 301.316 3.571.875
Surse atrase şi 23.541.99 33.976.53 45.052.42 57.890.47 81.060.274
împrumutate 2 2 6 2
Împrumuturi de la 0,16% 0% 0% 0,52% 4,41%

28
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

bănci/surse atrase şi
împrumutate

15. Mijloace fixe / Capitaluri proprii:


Mijloace fixe/capitaluri proprii

2004 2005 2006 2007 2008


Mijloace fixe 1.487.25 2.006.42 2.986.041 3.822.279 5.074.354
4 2
Capitaluri proprii 7.003.75 8.476.74 10.497.98 12.135.46 15.416.232
2 3 3 8
Mijloace fixe/capitaluri 21,24% 23,67% 28,44% 31,50% 32,92%
proprii

16. (Mijloace fixe + stocuri de materiale) valoare netă / Total activ (valoare netă):
(Mijloace fixe + stocuri de materiale)/total activ

2004 2005 2006 2007 2008


Mijloace fixe + stocuri de 1.509.488 2.046.076 3.030.486 3.867.907 5.137.110
materiale
Total activ 30.654.98 42.551.89 55.657.66 70.174.95 96.688.318
4 7 4 0
(mijloace fixe + stocuri 4,92% 4,81% 5,44% 5,51% 5,31%
de materiale)/total activ

** LICHIDITATE

1. Credite acordate clientelei (valoare brută) / Depozite atrase de la clientelă:


Credite acordate clientelei/depozite atrase de la clientelă

2004 2005 2006 2007 2008


Credite acordate 13.765.77 16.980.65 20.651.75 25.961.08 38.030.338
clientelei 8 4 1 5
Depozite atrase de la 19.643.55 21.841.33 25.277.19 37.458.53 44.239.211
clientelă 2 5 7 9
Credite acordate 70,08% 77,75% 81,70% 69,31% 85,97%
29
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

clientelei/depozite atrase
de la clientelă

4.2 Analiza indicatorilor

Banca comercială analizată, poate fi apreciată ca fiind o bancă de mărime mică, în


condiţiile în care volumul activelor bilanţiere deţinute de aceasta la finele anului 2008
totalizează 9.660.000 mii RON. Aprecierea mărimii băncii în cauză are la bază intervalele
stabilite de metodologia CAAMPL folosită în România pentru determinarea peer-grupului,
potrivit căreia băncile din sistemul bancar românesc pot fi împărţite în trei grupe:
grupa I cu un volum al activelor mai mare de 1.000.000 milioane RON, grupa II între 1.000
milioane RON şi 1.000.000 milioane RON şi grupa III cu un volum al activelor mai mic de
1.000 milioane RON .
În ultimii ani, eforturile de sporire a eficienţei activităţii de supraveghere s-au orientat
în direcţia perfecţionării sistemului uniform de rating bancar, cea mai importantă modificare a
acestuia fiind concretizată în introducerea unui nou indicator de monitorizare a lichidităţii.
Noul indicator se determină, potrivit normelor BNR ca raport între lichiditatea efectivă şi
lichiditatea necesară, metodologia de calcul a acestuia permiţând monitorizarea lichidităţii pe
fiecare bandă de scadenţă a elementelor de activ şi pasiv.
De asemenea, aceste eforturi s-au mai concretizat în supravegherea off-site a nivelului
maxim al poziţiilor valutare individuale ajustate şi al poziţiei valutare totale în baza unei noi
reglementări. Conform acestei norme, la sfârşitul fiecărei zile bancare lucrătoare, poziţiile
valutare ale băncii sunt supuse următoarelor limite:
a) maxim 10 la sută din fondurile proprii ale băncii pentru oricare dintre poziţiile
valutare individuale ajustate şi
b) maximum 20 la sută din fondurile proprii ale băncii pentru poziţia valutară totală.
De altfel, este de precizat că Sistemul Uniform de Rating Bancar - CAAMPL este
supus unui proces continuu de perfecţionare impus de o multitudine de factori, cei mai mulţi
dintre aceştia fiind legaţi de modul în care evoluează economia naţională, în speţă piaţa
bancară, precum şi de modificările aduse reglementărilor bancare în vederea armonizării
legislaţiei naţionale cu standardele internaţionale.

