UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD”

FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL

CALITĂȚII

ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:
PROF. UNIV. DR. IOAN MIRCEA POP RĂȘINĂ DANIEL

Grupa 327

2022
 CUPRINS

I. Noțiuni și termeni specifici managemantului calității

1.Calitatea
2.Calitatea totală
3.Calitatea complexă
4.Calitatea dinamică
5.Factori care influențează calitatea
6.Controlul calității
7.Concepte integratoare de asigurare a calității
8.Standardizarea
9.Avantaje ale standardizării
10.Managementul calității
11.Principiile managementului calității
12.Sisteme de management a calității (SMC)
13.Implementarea unui SMC
14.Auditarea/audit
15.Certificare

II. C.V. Personal

III. Declarație de intenție
IV. Tipuri de standarde si și familia de standarde ISO 9000
 I.Noțiuni și termeni specifici managemantului calității

1.CALITATEA

Calitatea este un concept care se utilizează în domeniile vieții economice și sociale, însă

care prezintă un caracter subiectiv și care are semnificații particulare pentru domenii,
sectoare, funcțiuni sau obiecte specifice. Calitatea este un termen general, aplicabil la cele mai
diferite trăsături sau caracteristici, fie individuale, fie generice și a fost definită în diferite
moduri de către diverși experți sau consultanți în calitate, care îi atribuie deci acestui termen
semnificații diferite.
Acest articol nu abordează aspectele și nuanțele calității ca o categorie filozofică, ci se
limitează numai la utilizarea conceptului de calitate în aplicații tehnice. In marketing,
problemele calității sunt concentrate pe factorii determinanți ai comportamentului de
cumpărare și satisfacția clienților. In managementul operațiilor, calitatea este tratată în relație
cu practicile de inginerie și controlul fabricației.
Calitatea superioară a produselor sau serviciilor oferite de firme constituie criterii de bază
pentru obținerea satisfacției clienților și profitabilității firmelor. Un nivel ridicat de calitate va
determina o satisfacție mai deplină a clientului, permițând deseori reducerea costurilor,
creșterea profitabilității și asigurarea competitivității produselor/serviciilor pe piață.
 2.CALITATEA TOTALĂ

Modalitatile de asigurare a calitatii au evoluat continuu, iar începând cu anii 80 sunt

implementate concepte integratoare de asigurare a calitatii, dintre care cel mai utilizat
conceptul de management total al calitatii, folosit în paralel cu cel de calitate totala.
Calitatea totala se refera la întreaga activitate a unei organizatii, la ceea ce ar trebui sa
faca pentru a influenta decisiv nu numai opinia clientilor lor intermediari sau a consumatorilor
finali, ci întreaga lor reputatie.
Calitatea totala cuprinde doua elemente principale:
 un element strategic al activitatii bazat pe informatia legata de consumator si
îndreptata spre identificarea punctelor slabe si forte ale concurentei;
 un element de perfectionare organizatorica îndreptata spre asigurarea unui nivel mai
înalt al performantei, a tuturor laturilor activitatii, decât cel înregistrat la nivelul concurentei.
Calitatea totală este un concept a cărui arie include toate activităţile întreprinse de
organizaţie pentru a stabili dacă clienţii săi se reîntorc în permanenţa la ea şi dacă se
transformă în clienţi tradiţionali şi fideli şi mai ales dacă o recomanda si altora; minimizarea
costurilor printr-o organizare efectiva si eficienta; mobilizarea la maximum a resurselor
materiale si a fortei de munca pentru a coopera la obtinerea pe piata a celei mai bune pozitii
posibile în domeniul de activitate respectiv .Toate elementele mentionate sunt interactive si
toate concura la realizarea unei eficiente interne maxime.
Conceptul de calitate totala este ansamblul a patru elemente de baza: sisteme, controlul
proceselor, management, personal. El acopera simultan mai multe componente:

