Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Antrenarea maşinii se face de la axul central (1), care cuplează cu motorul de antrenare
(electric, sau termic). Împreună cu axul se roteşte şi corpul cilindrilor (5) şi împreună cu acesta şi
pistonaşele (4).
Pentru că discul (3) este înclinat faţă de axul de antrenare, la o rotaţie completă a axului,
fiecare piston va executa în locaşul său din corpul (5), o cursă dublă intrare-ieşire, de
amplitudine h.
Atunci cȃnd pistonaşele ies din locaşuri, volumul camerelor este în creştere şi are loc
aspiraţia lichidului de la rezervor. Atunci cȃnd pistonaşele intră în locaşuri, volumul camerelor
este în scădere, presiunea în creştere şi lichidul este refulat în circuit.
Fig.2. Pompa cu pistonaşe axiale (producător Hidraulica Industrial)
- utilizarea unei suprafeţe de contact cȃt mai mică cu statorul, prin prelucrarea extremităţilor
paletei (fig 5 a şi b);
- utilizarea la extremităţile paletelor, a unor role cilindrice, care vor transforma frecarea de
alunecare, în mişcare de rostogolire (fig. 5 c);
- se prelucrează canalul paletelor sub un unghi β faţă de direcţia radială (fig. 5 d). De obicei
𝛽 = 5𝑜 − 9𝑜 . Acest lucru are ca efect micşorarea componentei forţei centrifuge, care acţionează
pe direcţie normală la suprafaţa statorului şi astfel a forţei de frecare între paletă şi stator.
La pompele antrenate cu turaţie mare, pentru menţinerea contactului dintre paletă şi stator
este suficientă forţa centrifugă. La pompele antrenate cu turaţie mică sunt necesare forţe
suplimentare, obţinute prin amplasarea unor arcuri în canalele paletare, sau prin canale practicate
în capacele pompei, în care să culiseze elementele paletei.
𝑉 = 𝑏 ∙ (𝜋 ∙ 𝐷 − 𝑧 ∙ 𝛿) ∙ 𝑐 = 𝑏 ∙ (𝜋 ∙ 𝐷 − 𝑧 ∙ 𝛿) ∙ 2𝑒 (6)
𝑄 = 𝑉 ∙ 𝑛 ∙ 𝜂𝑣 = 2𝑒 ∙ 𝑏 ∙ (𝜋 ∙ 𝐷 − 𝑧 ∙ 𝛿) ∙ 𝑛 ∙ 𝜂𝑣 (7)
b.
a.
Fig. 7. Tipuri de danturări la pompa cu roţi dinţate (Proconsil grup)
Antrenarea pompei se face din exterior, prin cuplarea unei surse de energie mecanică la
pinionul conducător. Prin angrenare, mişcarea de rotaţie se transmite şi pinionului condus.
Camerele de lucru se formează în golurile roţilor dinţate. La ieşirea din angrenare, volumul
camerelor este în creştere şi astfel are loc aspiraţia lichidului de la rezervor. La intrarea în
angrenare, volumul camerelor este în scădere, presiunea creşte şi astfel lichidul sub presiune este
refulat către circuit. De la aspiraţie către refulare, lichidul va fi transportat pe circumferinţa
roţilor, pe parcursul deplasării, volumul camerelor de lucru rămȃnȃnd constant.
Condiţia de etanşare este asigurată prin angrenarea roţilor dinţate. La roţile cu dantură
normală, există o singură pereche de dinţi în contact, deci o singură zonă de etanşare. În cazul
roţilor cu dantură deplasată, există mult de două perechi de dinţi în contact, existȃnd două zone
de etanşare. În acest caz, în zonele de contact, presiunea lichidului creşte foarte mult, apărȃnd
fenomenul de strivire a lichidului între dinţi. Pentru diminuarea acestui fenomen, se practică în
capacele laterale buzunare, prin care se creşte volumul şi se scade presiunea.
Pompele cu roţi dinţate sunt pompe cu sens unic de curgere, datorită particularităţilor de
configurare a corpului pompei. Configurara corpului trebuie să ţină cont de îmbunătăţirea
gradului de umplere a camerelor de lucru. Acest lucru se poate realiza în mai multe moduri:
- un orificiu mai mare a racordului de aspiraţie, prin care se măreşte timpul de contact al
camerelor de lucru cu aspiraţia;
- prelucrarea unei zone prin care se măreşte timpul de contact al camerelor de lucru cu
racordul de aspiraţie (fig. 10 a).
a.
b.
Fig. 10. Variante constructive pentru îmbunătăţirea aspiraţiei
- amplasarea zonei de legără cu aspiraţia în zona piciorului dintelui, astfel ca forţa centrifugă
să contribuie la umplerea camerelor de lucru (fig. 10 b).
Repartizarea presiunii pe circumferinţa roţilor dinţate va furniza forţa radială, care încarcă
axul roţii dinţate dinţate şi care se adaugă greutăţii proprii. Forţa de încărcare este cea la care se
încearcă la încovoiere axul pinioanelor şi se dimensionează lagărele.
La capătul fiecărui dinte, se creează între acesta şi corpul pompei, o rezistenţă hidraulică de
tip capilar, pe care va apărea o cădere de presiune. Valoarea acestei rezistenţe depinde de jocul,
dintre dinte şi corpul pompei. Acest joc contribuie la performanţa pompei privind presiunea
maximă de lucru. Uzura după un anumit timp de fincţionare, va determina creşterea jocului
dintre dinte şi corpul pompei, care va avea ca efect scăderea presiunii maxime pe care o poate
atinge pompa.