Sunteți pe pagina 1din 25

GHID PRIVIND COMBATEREA

BULLYING-ULUI ÎN UNITĂȚILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU PĂRINȚI

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (CMBRAE)


CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (CMBAP)
2020
Acest material este realizat de Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Psihopedagogică (CMBRAE) /Centrul Municipiului București de Asistență Psihopedagogică
(CMBAP) în contextul apariției Ordinului MEC nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 și ale pct. 61 din anexa la Legea
educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică – bullying.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 1


I. Despre bullying ...

Ca verb, to bully (lb. engleză) înseamnă: a intimida, a tachina, a speria, a răni, a domina, a
agresa. Bullying-ul este una dintre cele mai complexe forme de comportament agresiv. Cu toate
acestea, nu orice acțiune agresivă este bullying. Conform unui studiu efectuat de Organizația
Mondială a Sănătății, bullying apare atunci când un elev este: „tachinat în mod repetat într-un
mod care nu îi place… Dar nu este situație de bullying atunci când doi elevi de putere sau
autoritate similară se ceartă sau se bat. Nu este bullying, nici atunci când un elev este tachinat
într-un mod prietenos și glumeț.” (Craig et al., 2009)

CEI CARE
Cea mai relevantă SUNT
trăsătură caracteristică AGRESAȚI
CEI CARE a bullying-ului
AGRESEAZĂ
relația de putere
asimetrică
și
dezechilibrată

În plus, bullyingul nu se manifestă ocazional sau ca un eveniment singular, ci se constituie ca un


tipar comportamental care se repetă în timp împotriva aceleiași persoane, relevând o
diferență evidentă de putere între actori.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 2


Prin diverse acte de bullying, elevul mai puternic țintește în mod

sistematic, intenționat și crud, să rănească, să sperie sau să


intimideze persoana mai slabă.

Diferențele dintre bullying și alte tipuri de acțiuni agresive, prezente în rândul copiilor/elevilor:

Bullying CARACTERICTICI Diverse conflicte, joaca


“dură”, glume nepotrivite
etc.
Ținta bullying-ului este de Copiii/elevii interacționează,
a-i răni, umili, intimida, Intenționalitate se distrează, glumesc fără ca
ofensa pe ceilalți. cineva să aibă, în mod
Lipsa intenționalității explicit și repetat, intenția de
a răni, umili, intimida sau
ofensa pe cineva.

Între cei care


interacționează există un Copiii/elevii care
dezechilibru al puterii, Dezechilibru al puterii interacționează au relativ
astfel, agresorul este mai aceeași putere din punct de
puternic fizic și psihologic Echilibru al puterii vedere fizic și psihologic.
decât victima.

Diversele conflicte, joaca


Bullying-ul apare în mod ”dură”, glumele nu se
repetat și de-a lungul unei Repetitivitate întâmplă în mod sistematic,
perioade de timp, agresorul repetitiv, ci au caracter
având întotdeauna ca țintă Lipsa repetitivității sporadic, contextual,
aceeași victimă. implicând, de obicei, alți
participanți.

II. Cine este implicat în bullying? sau Cine sunt actorii bullying-ului:
agresorul, victima, martorul?

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 3


Situația de bullying rareori implică doar două părți care interacționează, tradițional definite ca
agresor și victimă. De obicei este o situație de grup, implicând mai mult de doi participanți în
diferite roluri, lucru care reflectă dinamica de bază a statutului și relațiile de putere din grup. În
anumite definiri de rol, tiparul bullying este prezentat asemenea unui triunghi sau chiar a unui
dreptunghi, implicând:

agresorul martorii pasivi victima

posibilii apărători, care


asistenții sprijină victima, luând o
agresorului (numiți poziție clară și opunându-se
și adepți) agresorului

Definiţii operaţionale cf. Ordinului Nr. 4343/2020 emis de Ministerul Educaţiei şi


