ECHIPAREA SONDEI IN DREPTUL STRATULUI PRODUCTIV

Echiparea sondei in dreptul startului productiv se face in functie de natura rocii din
care este constituit acesta si de gradul sau de consolidare. In acest sens exista doua cazuri
distincte:
- strate alcatuite din roci compacte bine consolidate cum ar fi gresiile, calcarele
dure etc.;
- strate alcatuite din roci slab consolidate sau neconsolidate (nisipuri).
In cazul stratelor alcatuite din roci compacte bine consolidate la care peretii gaurii de
sonda sunt suficienti de rezistenti pentru a nu se surpa se poate adopta solutia ca stratul
deschis prin foraj sa ramana netubat.
Sonda se sapa pana in acoperisul stratului productiv, dupa care se tubeaza si se
cimenteaza. Ulterior stratul productiv se sapa cu sapa largitor – figura 1.

Fig. 1.

Avantajele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele:

- sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere:
- suprafata mare de filtrare si in consecinta producerea unor debite mari de
fluide;
- la saparea stratelor productive cu presiuni mici exista posibilitatea folosirii
fluidelor de foraj cu densitate mica (stratele de deasupra fiind izolate);
- se creeaza conditii favorabile introducerii filtrelor impachetate cu pietris;
- se reduc cheltuielile legate de tubarea, cimentarea si perforarea sondei;
Dezavantajele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele:
- creste durata de sapare a sondei;

7
 - nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de
strate productive;
- imposibilitatea realizarii unor tratamente de stimulare selective in cazul in
care exista un complex de strate productive;
- imposibilitatea realizarii unui ecran impermeabil in calea gazelor sau a apei,
daca exista cap de gaze sau apa de talpa;
- curatiri dese ale sondei in timpul exploatarii, datorita deprinderii fragmentelor
de roca de pe peretii gaurii de sonda.
In cazul stratelor alcatuite din roci slab consolidate, sau neconsolidate se impune ca
acestea sa fie echipate in mod corespunzator, atat pentru a asigura un suport adecvat
pentru peretii gaurii de sonda, prevenind surparea acestora, cat si pentru oprirea
patrunderii nisipului din strat in sonda.
Acest lucru se poate realiza in urmatoarele variante (fig. 2.):

a b
Fig. 2.

In cazul figurii 2,a coloana se tubeaza si se cimenteaza de la siu pana la o inaltime

data, care acopera toate stratele productive intalnite. Dupa priza cimentului, coloana este
deschisa in dreptul stratului productiv prin perforare.
Avantajele acestei scheme sunt:
- scurtarea duratei de sapare a sondei;
- permite exploatarea selectiva si separata a stratelor productive;
- permite realizarea unor tratamente de stimulare selective ale stratelor;
- permite izolarea apei de talpa si a gazelor din cupola de gaze prin cimentarea
sub presiune.
Dezavantajele acestei scheme sunt:
- nu se cunoaste precis numarul de gloante care strabat coloana si inelul de
ciment;
- nu se poate realiza un numar mare de perforaturi deoarece se micsoreaza
rezistenta coloanei;
- sonda este imperfecta dupa modul si gradul de deschidere.

8
 In cazul figurii 2,b coloana este perforata in dreptul stratului productiv de la
suprafata. Cimentarea deasupra stratului productiv se face cu ajutorul niplului de
cimentare prevazut cu orificii laterale. Patrunderea cimentului in spatele coloanei
perforate este impiedicata de umbrela de cimentare. In locul umbrelei de cimentare se pot
folosi packere inflatabile.
Avantajele acestei scheme de echipare consta in faptul ca numarul de perforaturi
precum si distributia acestora poate fi aleasa de asa natura, incat coeficientul de prefectie
dupa modul si gradul de deschidere sa aiba valoare maxima.
Dezavantajele sunt:
- nu permite exploatarea selectiva si separata a stratelor atunci cand avem un
complex de strate productive;
- nu permite realizarea unor tratamente de stimulare selective in cazul in care
exista un complex de strate productive;
- operatiile de izolare a apei de talpa si a gazelor din cupola sunt greu de
realizat.
In cazul in care in timpul procesului de foraj sunt intalnite strate cu presiuni mari sau
pierderi de circulatie sonda se tubeaza si se cimenteaza pana sub culcusul acestor strate.
Se continua apoi forajul pana la stratul care prezinta interes, dupa care se tubeaza si se
cimenteaza o coloana pierduta (liner) – figura 3. Ulterior, daca este necesar, aceasta poate
fi intregita la zi (pana la suprafata).

Fig. 3.

9
 Daca prin metodele prezentate mai sus nu poate fi oprita patrunderea nisipului din
strat in gaura de sonda, atunci pot fi folosite urmatoarele scheme de echipare:

a b c

Fig. 4.

Se introduce un filtru confectionat la suprafata si se fixeaza in coloana. Ulterior acest

filtru poate fi impachetat cu pietris (operatia de Gravel packing) – figura 4,b.

10