MĂSURI DE PREVENIRE A INFECŢIILOR

CIRCUITELE FUNCŢIONALE ALE SPITALULUI

Circuitul funcţional reprezintă sensul de circulaţie, în interiorul unităţilor sanitare, ale unor
materiale şi instrumente:
- Circuitul septic este sensul de circulaţie care indică introducerea germenilor patogeni de
infecţii, în interiorul unităţii sanitare.
- Circuitul aseptic este sensul de circulaţie care asigură condiţii de protecţie împotriva
infecţiilor, în interiorul unei unităţi sanitare.
În interiorul spitalului, se impune respectarea următoarelor circuite funcţionale:
- Circuitul de intrare şi ieşire al personalului.
- Circuitul de primire a bolnavului în spital.
- Circuitul lenjeriei.
- Circuitul alimentelor şi veselei.
- Circuitul instrumentelor şi materialelor.
- Circuitul vizitatorilor.
Circuitele septice trebuie să fie separate de cele aseptice.

CURĂŢENIA

Curăţenia reprezintă îndepărtarea totală a prafului, a murdăriei şi a produselor străine.

Aceasta este etapa obligatorie înaintea aplicării metodelor de dezinfecţie şi sterilizare.
a) În întreţinerea generală a încăperilor ( saloane, cabinete, grupuri sanitare, băi, săli de
pansamente, săli de operaţie) curăţenia se face zilnic şi constă:
- Curăţarea patului, a saltelei , a pernei, a mobilierului, pereţilor, chiuvetei.
- Materiale folosite: cârpe, găleţi, detergenţi, spălător de podele.
- Se începe cu spaţiile curate.
- Se face zilnic şi ori de câte ori este nevoie.
b) Curăţenia pacientului constă în baia făcută în mod regulat cu apă, săpun, spălarea părului ,
schimbarea lenjeriei.
c) Curăţenia personalului sanitar presupune spălarea mâinilor şi curăţarea echipamentului de
protecţie.
SPĂLAREA MÂINILOR
a) Spălarea igienică de bază
b) Spălarea pentru decontaminare ( procedeu de îndepărtare a germenilor patogeni
prezenţi pe instrumentar care se face imediat după folosirea instrumentarului)
c) Spălarea chirurgicală.

1
 DEZINFECŢIA

Dezinfecţia reprezintă distrugerea agenţilor patogeni sau condiţionat patogeni, de pe

obiecte şi tegumente şi obiecte din mediul extern.

Mijloace folosite:

1. Mecanice:
- spălare cu apă şi săpun : se dezinfectează lenjeria, tegumentele pacientului , mâinile
personalului.
- îndepărtarea prafului : suprafeţele meselor, patul, noptierele, pardoseala.
2. Fizice:
- Radiaţiile ultraviolete : aerul din încăperi, suprafeţe ( masa de operaţie, patul).
- Căldura uscată: lenjeria de pat şi de corp prin călcare cu fierul încins, deşeurile prin
incinerare ( pansamente, obiecte de unică folosinţă, produse anatomopatologice).
- Căldură umedă: - lenjeria, vesela şi tacâmurile prin fierbere 30 min.;
- hainele, saltele cu vapori de apă sub presiune.
3. Chimice:
a) substanţe cu acţiune oxidantă:
- var cloros ( 25% clor activ):
- cloramină ( 25% clor activ):
- apă oxigenată
- permanganatul de potasiu.
b) substanţe care produc hidroliză: soda de rufe.
c) substanţe care produc coagularea proteinelor; alcoolul
d) săruri ale metalelor grele: oxicianura de mercur
e) iodofori: septozol, iodul în soluţie apoasă sau alcoolică, betadina, formol.
Pentru eficienţa dezinfecţiei se respectă:
- Timpul de acţiune ( care depinde de produs).
- Concentraţia dezinfectantului.
- Temperatura
- Inactivarea dezinfectantelor.
Pentru prepararea şi aplicarea soluţiilor dezinfectante se utilizează mănuşi din cauciuc.

DEZINSECŢIA

Dezinsecţia reprezintă totalitatea procedeelor de prevenire şi distrugere a înmulţirii

insectelor care au rol în transmiterea bolilor infecţioase ( muşte, gândaci, păduchi).

- Dezinfecţia profilactică constă în măsurile igienico - sanitare ale locuinţelor, ale

subsolurilor şi în măsuri individuale ale persoanelor, pentru a împiedica dezvoltarea
insectelor.
- Dezinsecţia de combatere se realizează prin:
- procedee fizice: constau în îndepărtarea mecanică a insectelor
- procedee chimice: se utilizează substanţe chimice sub formă de pulberi

2
 DERATIZAREA

Prin deratizare se înţelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea şi distrugerea

rozătoarelor care au rol în transmiterea bolilor infecţioase ( şoareci, şobolani).
- Deratizarea profilactică constă în măsuri luate încă din construcţia clădirilor, pentru a
preveni pătrunderea rozătoarelor.
- Deratizarea de combatere constă în folosirea unor procedee mecanice( curse), chimice
( substanţe raticide ce pătrund pe cale digestivă sau inhalatorie, producând moarte) şi
biologice.