Cercetării

PREŞCOLAR/ELEV- VICTIMĂ PREŞCOLAL/ELEV- MARTOR


este copilul care a suferit un prejudiciu ori se referă la preşcolarul/elevul care a
o atingere a vieţii, a sănătăţii sau a suferit indirect un abuz emoţional şi/sau
integrităţii sale psihice şi/sau fizice, ca psihologic, asistând la o situaţie de
urmare a unei fapte de violenţă săvârşite violenţă asupra unui alt copil.
de altcineva, copil sau adult

În ceea ce-l privește pe cel care inițiază un comportament de tip „bullying”, în Ordinul MEC cu
Nr. 4343/2020 nu este menționat cuvântul „agresor”, ci sintagma „elev ce manifestă un
comportament agresiv”. Comportamentul agresiv „este tipul de comportament al unui elev,
orientat în sens ofensator, umilitor sau distructiv, care provoacă daune morale, psihologice şi/sau
materiale unui alt copil sau grup de copii.”

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 4


Psihologul norvegian Dan Olweus, recunoscut ca pionier şi fondator al conceptului,
considerăbullying, atunci când o persoană este expusă, în mod repetat şi în timp, la acţiuni
negative, fizice şipsihologice, de una sau mai multe persoane. Se aduce astfel un prejudiciu
intenţionat, direct sau indirect,prin crearea unei stări de disconfort în diferite moduri: cuvinte
jignitoare, şicane, umilinţe, injurii, altercaţii, ofense, admonestări, constrângeri, batjocoriri,
ţipete, sâcâieli, bravări, reproşuri, atingerinepotrivite, obstrucţii, loviri, hărţuiri etc. Aruncarea
lucrurilor personale (caiete, ghiozdane, pixuri,pachetul cu mâncare etc.), trasul de păr, de
mânecă, zgârieturile, ciupitul, ruperea unor obiecte dragi,sufocarea cu diverse obiecte, eliminarea
din clasă, imitarea, luarea în derâdere sunt alte manifestări de bullying. (Ross, 1998).

În cartea lui, publicată în 1993, Bullying at school: What we know and what we can do?
(Bullying-ul în şcoală: Ce trebuie să ştim şi ce trebuie să facem?), cercetează caracteristicile
elevilor, care sunt mai susceptibili de a fi agresori (bullies), precum şi cele care sunt cele mai
susceptibile de a fi victime (în limba engleză bullied) ale hărţuirii, intimidării, abuzurilor, adică
bullying-ului.

Este temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi place să accepte


regulile.
De cele mai multe ori nu are empatie și chiar se bucură că produce
durere celorlalți.
Portretul Dorește să domine și să-i controleze pe ceilalți, exagerează în situații
obișnuite, pentru a atrage atenția asupra lui.
„agresorului”
Agresorul vrea să iasă în evidență, să fie cel mai „tare”, iar pentru a
ar putea fi reuși acest lucru nu ezită să-i umilească, să-i intimideze, să-i jignească
următorul... și chiar să-i lovească pe cei din jurul său.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 5


Copii/elevi mai mici de Copii/elevi fără abilități

se poate spune că există copii/elevi cu „potențial de


statură, mai corpolenți sau mai sportive
Un posibil portret al "victimelor" ar putea sa arate

slabi Copii/elevi considerați tocilari


Copii/elevi de o naționalitate Copii/elevi cu dizabilități sau
diferită tulburări de sănătate mintală
Copii/elevi din centre de Copii/elevi care poartă
plasament ochelari de vedere
Copii/elevi mai timizi

victimă”
Copii/elevi cu o vestimentație
Copii/elevi care provin din modestă sau cu o vestimentație
astfel:

familii dezavantajate din punct considerată depășită


de vedere material Copii/elevi are nu au telefoane
Copii/elevi cu abilități sociale moderne, gadget-uri
mai scăzute, fără prieteni Copii/elevi de etnie diferită de
Copii/elevi nou veniți în grup cea a majorității elevilor
Copii/elevi cu părinți divorțați

III. Forme ale bullying-ului

Conform studiului național desfășurat de Salvați Copiii România (2016) cu privire la bullying-
ul în rândul copiilor din mediul școlar, s-au identificat următoarele, în legătură cu diverse
dimensiuni ale bullying-ului:

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 6


EXCLUDERE DIN GRUP. 31% din copii au declarat că au fost în mod
frecvent excluși din activitățile de grup și 23% , ca fiind amenințați cu
excluderea din grup; 2 din 10 copii au raportat comportamente de
excludere repetată directă din partea altor elevi.

