STUDIUL INDIVIDUAL GHIDAT NR.

1
Cap I: Informații generale privind profesia „ghid de turism”
TEMA 1: Legislația privind activitatea ghidului de turism.
 LEGE Nr. LP93/1998 din
15.09.1998
cu privire la patenta de întreprinzător

Publicat : 06.08.1998 în MONITORUL OFICIAL Nr. 72-73 art. 485 Data intrării în vigoare
Parlamentul adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează desfăşurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem
simplificat de înregistrare, impozitare, evidenţă şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de
întreprinzător.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1 Noţiunea de patentă de întreprinzător
(1) Patenta de întreprinzător, denumită în continuare patentă, este un certificat de stat nominativ, ce
atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite
perioade de timp.
(11) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a actelor permisive prevăzute de prezenta
lege pentru persoana fizică cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid este stabilit de Legea nr.
160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este
reglementat de prezenta lege.
(2) Patenta conţine următoarele elemente:
a) seria şi numărul patentei;
b) prenumele şi numele titularului patentei;
c) fotografia titularului patentei;
d) codul fiscal al titularului patentei;
e) genul de activitate de întreprinzător;
f) domiciliul stabil al titularului patentei;
g) locul de desfăşurare a activităţii în baza patentei pentru cazurile în care condiţia respectivă
se reglementează;
h) tipul mijlocului de transport şi numărul lui de înmatriculare, în caz de folosire a acestuia în
activitatea de întreprinzător potrivit patentei;
i) durata patentei şi menţiunile despre prelungirea ei;
j) denumirea şi sediul organului care a eliberat patenta;
k) cuponul, ca dovadă a achitării taxei pentru patentă .
(3) Forma patentei se stabileşte de Ministerul Finanţelor. Patenta trebuie să aibă cel puţin 10
grade de protecţie.
(4) Blancheta patentei de întreprinzător şi duplicatul ei sînt documente de strictă evidenţă.
(5) Modul de ţinere a evidenţei, de repartizare şi de păstrare a blanchetelor patentei
deîntreprinzător şi a duplicatelor patentei se stabileşte de Ministerul Finanţelor.
(6) Evidenţa blanchetelor patentei de întreprinzător şi repartizarea lor primăriilor seefectuează de
către Serviciul Fiscal de Stat.
Articolul 2 Titularul patentei
Titular de patentă poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu, orice
cetăţean străin sau apatrid, care locuieşte permanent în Republica Moldova şi are dreptul să desfăşoare
activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de
calificare necesare acestui gen de activitate.
Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării patentei
(1) Patenta se eliberează pentru unul din genurile de activitate, a căror listă se anexează la prezenta
lege.
(11) Se interzice deţinerea de către același titular a două sau mai multe patente valabile concomitent
pentru acelaşi gen de activitate desfăşurată în acelaşi loc.
(2) Patenta este valabilă numai pentru titularul ei și nu poate fi transmisă altei persoane.
(3) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nu impune înregistrarea de stat
atitularului acesteia şi primirea licenţei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea
dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de
casă şi decontărilor, precum şi prevederile art.90 din Codul fiscal.
 (4) În relaţiile de drept civil, titularul patentei acţionează în numele său.
(5) Titularul patentei răspunde pentru obligaţiile aferente desfăşurării activităţii deîntreprinzător
pe parcursul duratei de prescripţie stabilită de lege, indiferent de durata patentei.
(6) Titularul patentei poate desfăşura activitatea de întreprinzător specificată în patentă peîntreg
teritoriul ţării dacă în patentă nu este indicat altfel.
(61) Pentru genul de activitate menţionat la poziţia 1.1 din anexă, titularul patentei îşidesfăşoară
activitatea de întreprinzător în pavilion, chioşc (gheretă), tonetă, la tejghea, tarabă, care au suprafaţa de pînă
la 30 m2.
(62) Se permite desfășurarea genurilor de activitate menționate la pozițiile 1.1 și 1.2 din anexala
prezenta lege în cadrul piețelor comerciale create în condițiile art. 12 din Legea nr. 231/2010 cu privire la
comerțul interior, precum și în locurile autorizate de autoritățile administrației publice locale în conformitate
cu art. 14 alin. (2) lit. q1) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală.
(63) Desfășurarea de către o persoană fizică a genurilor de activitate menționate la pozițiile
2.50 și 2.51 din anexa la prezenta lege se permite până la 31 decembrie 2023.
(64) Patenta pentru desfășurarea activităților menționate la poziția 2.50 din anexa la prezentalege
se eliberează pentru o singură casă rurală.
(7) Titularul patentei este obligat:
a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activității indicate în patentă, normelesanitare,
normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate
respectiv , iar pentru desfășurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexă , să aibă documentele.
primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau
actul de achiziţie a mărfurilor;
b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de regulamentul de
desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local;
c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor;
d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar într-un loc vizibil la locurile unde
îşidesfăşoară activitatea-de întreprinzător , iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea organului de
control sau a consumatorilor;
(8) Titularul patentei nu este în drept:
a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă;
b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau careva
dintremembrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat cu răspundere
deplină este el sau careva dintre membrii familiei sale.
(9) Doi sau cîţiva titulari de patente se pot asocia în scopul desfăşurării în comun a activităţiide
întreprinzător, în baza contractului de activitate în comun.
(10) Relaţiile dintre titularul patentei şi organele de control se reglementează prin prezentalege,
Codul fiscal şi legislaţia civilă.
(11) Patenta nu poate fi retrasă de la titularul ei.
Capitolul II
MODUL DE ELIBERARE ŞI DE PRELUNGIRE A PATENTEI
Articolul 4. Modul de eliberare a patentei
(1) Patenta se eliberează şi se prelungeşte la cererea solicitantului/ titularului. Cererea se depune la
subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază solicitantul/titularul îşi are domiciliul sau
preconizează să își desfăşoare activitatea. În cazul prevăzut la alin. (7), solicitantul/titularul depune cererea
la primăria respectivă.
(11) Desfășurarea activităților menționate la pozițiile 1.1 și 1.2 din anexa la prezenta lege
sepermite pînă în data de 31 decembrie 2018 numai pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie
2016, vor deține patente pentru activitățile respective.
(12) Desfăşurarea activităţilor menţionate la poziţiile 1.1 şi 1.2 din anexa la prezenta lege
sepermite pînă la data de 31 decembrie 2019 numai pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie
2018, vor deţine patente pentru activităţile respective.
(13) Desfășurarea genurilor de activitate menționate la pozițiile 1.1 și 1.2 din anexa la
prezentalege se permite pînă la data de 31 decembrie 2022 numai pentru titularii de patentă care, la data de
31 decembrie 2019, vor deține patente pentru genurile de activitate respective.
(2) În cerere se indică:
 a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită eliberarea sau
prelungirea patentei;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că
acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
(3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la
poziţiile 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16, 2.49 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezintă copia de pe
diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar desfăşurării genului de
activitate respectiv.
(31) La cererea de eliberare a patentei pentru desfășurarea activităților menționate la poziția 2.50 din
anexa la prezenta lege se anexează copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau din registrul de
evidență a gospodăriilor populației aferente casei rurale care va fi folosită în cadrul activității respective.
(4) În cazul în care, conform Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţulinterior,
pentru desfăşurarea genurilor de activitate indicate în anexa la prezenta lege este necesară notificarea
autorităţii administraţiei publice locale, desfășurarea activităților respective se va efectua după depunerea
unei astfel de notificări.
(5) La cererea de eliberare sau de prelungire a patentei se anexează documentele confirmativede
achitare a contribuţiei de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfăşurare a
activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuţiei , precum şi
documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă
medicală.
(6) Patenta se eliberează şi se prelungeşte de către Serviciul Fiscal de Stat în decurs de 3 zilede la
data depunerii cererii, a documentelor perfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei stabilite pentru
patentă.
(7) Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantulintenţionează
să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei, în cazul în care în localitatea respectivă nu este amplasată
subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, şi aceasta este valabilă numai pe teritoriul administrat de primăria
care a eliberat-o.
(8) Patenta se autentifică, aplicîndu-se semnătura conducătorului organului ce a eliberatpatenta, şi
se ştampilează.
(9) La patentă se anexează cuponul, decupat de la. duplicatul patentei, ca dovadă a achităriitaxei
pentru patentă , cu indicarea termenului corespunzător celui menţionat în patentă şi sumei de plată. Cuponul,
de asemenea, se autentifică aplicîndu-se semnătura şi ştampila .
Articolul 5 . Stabilirea nivelului de calificare
Nivelul de calificare al solicitantului se stabileşte în baza documentelor, prezentate de acesta, cu
privire la studii (calificare) şi la activitatea de muncă anterioară.
Articolul. 6. Duplicatul patentei
(1) Pentru fiecare patentă eliberată se întocmeşte duplicat care se păstrează la autoritatea carea
eliberat patenta.
(2) Duplicatul patentei conţine aceleaşi date ca şi originalul, precum şi cupoane care seutilizează
ca dovadă a achitării taxei pentru patentă.
(3) Cupoanele duplicatului patentei trebuie să fie de marcă specială , cu cel puţin 10 grade
deprotecţie contra falsificării, să conţină seria şi numărul patentei.
(4) Duplicatul patentei cu cupoanele neutilizate este un document de casă de evidenţă;cupoanele
urmează a fi stinse în modul stabilit de actele normative.
(5) Cuponul se consideră nestins (neplătit) doar în cazul în care nu a fost decupat de laduplicatul
patentei.
(6) Duplicatul patentei poate fi utilizat de către Serviciul Fiscal de Stat și primărie pentru
întocmirea dărilor de seamă statistice, perfectarea copiei patentei în cazul pierderii ei.
(7) După expirarea termenului de valabilitate a patentei eliberate de primărie , duplicatulpatentei
se remite, în termen de 5 zile, Serviciului Fiscal de Stat.
Capitolul III
VALABILITATEA PATENTEI
Articolul 7. Durata patentei
 (1) Patenta se eliberează sau se prelungeşte pe o durată de o lună sau, la dorinţa solicitantului, pe o
durată mai mare.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei
(1) Valabilitatea patentei încetează :
a) în cazul nerespectării prevederilor art. 3 alin. (8);
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective;
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată
de concluzia respectivă a comisiei medicale;
d) în cazul decesului titularului patentei;
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unei sancţiuni administrative;
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană.
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la
data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă .
(2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d),
titularuluipatentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită .
(3) În condiţiile încetării valabilităţii patentei, organul emitent al acesteia va emite o
decizieprivind încetarea valabilităţii patentei. Decizia privind încetarea valabilităţii patentei se aduce la
cunoştinţă titularului de patentă în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei. Articolul 9.
Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspendă:
a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de
legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) ;
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei –
dar nu mai mult de 12 luni;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după
înlăturareacauzelor ce au condus la suspendarea patentei , termenul ce cuprinde perioada de suspendare se
restabileşte şi se prelungeşte pentru perioada respectivă, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi
lit. c). Restabilirea şi prelungirea patentei pe perioada pentru care a fost suspendată în cazul specificat la
alin. (1) lit. a) se realizează în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii și doar în condiţiile în care
titularul patentei prezintă certificat de concediu medical.
(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în
bazapatentei suspendate conform alin.(l) lit.b) şi c), acestea ·informează subdiviziunea Serviciului Fiscal de
Stat sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod
obligatoriu, numărul şi seria patentei.
(4) În condiţiile specificate la alin. (1) lit. b), organul emitent al patentei va emite o
decizieprivind suspendarea patentei, iar după înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendare – o decizie
privind reluarea valabilităţii patentei.
Articolul 10 Schimbarea patentei
(1) Schimbarea patentei se efectuează în cazul în care titularul ei şi-a schimbat numele
şi/sauprenumele, domiciliul sau locul de desfăşurare a activităţii indicate în patentă.
(2) Schimbarea patentei se efectuează în decurs de 3 zile de la data depunerii cereriirespective şi
achitării unei taxe în mărimea unui salariu minim.
Articolul 11 Restabilirea patentei
(1) În cazul în care patenta a fost pierdută sau nimicită, aceasta poate fi restabilită în bazacererii
depuse de titular la autoritatea care a eliberat patenta.
(2) Restabilirea patentei se efectuează în baza duplicatului ei, în decurs de 10 zile de la
datadepunerii cererii respective. Totodată, perioada în .care titularul nu a putut beneficia de patentă nu se
restabilește.
(3) Pentru restabilirea patentei se încasează o taxă în mărimea unui salariu minim.
Capitolul IV
IMPOZITAREA TITULARULUI PATENTEI
Articolul 12 Impozitarea titularului patentei
 (1) Impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă ,care
include taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii taxa
pentru amenajarea teritoriului.
(2) Alte impozite, taxe şi încasări se plătesc de titularul patentei pe principii generale.
Articolul 13 Taxa pentru patentă
Taxa lunară pentru patentă este prevăzută în anexa la prezenta lege şi se percepe în cuantumul stabilit
pentru localitatea unde se va desfăşura activitatea de întreprinzător. În cazul desfăşurării activităţii de.
întreprinzător pe întreg teritoriul ţării, taxa lunară pentru patentă se achită în cuantum stabilit, specificat în
rubrica "Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol din anexă.
Articolul 14. Modul de achitare a taxei pentru patentă
(1) Taxa pentru patentă se achită la contul bugetului local pînă la data depunerii cererii
deeliberare sau de prelungire a patentei, în cuantum corespunzător termenului solicitat, dar care nu poate fi
mai mic decît cel prevăzut la art. 7. Pentru prelungirea termenului ce permite desfăşurarea activităţii în baza