 economice - evitându-se pierderile si cheltuielile care rezulta dintr-o calitate

proasta a produselor si serviciilor;
 strategice - calitatea face parte tot mai mult din imaginea de marca a
organizatiei;
 organizatorice si umane - calitatea trebuie sa fie total acceptata si integrata
de toti membrii organizatiei, facând parte din cultura acesteia
Relatia dintre calitatea totala si managementul total al calitatii poate fi definita în
urmatorii termeni:
 Calitate totala înseamna satisfacerea continua a cerintelor clientilor în conditiile unor
costuri minime.
 Managementul total al calitatii (TQM) este un concept prin care se asigura satisfacerea
acestor cerinte în conditiile unor costuri minime cu implicarea întregului personal al
întreprinderii.
La baza managementului calităţii totale se află o serie de principii:
1. principiul orientării spre client;
2. principiul îmbunătăţirii continue;
3. principiul "zero defecte”;
4. principiul intemalizării relaţiei dintre client şi furnizor;
5. principiul situării calităţii pe primul plan.
Principiul orientării spre client constă în definirea calităţii în funcţie de exigenţele
clienţilor, determinate de nevoile, dorinţele şi aşteptările acestora.
Principiul îmbunătăţirii continue. Creşterea calităţii produselor şi serviciilor unei
firme se poate realiza numai prin îmbunătăţirea continuă a tuturor activităţilor şi proceselor
sale din fiecare etapă a spiralei calităţii. în acest scop, fiecare salariat trebuie să-şi
îmbunătăţească permanent propria activitate.
Principiul “zero defecte” constă în a face totul bine de prima dată şi de fiecare dată.
Aceasta înseamnă că toate activităţile firmei trebuie să se desfaşoare fară erori.
Principiul internalizării relaţiei dintre client şi furnizor presupune abordarea
proceselor din interiorul firmei ca o succesiune de relaţii între clienţi şi furnizori.
Principiul situării calităţii pe primul plan - Toate activităţile şi procesele din cadrul
firmei trebuie să se desfaşoare în aşa fel încât să se asigure îmbunătăţirea calităţii, prin
implicarea permanentă a tuturor salariaţilor şi a managementului în realizarea acestui obiectiv.

3.CALITATEA COMPLEXĂ

Caracterul complexă sau calitatea complexă este dat de multitudinea grupelor de

caracteristici (tehnice, economice, ergonomice, estetice) , necesare pentru atribuirea
calificativului de calitate. Existența unei multitudini de caracteristici de naturi diferite necesită
o clasificare a lor în mai muște grupe și subgrupe; criteriul de clasificare utilizat cel mai
frecvent în literatura de specialitate, grupează caracteristicile după natura și efectul pe care îl
au în procesul de utilizare, evidențiind: caracteristici funcționale și de disponibilitate,
economice, sociale, psihosenzoriale și estetice.

4.CALITATEA DINAMICĂ

Calitatea are un carater dinamic, întrucât conținutul ei evoluează în pas cu necesitățile,

fiind determinat de creșterea continuă a exigentelor consumatorului precum și de progresele
tehnico-științifice. Dinamismul calității se mafifestă atât sub aspect extensiv ca urmare a
creșterii în timp a numărului proprietăților utile ale unui profus, cât și intensiv prin
îmbunătățirea însușirilor aceluiași produs.

5.FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ CALITATEA

Unii autori consideră ca principali, factorii care acționează în procesul de producție

(cercetarea și proiectarea, materiile prime și materialele, procesul tehnologic, calificarea
profesională a salariaților, asigurarea și controlul calității, standardele, normele etc ) și
atribuie un secundar, factorii care acționează în sfera circulației mărfurilor, pe traseul
producător-comerciant-beneficiar (ambalarea, transport, păstrare, comercializare).

