Sunteți pe pagina 1din 32

Educaţia emoţională

Conf. univ. dr. Aurora Adina


Colomeischi
iadina@usv.r
o
Starea de bine 3

10
2

9 1

8
0

4
Ora/dat TERMOMETRU EMOŢIONAL

10 12 14 16 10 12 14 16 10 12 14 16 10 12 14 16
Ziua 1 Ziua 2
Ziua 3 Ziua 4
DE CE EDUCAŢIE EMOŢIONALĂ LA
USV?
●2006 – 2007 Proiect LEONARDO DA
VINCI – Mobilităţi de Schimb
●PROGRAM DE FORMARE A
FORMATORILOR ÎN DOMENIUL
EDUCAŢIEI EMOŢIONALE
⚪Universitatea Barcelona
⚪Universitatea Lleida, Spania
●2009 – 2010
⚪ curs EDUCAŢIE EMOŢIONALĂ în curricula
Programelor de master
2009, 2010
o Curs formare continuă , prin CCD
Ce este educaţia emoţională?
●proces educativ, continuu şi permanent,
care presupune potenţarea dezvoltării
competenţelor emoţionale ca elemente
esenţiale ale dezvoltării integrale a
persoanei, cu scopul de a o abilita pentru
viaţă;
Ce este educaţia emoţională?
●o formă de prevenţie nespecifică, care
poate avea efecte pozitive în prevenţia
actelor violente, a consumului de droguri,
a stresului, a stărilor depresive.

(Bisquerra, 2005)
Ce este educaţia emoţională?

●are drept finalitate creşterea stării de bine


personală şi socială;

●răspunde unor nevoi sociale insuficient


satisfăcute prin educaţia formală;

●îşi propune să optimizeze dezvoltarea


umană
Este necesară educaţia emoţională
în şcoală?
●DA
●NU
●Găsiţi argumente pentru ambele
răspunsuri.
●Dezbatere – Linia valorii
Argumente pentru educaţia emoţională în
şcoală
●Procesul de predare – învăţare, prin relaţia
interpersonală pe care o presupune, este
saturat de fenomene emoţionale:
⚪emoţii integrate la nivelul motivării, al participării
– implicării, al climatului şcolar;

⚪emoţii negative relaţionate cu eşecul şcolar,


care ar putea fi derivate din deficienţe şi
imaturitate emoţională.

Educaţia socio – afectivă:


●ajută la depăşirea barierelor emoţionale
(care ar putea distrage elevul şi ar putea
determina eşec academic);
● favorizează crearea unui mediu
securizant care să-i stimuleze pe elevi în a
alege şcoala;
●stimulează participarea activă a tuturor
elevilor în activităţile şcolare.
Istoric şi devenire

●Recomandări pentru educaţia secolului


XXI – Jacques Delors (Comoara lăuntrică)
●Concepţii pedagogice inovatoare ●Noile
educaţii
Recomadări pentru educaţia secolului XXI
● Educaţia ca experienţă totală trebuie să se construiască urmărind
patru dimensiuni „cei patru piloni ai educaţiei”: a învăţa să ştii, a
învăţa să faci, a învăţa să trăieşti împreună cu alţii, a învăţa să fii.

● A ÎNVĂŢA SĂ TRĂIEŞTI ÎMPREUNĂ CU ALŢII = problema majoră


a lumii contemporane.
● sunt recomandate „două trasee complementare: pe de o parte,
descoperirea pas cu pas a celuilalt şi, pe de altă parte, experienţa
scopurilor împărtăşite de-a lungul vieţii, o cale aparent eficientă de a
evita sau soluţiona conflictele latente” (Delors, 2000).
→În acest sens se impune cu necesitate ca şcoala să ofere oportunităţi
prin care copilul să-şi descopere propria identitate, să se exploreze
pe sine şi relaţiile pe care le stabileşte cu alţii, să-şi dezvolte
empatia, să coopereze pentru atingerea unui scop comun.

● „A ÎNVĂŢA SĂ FII” presupune asumarea de către individ a


responsabilităţii pentru propria dezvoltare, pentru împlinirea
personală prin cultivarea autonomiei şi independenţei în gândire şi
acţiune
● [1] Delors, Jacques (coord) 2000, Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru
Educaţie în secolul XXI. Iaşi, Editura Polirom
Idei pedagogice

● Concepţia umanistă promovată de E. Key -


propune un cadru favorabil dezvoltării
emoţionale a copilului, formării conştiinţei de
sine şi autoprezentării în lume ca fiinţă
responsabilă.