patentei de întreprinzător din ziua următoare perioadei pentru care a fost eliberată sau prelungită patenta
anterior, taxa aferentă perioadei următoare se achită pînă la expirarea acestui termen. În cazul achitării taxei
după expirarea perioadei ce permite desfăşurarea activităţii în baza patentei, prelungirea acesteia se va
realiza din ziua următoare zilei achitării taxei pentru patentă. Perceptorii fiscali ai primăriilor sînt în drept să
încaseze taxa pentru patentă, cu transferarea ulterioară a acesteia la contul bugetului local.
(2) La achitarea plăţii pentru patentă, Serviciul Fiscal de Stat sau, după caz, primăria eliberează
titularului patentei cuponul (cupoanele) decupat de la duplicatul patentei, prin care se confirmă că patenta
este valabilă pînă la un termen stabilit, şi face înscrierea respectivă pe versoul patentei.
Articolul 15. Controlul şi responsabilitatea pentru eliberarea patentei,
prelungirea termenului ei de valabilitate, anularea sau suspendarea acesteia şi
încasarea taxei pentru patentă
(1) Responsabilitatea pentru aplicarea prevederilor prezentei legi referitor la eliberareapatentei,
prelungirea termenului ei de valabilitate , anularea sau suspendarea acesteia, precum şi pentru încasarea
taxei respective, o poartă Serviciul Fiscal de Stat şi, după caz, primăriile.
(2) Serviciul Fiscal de Stat exercită controlul asupra respectării de către primării a modului de
eliberare a patentelor şi de prelungire a termenelor lor de valabilitate, verifică corectitudinea încasării,
precum şi a virării , în termen şi integral, la buget a taxei pentru patentă.
(3) Primăria informează lunar subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat· despre numărul patentelor
eliberate şi prelungite, despre suma încasată de la eliberarea şi prelungirea termenelor lor de valabilitate şi
despre numărul patentelor valabile la finele lunii gestionare.
Articolul 16. Înlesniri şi garanţii acordate titularului patentei
(1) Pentru următoarele categorii ale populaţiei, taxa pentru patentă se reduce:
a) pentru· invalizii de gradele I şi II - cu 20% din taxa stabilită;
b) pentru persoanele care sînt la evidenţă la oficiile forţei de muncă şi nu au fost plasate
încîmpul muncii în decursul a 6 luni - cu 15% din taxa stabilită (din această categorie nu fac parte
persoanele care au refuzat locul de muncă propus). Înlesnirea în cauză se acordă pe un an de la data
depunerii cererii pentru primirea patentei;
c) pentru persoanele care întreţin membri ai familiei inapți pentru muncă pe motiv de vîrstă
sau de sănătate:
d) pentru studenţi și pensionari - cu 20 % din taxa stabilită.
4-6 membri ai familiei - cu 20% din taxa stabilită;
7-9 membri ai familiei - cu 30% din taxa stabilită;
10 sau mai mulţi membri ai familiei - cu 40% din taxa stabilită.
(2) Orice decizie, conform căreia plata pentru patentă se majorează, intră în vigoare nu maiînainte de
expirarea a 3 luni după publicarea ei.
(3) Titularul patentei este eliberat de datoria de a plăti suplimentar pentru patentă dacă, prinactele
normative adoptate după primirea patentei, taxa pentru ea s-a majorat.
Articolul 17. Modul de achitare a contribuției de asigurare socială de stat
(1) Titularii patentei achită în mod obligatoriu contribuţia de asigurare socială de stat.
(2) Achitarea contribuţiei de asigurare socială de stat îi asigură titularului patentei dreptul la
apensie minimă şi la un ajutor de deces prevăzute în legislaţie.
 (3) Durata activităţii desfăşurate în baza patentei se include în vechimea în muncă a
titularuluipatentei, cu condiția achitării contribuţiilor de asigurare socială de stat.
(4) Condițiile de asigurare socială de stat a titularilor patentei se stabilesc prin legea
bugetuluiasigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.
(5) Se scutesc de achitarea contribuţiei de asigurare socială de stat pensionarii şi invalizii detoate
grupele.
Capitolul V
RĂSPUNDEREA
Articolul 18. Răspunderea
(1) Titularul patentei care nu a respectat obligaţiile prevăzute la art.3 alin.(7) poartărăspundere în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Titularilor patentei li se interzice comercializarea:
a) mărfurilor supuse accizelor;
b) mobiliei - cu începere de la 1 ianuarie 2007;
(3) Se permite desfăşura rea activităţii de întreprinzător în baza patentei de întreprinzător
cucondiţia ca veniturile din vînzări ale titularului de patentă să nu depăşească 300000 de lei într-o perioadă
de 12 luni consecutive .
(4) Mărfurile pasibile de comercializare în baza patentei de întreprinzător sînt următoarele:
1) mărfuri industriale:
a) îmbrăcăminte;
b) încălţăminte;
c) ţesături de toate tipurile;
d) articole de tricotaj;
e) articole de galanterie;
f) articole din tul şi draperii;
g) produse textile. inclusiv de uz personal folosite;
h) rechizite şcolare şi de birou;
i) inventar şi atribute pentru jocurile sportive;
j) articole de parfumerie şi cosmetică neaccizate;
k)mărfuri de uz casnic, cu excepţia aparatelor şi utilajelor cu consum de curent electric
alternativ sau cu motoare de ardere internă şi utilajelor cu termen de garanţie stabilit;
l) materiale de construcţii, cu excepţia uşilor şi ferestrelor de toate tipurile; parchetului dinlemn,
laminatului; cimentului şi amestecurilor de toate mărcile şi tipurile; pietrei şi cărămizii de construcţie;
nisipului, prundișului, argilei şi ghipsului; materialelor de toate tipurile pentru acoperit case şi podele;
teracotei de toate tipurile; ţevilor pentru sisteme de aer condiţionat, articolelor pentru construcţia reţelei de
încălzire, de alimentare cu gaze şi cu apă, pentru grupul sanitar şi de evacuare a reziduurilor; aparataje sau
utilaje cu termen de garanţie stabilit;
m) cărţi şi alte tipărituri - de la 1 ianuarie 2009;
n) ziare şi alte publicaţii periodice - de la 1 ianuarie 2009;
o) jucării şi articole pentru copii;
2) produse alimentare fabricate şi ambalate de producător:
a) cereale şi produse de morărit, crupe de toate felurile;
b) amidon;
c) produse de cofetărie;
d) ceaiuri, cu excepţia celor medicinale;
e) mirodenii şi aditivi alimentari;
f) ape minerale naturale (cu excepţia celor bogate în săruri minerale, medicinale),ape potabile(cu
excepţia celor ce conţin reziduu sec solubil total peste 1500 mg/1) şi băuturi nealcoolice, îmbuteliate;
g) sare alimentară;
h) mărfuri uşor alterabile, comercializate în hale specializate şi utilate conform cerinţelor
sanitar-epidemiologice de depozitare , păstrare şi comercializare;
i) fructe şi legume în stare proaspătă (neambalate), cu excepţia citricelor şi a altor fructe
exotice;
j) fructe şi legume prelucrate în mod industrial;
k)miere de albine şi derivatele ei.
 (5) Pentru toate categoriile de mărfuri permise spre comercializare în baza patentei
deîntreprinzător se va asigura respecta rea necondiţionată a cerinţelor stabilite de legislaţia în vigoare în
vederea transportării, depozitării, păstrării şi comercializării lor. Încălcarea acestor cerinţe atrage
răspunderea stabilită de legislaţia în vigoare.
(6) Persoanelor fizice şi gospodăriilor ţărăneşti care comercializează produse agricole propriiîn
stare proaspătă sau prelucrate industrial (cu excepția celor care cer condiții speciale de comercializare) şi
care deţin dreptul de acces liber pe piaţă (fără deţinerea patentei de întreprinzător), administratorii pieţelor le
acordă prioritar locuri pentru comerţ, le repartizează terenuri şi locuri speciale pentru comercializarea
producţiei agricole din auto mobile, la prezentarea actelor ce confirmă provenienţa mărfii şi cu achitarea, în
modul stabilit, a biletelor pentru locul de comerţ şi altor servicii cu plată.
Capitolul VI
DISPOZIŢII TRANZITORII
Articolul 19 Guvernul:
în termen de 3 luni, va prezenta Parlamentului propuneri pentru modificarea legislaţiei în
conformitate cu prezenta lege; va elabora nomenclatorul-tip al unităţilor ce practică
comerţul cu amănuntul.
PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI Dumitru DIACOV
Chișinău, 15 iulie 1998.
Nr. 93-XIV.