30
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

La sfârşitul anului 2008, activul bilanţier al acestei bănci a totalizat 96.688.300 mii
RON, înregistrând o creştere nominală cu 2.651.330 mii RON (37,8%) faţă de anul precedent
şi cu 4.103.060 mii RON faţă de anul anterior (73,7%) graficul 1.

Dinamica principalelor componente ale activului bilanţier


la valoare netă

2008
2007
2006
2005
2004

0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000

2004 2005 2006 2007 2008


valori imobilizate 1,208 2,631 3,157 4,120 5,539
operaţiuni interbancare şi de
18,221 23,871 28,655 33,341 39,353
trezorerie
operaţiuni cu titluri şi
1,006 1,404 2,494 5,822 9,719
operaţiuni diverse
operaţiuni cu clientela 16,335 18,632 21,351 26,889 42,075

Evoluţia modestă a activului în cursul ultimilor ani, coroborată cu influenţa negativă


exercitată de fenomenul inflaţionist, a condus la o reducere în termeni reali a activului
bilanţier cu 18,39 şi respectiv 2,07%, dimensiunea acestei reduceri fiind în vizibilă
îmbunătăţire în anul 2008 faţă de 2007. În acest context, se observă o scădere reală a activului
acestei bănci, fapt ce confirmă în mare măsură evoluţia modestă a acestuia.
Din punctul de vedere al capitalului propriu se poate observa o tendinţă similară cu
cea a activelor, şi anume o reducere reală cu 9,51% în 2008 faţă de 24,68% în 2007,
decapitalizarea încetinindu-şi ritmul în mod vizibil.
Raporturile de solvabilitate 1 şi 2 sunt în creştere constantă, cu o singură excepţie la
raportul de solvabilitate 1 în 2007 (15,31%) în scădere faţă de2006 (16,46%), ceea ce denotă
preocuparea băncii pentru îmbunătăţirea acestor rate printr-o atenţie sporită acordată activelor
cu grad de risc mare şi prin creşterea mai rapidă a fondurilor, respectiv a capitalurilor proprii
(grficul nr.2).
Rata generală de risc reflectă o situaţie bună pentru bancă. Totuşi evoluţia acestui indicator
(scade mai încet decât media pe sistem, existând posibilitatea să o depăşească) pune sub

31
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

semnul întrebării dorinţa şi capacitatea managementului de a orienta activitatea băncii în zone


de risc mai scăzut.

Raportul de solvabilitate 1 şi 1 în corelaţie cu rata generală de risc

1111 8
8.8
8% 8
8.8
8%
11. 11%
11. 11%
88
.88
%
1111 8
8.8
8%
11.11%
11. 11%
11. 11%
1111 11. 11%
8
. 88
%
11. 11%
11. 11%
1111 8
8.8
8%
8
.88
%
11.11 %

1111 8
8.8
8%
1 .1 1 %
11. 11%

1% 1% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%

rata medie de risc (SCARA DREAPTĂ)


rata generală de risc (SCARA DREAPTĂ)
raportul de solvabilitate 1 (SCARA STÂNGĂ)
raportul de solvabilitate 1 (SCARA STÂNGĂ)

În
ceea ce priveşte calitatea portofoliului de credite, asistăm în continuare la o uşoară reducere
a ponderii creditelor restante şi îndoielnice în volumul total al creditelor acordate clientelei (la
valoare netă) cu 1,21 puncte procentuale faţă de anul 2007 (de la 5,90 la 4,69%), şi cu 6,06
puncte procentuale faţă de anul 2006 (de la 10,75 la 4,69%), aceasta menţinându-se totuşi la
valori semnificative.
O evoluţie similară au avut-o creanţele restante şi îndoielnice în total active, surse atrase şi
împrumutate, precum şi în capitaluri proprii, toţi cei trei indicatori fiind în scădere în 2008
faţă de finele anului 2007 cu 0,50, 0,66 şi 1,58, respectiv cu 2,52, 3,22 şi 10,68 puncte
procentuale faţă de anul 2006. După uşoare creşteri, indicatorii menţionaţi înregistrează valori
descrescătoare spre sfârşitul perioadei analizate (graficul nr. 3).

