FAMILA SALICACEAE - GENUL POPULUS

Populus alba L.-Plop alb

Areal. Europa, Asia şi Africa de nord. La noi, se întâlneşte

în zona de câmpie, în zona dealurilor joase, în Lunca
Dunării şi în Delta Dunării.
Forma. Arbore până la 30 m, are o coroană largă regulată,
tulpina acoperită în tinereţe cu o scoarţă albă-cenuşie,
lucitoare: ritidomul apare târziu, este adânc-brăzdat,
negricios şi înaintează încet de la bază spre ramuri. Lujerii
caracteristici, se culoare albicios-cenuşii. Mugurii sunt
alterni, tomentoşi, de 4 până la 8 mm lungime.
Frunzele sunt lung-peţiolate şi au forme variabile: cele de pe lujerii lungi sunt ovate,
lobate, cu 3-5 lobi, având faţa inferioară alb- tomentoasă, iar cele de pe lujerii scurţi
sunt mai mici, ovate sau oblongi, pe margini sinuat-dinţate, cenuşiu-tomentoase pe
dos.
Florile sunt dioice, amenţii femeli producând capsule cu seminţe prevăzute cu smocuri
de peri lungi, albi, ca de vată. Înfloreşte devreme, la începutul primăverii (martie-
aprilie), fructifică anual şi abundent.
Fructele sunt capsule, cu două valve de lungime de până la 6 mm lungime.
Populus alba var. Nivea Dipp.-cu funzele de un verde închis pe partea superioară si
alb-cretat-tomentos pe cea inferioara.
Populus alba var. Pyramidalis Dip.-cu coroana culumnară frunze mari, cu 5-7 lobi,
argintii
Populus alba var. Genunia. Wesm. Cu frunzele de pe lujerii lungi, triunghiulate, slab
lobate, pe dos alb tomentoase, iar frunzele de pe lujerii scurţi sunt rotunde, pe dos
cafeniu-tomentoase.
 Populus nigra L.-plop negru

Areal. Africa de nord, Europa vestică şi centrală şi până în Asia. În România se

întâlneşte în lunci, la câmpie şi în zonae dealurilor.
Forma. Arbore cu talia până la 35 m; tulpina este uneori neregulată, acoperită cu
ritidom negricios adânc brăzdat, formează la baza trunchiului gâlme (foarte preţuite
în industria mobilei). Coroana este largă, cu ramuri groase şi lăstari de culoare
galbenă-cenuşie, galbenă-verzuie. Lujerii sunt nemuchiaţi, glabri, de culoare gălbui-
verzui. Mugurii sunt mari de formă conic-alungită.
Frunzele de pe lăstarii viguroşi sunt romboidale, de 10-12 cm lungime, iar cele de pe
lăstarii scurţi, de 6-8 cm lungime, mai mult sau mai puţin romboidale.
Florile apar primăvara timpuriu, înaintea înfrunzirii, după fecundarea lor sunt
vizibile fructele însoţite de tipica "vată" de plop. Florile femele sunt amenţi de 10-
15 cm lungime, iar cele mascule sunt tot amenţi dar au dimensiuni de numai 4-6
cm.
Fructele sunt capsule de 7-9 mm lungime, ovoide.
Populus nigra var.Pyramidalis
Populus nigra var. Italica Moench
 GENUL SALIX L.
Salix alba L.-Salcia albă
Areal. Specie indigenă, cu arie largă de răspândire în
Europa, Africa de Nord şi Scandinavia. În România apare în
zona de câmpie, în Luna Dunării, în Delta Dunării dar şi în
parcuri şi grădini publice.
Forma. Arbore cu înălţimea până la 25 m, tulpina
neregulată, scoarţa cenuşie-veruie, acoperită cu un ritidom
brun-cenuşiu. Lujerii brun-verzui sau galbeni, flexibili, cu
mugurii mici, alungiţi, apropiaţi de lujer. Frunze lanceolate,
lungi de 4-10 cm, cu marginile fin serate; partea inferioară
a frunzelor este albăstruie sau albicioasă, pubescentă.
Florile sunt dioice, dispuse în amenţi şi apar primăvara
odată cu frunzele, la începutul lunii aprilie, amenţii masculi
fiind mai decorativi prin coloritul galben.
 Splendens Caerulea

Cultivaruri.