Anexă
la Legea cu privire la patenta
de întreprinzător
Cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător
Cuantumul taxei lunare,lei
Chişinău,
Genul de activitate Celelalte Localiţile
Bălţi, Bender,
municipii, oraşele rurale
Tiraspol
1 2 3 4
1. Comerţul cu amănuntul      
1.2. Comerţul cu produse alimentare
şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu
500 200
condiţia respectării cerinţelor sanitar- 700
epidemiologice privind depozitarea, păstrarea
şi comercializarea lor
2. Producţia de mărfuri, executarea de
     
lucrări şi prestarea de servicii
2.4. Servicii logopedice 80 40 20
2.5. Masaj, servicii de îngrijire a
bolnavilor şi alte servicii medicale, acordate 140 70 35
de către personalul medical inferior
2.6. Servicii veterinare, zootehnice 150 50 20
2.7. Servicii dactilografiere, inclusiv
150 50 25
cu folosirea computerului
2.8. Servicii de frizerie şi servicii
200 80 30
cosmetice
2.9. Cusutul, cusutul, tricotarea şi
reparaţia îmbrăcămintei şi acoperămintelor 100 50 25
pentru      cap şi comercializarea
2.10. Confecţionarea şi reparaţia
90 45 30
încălţămintei şi comercializarea
2.11. Servicii de spălătorie 90 45 30
2.12. Predarea limbilor străine 140 70 35
(instruire individuală sau în grupe cu un
număr de  pînă la 20 persoane)
2.13. Predarea şi meditarea diferitelor
discipline, cu excepţia muzicii, coregrafiei şi
100 50 30
artelor plastice (instruire individuală sau în
grupe cu un număr de  pînă la 20 persoane)
2.14. Predarea muzicii, coregrafiei şi
artelor plastice (instruire individuală sau în 100 50 30
grupe cu un număr de pînă la 20 persoane)
2.15. Organizarea de diferite secţii pe
interese, inclusiv de cultură fizică, pentru
70 35 20
copii de pînă la 16 ani (în grupe de pînă la 20
persoane)
2.16. Organizarea de diferite secţii pe
interese, inclusiv de cultură fizică, pentru 100 50 25
adulţi (în grupe de pînă la 20 persoane)
2.17. Servicii de pîstrare a bagajelor 100 50 25
2.18. Servicii de întreţinere şi
amenajare a locuinţelor şi sectoarelor 100 60 30
aferente
2.19. Vulcanizarea camerelor şi
200 75 30
anvelopelor în ateliere
2.20. Reparaţia locuinţelor 180 90 45
2.21. Construcţia caselor de locuit şi a
- - 70
garajelor în localităţile rurale
2.22. Ajustarea şi reparaţia mobilei 100 50 35
2.23. Reparaţia tehnicii de uz casnic,
130 65 30
instrumentelor şi mecanismelor, ceasurilor
2.24. Reparaţia cuptoarelor cu
microunde şi a altor aparate electrice de 100 50 25
încălzit    de uz casnic
2.25. Reparaţia aparatelor tele, audio,
150 75 40
video de uz casnic
2.26. Reparaţia aparatelor fotografice,
camerelor de filmat şi a altor aparate      sau 90 45 30
instrumente optice
2.27. Reparaţia şi acordarea
110 55 30
instrumentelor muzicale
2.28. Fotografierea, confecţionarea şi
vînzarea fotografiilor, executate în 200 100 50
mod      individual, servicii video
2.29. Scrierea placardelor, firmelor
netirajate, amenajarea vitrinelor, 160 80 40
reclamelor,    prezentarea artistică
2.30. Confecţionarea articolelor
meşteşugăreşti de artă populară (artizanat)
110 55 30
şi     vînzarea lor, cu excepţia vînzării la
expoziţii şi licitaţii
2.31. Deservirea muzicală a
230 120 65
ceremoniilor
200 100 50
inclusiv regizarea ceremoniilor
2.32. Aratul şi alte lucrări de cultivare
a pămîntului cu mijloace tehnice, protecţia 50 50 50
plantelor contra bolilor şi dăunătorilor
 2.33. Servicii de guvernant(ă) 80 40 20
2.38. Servicii de sudare, de lucrări
120 60 30
tehnico-sanitare
2.39. Organizarea discursurilor 600 300 30
2.40. Executarea şi comercializarea
100 60 40
obiectelor din lemn, metal, ghips, argilă,
ciment
80 45 30
inclusiv servicii de dulgherie
2.41. Confecţionarea şi darea în chirie
a recuzitelor destinate diferitelor ceremonii şi 150 80 50
comercializarea lor
2.42. Copiere, multiplicare şi legatul
150 75 30
cărţilor
2.43. Tăbăcirea, prelucrarea pieilor,
confecţionarea articolelor din blană şi din 200 120 100
piele şi comercializarea lor
2.46. Colectarea şi comercializarea
100 75 50
ambalajelor din sticlă
2.48. Păstorit 60 40 25
2.49. Servicii de ghidaj turistic
prestate de către ghizi de turism, inclusiv cu 300 300 300
transport propriu
2.50. Servicii de cazare și masă
300 300
prestate de proprietarii caselor rurale
2.51. Servicii de prezentare și
instruire pe teme enogastronomice
(prepararea și degustarea bucatelor și
băuturilor locale tradiționale), de
confecționare a articolelor meșteșugărești de 300 300 300
artă populară (artizanat), de prezentare a
obiceiurilor şi tradiţiilor locale, pentru adulţi
și copii (individual și în grupe de până la 20
de persoane)

Notă: Patentele de întreprinzător eliberate, pînă la 1 ianuarie 2006, de către Serviciul Fiscal de Stat
pentru activităţile specificate la poziţia "2.44. Dobîndirea şi comercializarea calcarului" se vor utiliza pînă la
expirarea termenului de valabilitate.

..............................................................................................................................................................................

Proiect

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

LEGE
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. − Articolul 11 din Legea nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea
administrativ-teritorială a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 16, art.
53), cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
 „(3) Satelor şi oraşelor sau unor părţi/cartiere ale acestora, care dispun de patrimoniu turistic şi
infrastructură turistică, în care activităţile economice susţin preponderent prestarea serviciilor turistice, prin
hotărîre a Guvernului, li se poate atribui statut de localitate turistică sau staţiune turistică.”

Art. II. − Legea nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea
activităţii turistice în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 14-17, art.
40), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Pe tot parcursul textului:

sintagma „Ministerul Culturii şi Turismului” se substituie cu sintagma „autoritatea centrală de
turism”, la cazul gramatical corespunzător;
cuvintele „structurile de primire turistică” şi „structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi
servire a mesei” se substituie cu cuvintele „unităţi de cazare turistică”, la cazul gramatical corespunzător;
cuvintele „act de clasificare” se substituie cu cuvintele „certificat de clasificare a unităţii de cazare
turistică”, la cazul gramatical corespunzător.