UMILIRE. 24% din copii au raportat că au fost în mod constant umiliți în


fața altor copii și 37% au fost victime ale zvonurilor negative împrăștiate
în comunitatea școlară.

BULLYING FIZIC. 13% din copii au avut bunurile personale distruse de alții și
30% au fost loviți în mod repetat de alți elevi la școală. 78% din toți elevii au
raportat că au asistat la cel puțin o situație de bullying în școala lor.

BULLYING CIBERNETIC. 68% din copii au confirmat că bullying-ul cibernetic


are loc pe rețelele sociale.

Definiţii operaţionale cf.Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Ordin Nr. 4343/2020


a) violenţă psihologică- bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale
şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un
dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de
intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau
a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate
de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie
defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune
sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile
destinate educaţiei şi formării profesionale. Sunt excluse termenului de violenţă psihologică-
bullying, relaţiile violente dintre adulţi şi copii şi relaţiile violente între adulţi în cadrul unităţii de
învăţământ.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 7


b) violenţă fizică se realizează prin atingeri/contacte fizice dureroase, exercitate de un
preşcolar/elev asupra unui alt copil sau grup de copii, intimidare fizică îndreptată asupra
victimei, distrugerea unor bunuri personale care aparţin victimei. Formele posibile de
manifestare: împins, trasul de păr, răsucirea braţelor, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul,
cu palma sau cu piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereţi, utilizarea
unor obiecte ca arme etc.

c) violenţă psihologică cibernetică sau cyberbullying-ul constă în acţiuni care se realizează


prin intermediul reţelelor de Internet, calculator, tabletă, telefon mobil şi poate cuprinde
elemente de hărţuire online, alături de un conţinut ilegal şi/sau ofensator care se referă la orice
comportament mediat de tehnologie, identificat în spaţiul de social-media, website-uri,
mesagerie. Această formă de violenţă nu se limitează la comportamente repetate de tip: e-
mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu un conţinut abuziv/jignitor/ofensator, aceasta
însemnând, de asemenea, şi excluderea deliberată/marginalizarea unui copil în spaţiul online,
spargerea unei parole de cont personal de e-mail, derulate pe grupuri şi reţele de socializare
online sau prin alte forme de comunicare electronică online.

d) abuzul emoţional constă în expunerea repetată a unui copil la situaţii al căror impact
emoţional depăşeşte capacitatea sa de integrare psihologică. În această situaţie, abuzul emoţional
vine din partea unei persoane care se află în relaţie de încredere, de răspundere sau de putere cu
copilul. Ca modalitate concretă, o situaţie de abuz emoţional poate îmbrăca formă de umilire
verbală şi/sau nonverbală, intimidare, ameninţare, terorizare, restrângerea libertăţii de acţiune,
denigrarea, acuzaţiile nedrepte, discriminarea, ridiculizarea şi alte atitudini ostile sau de
respingere faţă de copil. Dacă abuzul emoţional este repetitiv şi susţinut, acesta poate conduce la
afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului, precum structura de personalitate, afectele,
cogniţiile, adaptarea, percepţia, devenind abuz psihologic, care are consecinţe mai grave şi pe
termen lung asupra dezvoltării copilului.

e) violenţă sexuală, ca formă posibilă a violenţei psihologice- bullying, constă în comentarii


degradante cu conotaţii sexuale, injurii, propuneri indecente făcute victimei, atingeri nepotrivite.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 8


f) comportamentul agresiv- tip de comportament al unui elev, orientat în sens ofensator,
umilitor sau distructiv, care provoacă daune morale, psihologice şi/sau materiale unui alt copil
sau grup de copii.