Gruparea întâlnită cel mai frecvent în practică cuprinde 6 categorii de factori fiind
cunoscută sub numele de „6M”, incluzând: muncitorii, materialele, mașinile, metodele de
lucru, măsurarea și mediul. Mai recent, se consideră integrarea a încă doi factori,
managementul și marketingul. De asemenea, creșterea interesului pentru calitate, ca urmare a
efectelor pozitive ale acesteia în plac socio-economic, dar și a daunelor provocate de
noncalitate, au condus la abordarea acesteia la nivelul unor organizații constituite pe grupe de
țări și chiar la nivel mondial, conturându-se astfel, un alt factor care influențează calitatea și
care poate fi considerat cel de-al „9-lea M”, mondialitatea.

a1)Muncitorii constituie factorul activ în realizarea calității comparativ cu ceilalți

factori care acționează pasiv oein cantitatea și calitatea proprie.

Principalii factori care influențează calitatea mărfurilor în sfera comerțului sunt:

 recepția și controlul produselor preluate de la producători;

 ambalarea și preambalarea mărfii comercializate în condițiile utilizării
produselor de ambalare prevăzute de nromele în vigoare
 corelarea sistemelor și condițiilor de transport cu natura mărfii, gradul de
perisabilitate al acesteia, ambalajul și durata transportului;
 depozitarea mărfurilor în condiții corespunzătoare corelată cu metode eficiente
de eliberare a produselor din depozit;
 prezentarea corespunzătoare
a2) Materiile și materialele trebuie să corespundă din punct de vedere calitativ
prevederilor din specificații (fiecare firmă trebuie să aibă specificații proprii pentru achizițiile
planificate), să fie asigurate ritmic, să fie păstrate corespunzător.

a3) Mașinile trebuie să aibă un nivel tehnic corespunzător și să lucreze în limitele de

precizie stabilite. Pentru fiecare utilaj suhnt fixate anumite toleranțe a căror depășire afectează
negativ precizia prelucrării și respectiv calitatea produselor

a4) Metodele de lucru sunt fundamentate odată cu documentația de lucru, dar pot
suporta modificări în timp, ca urmare a condițiilor concrete care apar. Procesul tehnologic
trebuie organizat de așa manieră încât să permită valorificarea la maximum a posibilitățilorde
transformare a materiilor prime în produse superioare, obiectiv a cărui realizare impune
îndeplinirea a trei condiții: calitatea utilajului, organizarea fluxului tehnologic și calificarea
lucrărilor.

a5) Măsurarea este o activitate care se impune în toate fazele realizării produsului și
implică atât participarea personalului de conducere, a personalului care execută produsele cât
și a unor persoane specializate.

a6) Mediul de lucru este exprimat prin microclimatul fizic necesar realizării în bune
condiții a procesului de producție și microclimatul psihosocial. În anumite condiții de
producție microclimatul natural are o influență majoră asupra calității.

a7) Managementul a devenit uhn factor determinant al calității atât prin implicarea
directă a managerilor de vârf în problemele legate de implementarea SMC cât și prin
asigurarea resurselor și perfecționarea metodelor tehnicilor de antrenare și motivare a
personalului în vederea realizării calității totale.

a8) Marketingul asigură legătura permanentă cu utilizatorii și consumatorii, oferind

informații privind exigențele acestora și măsura în care sunt satisfăcuți de produsele
cumpărate.

B. O a doua abordare a factorilor calității care s-a menționat anterior este cea care
tratează factorii după natura lor, identificând următoarele categorii: factorii tehnici, sociali,
economici, naturali și factorul uman.

b1) Fatorii tehnici asigură baza materială necesară realizării produselor și serviciilor,
influențând calitatea în mai multe moduri: prin calitatea lor, prin concordanța cu cerințele
prevăzute în proiecte, specificații, documentații; prin disponibilitatea lor.