32
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Evoluţia creanţelor restante şi îndoielnice

1111 3 . 22 %
2 . 70%

1111 3 . 88 %
3 . 20%

1111 6 . 44 %
5 . 22 %

1111 5 . 82 %
4 . 64 %

1111 6 . 81 %
5 . 23 %

0% 5% 10%
total creanţe restan te şi îndoieln ice / capitaluri proprii (SCARA
DRE AP T Ă)
total creanţe restan te şi îndoieln ice / surse atrase şi împrumutate
(SCARA ST ÂNGĂ)
total creanţe restan te şi îndoieln ice / total activ (SCARA ST ÂNGĂ)

În
ceea
ce priveşte configuraţia creanţelor restante şi îndoielnice în cele patru segmente ale
activului (operaţiuni interbancare, operaţiuni cu clientela, operaţiuni cu titluri şi valori

Evoluţia creanţelor restante şi îndoielnice în operaţiunile cu clientela


şi în total activ

2008 2 .70%
6 .20%

2007 3 .20%
8 .35 %

2006 5 .22%
13 .60%

2005 4 .64 %
10.61 %

2004 5 .23%
9 .82 %

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12 % 14 % 16 %

total creanţe restante şi îndoi elnice / total acti v


creanţe restante şi îndoi elni ce / operaţi uni cu cli entela

33
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

imobilizate – tabel 4) se observă ponderea mare a acestor valori restante în operaţiunile cu


clientela. Deşi trendul activelor neperformante este în scădere, valoarea nominală a acestora
se menţine la cote ridicate, ceea ce reflectă faptul că banca foloseşte practici nesănătoase de
administrare a creditului şi de identificare a riscurilor rezultate din tranzacţiile bilanţiere cât şi
extrabilanţiere.

Structura creditelor acordate de bancă la 31.12.2008

standard
92.24%
în observaţie
substandard
îndoielnice
1.37% pierdere
1.70%
0.97%
3.72%

Volumul creditelor neguvernamentale (acordate clientelei nebancare) continuă


trendul ascendent din cursul anului trecut, creşterea acestuia (de la 2.596.110 mii RON în anul
2007 la 3.803.030 mii RON la finele anului 2008 – valoare brută) contribuind la menţinerea în
anul 2007 a ponderii deţinute de acest indicator în activul agregat, în jurul valorii de 36%, şi
la majorarea lui în anul 2008 la 38,40% .
Riscul de lichiditate aferent acestei bănci a fluctuat în jurul valorii de 100% fiind în
scădere în anul 2008 (92,40%); acest lucru se datorează creşterii ponderii creditelor
neguvernamentale în depozitele atrase. Din punctul de vedere al lichidităţii banca nu are
probleme.
Realizarea unui profit net agregat în creştere de la an la an în intervalul analizat a avut
o influenţă pozitivă asupra principalilor indicatori de profitabilitate ROA şi ROE. În acest
context, nivelul aferent acestor indicatori a crescut de la an la an astfel: pentru ROA cu 0,09,
0,05, 0,70 şi 0,66 puncte procentuale şi pentru ROE cu 0,79, 0,45, 4,32 şi 4,79 puncte
procentuale. Totuşi, implicarea scăzută în creditare a de terminat un nivel redus al acestor
indicatori, managementul nefiind capabil să asigure o structură a activelor bilanţiere care să
permită realizarea unui profit mai mare în raport de nivelul activelor (Grafic nr. 6 ).