IV. Semne ale bullying-ului

Conform broșurii Alege să te opui bullying-ului, realizată de Salvați Copiii România, specialiștii
au identificat o serie de manifestări comportamentale ale copiilor aflați în situații de
bullying, care trebuie să fie un semnal de alarmă pentru un părinte atunci când:
 Îi este teamă să meargă la școală.
 Se simte rău dimineața.
 Ajunge acasă cu lovituri, vânătăi, tăieturi sau alte răni pe care refuză să le explice, sau nu
poate să le explice.
 Își modifică traseul către, și de la școală (pentru a-și evita colegii).
 Pleacă la școală mai devreme sau mai târziu decât ora obișnuită.
 Are dificultăți cu temele de casă și are note mai mici decât de obicei.
 Minte.
 Are toleranță scăzută la frustrare.
 Are coșmaruri sau alte tulburări de somn.
 Vine acasă cu obiectele personale distruse.
 Are schimbări emoționale sau comportamentale (liniștit, retras, sau dimpotrivă, iritat,
agitat), în rutina de joc sau felul în care folosește internetul și rețelele sociale.
 „Pierde” frecvent obiecte personale.
 Cere constant mai mulți bani de buzunar, mai multe sandwich-uri la pachet sau mai multe
creioane colorate în penar.
 Devine neliniștit când este întrebat ce se întâmplă la școală.
 Devine mai tăcut și mai trist, introvertit.
 Exprimă neîncredere în forțele proprii.
 Se izolează, se retrage din interacțiunile cu familia.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 9


 Se izolează de prieteni, nu mai ia parte la activitățile care altă dată îi făceau plăcere,
preferă să stea acasă.
 Caută pretexte să lipsească de la școală (acuzând dureri de cap sau stomac, răceli etc.).
 Refuză să meargă singur la școală.
 Îi scade pofta de mâncare.
 Merge la toaletă doar acasă (evită să meargă la școală căci acolo, fără supravegherea
adultului, se întâmplă cele mai multe din comportamentele de bullying).
 Apar reclamații de la școală privind lipsa de interes față de teme sau probleme de
comportament (bătăi cu colegii).
sau, din perspectiva în care suspectați că copilul dumneavoastră este agresorul:
 Își schimbă grupul de prieteni.
 Exprimă opinii negative față de școală și cadre didactice.
 Apar reclamații de la școală privind implicarea în activitățile de la clasă, complianța la
cerințele cadrului didactic, conflicte cu colegii.
 Încearcă să iasă în evidență cu orice preț, face pe grozavul.
 Vine acasă cu obiecte pe care nu le-ar fi putut cumpăra fără implicarea părinților.
 Manifestă izbucniri furioase inexplicabile.
 Este ușor iritabil și se frustrează din orice.
 Refuză să își facă temele.
 Încearcă să domine sau își lovește frații/alți membri ai familiei.
În Ordinul Nr. 4343/2020 se precizează că „semnele evocatoare de violenţă asupra unui copil şi
simptomele care pot fi observate de către un profesionist avizat şi care pot ridica un semnal de
alarmă, mai ales când nu pot fi explicate sau justificate de către copil şi de către părinții săi/
persoana de îngrijire/ reprezentantul legal”, pot fi:

 dificultăţi de concentrare
 scăderea randamentului şcolar, absenteism/abandon şcolar
 neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un program
impus

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 10


 tulburări de comportament, de tipul: apatie, iritabilitate, impulsivitate,
agresivitate, minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool, de droguri, fără
a se limita la acestea
 tulburări de somn, de tipul: insomnii, somnolenţă, somn agitat, coşmaruri
 tulburări de alimentaţie, de tipul: anorexie, bulimie
 autostigmatizare, autoculpabilizare
 ticuri, de tipul: clipit, rosul unghiilor
 enurezis, encoprezis
 dificultăţi în relaţionare şi comunicare
 stări depresive, uneori cu tentative de suicid
 persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante
 modificarea rapidă a dispoziţiei afective
 comportament sexual inadecvat vârstei
 prezenţa unei sarcini nedorite
 vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi etc.
 teama incontrolabilă de persoane de sex masculin, în cazul fetelor

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 11


V. Consecințe ale bullying-ului. Perspectiva agresorului, a victimei, a
martorului

Cercetătorii au stabilit multiple consecințe ale bullying-ului.