R Cousinet -
propune metoda
muncii în grup ca
modalitate de
realizare a
socializării copilului

J. Dewey
• propunerea cadrului de învăţare
prin acţiune ( learning by doing )
• fundamentarea învăţării
experienţiale • enunţarea finalităţilor
şcolii: dezvoltarea intelectuală şi
socializarea
• încrederea în disponibilitatea de
creştere şi dezvoltare a copilului
●Pedagogia umanistă propune
aplicarea principiilor
psihologiei umaniste în
procesul
educaţional.

●Finalităţile vizează
dezvoltarea globală a
personalităţii prin crearea
unui cadru pozitiv de
creştere şi educare.
⚪relaţie de congruenţă între
educator şi educat
Noile educaţii
●Educaţia pentru democraţie
●Educaţia pentru vocaţie internaţională
●Educaţia pentru participare şi devenire
●Educaţia pentru pace
●Educaţia pentru sănătate
●Educaţia pentru schimbare
●Raportul Comisiei Internaţionale pentru
Educaţie în sec. XXI
●Educaţia afectivă
●Educaţia caracterului
Orientări
educaţionale
Educaţia pentru democraţie
Educaţia pentru vocaţie
internaţională

Educaţia pentru participare şi devenire


Idei ce susţin dezvoltarea socială şi emoţională

- formarea atitudinii umaniste


- dezvoltarea respectului faţă de valorile democratice
-formarea atitudinii de asumare a vieţii personale, grupale, societale
- dezvoltarea de atitudini şi comportamente prosociale
- promovarea umanismului, înţelegerii şi respectului valorilor şi civilizaţiilor altor
naţiuni/etnii naţionale şi a solidarităţii internaţionale
- promovarea deschiderii spirituale,
- cultivarea simţului datoriei şi al răspunderii

- formarea atitudinilor de autoafirmare, de autopromovare în lume, de asumare a


propriei deveniri şi de implicare în viaţa socială, economică, politică, culturală în
calitate de cetăean activ
Educaţia pentru pace Educaţia pentru sănătate
Educaţia pentru schimbare toleranţă, modestie, spirit critic,
- cultivarea de aptitudini ( a capacitate de a lua decizii)
asculta cu receptivitate pe ceilalţi,
a comunica propriile opinii, a - promovarea sănătăţii mentale şi
iniţia schimbări şi a le controla ) emoţionale
- formarea de atitudini socio-
morale ( responsabilitate,
solidaritate, încredere în semeni, - formarea unui comportament
deschis spre schimbare

Raportul - pilonii educaţiei :


Comisiei •A învăţa să trăieşti împreună cu
Internaţionale alţii •A învăţa să fii
pentru
Educaţie în
sec. XXI
Educaţia - dezvoltarea afectivă a individului
afectivă

Educaţia - formarea atitudinilor pozitive faţă de sine /


caracterului ceilalţi / societate

Puncte de sprijin

●Teoria emoţiilor
●Teoria inteligenţelor multiple
●Teoria inteligenţei emoţionale
●Neuropsihologia
●Psihoterapia şi consilierea (umanistă,
cognitivă, raţional –emotivă)
SCOPUL EDUCAŢIEI EMOŢIONALE

●Dezvoltarea inteligenţei şi competenţei


emoţionale
Obiective
● cunoaşterea propriilor emoţii;
● identificarea emoţiilor la ceilalţi;
● dezvoltarea abilităţilor de a controla propriile emoţii; ●
prevenirea efectelor distructive ale emoţiilor negative; ●
dezvoltarea abilităţilor pentru a genera emoţii pozitive; ●
dezvoltarea unei mai bune competenţe emoţionale; ●
dezvoltarea abilităţii de automotivare;
● adoptarea unei atitudini pozitive faţă de viaţă.
REZULTATE AŞTEPTATE
● abilităţi sociale înalte şi relaţii interpersoanle
satisfăcătoare;
● creşterea stimei de sine,
● diminuarea gândurilor negative;
● diminuarea conduitelor antisociale;
● diminuarea eşecului şcolar;
● o mai bună adaptare şcolară, socială şi familială;
● randament şcolar mai bun;
● diminuarea tristeţii şi simptomatologiei depresive; ●
diminuarea stărilor de anxietate şi stres; ● diminuarea
tulburărilor alimentare (anorexie, bulimie)
CONŢINUTURI

●Competenţă emoţională
●Conştiinţă de sine- conştiinţă emoţională
stimă de sine pozitivă, înaltă
●Management emoţional:- autoreglarea
emoţională;- autocontrol emoţional;
●Autonomia personală- responsabilitate;-
autoeficacitate;- rezilienţă;
Exerciţiu: (în perechi – timp 6 minute)

●Ce elemente din practica educativă se


constituie în influenţe (directe /indirecte) în
formarea competenţelor emoţionale?