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Articolul 3. Noţiuni principale.
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
activitate turistică  − activitatea întreprinderilor de turism, precum şi altă activitate de organizare a
călătoriilor turistice;
agenţi economici din industria turismului − persoane fizice şi juridice prestatoare de servicii în
domeniul turismului: servicii de cazare, servirea mesei pentru turişti, transportarea turiştilor, excursii, ghidaj,
agrement, tratament balnear, precum şi alte servicii complementare;
agenţie de voiaj − persoană fizică sau juridică, titular de licenţă pentru activitate turistică, care
organizează, oferă şi/sau vinde pachete de servicii turistice sau servicii turistice; agenţiile de voiaj pot fi de
următoarele tipuri: turoperator şi agenţie de turism;
agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) − persoană fizică sau juridică care vinde sau
oferă spre vînzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete de servicii
turistice stabilite de turoperator;
asigurare de călătorie − contract încheiat, prin intermediul agenţilor economici din
industria  turismului, între turişti şi companiile specializate de asigurări care prevede plata unor despăgubiri
în cazul producerii de riscuri asigurate (accidente rutiere, vătămarea sănătăţii etc.);
asociaţie profesională din domeniul turismului − asociaţie constituită de agenţi economici din
industria turismului, avînd ca obiect de activitate coordonarea, monitorizarea, apărarea, promovarea şi
reprezentarea intereselor membrilor săi, precum şi organizarea de diverse acţiuni specifice activităţii
turistice;
atestat de calificare al ghidului de turism – document eliberat de către autoritatea centrală de turism,
prin care se confirmă capacitatea profesională a persoanelor de a exercita activitatea de ghid de turism;
autoritatea centrală de turism − autoritatea administrativă centrală de specialitate subordonată
Guvernului, care elaborează şi promovează politica statului în domeniul turismului. Denumirea autorităţii
centrale de turism se stabileşte în Legea cu privire la Guvern;
birou de promovare turistică − instituţie publică care are drept scop informarea turiştilor despre
potenţialul turistic natural şi antropic al ţării, inclusiv despre unităţi de cazare turistică, agrement, transport
turistic, precum şi promovarea imaginii turistice a ţării;
centru de informare şi promovare turistică – entitate care are drept scop comunicarea publicului a
informaţiei utile cu caracter turistic, precum şi prestarea de servicii în vederea promovării imaginii turistice a
ţării / regiunii / localităţii;
certificat de clasificare a unităţii de cazare turistică – act permisiv, ce atestă categoria de confort a
unităţilor de cazare turistică;
Contul Satelit în Turism − sistem statistic ce conţine un ansamblu de instrumente şi tehnici, care
determină conexiunea turismului cu alte ramuri ale economiei şi cuantifică ponderea turismului în produsul
intern brut al ţării;
destinaţie turistică − spaţiu geografic, loc destinat vizitării în scop turistic;
 excursionist − persoană care vizitează o zonă sau o destinaţie turistică pe durata unei zile (fără a
efectua o înnoptare la destinaţie);
ghid de turism − persoana care deţine calificarea necesară şi este autorizată, în urma atestării, să
însoţească un vizitator sau un grup turistic şi să acorde acestora, în limitele contractului de servicii turistice,
asistenţă calificată, oferind informaţii despre destinaţiile turistice;
grup turistic − şase sau mai multe persoane afiliate în vederea efectuării unei călătorii, organizării
unui sejur, vizitării unor obiective turistice;
industria turismului − ansamblu de activităţi economice şi comerciale destinate producerii de servicii
turistice, corespunzătoare standardelor de clasificare, realizate prin structurile de cazare şi alimentaţie, de
agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi
conferinţelor, cu destinaţie sportivă, prin birouri de informare turistică, prin turoperatori şi agenţii de turism;
infrastructură turistică − ansamblu de construcţii necesare pentru primirea şi deservirea turiştilor
(structuri de cazare, de alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de
transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, birouri de informare turistică,
centre de confecţionare/comercializare a articolelor de artizanat, parcări etc.);
întreprindere de turism – agent economic prestator de servicii turistice, avînd statut de agenţie de
voiaj sau unitate de cazare turistică;
localitate turistică – localitate care dispune de patrimoniu turistic şi infrastructură turistică, în care
activităţile economice susţin preponderent prestarea serviciilor turistice;
mediu uzual – spaţiu geografic, care poate include mai multe localităţi, în limita căruia o persoană îşi
desfăşoară activitatea cotidiană;
obiectiv turistic − element al resurselor naturale sau antropice care poate atrage vizitatorii într-un
anumit loc;
obiectiv turistic naţional − obiectiv turistic de importanţă naţională;
pachet de servicii turistice – combinaţie prestabilită a cel puţin 2 dintre elementele următoare, în
cazul în care aceste servicii sînt vîndute sau oferite spre vînzare la un preţ total şi depăşesc 24 de ore sau
includ cazare de o noapte: transport, cazare, alte servicii turistice, care nu sînt subsidiare transportului sau
cazării şi care reprezintă o parte din pachetul de servicii, cum ar fi: alimentaţie, tratament balnear, agrement
şi altele. Asigurarea de călătorie nu constituie element al pachetului de servicii turistice;
patrimoniu turistic − ansamblu de elemente ce stau la baza desfăşurării activităţii turistice pe un
anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială, infrastructura
generală, infrastructura turistică şi bunurile destinate consumului turistic;
personal de specialitate din turism − personalul de specialitate încadrat în întreprinderile de turism,
în birouri/centre de informare turistică, în baza funcţiilor prevăzute de Nomenclatorul funcţiilor din
domeniul turismului, precum şi ghizii de turism;
produs turistic − ansamblu complex de bunuri şi de servicii oferit consumatorilor (vizitatorilor);
Registrul turismului – bancă de date care conţine totalitatea informaţiilor documentate despre
resursele turistice, agenţii economici din industria turismului, infrastructura specific turistică, reţeaua de
transport şi subiecţii activităţii turistice, ţinute manual şi/sau  în sisteme informaţionale automatizate;
resurse turistice − ansamblu de elemente naturale şi antropice care, prin calităţile şi specificul lor,
sînt recunoscute şi valorificate prin turism în măsura în care nu sînt supuse unui regim de protecţie integrală.
Resursele turistice pot fi naturale (elemente geomorfologice, de climă, de floră şi de faună, peisaje,
zăcăminte de substanţe minerale etc.) şi antropice (monumente şi situri arheologice, monumente, ansambluri
şi rezervaţii de arhitectură, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee,
elemente de folclor şi artă populară etc.);
rută turistică (itinerar turistic) − traseu turistic pe care se desfăşoară o călătorie cu indicarea
localităţilor de pe parcurs;
sejur − durată de timp petrecută în scop turistic într-o anumită destinaţie turistică sau pe un anumit
itinerar;
servicii turistice − servicii prestate de către agenţii economici din industria turismului, care includ
cazarea, organizarea excursiilor, masa şi transportarea turiştilor, serviciile de agrement, tratamentul balnear,
asistenţa turistică şi alte servicii complementare;
staţiune turistică – localitate sau parte a unei localităţi, care dispune de patrimoniu turistic şi
infrastructură turistică, în care activităţile economice susţin preponderent prestarea serviciilor turistice;
 turism − ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în orice loc,
altul decît mediul uzual, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît angajarea la o întreprindere
înregistrată în ţara sau în locul vizitat;
turism balnear − formă de turism practicată de persoanele ce au ca destinaţie staţiunile
balneoclimaterice în scopul îngrijirii sănătăţii sau prevenirii unor boli;
turism cultural − formă de turism care valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei
localităţi, zone sau ţări;
turism de afaceri − formă de turism practicată în interes de serviciu, incluzînd participarea la întîlniri
de afaceri, expoziţii şi tîrguri, conferinţe, congrese şi reuniuni;
turism ecologic − formă de turism orientată spre cunoaşterea naturii şi conservarea ei;
turism emiţător − deplasarea rezidenţilor unei ţări în afara graniţelor acesteia în scop turistic;
turism intern − deplasarea rezidenţilor Republicii Moldova în interiorul ţării în scop turistic;
turism internaţional − ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul
persoanelor ce vizitează, în scop turistic, o ţară, alta decît ţara lor de reşedinţă. Cuprinde turismul receptor şi
cel emiţător;
turism organizat − formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în ceea ce priveşte
prestaţia, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul contractelor sau al
altor tipuri de aranjamente;
turism pe cont propriu (neorganizat) − formă de turism ce exclude orice aranjamente prealabile,
deplasarea şi sejurul fiind organizate de turistul însuşi;
turism receptor − primirea de către o ţară, în scop turistic, a persoanelor străine;
turism rural − formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea resurselor
turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediului rural, activităţilor specifice acestuia,
obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc.;
turism social − formă de turism practicată de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social
(prin vîrstă, handicap, situaţie familială);
turism sportiv − formă de turism practicată în scopul desfăşurării unor activităţi sportive;
turism vitivinicol − formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economici care activează în
domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor vitivinicole cu
cunoaşterea mediului rural, stilului de viaţă şi activităţilor culturale locale;
turist -  vizitator care efectuează o călătorie în scop turistic pe o perioadă mai mare de 24 de ore sau
deplasarea include cazare de cel puţin o noapte;
turoperator (denumit, de asemenea, organizator) – persoană fizică sau juridică care organizează
pachete de servicii turistice şi le vinde sau le oferă spre vînzare direct sau prin intermediul unei agenţii de
turism;
unitate de cazare turistică – construcţie destinată cazării turiştilor;
vizitator − persoană care se deplasează în orice loc, altul decît mediul uzual, pentru o perioadă mai
mică de un an şi în alt scop decît angajarea la o întreprindere înregistrată în ţara sau în locul vizitat. Noţiunea
de vizitator include noţiunile de excursionist şi turist;
zonă turistică − arie geografică cu un nivel concentrat de resurse turistice, care prin potenţialul său
turistic este de natură să prezinte interes pentru turişti;
zonă turistică naţională − parte a teritoriului Republicii Moldova, care dispune de patrimoniu turistic
şi infrastructură specific turistică, în care activităţile economice susţin preponderent prestarea serviciilor
turistice.”

