Procesul Bologna

Pe data de 19 iunie 1999, la un an după Declaraţia de la Sorbona, Miniştrii responsabili

pentru învăţământul superior din 29 de ţări europene au semnat Declaraţia de la
Bologna, convenind asupra a şase obiective comune importante pentru dezvoltarea coerentă şi
armonioasă în domeniul învăţământului superior pentru anul 2010.

România a semnat Declaraţia de la Bologna în 1999, angajându-se astfel să includă

obiectivele stabilite în priorităţile învăţământului superior românesc.

La următoarea conferinţă ce a avut loc la Praga pe data de 19 mai 2001, numărul obiectivelor
a crescut de la 6 la 9, iar statele semnatare şi-au reafirmat obligaţiunile de a forma Spaţiul
European al învăţământului superior până în 2010.

Pe data de 19 septembrie 2003, Miniştrii responsabili pentru învăţământul superior din 33 de

ţări ale Europei s-au întâlnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obţinute în domeniu şi
de a stabili priorităţile şi noile obiective pentru anii următori cu scopul de a accelera formarea
Spaţiului european al învăţământului superior. La Berlin, Miniştrii au stabilit necesitatea ca
Spaţiul European al învăţământului superior să beneficieze de sinergiile cu Spaţiul European
al cercetării, consolidând astfel o Europă bazată pe cunoaştere. Scopul acestei acţiuni este de a
păstra bogăţia culturală şi diversitatea lingvistică a Europei, precum şi de a educa potenţialul
de inovaţie, de dezvoltare economică şi socială prin cooperarea între instituţiile europene de
învăţământ superior.

Conferinţa miniştrilor de la Bergen din 2005, a adus pe agenda miniştrilor europeni pentru
învăţământ superior implementarea cadrelor naţionale pentru calificări, acordarea şi
recunoaşterea diplomelor comune, inclusiv la nivel doctoral şi crearea de oportunităţi pentru
trasee educaţionale flexibile în învăţământul superior, inclusiv prin proceduri de recunoaştere
a învăţării anterioare.

În mai 2007, miniştrii prezenţi la Londra au luat în discuţie caracteristicile Spaţiului european
al învăţământului superior, stabilind ca priorităţi pentru următorii doi ani: mobilităţile,
dimensiunea socială, culegerea de date statistice şi conceptul de "Employability" al
diplomelor.

2.Participarea României la Procesul Bologna (rapoarte naţionale)

 
 România a semnat Declaraţia de la Bologna în 1999, fiind una din cele 29 de ţări
semnatare, angajându-se astfel să includă obiectivele stabilite în priorităţile
învăţământului superior românesc.
 Procesul Bologna a însemnat pentru toate statele participante reforme profunde ale
învăţământului superior, marcate prin schimbări de legislaţie şi reconsiderarea
principiilor de bază ale procesului educaţional pentru o societate bazată pe cunoaştere.
 Progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Bologna sunt marcate prin rapoartele
naţionale bienale, realizate în vederea conferinţei miniştrilor responsabili pentru
învăţământ superior din ţările participante la Procesul Bologna. Progresele sunt astfel
evaluate în cadrul procesului de stocktaking, iar rezultatele acestui proces de
 inventariere se concretizează în prezentarea unui scor de ţară conform progreselor
realizate şi stadiului reformelor. Până acum au fost realizate două astfel de exerciţii de
evaluare - în 2005 şi 2007.
 România a prezentat până acum trei rapoarte naţionale: în 2003 la Conferinţa
miniştrilor de la Berlin, în 2005 la Conferinţa miniştrilor de la Bergen şi în 2007 la
Conferinţa Miniştrilor de la Londra.
 Principalul for de decizie în cadrul Procesului Bologna este Grupul de urmărire a
implementării Procesului Bologna (BFUG), unde statele participante la proces sunt
reprezentaţi la nivel de secretar de stat, director general sau expert.
 De asemenea, în perioada 2005-2007, România a fost reprezentată în două
grupuri de lucru (Portabilitea burselor şi creditelor de studiu, respectiv
Inventarierea Progreselor) ale programului de lucru propus de Marea Britanie, care a
deţinut preşedinţia Secretariatului Grupului de urmărire a implementării Procesului
Bologna (BFUG).
 În prezent preşedinţia Secretariatului Grupul de urmărire a implementării Procesului
Bologna este deţinută de ţările Benelux, următoarea conferinţă a miniştrilor educaţiei
urmând a avea loc în aprilie 2009 la Louvain.

3.Contribuţia Comisiei europene la Procesul Bologna

Procesul Bologna se bucură de un larg sprijin la nivelul instituţiilor şi organizaţiilor europene:

Comisia Europeană, Consiliul Europei, ENQA, ESIB, EUA, UNESCO-CEPES, UNICE ş.a.
Aceste instituţii şi organisme participă la Proces cu statut de membru consultativ. Membrii
consultativi din cadrul Procesului Bologna fac parte din Grupul de urmărire a implementării
Procesului Bologna.
Comisia europeană susţine pe deplin priorităţile stabilite în cadrul Procesului Bologna şi
consideră necesară o implementare efectivă a reformelor ce se regăsesc în acte legislative, în
sensul în care acestea trebuie să devină o realitate a vieţii universitare, atât pentru studenţi şi
profesori.
Comisia a inclus în iniţiativele sale în domeniul educaţiei şi formării numeroase principii care
stau la baza creării Spaţiului European al Învăţământului Superior, aducându-şi astfel
contribuţia la reformele din statele participante.
Contribuţia sa este sintetizată la fiecare doi ani, într-un raport prezentat miniştrilor educaţiei.
Ultimul astfel de raport "De la Bergen la Londra. Contribuţia Comisiei la Procesul
Bologna" a fost publicat în decembrie 2006 şi prezentat la Conferinţa Miniştrilor de la
Londra.