•depresie
•lipsa stimei de sine
Agresorii sunt predispuși la...

Victimele sunt predispuse la...

Martorii sunt predispuși la...


•comportamente •lipsa încrederii în sine •lipsa stimei de
antisociale sine
•lipsa încrederii în
•delincvență ceilalți •lipsa încrederii
•criminalitate în sine
•lipsa motivației de a
•tulburări psihice merge la școală și de a •lipsa încrederii
•inexistența învăța în ceilalți
comportamentului •performanță școlară •rușine
prosocial scăzută •vinovăție
•lipsă totală de •tulburări de •excludere
empatie alimentație •singurătate
•anxietate, rușine •lipsa implicării
•vinovăție , nefericire •lipsa inițiativei
•excludere, abandon •acceptarea
•sentiment de promiscuității,
neajutorare •acceptarea
•singurătate violenței
•probleme de sănătate
mintală
•tentative de suicid

De reținut că nu numai „victimele”, ci şi „agresorii” prezintă un risc crescut de a resimţi


simptome ale depresiei şi ideaţie suicidară. În ceea ce privește „martorii”, consecințele bullying-
lui asupra acestora pot fi asemănătoare cu cele pe care bullying-ul le are asupra „victimelor”, dar,
probabil, la niveluri mai scăzute de intensitate. Mult mai frecvente sunt comportamentele
agresive şi antisociale considerate de „nivel scăzut”: ironii, bătăi, porecle, ridiculizări, ameninţări
şi alte forme de intimidare şi hărţuire. Acestea au loc în maremăsură la toate nivelurile de
educaţie, dar mai ales la nivel gimnazial. (Heaviside, 1998, Nansel, 2001, apud Călineci, M.C.
2009).

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 12


VI. Instituții implicate în prevenirea şi combaterea bullyingului

Instituțiile implicate în prevenirea şi combaterea bullying-ului, conform legislației din România:


unitățile de învăţământ, Inspectoratul Școlar (ISJ/ISMSB), Centrul de Resurse şi de Asistenţă
Educaţională (CJRAE/CMBRAE), Casa Corpului Didactic (CCD), Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, Serviciile Publice de Asistenţă Socială sau direcţiile de asistenţă socială (SPAS),
Direcţiile Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC), poliţie, precum şi alte
autorităţi publice centrale şi organizaţii neguvernamentale, prin parteneriate promovate de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

VII. Prevenirea, identificarea și soluționarea cazurilor de bullying


Conform Ordinului Nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 şi ale pct. 61 din anexa la Legea Educaţiei Naţionale
Nr. 1/2011, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, se creează un grup de acţiune
antibullying cu rol de prevenire, identificare şi soluţionare a faptelor de bullying, format din
maximum 10 persoane: profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica
violenţei, inclusiv a violenţei psihologice- bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor,
un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.

3 cadre
1 profesor 2-3
didactice 2 sau mai mulți 1
reprezentanți
consilier formate în reprezentanți REPREZENTANT
ai autorității
școlar violență/ ai elevilor AL PĂRINȚILOR
locale
bullying

GRUP DE ACȚIUNE ANTIBULLYING DIN ȘCOALĂ

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 13


Având în vedere amploarea pe care a căpătat-o fenomenul bullying nu doar în școală, ci la
nivelul întregii societăți, se conturează imperios nevoia ca noi toți: părinți, cadre didactice,
profesori consilieri școlari, copii, elevi, personal didactic auxiliar, personal de pază, personal
nedidactic, poliție etc. să ne implicăm în prevenirea și combaterea acestui fenomen devenind,
fiecare, o resursă vie, un participant cu adevărat activ în acest proces și nu un simplu ”spectator”.

Dacă simțiți că ceva nu este în regulă cu copilul dumneavoastră și suspectați că este într-un
anume fel parte a unui caz de bullying atunci este important să:

Informați unitatea de
Comunicați cu onestitate Vă ascultați propriul învățământ cu privire la
și fără etichete. copil. aspectele pe care le-ați
aflat.

Evaluați importanța și Manifestați încredere în Mențineți un contact


gravitatea situației copil și deschidere față de regulat cu unitatea de
expuse. situație. învățământ.