3. Articolul 6:
litera t) se abrogă;
se completează cu litera x1) cu următorul cuprins:
„x1) efectuează, în condiţiile legii, controlul asupra respectării cerinţelor faţă de încheierea şi
executarea contractelor de servicii turistice şi a contractelor privind produsele de vacanţă (contractul privind
cazarea periodică, contractul privind produsul de vacanţă pe termen lung, contractul de intermediere a
produsului de vacanţă, precum şi contractul de intermediere a participării la un sistem de schimb).”

4. La articolul 7 alineatul (1), după cuvintele „din industria turismului” se introduc cuvintele
„autorităţilor publice, mediului academic”.
 5. Se completează cu articolele 91 şi 92 cu următorul cuprins:
„Articolul 91. Registrul turismului
(1) Registrul turismului este ţinut în format manual şi/sau electronic, în baza unui sistem
informaţional integrat.
(2) Posesor şi deţinător al Registrului turismului este autoritatea centrală de turism.
(3) Modalitatea de ţinere a Registrului turismului şi înregistratorii de bază se stabilesc prin
regulamentul elaborat de autoritatea centrală de turism şi aprobat de Guvern.
Articolul 92. Destinaţiile turistice
(1) În plan geografic, destinaţiile turistice se divizează în ţări, zone turistice, localităţi turistice,
staţiuni turistice şi obiective turistice.
(2) Zonele turistice sînt determinate în urma evaluării unităţilor administrativ-teritoriale referitor la
deţinerea potenţialului turistic şi sînt reflectate în Planul de amenajare a teritoriului naţional, aprobat de
Parlament.
(3) Statutul de zonă turistică naţională, localitate şi staţiune turistică se acordă prin hotărîre de
Guvern, la propunerea autorităţii centrale de turism.
(4) Normele metodologice privind evaluarea unităţilor administrativ – teritoriale referitor la deţinerea
potenţialului turistic şi normele metodologice privind determinarea zonelor turistice se aprobă de către
autoritatea centrală de turism.
(5) Cerinţele şi criteriile de acordare a statutului de zonă turistică naţională, localitate turistică şi
staţiune turistică se elaborează de către autoritatea centrală de turism şi se aprobă de Guvern.”

6. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Articolul 10. Activitatea turistică
Raporturile juridice între subiecţii activităţii turistice se reglementează prin contracte, în conformitate
cu prevederile Codului Civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002.”

7. Articolele 101 şi 102 se abrogă.

8. Articolul 11 se completează cu litera e) cu următorul cuprins:
„e) contractarea companiilor aeriene în vederea organizării programelor charter pentru anumite ţări
de destinaţie turistică.”

9. Articolul 12, în litera b) cuvintele ”alte agenţii de turism licenţiate” se substituie cu cuvintele ”alţi
furnizori”.

10. Articolul 14:

alineatul (1):
literele b), f) şi j) se abrogă;
la litera d), textul „conform modelului aprobat şi să utilizeze vouchere turistice” se substituie cu
cuvintele „conform prevederilor Codului Civil”;
litera m) va avea următorul cuprins:
„m) să prezinte trimestrial organului teritorial pentru statistică, pînă la data de 25 a lunii următoare 
perioadei de raportare, rapoarte statistice nr. 1-tur, privind activitatea turistică a agenţiilor de voiaj”;
la alineatul (2), literele b) şi c) se abrogă.

11. Articolul 15:

alineatul (1):
în litera a) cifra „3” se substituie cu cifra „1”;
literele b), d) şi f) se abrogă;
litera e) va avea următorul cuprins:
„e) dispunerea de contracte de colaborare încheiate cu furnizori de servicii turistice străini şi locali”;
se completează cu literele g) şi h) cu următorul cuprins:
„g) conducătorul/administratorul trebuie să dispună de certificat de categoria „A” privind absolvirea
cursurilor de perfecţionare în domeniul turismului sau diplomă de studii superioare de master cu
specializare în domeniul turismului;
 h) personalul de specialitate trebuie să dispună de certificate privind absolvirea cursurilor de
perfecţionare în domeniul turismului sau diplome de studii cu specializare în domeniul turismului.”;
alineatul (2):
litera c) se abrogă;
se completează cu literele d) şi e) cu următorul cuprins:
„d) conducătorul/administratorul trebuie să dispună de certificat de categoria „A” privind absolvirea
cursurilor de perfecţionare în domeniul turismului sau diplomă de studii superioare de master cu
specializare în domeniul turismului;
e) personalul de specialitate trebuie să dispună de certificate privind absolvirea cursurilor de
perfecţionare în domeniul turismului sau diplome de studii cu specializare în domeniul turismului.”;
la alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) copia de pe certificatul privind absolvirea cursurilor de perfecţionare în domeniul turismului
valabil pentru funcţia respectivă sau diploma de studii cu specializare în domeniul turismului – pentru
personalul de specialitate; copia de pe certificatul de categoria „A” privind absolvirea cursurilor de
perfecţionare în domeniul turismului sau a diplomei de studii superioare de master cu specializare în
domeniul turismului – pentru conducător / administrator;”

12. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Articolul 16. Evidenţa şi monitorizarea circulaţiei turistice
(1) Evidenţa fluxului de persoane care traversează frontiera de stat, separat pe ţări, se ţine de către
Poliţia de Frontieră.
(2) Evidenţa circulaţiei turistice (numărul de traversări ale frontierei de stat de către cetăţenii străini
şi cetăţenii Republicii Moldova, frecventarea unităţilor de cazare turistică) se realizează de către organul
central de statistică.
(3) Monitorizarea circulaţiei turistice se efectuează de către autoritatea centrală de turism.
(4) Datele administrative privind fluxul de persoane care traversează frontiera de stat, separat pe ţări,
se prezintă lunar organului central de statistică de către Poliţia de Frontieră, în baza Acordului de colaborare.
(5) Datele statistice privind frecventarea unităţilor de cazare turistică şi prestarea serviciilor turistice
se prezintă de către unităţile de cazare turistică trimestrial, pînă la data de 20 a lunii următoare perioadei de
raportare, organului teritorial de statistică, conform formularelor statistice 1- A-SC şi 1-B-SC.
(6) Datele statistice privind capacitatea unităţilor de cazare turistică se prezintă anual, pînă la data
de 20 ianuarie, organului teritorial de statistică.
(7) Organul central de statistică prezintă autorităţii centrale de turism informaţii şi rapoarte statistice
centralizate privind statistica turismului.”