34
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Evoluţia profitabilităţii

1111 2 .00%

1111 1 .34 %

1111 0.64 %

1111 0.59 %

1111 2 .18 %
0.50%

0.00% 0.50% 1 .00% 1 .50% 2 .00% 2 .50%

ROA (scala stângă) ROE (scala dreaptă)

După cum o ilustrează şi evoluţia ratingurilor de componenţă, cea mai mare parte a
deficienţelor cu care banca s-a confruntat în ultimii ani au fost localizate, cu predilecţie, la
nivelul profitabilităţii, al managementului, calităţii acţionariatului şi a calităţii activelor, cele
patru componente fiind apreciate constant în ratinguri inferioare.
Ca un aspect pozitiv, precizăm totuşi că în măsura în care anumiţi indicatori de evaluare au
beneficiat de ratinguri mai bune, scorul final acordat acestei bănci a fost în scădere de la un
an la altul, cel mai mic scor înregistrându-se în anul 2008, adică 25 de puncte.
După cum o ilustrează şi evoluţia ratingurilor de componenţă,cea mai mare parte a
deficienţelor cu care banca s-a confruntat în ultimii ani au fost localizate, cu predilecţie, la
nivelul profitabilităţii, al managementului, calităţii acţionariatului şi a calităţii activelor, cele
patru componente fiind apreciate constant în ratinguri inferioare.
Ca un aspect pozitiv, precizăm totuşi că în măsura în care anumiţi indicatori de
evaluare au beneficiat de ratinguri mai bune, scorul final acordat acestei bănci a fost în
scădere de la un an la altul, cel mai mic scor înregistrându-se în anul 2008, adică 25 de puncte
(ANEXA 1).
Performanţele băncii evaluate pe baza Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL
(ANEXĂ 2)

Analizată prin prisma nivelului fiecărei componente, situaţia băncii se prezintă :


2005 2006 2007 2008
Adecvarea capitalului ► ▲ ► ►
35
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Calitatea acţionariatului ► ► ► ►
Calitatea activelor ► ► ▲ ►
Management ► ▲ ► ►
Profitabilitate ► ► ▲ ▲
Lichiditate ▲ ▼ ▲ ▼
Rating compus ► ► ▲ ►

la nivelul adecvării capitalului: o modificare în sens pozitiv din 2 în 1;


la nivelul calităţii activelor: o modificare în sens pozitiv din 3 în 2;
la nivelul profitabilităţii: două modificări în sens pozitiv (din 5 în 4 respectiv din 4 în 3);
la nivelul lichidităţii: patru modificări de rating din care două în sens pozitiv (din 3 în 2)
şi două în sens negativ (din 2 în 3);
la nivelul ratingului compus o modificare pozitivă din 3 în 2.
În urma constatărilor privind respectarea cerinţelor de prudenţă bancară şi a
prevederilor legislaţiei în vigoare rezultate pe baza analizelor off-site şi a inspecţiilor on-site
au fost transmise scrisori de atenţionare şi observatorii şi au fost aplicate mai multe sancţiuni,
acolo unde gravitatea problemelor impunea acest lucru.
Modificările intervenite la nivel de indicatori şi de componentă au determinat creşterea
ratingului compus atribuit băncii pe parcursul celor cinci ani, îmbunătăţirea progresivă a
scorului final (de la 36 la 25 puncte) confirmând evoluţia pozitivă semnalată la nivelul
indicatorilor de evaluare a managementului şi a profitabilităţii.
În pofida acestor uşoare îmbunătăţiri, atribuirea unui rating compus 2 justifică existenţa unor
uşoare deficienţe, localizate în special la nivelul componentelor cuantificabile (profitabilitate
şi lichiditate) precum şi la nivelul elementelor necuantificabile (management şi acţionariat),
implicând astfel nevoia unei anumite supravegheri din partea autorităţii de supraveghere pe
aceste segmente.
Existenţa unor deficienţe la nivelul componentelor mai sus menţionate indică un mod
de administrare nesatisfăcătoare a riscurilor, precum şi o anumită înclinaţie a managementului
către nerespectarea principiilor de prudenţialitate.
În consecinţă, banca, fiind clasificată în rating compus 2, necesită un anumit grad de
preocupare din partea organelor de supraveghere cu privire la una sau mai multe din cele şase
componente menţionate.