În practică, acești factori reprezintă condiții dar și restricții în realizarea calității. Unii
dintre ei prezintă caracteristic calitative supuse uzurii fizice și a căror adaptare, îmbunătățire
în timp, este dificil de realizat, motiv pentru care, cheltuielile necesare pentru creșterea
calității

lor sunt mari și se efectuează doar la anumite intervale de timp, cu ocazia acțiunilor de
dezvoltare, modernizare sau înlocuire a mijloacelor uzate fizic sau moral.

b2) Factorii sociali diferă mult ca acțiune, de la activitățile de producție la cele de

prestări servicii, dar și în cadrul fiecărei grupe de produse sau servicii în parte. Mai importanți
sunt: cultura peronalului, nivelul cultural mediu al clienților, cultura organizațională,
disciplina în muncă, motivația personalului.

b3) Factorii naturali influențează în mod diferit nivelul calității, în funcție de

domeniul de activitate în care sunt implicați.

b4) Factorul uman influențează calitatea atât ca factor social, cât și prin alte
caracteristici specifice cum sunt: nivelul pregătirii profesionale, caracteristici fizice,
intelectuale, psihlogice.

6.CONTROLUL CALITĂȚII

Controlul calității. Această etapă a cunoscut mai multe stadii de dezvoltare și anume
controlul integral, controlul statistic, controlul total. În ultimul său stadiu, controlul se extinde
la toate activitățile care contribuie la asigurarea unui anumit grad de satisfacere a exigențelor
consumatorilor. În această etapă s-a pus accent mai mult pe laturile constatative și corective și
mai puțin pe conștientizarea și educarea lucrătorilor ăn spiritul inițierii acțiunilor preventive în
realizarea calității.

7.CONCEPTE INTREGRATOARE DE ASIGURARE A

CALITĂȚII

De-a lungul timpului, sistemul de asigurare a calității s-a impus din considerente ca:
 creșterea ponderii calității în cadrul concurenței manifestată pe piața mărfurilor și a
serviciilor;
 automatizarea și informatizarea proceselor de producție;
 optimizarea costurilor calității;
 exigențele sporite ale consumatorilor;
 influența exercitată de calitate asupra indicatorilor eficienței economice a
organizației;
 8.STANDARDIZAREA

Standardizarea reprezintă activitatea ce stabilește pentru problemele actuale și de

perspectivă, prescripții destinate unei utilizări comune și repetate, pentru a introduce ordine
într-un domeniu dat.

Clasificarea standardelor se poate face în funcție de cele trei elemente definitorii, astfel:

a) În funcție de subiectul abordat. Subiectele supuse standardizării sunt produsele care

aparțin unuia dintre domeniile menționate, existând astfel: standarde referitoare la
produse din domeniul industriei, comerțului, construcțiilor, agriculturii etc.
b) În funcție de nivelul la care se referă și implicit se aplică, deosebim: standarde de
firmă; standarde profesionale; standarde naționale; standarde regionale, standarde
internaționale. Indiferent de nivelul la care facem referire, structura organizatorică de
bază implicată în proiectarea și elaborarea standardelor este “comitetul tehnic de
standardizare”.
b1) Standardele de firmă sunt elaborate de către unul sau mai multe comitete tehnice. Ele
se aplică în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale și altor personae juridice care
le-au elaborat. Modificarea sau anularea unui standard de firmă se face de către același
comitet tehnic. Aceste standarde se elaborează pe baza standardelor de firmă existente, a
standardelor profesionale și naționale.

b2) Standardele profesionale se aplică în anumite domenii de activitate, în cadrul

organizațiilor profesionale, legal constituite. Elaborarea, modificarea, suspendarea sau
anularea lor se face de către comitetele tehnice de standardizare ale acestor organizații.
Aceste standarde creează un medu de lucru favorabil, facilitând comunicarea, schimburile
de informații, schimburile comerciale într-un anumit domeniu, aceste standarde nu sunt
puse la dispoziția publicului.

b4) Standardele regionale sunt adoptate de către o organizație regională de standardizare,

având ca arie de aplicabilitate o anumită regiune geografică.