13. Se completează cu articolul 161 cu următorul cuprins:

„Articolul 161. Contul Satelit în Turism
(1) Scopul Contului Satelit în Turism este asigurarea unei baze metodologice unice pentru definirea,
colectarea, analiza şi interpretarea datelor statistice aferente turismului la nivel de ţară.
(2) Pentru compilarea Contului Satelit în Turism se colectează şi prelucrează datele statistice privind
cheltuielile generate de consumul turistic, care vizează cazarea, transportul, alimentaţia publică, serviciile
culturale, agrementul, serviciile de asigurări, produsele autohtone, serviciile turistice oferite de agenţii
economici din turism, ocuparea forţei de muncă în turism şi toate cheltuielile care conduc la generarea
fluxului monetar turistic.
(3) Implementarea Contului Satelit în Turism, conform standardelor internaţionale, se realizează de
către organul central de statistică în trei etape:
a) elaborarea şi aprobarea de către organul central de statistică a Ghidului metodologic de compilare
a Contului Satelit în Turism;
b) crearea unui sistem de cercetări statistice, care să asigure sursele necesare de informaţii statistice
pentru compilarea Contului Satelit în Turism;
c) elaborarea sarcinilor tehnice şi aplicaţiilor informatice pentru introducerea, prelucrarea,
verificarea, validarea şi centralizarea datelor statistice. ”

14. Articolul 17:

 denumirea articolului se expune în următoarea redacţie: ”Biroul de promovare turistică şi centrul de
informare şi promovare turistică”;
pe tot parcursul articolului cuvintele ”birourile de informare” şi ”biroul de informare” se substituie
cu cuvintele ”birourile de promovare” şi, respectiv, ”biroul de promovare”;
alineatul (1):
cuvintele „de asociaţiile profesionale sau de agenţii economici din industria turismului” se exclud;
se completează cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins:
„(4) Centre de informare şi promovare turistică pot fi create de către autorităţile administraţiei
publice locale, asociaţiile profesionale, persoanele fizice sau juridice din industria turismului.
(5) Cerinţele privind activităţile şi serviciile prestate în cadrul centrelor de informare şi promovare
turistică se aprobă de către autoritatea centrală de turism.”

15. Articolul 18:

la alineatul (3), cuvintele „să declasifice structurile de primire turistică” se exclud;
la alineatul (4), cuvîntul „Declasificarea” se exclude;
se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) În cazul aprobării noilor criterii de clasificare a unităţilor de cazare turistică, unităţile de cazare
turistică clasificate sînt obligate, în decurs de 6 luni de la aprobarea modificărilor, să obţină un nou
certificat de clasificare a unităţii de cazare turistică.”

16. Articolul 181:

alineatul (1):
litera c) se abrogă;
litera h):
se completează la început cu cuvintele ”copia de pe diploma de licenţă/master în domeniul turismului
sau ”
sintagma „din cadrul Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului sau
din cadrul altor instituţii în domeniu acreditate în condiţiile legii” se exclude;
la alineatul (7), cuvintele „sau de servire a mesei” se exclud;
alineatul (9) va avea următorul cuprins:
„(9) Certificatul de clasificare a unităţii de cazare turistică se eliberează pentru o perioadă
nedeterminată”;
la alineatul (11), cuvintele „sau în cazul expirării termenului de valabilitate a actului de clasificare”
se exclud.

17. Articolul 182 va avea următorul cuprins:

„Articolul 182. Suspendarea şi retragerea certificatului de clasificare a unităţii de cazare turistică
(1) Unităţile de cazare turistică sînt obligate să respecte, pe toată perioada de funcţionare, criteriile ce
au stat la baza clasificării. Nerespectarea criteriilor de clasificare poate servi temei pentru suspendarea sau
retragerea certificatului de clasificare a unităţii de cazare turistică.
(2) Verificarea respectării criteriilor ce au stat la baza clasificării se efectuează de către autoritatea
centrală de turism o dată în 3 ani, conform Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra
activităţii de întreprinzător.
(3) Suspendarea şi retragerea certificatului de clasificare a unităţii de cazare turistică se efectuează
conform Legii nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.”

18. Se completează cu capitolul III1 cu următorul cuprins:

„Capitolul III1
ACTIVITATEA EXCURSIONISTĂ

Articolul 183. Organizarea şi deservirea excursiilor

(1) Organizarea şi deservirea excursiilor se efectuează pe rute turistice certificate, în baza
contractului de prestare a serviciilor de ghid.
(2) Rutele turistice se elaborează de către ghizi de turism ori cu asistenţa nemijlocită a acestora.
 (3) Rutele turistice se aprobă şi se înregistrează de către autoritatea centrală de turism.
(4) Cererile de aprobare şi înregistrare a rutelor turistice se înaintează de către ghizi de turism,
agenţii de voiaj, asociaţii de specialitate, autorităţi ale administraţiei publice.
(5) Normele metodologice privind elaborarea, aprobarea şi înregistrarea rutelor turistice se aprobă de
către autoritatea centrală de turism.

Articolul 184 . Activitatea ghizilor de turism

(1) Activitatea în calitate de ghid de turism în Republica Moldova poate fi exercitată de persoana
care întruneşte următoarele condiţii:
a) este cetăţean al Republicii Moldova sau cetăţean străin cu drept de şedere în Republica Moldova;
b) locuieşte în Republica Moldova nu mai puţin de 3 ani;
c) are capacitate deplină de exerciţiu;
d) nu are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie;
e) deţine atestat de calificare al ghidului de turism, eliberat de către autoritatea centrală de turism.
(2) Formarea profesională a ghizilor de turism se efectuează de către instituţiile educaţionale care
prestează servicii de formare profesională iniţială şi continuă.
(3) Normele metodologice şi criteriile de formare profesională a ghizilor de turism şi Regulamentul
de atestare a ghizilor de turism se aprobă de către autoritatea centrală de turism, în condiţiile prezentei legi.
(4) În timpul desfăşurării activităţii, ghidul de turism este obligat să deţină asupra sa ecusonul
ghidului de turism, expus în loc vizibil.
(5) Controlul activităţii ghizilor de turism se efectuează de către autoritatea centrală de turism.
(6) Evidenţa ghizilor de turism atestaţi se efectuează de către autoritatea centrală de turism prin
completarea Registrului ghizilor de turism atestaţi din Republica Moldova, parte componentă a Registrului
turismului.

Articolul 185. Atestarea ghizilor de turism

(1) Persoanele care vor să practice activitatea de ghid de turism sînt supuse atestării, în scopul
verificării nivelului cunoştinţelor şi capacităţii de aplicare a lor în organizarea excursiilor.
(2) Pentru realizarea atestării ghizilor de turism autoritatea centrală de turism creează Comisia de
atestare a ghizilor de turism, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţii centrale de turism, Ministerului
Culturii, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, instituţiilor de învăţămînt şi ai asociaţiilor de branşă.
(3) Atestarea ghidului de turism, eliberarea/retragerea atestatului de calificare şi a ecusonului se
efectuează gratuit de către Comisia de atestare a ghizilor de turism, care activează în baza Regulamentului
de atestare a ghizilor de turism.
(4) Termenul de valabilitate al atestatului de calificare al ghidului de turism şi al ecusonului este de 5
ani de la data eliberării.
(5) Prelungirea termenului de valabilitate, suspendarea şi reluarea valabilităţii, reperfectarea,
eliberarea duplicatelor, retragerea atestatului de calificare a ghidului de turism şi al ecusonului se efectuează
în condiţiile Legii nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de
întreprinzător.”

19. Se completează cu capitolul V1 cu următorul cuprins:

„Capitolul V 1
TURISMUL SOCIAL

Articolul 251. Principiile politicii de stat în domeniul turismului social

(1) Turismul social asigură accesul persoanelor dezavantajate la servicii turistice.
(2) Politica de stat în domeniul turismului social se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea accesului la un pachet minim de servicii turistice pentru grupurile de persoane ce
necesită protecţie socială;
b) susţinerea turismului social de către autorităţile publice centrale şi locale;
c) coordonarea şi reglementarea activităţii în cadrul turismului social de către autoritatea centrală de
turism;
d) acordarea facilităţilor la prestarea serviciilor turistice cu caracter social.
 Articolul 252. Mijloacele financiare pentru susţinerea turismului social
Mijloacele financiare destinate susţinerii turismului social se constituie din contul şi în limita
mijloacelor bugetare aprobate pentru aceste scopuri, precum şi din alte surse legale.