36
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAPITOLUL 5.
CONCLUZII

În anul 2001, BNR a realizat perfecţionarea Sistemului Uniform de Rating Bancar -


CAAMPL prin completarea acestuia cu două componente (Calitatea acţionariatului şi
Managementul), esenţiale în stabilirea profilului de risc al băncilor, a politicilor şi strategiilor
de dezvoltare, în îndeplinirea cerinţelor prudenţiale.
Ca studiu de caz a fost luată o bancă de mărime mică şi analizată pe o perioadă de 5
ani. Banca în cauză nu a avut o evoluţie ieşită din comun, ea înscriindu-se mai mult sau mai
puţin în trendul urmat de sistemul bancar. În ceea ce priveşte susţinerea din fondurile proprii,
banca face dovada unei bune capitalizări. Referitor la indicatorul de solvabilitate se observă
nivelul sporit al acestuia, cu o valoare situată peste limitele cerute de Banca Naţională. Un risc
potenţial pentru bancă este faptul că în toată perioada analizată, rata de creştere a activelor a
fost superioară ratei de creştere a capitalului, ceea ce arată o dezvoltare pe seama surselor
atrase şi împrumutate.
În primii ani de analiză se poate observa faptul că activitatea băncii a fost orientată cu
precădere spre efectuarea de plasamente pe piaţa interbancară; insuficienţa analizei băncilor la
care s-au plasat depozite a făcut ca o parte a acestora să nu mai fie restituite, acest lucru
determinând constituirea de provizioane, ceea ce a avut drept consecinţă o profitabilitate
scăzută (rating 5). Acestea au fost şi motivele pentru care rating-ul la management în primii 2

37
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

ani a fost 3, ceea ce arată o apreciere de nivel scăzut comparativ cu alte bănci. Aceeaşi atenţie
redusă a fost acordată şi activităţii de creditare, ponderea creditelor restante şi îndoielnice în
totalul creditelor prezentând niveluri ce depăşesc îngrijorător nivelul mediu înregistrat pe
sistem. nivelul indicatorului e mult superior mediei pe sistem bancar, ceea ce impune fie noi
măsuri din partea autorităţii de supraveghere, fie o analiză suplimentară asupra modului în
care banca constituie provizioane specifice de risc de credit.
Creşterea rating-ului la profitabilitate în ultimii 2 ani poate conduce la ideea că, în
scopul obţinerii unui profit superior, banca nu şi-a constituit provizioane la nivelul prevăzut
de reglementările Băncii Naţionale a României, fie a adoptat o politică de reeşalonare a
creditelor care să limiteze nivelul provizioanelor.
Ponderea creditelor bancare în total activ cât şi în surse atrase şi împrumutate arată o
slabă implicare a băncii în activitatea de creditare, tendinţă similară şi celorlalte bănci din
sistem. În plus nivelul ridicat al inflaţiei din perioada respectivă a determinat un nivel ridicat
al dobânzii, fapt care a determinat o „reţinere” din partea băncilor comerciale în a credita
economia naţională, „reţinere” creată de natura afacerii pe care un debitor o poate dezvolta,
astfel încât să fie capabilă să asigure rambursarea acestui nivel ridicat al dobânzii.
Din cifrele prezentate, rezultă faptul că, deşi bine capitalizată, banca nu a reuşit să se
implice suficient într-o activitate susţinută, generatoare de profit. În fapt, problemele calităţii
activelor băncii au fost cauzate în principal de calitatea medie a managementului şi de gradul
redus de implicare a acestuia în perfecţionarea normelor de lucru. Se mai poate constata faptul
că banca nu a dus o politică agresivă de dezvoltare a reţelei teritoriale, ponderea imobilizărilor
corporale în total active, fiind la sfârşitul anului 2008 de 5,3%, nivel situat la 50% din
valoarea indicatorului pe sistem bancar.
Oscilaţia ratingului la componenta lichiditate impune o analiză aprofundată asupra
concordanţei între perioada pe care se atrag sursele şi cea pe care se plasează aceste surse,
calitatea medie a managementului băncii impunând o atenţie sporită din partea activităţii de
supraveghere.
Profitabilitatea redusă în raport de activele băncii denotă fie o structură nepotrivită a
activelor bilanţiere în care componentele puţin profitabile au o pondere ridicată fie au un grad
mai redus de recuperare, fiind necesară constituirea de provizioane şi în consecinţă o
profitabilitate scăzută. În cazul băncii analizate problemele se localizează la calitatea
portofoliului de credite care a necesitat constituirea de provizioane la un nivel destul de
ridicat. În consecinţă, consider necesară o analiză aprofundată a portofoliului de credite din
punct de vedere al reeşalonărilor practicate de bancă şi o modificare a normelor de creditare
38
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