b5) Standardele internaționale sunt adoptate de către organizațiile internaționale cu

activitate de standardizare și au ca scop facilitatea schimburilor comerciale de prodise și
servicii între țări și dezvoltarea cooperării în domeniul activităților intelectuale, științifice,
 tehnice și economice. Sunt elaborate ca urmare a acordului intervenit între țările membre
ale acestor organizații, în probleme de interes comun.

c) În funcție de conținut se deosebesc: standarde cu caracter general și standarde de

produs, care la rândul lor pot fi complete sau parțiale.
c1) Standardele generale se referă la probleme de interes general și pot fi grupate în:

 standarde de bază
 standarde de tehnologie
 standarde de încercări
c2) Standardele de produse specifică cerințele pe care trebuie să le îndeplinească un
produs sau o grupă de produse pentru a fi apte de utilizare, la care se adaugă elemente privind
terminologia, eșantionarea, încercările, ambalarea, etichetarea și uneori anumite cerințe
privind tehnologia.

9.AVANTAJE ALE STANDARDIZĂRII

A. Pentru întreprinderi
 raționalizează diferite tipuri de produse și servicii
 îmbunatățește gestionarea produselor și serviciilor
 accelerează procesul de gestionare a comenzilor
 facilitează exportul și comercializarea produselor
B. Pentru consumator
 stabilește mult mai ușor calitatea și nivelul de siguranță a serviciilor și
produselor
 deține informații credibile despre caracteristicile produselor
 posibilitatea de a face mai ușor comparația între diferite oferte
C. Pentru serviciul public
 simplifică elaborarea textului legislativ
 poate stabili politici de calitate, de mediu și de siguranță
 poate participa mult mai ușor la dezvoltarea economică
 standardele furnizează baze tehnologice și științifice pentru legislația
referitoare la sănătate, securitate și mediu
 10.MANAGEMENTUL CALITĂȚII

Managementul calității reprezintă un ansamblu de activități având ca scop realizarea unor

obiective, prin utilizarea optimă a resurselor

11.PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂȚII

 Orientarea către client- de la principiu la strategie

 Conducerea ( Leadership)
 Implicarea personalului
 Abordarea bazată pe proces- fundamentul implementării SMC
 Abordarea sistemică a managementului
 Îmbunătățirea continuă
 Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor fundamentale
 Relații reciproc avantajoase cu furnizorii

12.SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII

Sistemul de management al calității reprezintă un ansamblu de elemente corelate sau în

interacțiune prin care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește calitatea
și cuprinde:
 Identificarea proceselor necesare sistemului de management al calității
(procesele de management al activităților,de asigurare a resurselor, de furnizare
a serviciilor, de măsurare, analiza și imbunătățire)
 Determinarea succesiunii si interacțiunii acestor procese
 Determinarea criteriilor și a metodelor necesare prin care se asigură ca atât
efectuarea cât și controlul acestor procese sunt eficace
 Asigurarea disponibilității resurselor și informațiilor necesare în vederea
execuției și monitorizării acestor procese
 Monitorizarea ,măsurarea și analiza acestor procese
 Implementarea de acțiuni necesare în vederea realizării rezultatelor planificate
și îmbunătățirea continuă a acestor procese; aceste procese sunt conduse în
conformitate cu cerințele standardului de referință.
 13.IMPLEMENTAREA UNUI SMC

Scopul implementării unui sistem de management al calității este de a conferi

siguranța că ori de câte ori are loc un același proces, vor fi utilizate și aplicate consecvent
același metode, procedee, deprinderi etc.
Implementarea unui sistem integrat de management al calitatii presupune respectarea
unor cerinte generale astfel incat organizatia trebuie sa stabileasca, sa documenteze si sa
mentina un sistem integrat de management al calitatii si a cerintelor referitoare la
documentatie ca: declarații documentate ale politicii, procedurile documentate cerute de
standard, intocmirea manualului calitatii, documentele necesare organizatiei pentru a se
asigura de eficacitatea planificarii, controlul proceselor sale ale operarii precum si controlul
inregistrarilor.