Încurajați-l să vă
Reacționați cu calm și vorbească despre ceea ce
Nu folosiți violența în
fără a-l judeca pentru i se întâmplă și asigurați-l
relație cu situația expusă.
comportamente. că îl veți ajuta oricare ar fi
problema.

De asemenea, este important să cunoaștem concepțiile greșite (miturile) care justifică


neintervenția, agresiunea sau învinovățirea victimei.“Violenţa în școală este o certitudine, care se
„derulează” între actorii acesteia și se „concretizează” în incidente abia perceptibile, uneori, de
natură emoţională (agresiuni,jigniri, umiliri etc.), până la evenimente extreme sau chiar fatale
(împușcarea copiilor decătre copii, sinuciderea copiilor etc.). Copiii, profesorii, părinţii, alte
persoane pot fi agresori sau victime. Toate acestea se înscriu sub umbrela complexă a ceea ce
specialiștii numesc fenomenul bullying, apreciat, de cea mai mare parte a acestora, ca fiind tot o
formă deviolenţă. Bullying-ul cuprinde partea vizibilă și invizibilă a violenţei, în aspecte mult

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 14


mai profunde.” (Călineci, M.C., 2008) Cât de mult sunt afectate școlile, familiile, comunitățile de
bullying, în opinia dumneavoastră, ca părinți?

Bullying-ul este o glumă nevinovată și a existat de


când lumea și pământul. Uneori este dificil să
distingem între glume și situații abuzive, dar atunci
când victima începe să se sperie adulții trebuie să
intervină.

Victimele sunt de obicei copiii cei mai slabi de înger.


Mituri

S-a dovedit că oricine poate să fie victimă la un


moment dat.

Victima o vrea și o merită. Nimeni nu merită să fie


victimă. Acestea sunt doar scuze pentru a justifica
agresiunea.

Doar victimele au nevoie de ajutor. Toți actorii


implicați într-o situație de bullying au nevoie de
ajutor, nu doar victima.

Prezentăm un posibil portret al profesorilor care nu „generează” bullying şi violenţă.


(http://www.coe.int/children, apud Călineci, M.C., 2009)
• ar manifesta interes şi faţă de alte subiecte în afara materiei predate
• nu ar fi plictisitori
• ar glumi din când în când
• ar face aluzie la evenimente de actualitateşi/ sau la subiecte de interes pentru elevi şi
pentru cultura lor
• ar stabili limite şi norme bine definite
• ar reacţiona în consecinţă în cazul încălcării regulamentului
• ar încuraja elevii care dovedesc că au un comportament prosocial
• ar da un avertisment elevilor care dovedesc că au un comportament antisocial înainte de
a-i pedepsi
• ar reacţiona coherent şi ar trata elevii echitabil
• ar asculta atent elevii, luând în serios opiniile lor
• ar fi moderni (chiar dacă numai în modul de a se îmbrăca).”

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 15


Sau pur şi simplu ar manifesta dragoste, atenţie, grijăşi respect faţă de elevi!
Ca părinți ce ați împrumuta din profilul profesorului antibullying și ce ați adăuga?

VIII. Sugestii. Acțiuni și atitudini

13 pași de urmat în situația în care copilul dumneavoastră se regăsește într-o situație de bullying:

9. Participați la
1. Fiți atenți la semnele
întâlnirile
care ar putea indica că 8. Încurajați organizate în cadrul
se regăsește într-o activitățile școlii pe tema
situație de bullying extrașcolare bullying-ului

2. Colaborați cu cadrele 10. Fiți un exemplu


didactice, anunțați-le dacă bun
aveți motive să credeți că se 7. Petreceți timp
regăsește într-o situație de de calitate
bullying împreună cu
copilul
11. Oferiți-i
3. Cereți informații unității posibilitatea de a-și
de învățământ despre exersa
6.Învățați copilul comportamentele
modalitatea de raportare a să ceară ajutor
cazurilor de bullying și pozitive
atunci când are
despre persoanele care vă nevoie
pot oferi suport
12. Apreciați
13.
5. Stabiliți comportamentele pozitive
4. Învățați Exersați
reguli clare și ale copilului și încercați să
copilul să-și tehnici de
fiți consecvenți. găsiți alternative împreună
gestioneze asertivitate
pentru comportamentele
emoțiile indezirabile