care să impună o creştere a ponderii creditelor cu grad redus de risc prin orientarea cu
prioritate spre analiza profitabilităţii afacerilor creditate şi spre responsabilizarea
managementului debitorilor în rambursarea creditelor (prin solicitarea de garanţii personale).
Mai este de asemenea indicată şi creşterea ponderii operaţiunilor cu titluri de stat (active cu
grad de risc foarte scăzut, profitabilitate ridicată şi posibilitate de lichidizare rapidă) în totalul
activelor.

BIBLIOGRAFIE

1. Niţu I. Managementul riscului bancar – Editura Expert, Bucureşti, 2000

*** Banca Naţională a României – Sistemul de rating bancar şi de avertizare timpurie CAAMPL

2. Dennis G.Uyemura , Donald R.Deventa -Financial Risk Management in Banking,

Wiley, London, 1993

3. Basno C., Dardac N.- Management bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2002

4. Lăzărescu S. - Rating, Editura ASE, Bucureşti 2000

5. Legea bancară nr. 58/1998

39
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

ANEXA 1. INDICATORI DE EVALUARE

NR INDICATORI LIMITE COMENTARIU RATING


CRT (FORMULA DE CALCUL)
I ADECVAREA CAPITALULUI
1 Raport de solvabilitate 1 (≥ 12%) ≥ 15% Bine capitalizată 1
12 – 14,9% Adecvat capitalizată 2
Fonduri proprii / active ponderate
8 – 11,9% Subcapitalizată 3
în funcţie de risc 5 – 7,9% Subcapitalizată semnificativ 4
< 5% Subcapitalizată major 5
2 Raport de solvabilitate 2 (≥ 8%) ≥ 10% Bine capitalizată 1
8 – 9,9% Adecvat capitalizată 2
Capital propriu / active ponderate
6 – 7,9% Subcapitalizată 3
în funcţie de risc 4 – 5,9 % Subcapitalizată semnificativ 4
< 4% Subcapitalizată major 5
3 Rata capitalului propriu (efectul de ≥ 6% Bine capitalizată 1
4 – 5,9% Adecvat capitalizată 2
pârghie)
3 – 3,9% Subcapitalizată 3
Capital propriu / total active la 2 – 2,9% Subcapitalizată semnificativ 4
valoare netă < 2% Subcapitalizată major 5
4 Capital propriu / capital social ≥ 120 % Bine capitalizată 1
100 – 119% Adecvat capitalizată 2
80 – 99,9% Subcapitalizată 3
50 – 79,9% Subcapitalizată semnificativ 4
< 50% Subcapitalizată major 5
5 Indici de creştere Se analizează în funcţie de trend şi de valorile medii
Perioada curentă (N) / perioada de calculate pe sistem bancar
referinţă (N-1)
6 Patrimoniul net Valorile acestui indicator pot constitui semnale de alarmă
Total active valoare netă – surse cu privire la intrarea în stare de insolvabilitate a unor bănci
atrase şi împrumutate
II CALITATEA ACTIVELOR