●Ce conţinuturi ale educaţiei emoţionale


sunt incluse în curriculum?
Învăţarea socială şi emoţională

●Finalitate = dezvoltarea competenţei


emoţionale şi sociale,
⚪„capacitate de autoreflecţie şi abilitate de a
recunoaşte ceea ce gândesc şi simt ceilalţi ca
fundament pentru înţelegerea, controlul şi
expresia aspectelor sociale şi emoţionale ale
vieţii”.
CASEL (Centrul de colaborare pentru învăţare
academică, socială şi emoţională) (apud Zins şi Elias,
2006) ÎNVĂŢARE SOCIALĂ ŞI EMOŢIONALĂ

●este procesul de achiziţie şi aplicare


eficientă a cunoştinţelor, atitudinilor şi
abilităţilor necesare pentru:
⚪a recunoaşte şi controla emoţii;
⚪a dezvolta grija şi compasiunea faţă de alţii;
⚪a lua decizii responsabile;
⚪a stabili relaţii pozitive;
⚪a face faţă situaţiilor provocative, dificile.
Componentele cheie ale învăţării socio – emoţionale
(CASEL)

● conştientizarea de sine (identificare şi recunoaşterea


propriilor emoţii, recunoaşterea calităţilor personale şi
ale altora, autoeficacitate, încredere în sine);
● conştientizare socială (empatie, respect pentru alţii);
● luarea deciziilor responsabil (evaluare şi reflecţie,
responsabilitate personală şi etică);
● self-management (controlul impulsurilor, managementul
stresului, perseverenţa, stabilire de scopuri, motivaţie); ●
abilităţi de relaţionare (cooperare, cerere şi oferire de
ajutor, comunicare).
(Zins şi Elias, 2006)
STRATEGII

●Strategii experienţiale
●Strategii cognitiv – comportamentale
●Tehnici metaforice
●Tehnici cu suport grafic
●Tehnici de scriere
TIPURI DE EXERCIŢII: Tehnici de scriere
Exerciţiu:
Utilizaţi Tehnica Argumentaţiei de tip
Toulmin pentru a susţine ideea: Am
dreptul să fiu fericită/fericit.
● Ideea centrală (teza propusă spre a fi argumentată)
● Garantul ( elementul care legitimează dovezile
prezentate)
● Suport (informaţii suplimentare în favoarea unui
argument)
● Certificatorul ( indică punctele tari ale argumentaţiei, face
legătura între date, exemple şi argument)
● Contraargumentul (arată situaţiile în care teza ar putea
să nu fie adevărată).
Exerciţiu de reflecţie:
●Cum vedeţi introducerea elementelor de
educaţie emoţională în şcoala
noastră /activitatea dumneavoastră?
MODELE DE INTERVENŢIE (după Bisquerra)

● Orientare ocazională – profesorul introduce elemente


de EE cu ocazia unor evenimente de viaţă;
● Programe paralele – activităţi extraşcolare, voluntariat
(elevii nu le percep ca fiind importante)
● Cursuri opţionale – elevii pot alege să parcurgă un curs
opţional de EE
● Integrare curriculară – conţinuturile EE pot fi integrate
în manieră transversală mai multor arii curriculare ●
Integrare curriculară interdisciplinară – profesorii
cooperează : ex. Prevenţia consumului de droguri (Şt.
Naturii, Şt. Sociale, Matematică )
● Sisteme de Programe Integrate – interrelaţionarea
diverselor programe (program de dezvoltare a abilităţilor
de comunicare şi program de căutare a locului de
muncă)
Exerciţiu

●Daţi exemple ce descriu diferite modalităţi


de intervenţie pentru a introduce elemente
de EE în şcoală.
Exerciţiu:

●Identificaţi emoţiile personale în raport cu


imaginile prezentate.
Acum eu mă simt....
Săptămâna: ……
Miercuri : pentru că

Joi : pentru că

Vineri : pentru că

Sambata : pentru că

Duminică : pentru că

Luni: pentru că

Marţi: pentru că

Miercuri : pentru că
Mulţumesc!

S-ar putea să vă placă și