Părinții sunt invitați să participe la… (Călineci, M.C., 2009):


 ateliere de formare despre: comunicarea cu copiii, aplicarea regulilor de disciplină
pozitivă, comportamente prosociale, tehnici de rezolvare a problemelor

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 16


 programe de pregătire a părinţilor ca antrenori emoţionali (lb. engleză „emotional
coaches”)
 organizarea și funcționarea în școli a unor centre de resurse pentru părinţi
 sensibilizarea și angajarea părinţilor în activităţi împotriva bullying-ului
 implicarea elevilor în colaborarea părinţilor și familiilor în prevenirea bullying-ului
 introducerea serviciilor de mediere şi negociere (gestionarea furiei, inteligenţa
emoţională, respectul de sine, siguranţa fizică etc.)

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 17


IX. BIBLIOGRAFIE

1. Broșura Alege să te opui bullying-ului, editată de Salvați Copiii România în


cadrul campaniei Școli fără bullying.
2. Laura M. Crothers, Edward M. Levinson, Assessment of Bullying: A Review of
Methods and Instruments. Journal of Counseling and Development, 2004.
3. Ordinul Nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 și ale pct. 61 din anexa la Legea educației
naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică-bullying.
4. Ulrich, L., (coord.), Violenţa în şcoală. Metode de intervenţie. Ghid de bune
practici, Programul Matra KAP al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, Editura
Atelier Didactic, Bucureşti, 2007.
5. Călineci, M.C., Păcurari, O., Stoicescu, D., Valori comportamentale şi reducerea
violenţei în şcoală, Editura Educaţia 2000+, București, 2009, Accesat în Iulie
2020 la adresa
6. http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=88569&folderId=1802
6&name=DLFE-1002.pdf
7. www.coe.int/children
8. www.educatiefărăviolenta.ro
9. www.bullying-in-school.info
10. www.antibullying.net

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 18


X. ANEXE
ANEXA Nr. 1

FIŞA DE IDENTIFICARE
A VIOLENŢEI PSIHOLOGICE- BULLYING ÎN MEDIUL ŞCOLAR
Se iau în considerare şi răspunsurile martorilor sau propriile observaţii. De multe ori, copilul
victimă neagă bullying-ul de teama repercusiunilor sau că va fi în continuare respins.

Rar Acţiune
Nr. 1-2 ori De mai Acţiune
Acţiunea de bullying Nicio (1-2 făcută
crt. pe multe ori pe făcută de
dată ori pe de alt
săptămână săptămână profesor
lună) elev
Bullying relaţional
1. Îmi pun porecle.
2. Pleacă atunci când ajung
lângă grupul lor.
3. Mă înjură.
4. Mă tachinează.
5. Îmi spun că sunt prost.
6. Mă jignesc şi îmi spun
cuvinte urâte.
7. Mă umilesc şi râd de
mine.
8. Mă învinovăţesc pentru
lucruri pe care nu le-am
făcut.
9. Vorbesc urât despre mine.
10. Râd de familia mea.
11. Mă tachinează şi râd de
mine când răspund în
clasă.
12. Fac glume pe seama mea.
13. Fac glume pe seama
notelor mele.
Bullying fizic
1. Mă împing sau trag de
mine.
2. Îmi distrug lucrurile.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 19


3. Calcă pe mine intenţionat.
4. Dau cu pumnul sau mă
pălmuiesc.
5. Mă îmbrâncesc în mod
intenţionat.
6. Mă lovesc.
7. Aruncă în mine cu
obiecte.
8. Nu mă lasă să trec.
9. Îmi iau, ascund sau
aruncă pe jos lucrurile.
10. Fac lupte cu mine ca să
îmi arate că sunt mai
puternici.
11. Fură de la mine (bani,
mâncare).
12. Trag scaunul de sub mine.
13. Mă ameninţă că mă bat
sau îmi fac rău dacă nu
fac ce vor ei.
Cyberbullying
1. Postează comentarii
negative şi răutăcioase la
pozele, postările sau
statusurile mele pe
grupuri şi reţele de
socializare online sau prin
alte forme de comunicare
electronică online.
2. Răspândesc zvonuri
despre mine prin mesaje.
3. Îmi trimit poze cu un
conţinut sexual pe grupuri
şi reţele de socializare
online sau prin alte forme
de comunicare electronică
online.
4. Mă sună în mod repetat.
5. Postează sau trimit poze
stânjenitoare sau
comentarii despre mine pe
grupuri şi reţele de