1 Rata generală de risc ≤ (media pe sistem sau grupa de bănci – 30%) 1


> (media pe sistem sau grupa de bănci – 30%) 2
Active din bilanţ şi din afara
≤ (media pe sistem sau grupa de bănci –
bilanţului ponderate în funcţie de
10%)
risc / active din bilanţ şi din afara
> (media pe sistem sau grupa de bănci – 10%) 3
bilanţului la valoare contabilă
≤ (media pe sistem sau grupa de bănci + 10%)
> (media pe sistem sau grupa de bănci + 10%) 4
≤ (media pe sistem sau grupa de bănci + 30%)
> (media pe sistem sau grupa de bănci + 30%) 5
2 Credite acordate clientelei (valoare ≤ 50% 1

40
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

brută) / total active (valoare brută) 50,1 – 55% 2


55,1 – 60% 3
60,1 – 65% 4
> 65% 5
3 Credite acordate clientelei / total ≤ 60% 1
60,1 – 65% 2
surse atrase şi împrumutate (valoare
65,1 – 70% 3
brută) 70,1 – 75% 4
> 75% 5
4 Credite restante şi îndoielnice / ≤ 2% 1
2,1 – 4% 2
total portofoliu credite (valoare netă)
4,1 – 6% 3
6,1 – 8% 4
> 8% 5
5 Credite restante şi îndoielnice Se analizează în funcţie de trend şi de valorile medii
acordate clientelei (valoare netă) / calculate pe sistem bancar
total portofoliu de credite acordate
clientelei (valoare netă)
6 Credite şi dobânzi restante şi ≤ 2% 1
2,1 – 5% 2
îndoielnice (valoare netă) / capitaluri
5,1 – 20% 3
proprii 20,1 – 50% 4
> 50% 5
7 Creanţe restante şi îndoielnice ≤ 2% 1
2,1 – 4% 2
(valoare netă) / total activ (valoare
4,1 – 6% 3
netă) 6,1 – 8% 4
> 8% 5
8 Creanţe restante şi îndoielnice Se analizează în funcţie de trend şi de valorile medii
(valoare netă) / surse atrase şi calculate pe sistem bancar
împrumutate
9 Creanţe restante şi îndoielnice Cri ≤ 30% Cp şi Cp >0 1
30% Cp < Cri ≤ 50% Cp şi Cp > 0 2
(valoare netă) / capitaluri proprii
50% Cp < Cri ≤ 70% Cp şi Cp > 0 3
70% Cp < Cri ≤ 100% Cp şi Cp > 0 4
Cri > Cp şi Cp < 0 5
10 (mijloace fixe + stocuri de Se analizează în funcţie de trend şi de valorile medii
materiale) valoare netă / total activ calculate pe sistem bancar
(valoare netă)
11 Credite restante şi îndoielnice / ≤ 2% 1
2,1 – 4% 2
total portofoliu credite (valoare netă)
4,1 – 6% 3
6,1 – 8% 4
> 8% 5
III PROFITABILITATE
1 ROA ≥ 5% 1
4 – 4,9% 2
Profit net / total activ
3 – 3,9% 3
0,6 – 2,9% 4
< 0,6% 5
2 ROE ≥ 11% 1
8 – 10,9% 2
Profit net / capitaluri proprii
6 – 7,9% 3
4 – 5,9% 4

41
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

< 4% 5
IV LICHIDITATE
1 Lichiditatea curentă > 130% 1
100 – 130% 2
Active curente / pasive curente
80 – 99,9% 3
70 – 79,9% 4
< 70% 5
2 Credite acordate clientelei < 85% 1
85 – 104,9% 2
*) (valoare brută) / depozite atrase de la
105 – 114,9% 3
clientelă 115 – 125% 4
> 125% 5

42
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE
PROGRAM MASTER: MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR
ANUL III