STERILIZAREA

Sterilizarea reprezintă procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii de pe

instrumentarul medical, materialul moale, echipamentele chirurgicale şi de laborator ce vin în
contact direct sau indirect cu pacientul.
Eficienţa procesului de sterilizare depinde de pregătirea materialului contaminat înainte de
a fi supus sterilizării.
Pregătirea materialului pentru sterilizare se realizează în 3 etape: curăţarea materialelor,
uscarea şi ambalarea lor.
a) Curăţarea materialelor, instrumentelor reprezintă îndepărtarea în totalitate de pe
obiecte şi instrumente a murdăriei vizibile cu ochiul liber şi a unui număr mare de
microorganisme.
Curăţarea constă în spălarea iniţială a materialelor la jet de apă rece, imediat după folosire,
urmată de dezinfecţie chimică sau termică. Această dezinfecţie presupune distrugerea
majorităţii microorganismelor.
Dezinfecţia chimică se realizează prin imersia materialului contaminat în soluţie de
sekusept 2% substanţa activă, timp de 30 min. Timpul de acţiune şi concentraţia soluţiei
trebuie respectate întocmai.
Dezinfecţia termică se realizează cu maşina automată de spălat, destinată spălării
instrumentarului medical, şi a altor echipamente medicale. Se foloseşte pentru spălare un
detergent special şi spălarea se face la 950 .
b) Uscarea instrumentarului şi a celorlalte echipamente medicale este esenţială pentru
garantarea sterilizării.
c) Ambalarea materialelor se face astfel:
- Împachetarea instrumentelor în hârtie specială pentru sterilizare
- Aşezarea instrumentarului în cutii metalice cu capac.
- Încărcarea casoletelor cu material textil, 80% din capacitatea casoletei, pentru a permite
trecerea aburului.

I. STERILIZAREA PRIN MIJLOACE FIZICE:

1. PRIN CĂLDURĂ USCATĂ:

a) - FLAMBARE ( gâtul eprubetelor şi al fiolelor);
b) - PRIN ÎNCĂLZIRE LA ROŞU ( ansa de platină);
c) - POUPINELUL - ETUVA CU AER CALD- (instrumentar metalic şi sticlăria de
laborator); Pupinelul – este o etuvă cu aer supraîncălzit, cu temperaturi de 170 – 180gC .
Avantajul este că: asigură ca mai bună sterilizare, care este valabilă 24 ore. Dezavantajul

3
 constă în faptul că răcirea instrumentarului se face în aproximativ 45 de minute , la care se
adaugă faptul că nu se pot steriliza obiecte din material textil, cauciuc sau plastic.
Pe cutii se aplică banderole ce indică data şi ora sterilizării, conţinutul trusei, numele persoanei
care a efectuat sterilizarea. Sterilizarea se face la 1800 C timp de 60-80 min. Instrumentele sunt
sterile 24 ore dacă cutiile nu au fost deschise.

2. PRIN CĂLDURĂ UMEDĂ:

– FIERBERE (instrumentar metalic, sonde de cauciuc, seringi – timp de 30 min. la 1000C);
materialele au valabilitate 3-6 ore dacă trusa nu a fost deschisă.
- AUTOCLAVARE – instrumentarul metalic, sonde de cauciuc, mănuşi chirurgicale,
materiale textile), timp de 30 minute la 121 – 134 0 C; Materialele au valabilitate 24 orea , dacă
cutiile nu au fost deschise.
Sterilizarea prin mijloace fizice se mai poate face prin raze ultraviolete, prin infraroşii sau
raze gamma.

II. STERILIZAREA PRIN MIJLOACE CHIMICE

Substanţele chimice utilizate până în prezent pentru distrugerea microbilor nu dau o

sterilitate perfectă. Majoritatea lor au mai de grabă o acţiune dezinfectantă.
Această metodă se face cu:
 vapori de formol – care se pot obţine din preparate sub formă de tablete, aşezate în cutii
metalice, închise ermetic. Se sterilizează sondele de cauciuc, aparatura de citoscopie,
rectoscoapele. Avantajul constă în faptul că nu degradează aparatura, iar sterilizarea poate fi
menţinută timp îndelungat;
 vapori de etilen – avantajul metodei constă în puterea de penetraţie a vaporilor, astfel încât,
materialele şi instrumentele pot fi sterilizate ambalate.
- sterilizarea chimică se mai face şi prin imersia materialului de sterilizat în soluţii antiseptice :
acid fenic, alcool, cloramină, bromocet.
Sterilizarea prin metode biologice – se face prin chimioterapie, mai frecvent cu sulfamide şi
antibiotice.
Acţiunea lor este bacteriostatică, şi anume, opreşte multiplicarea microbiană : cloramfenicolul,
tetraciclinele, sulfamidele, dar şi bactericidă ( distrug microbii): penicilinele, cefalosporinele şi
metranidazolul.
În blocul operator, în săli de pansamente şi saloane, asepsia se face prin dezinfecţie:
- formolizarea - se face cu aldehida formică 40 %, în încăperi închise timp de 48 de ore;
- lămpi cu ultraviolete în completare;
- spălarea mâinilor chirurgilor ( cu apă sterilă şi săpun);
- dezinfecţia tegumentelor – ex. în cazul intervenţiilor chirurgicale : vor fi rase firele de păr, vor
fi apoi spălate cu apă şi săpun, dezinfecţia propriu-zisă făcându-se cu Tinctură de iod 2%.