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 20


socializare online sau prin
alte forme de comunicare
electronică online.
6. Postează mesajele mele
private.
7. Mă ameninţă sau mă
hărţuiesc la telefon şi pe
reţelele de socializare.
8. Trimit mesaje răutăcioase
pe e-mail, telefon sau
reţelele de socializare.
9. Fac grupuri separate unde
vorbesc despre mine.
10. Fac poze cu mesajele
mele şi le trimit altora sau
le postează cu scopul de a
mă răni.
11. Scriu şi spun altora despre
lucrurile stânjenitoare pe
care le-am făcut sau care
mi s-au întâmplat.
12. Postează filmuleţe
stânjenitoare cu mine pe
grupuri şi reţele de
socializare online sau prin
alte forme de comunicare
electronică online.
13. Fac poze la mesajele mele
private şi le postează pe
internet.
14. Îmi trimit mesaje anonime
răutăcioase şi cu
ameninţări pe telefon,
internet sau alte mijloace
de comunicare.
15. Îmi spun sau cer lucruri
sexuale în grupurile de
chat.
Bullying bazat pe diferenţe de rasă, cultură, religie, sexualitate
1. Râd sau mă tachinează cu
privire la credinţele sau
practicile mele religioase.
2. Râd de înfăţişarea mea.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 21


3. Râd de stilul meu de viaţă
(ce mănânc etc.).
4. Fac comentarii rasiste
despre mine.
5. Mă batjocoresc pe
internet, pentru că sunt
diferit.
6. Râd de locuinţa, de
cartierul, de oraşul meu.
7. Mă tachinează din cauza
accentului meu.
8. Râd de tradiţiile familiei
mele.
9. Mă exclud din cauza
culorii pielii mele.
10. Fac comentarii
răutăcioase despre hainele
mele.
11. Râd de trăsăturile
corpului meu (ochi, gură,
nas, picioare etc.).
12. Spun lucruri răutăcioase
despre etnia mea.
Gradul de afectare
Deloc Puţin Mult Foarte mult
1. Cât de afectat te simţi?

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 22


ANEXA Nr. 2

FIŞA DE SEMNALARE

Unitatea de învăţământ care semnalează


Nr. înregistrare/ Data

I. Date generale despre copil


Nume
Prenume
Poreclă
GEN M/F
CNP

II.Numele şi prenumele părinţilor/ reprezentantului legal


Mama
Tata
Reprezentant legal

III. Domiciliul declarat al copilului


Strada
Nr.
Bloc/ Scara/ Etaj/ Apartament
Localitatea
Sectorul/ Județul

IV. Data/Intervalul de timp la care s-a produs abuzul asupra copilului

V. Locul/Adresa unde s-a produs abuzul

VI. Descriere succintă a situaţiei

VI.Suspiciune/ Situaţie de violenţă asupra copilului, inclusiv violenţă psihologică- bullying


asupra copilului. Se pot alege mai multe variante de răspuns.
CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 23
Nr.
Tipul de violenţă/abuz Bifaţi dacă DA
crt.
1. Abuz fizic
2. Abuz sexual
3. Abuz psihologic/Abuz emoţional
4. Neglijare
5. Altele (specificaţi)

VII.Alte informaţii relevante

Numele şi prenumele persoanei care


a completat fişa
Semnătura
Data şi ora completării
Coordonate (telefon, fax, e-mail)

Nume şi prenume Director


Unitate de învățământ
Semnătură
Coordonate (telefon, fax, e-mail)

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat părinților Page 24

S-ar putea să vă placă și