Salix alba var.Vitellina Stokes.-cu lujeri gălbui-roşcaţi,

subţiri, elastici, se cultivă pentru nuele,
Salix albava Splendens Andres-cu frunze argintii,
mătăsoase, păroase pe ambele feţe
Salix alba var.Tristis Gaud-cu lujeri pendenţi
Salix alba var.Caerulea Koch.-cu frunzele mature pe dos
glabre, cenuşii glauceşcente. Tristis
 Salix babylonica L.-Salcia plângătoare.

Areal. Specie originară din Asia, cu o largă

raspândire în China. În condiţiile de la noi s-a
adaptat bine.
Forma. Arbore exotic care are talia de până la 15
m, cu lujerii glabri, foarte lungi, lucitori. Mugurii
sunt alungiţi şşi au culoarea gălbui, sau bruni-
negricioşi. Frunzele sunt îngust lanceolate sau
liniar-lanceolate, de 8-16 cm lungime, dorsal verzi
cenuşii. Florile dispuse în amenţi verzi-gălbui apar
primăvara înainte sau odată cu înfrunzire.
 Crispa

Weeping willow

Tortuosa Aurea
 Salix caprea L-Salcia căprească

Areal. Europa şi Asia. În România se întălneşte la deal şi la

munte.
Forma. Arbust înalt sau arbust de maxim 8-10 m, cu tulpina
strâmbă şi scoarţa netedă la început, apoi, formează un
ritidom subţire, neregulat crăpat. Lujerii tineri gri-pubescenţi,
buruni-roşcaţi sau verzi-gălbui. Mugurii sunt conici, gălbui-
cenuşii, glabri. Frunzele sunt lat-eliptice dinţate sau crenate,
lucioase, pe partea superioară verzi-închis iar dorsal alb-
cenuşii, tomentoase. Amenţii sunt compacţi, cei masculi de 2-
3 cm, cei femeli de 6 cm lungime şi apar primăvara înaintea
înfrunzirii.
 Pendula

Mas

Cultivaruri.
Salix caprea var.Elliptica Kern.- cu frunze eliptice şi îngustate la ambele capete.
Salix caprea var.Angustifolia Gaud.- cu frunze oblongi, îngustate la capete.
Salix caprea var.Rutundifolia Gaud.- cu frunze subrotunde, la vârf uşor încovoiate, la
bază rotunjite şi uşor cordate.
Salix caprea var.Cordifolia Lasch.- cu frunze mari, eliptice până la ovate, la bază
cordate.
 Salix fragilis L.-Salcie plesnitoare

Areal. Specie indigenă,răspândită în Europa centrală, Siberia şi Asia. La noi este întâlnită în
lunciile râurilor.
Forma. Arbore de până la 18-20 m înălţime, cu tulpina sinuoasă. Ritidomul se formeză
timpuriu. Lujerii sunt verzi sau bruni-verzui. Mugurii au o dungă brun dechisă la bază, de 6-10
mm lungime., obtuzi şi alipiţi de lujer. Frunzele sunt lanceolate sau oblong-lanceolate, de 6-12
cm lungime, cu vârful acuminat şi baza cuneată., pe margini sunt serate, verzi lucitoare pe
parte superioară şi verzi deschis pe partea inferioară. Peţiolul de 6-20 mm. Înfloreşte în
aceelaşi timp cu înfrunzirea. Amenţii masculi au până la 5 cm lungime,cei femeli sunt verzi-
glălbui, de 7 cm, păroase. Ambele tipuri de flori au glande nectarifere la bază.
Salix fragilis var. Latifolia Andres-cu frunze lat lanceolate, de 3-4 cm lăţime
Salix fragilis var. Angustfolis Kern-cu frunze îngust lanceolate, de 1,5-3 cm lungime.
 Salix matsudana Koidz.