14.AUDITUL

Auditul reprezintă un proces sistematic, independent și documentat în scopul obținerii

de dovezi de audit și evaluarea lor cu obiectivitatea pentru a determina măsura în care sunt
îndeplinite criteriile de audit.

Auditul este o activitate planificată cu o durată prestabilită, procesul derulându-se pe 3 ani:

 Anul I - Auditul de certificare

Conform prevederilor ISO 17021-1:2015, auditul de certificare se desfăşoară în 2

etape:  

o Etapa I: Analiza documentaţiei şi obținerea informațiilor necesare referitoare la

domeniul sistemului de management.   
o Etapa II: Evaluarea funcţionării Sistemului de Management la faţa locului.
Acesta constă în verificarea implementării şi funcţionării sistemului de
management în conformitate cu standardul pentru care se doreşte certificarea.
Dacă în urma auditului de certificare se constată neconfomităţi, clientul trebuie
să le rezolve şi să trimită dovada auditorului şef. După rezolvarea
neconformităţilor, practic auditul se încheie.
 Anul II - Auditul de supraveghere I
Are loc la cel mult 1 an de la încheierea auditului de certificare şi constă în analiza
documentaţiei şi auditul la faţa locului.
  Anul III - Auditul de supraveghere II
Are loc la cel mult 2 ani de la încheierea auditului de certificare şi constă în analiza
documentaţiei şi auditul la faţa locului.

15.CERFICICAREA

Certificarea reprezintă totalitatea activităților efectuate de către un organism neutru,

independent de furnizori și beneficiar, competent din punct de vedere juridic și profesional,
prin care se atestă, în scris, performanțele unui produs sau
serviciu, precum și capabiltatea producătorului sau respectiv prestatorului de al reproduce în
serie la parametrii calitativi stabiliți prin standarde, contracte etc.

II CV PERSONAL

Nume/prenume: Rășină Daniel

Cetățenie: Română
Telefon:(+40) 0757366074
Data nașterii: 21-07-1999
Gen: Masculin
E-mail: rasinadaniel@yahoo.com
Whatsapp Messenger : -
Instagram : 
Adresă: Strada Policlinicii, bloc 8, ap.2, oraș Zărnești, județ Brașov
DESPRE MINE
Sunt o persoană activă, careia îi place să invețe lucruri noi, să dea randament atât în cazul
muncii individuale cât și a celei colective, fiind în același timp și extrem de precaut pentru a
evita orice tip de greșeală.

EDUCAȚIE ȘI FORMARE PROFESIONALĂ

Diplomă de Bacalaureat
Liceul Teoretic Grigore Antipa [ 17/09/2014 – 24/05/2018 ]
Adresă: Bulevardul Mihai Eminescu, Botoșani (România)
COMPETENȚE LINGVISTICE
Limbă(i) maternă(e): română
Altă limbă (Alte limbi):
engleză
COMPREHENSIUNE ORALĂ A2
CITIT A2
SCRIS A2

III DECLARAȚIE DE INTENȚIE

Stimate domnule Brehuescu,

Vă adresez aceasta declarație de intenție ca răspuns la anunțul dumneavoastră pentru
postul vacant pe care il aveți în companie.
Am absolvit Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare din Iași și
consider ca pregatirea profesională de care am avut parte în cei 4 ani, m-a ajutat să dobandesc
cunostințe si aptitudini ce corespund jobului dumneavoastră.
Sunt o persoana cu bune aptitudini de comunicare, cu un puternic simț al
responsabilității și cu o continuă dorință de a evolua in domeniul zootehnic. Aș dori să lucrez
în cadrul companiei dumneavoastra deoarece consider ca este o ocazie foarte bună de a pune
în practica toate cunostințele acumulate până acum