Articolul 253. Suportul statului în dezvoltarea turismului social

(1) Statul sprijină turismul social prin desfăşurarea de campanii promoţionale, organizarea şi
finanţarea de programe turistice sociale, alte instrumente şi mecanisme legale.
(2) Pentru formarea pachetelor de servicii turistice şi organizarea programelor excursioniste destinate
turismului social, la încheierea contractelor de prestare de servicii de transport, agenţii transportatori sînt în
drept să stabilească tarife mai mici decît tarifele-plafon pentru un pasager/kilometru pe rutele regulate,
aprobate de actele normative în vigoare.”

20. Capitolul VII se abrogă.

21. Capitolul VIII va avea următorul cuprins:

„Capitolul VIII
FORMAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR
PENTRU DOMENIUL TURISMULUI

Articolul 38. Formarea profesională a cadrelor

(1) Formarea profesională a cadrelor pentru domeniul turismului se realizează de către instituţiile
educaţionale acreditate, care prestează servicii de formare profesională iniţială şi continuă din domeniu.
(2) Planurile de studii şi programele analitice destinate pregătirii cadrelor pentru domeniul turismului
sînt aprobate de organele de resort, după aprobarea acestora de către autoritatea centrală de turism.
(3) Personalul de specialitate din turism este obligat, o dată la 5 ani, să absolve cursuri de
perfecţionare profesională.
(4) Cursurile de perfecţionare nu sînt obligatorii pentru deţinătorii diplomelor de studii cu
specializare în domeniul turismului, cu excepţia directorilor/administratorilor întreprinderilor de turism
(solicitanţii de certificate de categoria ”A”) care nu deţin diplome de studii superioare de master cu
specializare în domeniul turismului.
(5) Absolvenţilor cursurilor de perfecţionare profesională li se eliberează certificate privind
absolvirea cursurilor de perfecţionare în domeniul turismului, cu perioada de valabilitate de 5 ani.
(6) Pentru personalul cu vechime în muncă în domeniul turismului mai mare de 15 ani, certificatul
privind absolvirea cursurilor de perfecţionare în domeniul turismului se eliberează pe termen nelimitat, după
absolvirea cursurilor de perfecţionare profesională.
(7) Vechimea în muncă în domeniul turismului, pentru personalul stipulat în alineatul (6) al
prezentului articol, se consideră activitatea personalului de specialitate din cadrul întreprinderilor de turism
şi activitatea în funcţii responsabile de turism din cadrul autorităţii centrale de turism, instituţiilor de profil,
asociaţiilor obşteşti şi profesionale de profil, precum şi în calitate de ghid de turism.
(8) Certificatele privind absolvirea cursurilor de perfecţionare în domeniul turismului sînt de 4
categorii:
a) categoria „A” − pentru directorul/administratorul întreprinderii de turism;
b) categoria „B” − pentru personalul de specialitate din cadrul întreprinderii de turism cu studii
superioare, cu specializare în alte domenii, decît turismul;
c) categoria „C” – pentru ghizii de turism;
d) categoria „D” − pentru personalul de specialitate din cadrul întreprinderii de turism, care deţine
studii medii şi medii profesionale, cu excepţia absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt cu specializare în
domeniul turismului.
(9) Solicitanţii certificatului de categoria „A” pentru activitatea de turoperator vor prezenta
documente ce atestă vechimea în muncă de cel puţin 1 an în funcţii de specialitate în agenţie de
voiaj/asociaţie de specialitate/ autoritatea centrală de turism.
(10) Perfecţionarea cadrelor din industria turismului se realizează de către instituţii educaţionale
acreditate, care prestează servicii de formare profesională continuă din domeniu, în baza planurilor de studii
şi programelor analitice aprobate de Ministerul Educaţiei şi de autoritatea centrală de turism.
 (11) Acreditarea instituţiilor de învăţămînt care realizează formarea profesională continuă a cadrelor
din industria turismului se efectuează de către organele de resort, după avizarea de către autoritatea centrală
de turism.

Articolul 381. Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului

(1) Personalul de specialitate încadrat în întreprinderile de turism, activează în baza funcţiilor
prevăzute de Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului.
(2) Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului se aprobă de către autoritatea centrală de
turism, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova.”

22. Se completează cu capitol VIII1 cu următorul cuprins:

„Capitolul VIII1
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
LEGISLAŢIEI TURISTICE

Articolul 382. Supravegherea şi controlul

(1) Supravegherea şi controlul asupra activităţii întreprinderilor din turism şi ghizilor de turism se
efectuează de către autoritatea centrală de turism, în limita competenţelor stabilite prin prezenta lege şi
Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(2) Supravegherea şi controlul activităţii de turism în teritoriu se efectuează de către reprezentanţii
autorităţii centrale de turism şi, în caz de necesitate, cu participarea autorităţilor administraţiei publice
locale, conform Metodologiei de planificare a activităţii de control în baza analizei criteriilor de risc asupra
activităţii agenţilor economici din industria turismului, aprobate de Guvern.

Articolul 383 . Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere conform legislaţiei în vigoare.
(2) Constituie încălcări ale prezentei legi:
a) desfăşurarea activităţii în domeniul turismului cu personal de specialitate necalificat în
conformitate cu prezenta lege;
b) desfăşurarea activităţii în unităţile de cazare turistică în lipsa certificatului de clasificare a unităţii
de cazare turistică;
c) afişarea şi/sau difuzarea informaţiilor neveridice privind tipul şi categoria unităţii de cazare
turistică;
d) desfăşurarea activităţii ghidului de turism fără ecusonul ghidului de turism, expus în loc vizibil.
(3) Examinarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale pentru nerespectarea
prezentei legi se efectuează conform prevederilor stabilite de Codul contravenţional al Republicii Moldova
nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008.”

Art. III. − Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 3 - 6, art. 15), cu modificările şi completările ulterioare,
se completează după cum urmează:
1. Articolul 263 se completează cu alineatul (9) cu următorul cuprins:
„(9) Desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător de către persoanele fizice şi juridice din
domeniul turismului, care constă în:
a) desfăşurarea activităţii în domeniul turismului cu personal de specialitate necalificat, conform
prevederilor Legii nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii
turistice în Republica Moldova,
se sancţionează cu amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale;
b) desfăşurarea activităţii în unităţile de cazare turistică fără certificat de clasificare a unităţii de
cazare turistică,
se sancţionează cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale;
c) afişarea şi/sau difuzarea informaţiilor neveridice privind tipul şi categoria unităţii de cazare
turistică,
se sancţionează cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale;
 d) desfăşurarea activităţii ghidului de turism fără ecusonul ghidului de turism, expus în loc vizibil,
se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale.”
2. Se completează cu articolul 4081 cu următorul cuprins:
„Articolul 4081. Agenţia Turismului a Republicii Moldova
(1) Contravenţiile specificate la art. 263 alin. (9) se constată şi se examinează de Agenţia Turismului
a Republicii Moldova.
(2) Sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale directorul general, directorul
general adjunct şi controlorii-revizori.
(3) Sînt în drept să examineze contravenţii şi să aplice sancţiuni directorul general şi directorul
general adjunct.”

Art. IV. – La articolul 11 alineatul (1) din Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu
privire la comerţul interior (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 206-209, art. 681), cu
modificările şi completările ulterioare, propoziţia „Unităţile de alimentaţie publică încadrate în structuri de
primire turistică se clasifică şi pe categorii.” se exclude.

Art. V. − Anexa la Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii
de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170-175, art. 494), cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
compartimentul „Agenţia Turismului”:
la poziţia 1 coloana 2, cuvintele „a structurii de primire” se substituie cu cuvintele „a unităţii de
cazare”;
se completează cu poziţia 3 cu următorul cuprins:

„3. Atestat de calificare al ghidului de turism Gratuit 5 ani”

Preşedintele Parlamentului