Areal. Specie excotică, cu originea în China şi Coreea. La noi este

întâlnită în zona colinelor, în câmpie şi în luncile râurilor.
Forma. Arbre de 12-13 m înăţime, cu ramuri erecte, cu lujerii
lungi, subţiri, flexibili, glabri, gălbui. Mugurii lungi gălbui sau
bruni-nergicioşi.
Frunzele sunt îngust lanceolate, de până la 8 cm lungime, lung
acuminate la vârf, iar la bază sunt rotunjite. Marginea este serată,
pe partea inferioară sunt glauceşcente, glabre, cu peţiol scurt.
Salix matsudana var. Tortuosa Vilm-cu ramuri puternic geniculate.
Salix matsudana var. Pendula C.K.Schneird-cu lujeri penduli.
 FAMILIA TILIACEAE
GENUL TILIA L. - Tilia cordata Mill.-Tei cu frunza mică

Areal. Erupoa, Scandinavia, Finlanda şi Rusia. În România este frecvent întâlnit în regunile
deluroase şi unori în regiunile mintane.
Forma. Arbore de 20 m înălţime, prezintă un coronament piramidal, scoarţa gri-maro-
închis. Lujerii anuali sunt verzui-masclinii, glabri cu mugurii moro-gălbui.
Frunzele sunt mai mici, subrotunde sau lat-ovate, cordate asimetric, rotunjite, până la 6
cm lungime, crenat dinţate, la bază verzi-închis, pe dos cu smocuri de peri ruginii în axilele
nervurilor. Peţiloul este glabru şi are lungimea de 1,5-4 cm.
Forile sunt mici, albe-gălbui, dipuse câte cca 11 în raceme orizontale sau pendente, apar în
luna iunie.
Fructul este o capsulă cu pereţii moi, netedă sau cu 5 coaste.
Culivaruri.
Tilia cordata var. Pyramidalis-cu port
îngust şi piramidal
Tilia cordata var.Candida –cu frunzele
albicioase pe dos.

Greenspire
 Tilia plathyphyllos Scop.-Tei cu frunza mare

Areal. Europa centrală, Cucaz şi Asia Mică. În România este întâlnit prin pădurile de
câmpie şi de la dealuri.
Forma. Arbore de peste 30 m înălţime, care formează coroană mare, largă, rotunjită, cu
ramuri groase. Scoarţa trunchiului gri-deschis. Lujerii maro-închis-roşietici slab pubescenţi
la început, apoi devin glabri, mugurii sunt mari şi glabri. Frunzele sunt mari, subrotunde,
la bază adânc cordate, mucronat dinţate, până la 12 cm lungime, pe faţă verde-închis iar
pe dos verde-albicios, uniform des păroase.
Florile sunt mari, verzi-gălbui, cu smocuri de peri albicioşi, dispuse câte cca 9 în corimbe
pendente, sunt plăcut mirositoare şi înfloresc mai devreme decât la ceilalţi tei; fructul
este globulos, ovoidal sau piriform, tomentos.
Cultivaruri:
Tilia plathyphyllos var. Aurea Kirch.-cu frunzele
galbene
Tilia plathyphyllos var.Laciniata Koch
Tilia plathyphyllos var. Rubra D.C:-cu lujerii roşii-
purpurii
 Tilia tomentosa Mooench-Tei argintiu

Areal. Europa şi în Asia Mică. La noi este întâlnit în toată ţara.

Forma. Arbore de 30 m înălţime, are coroana deasă şi ovoid-
rotunjită. Scoarţa are culoare cenuşie şi formează ritidom
târziu, la început prezintă doar crăpâturi longitudinale, apoi
devine adânc brăzdat. Lujerii alb-tomentoşi, cu mugurii
ovoidali, tomentoşi. Frunzele subrotunde, cordiforme, brusc
acuminate, serat dinţate, pe faţă verzi-închis, pe dos argintii-
tomentoase. Florile sunt galbene, foarte mirositoare, au
sepalele stelat-tomentoase, dispuse câte cca 10 în corimbe
pendente. Florile apar în iunie-iulie. Fructele sunt achene
sferice, dispuse pe un peduncul lung, concrescut cu o aripă
foliacee îngust-alungit-eliptică; au pereţii tari, cu câte 5 coaste
şi 1-2 seminţe în interior.
 Tilia europae Tilia americana

Tilia americana L(sin Tilia globara Verit.),

Tilia europae L=Tiliacordata x Tilia plathyllos, Tilia euchlora Koch.