Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI
RURALĂ
-SUPORT DE CURS-
Master ”Managementul proiectelor de dezvoltare rurală si regională”
NOTA: Informațiile prezentate în suportul de curs au fost preluate și prelucrate pe baza:
- suportului de curs” Economie și politici de dezvoltare regională”, pentru masterat la specializarea DRD,
Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, disponibil la adresa:
https://econ.ubbcluj.ro/documente2017/Suport%20admitere%20masterat%20DRD%202017.pdf;
- Documentelor oficiale referitoare la Politica Regională a UE (toate regulamentele):
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/legislation/regulations/
- Legislației naționale în vigoare pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a
fondurilor europene structurale şi de investiţii pentru perioada de programare 2014-2020.
Pagina 2 din 48
CUPRINS
Pagina 3 din 48
CAPITOLUL I. POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ - ISTORIC,
PRINCIPII ŞI OBIECTIVE
Pagina 4 din 48
Principalul obiectiv al politicii de coeziune vizează eliminarea disparităţilor economice
şi sociale: Uniunea Europeană are 28 de state membre care reprezintă o comunitate şi o piaţă
internă de peste 500 milioane de cetăţeni, ceea ce provoacă cu atât mai multe disparităţi economice
şi sociale între aceste state şi cele 274 regiuni ale lor; astfel, o regiune din patru înregistrează un
PIB (produs inten brut) pe cap de locuitor sub 75% din media înregistrată în Uniunea Europeană
cu 28 de state membre; de asemenea între state sunt diferenţe considerabile în ceea ce priveşte PIB
pe cap de locuitor. Astfel, pentru măsurarea dezechilibrelor în dezvoltarea regiunilor, principalul
indicator utilizat este PIB/capita. În funcție de acest indicator, regiunile sunt împărțite în:
regiuni slab dezvoltate (PIB/capita sub 75% din media UE),
regiuni de tranziție (PIB/capita între 75 și 90% din media UE) și
regiuni dezvoltate (PIB/capita peste 90% din media UE).
În prezent, instrumentele folosite în acest scop sunt fondurile europene structurale și de
investiții: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul
de Coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).
Pagina 5 din 48
îmbunătăţirea modului în care funcţionează piaţa muncii în diferite ţări şi pe reintegrarea şomerilor
pe piaţa muncii.
În anul 1962, când a fost convenită politica agricolă comună, a fost creat Fondul European
pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA) în scopul finanţării politicii agricole comune
şi pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale şi îmbunătăţirea structurilor agricole. În 1964,
FEOGA a fost separat în două secţiuni: “orientare” şi “garantare”. Secţiunea “orientare”
contribuie la alocarea fondurilor pentru reforma structurală a agriculturii şi dezvoltarea zonelor
rurale.
În anul 1974 a fost creat Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), care
a intrat în vigoare în 1975, în urma aderării Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcei, ocazie cu care
a apărut ideea înfiinţării acestui fond. Acest Fond a fost destinat regenerării regiunilor industriale
în declin din Marea Britanie şi pentru a compensa beneficiile reduse pe care acest stat le-a primit
în urma aplicării Politicii Agricole Comune (PAC). Pe măsură ce Comunitatea s-a extins şi în
special după aderarea Greciei, Spaniei şi Portugaliei, Fondul s-a concentrat pe regiunile sub-
dezvoltate.
FEDR a fost înfiinţat cu scopul de a redistribui o parte a contribuţiilor bugetare ale
Statelor Membre către regiunile cele mai sărace ale comunităţii, în vederea sprijinirii dezvoltării
lor economice. Astfel, FEDR redistribuie bugetul comunitar în investiţii productive (pentru crearea
şi menţinerea unor locuri de muncă durabile) şi în investiţii în infrastructură.
Cu toate acestea, conceptul de coeziune economică şi socială a fost introdus în anul 1986,
prin Actul Unic European. Acest concept se referă la eliminarea diferenţelor economice existente
la nivelul diferitelor regiuni - şi crează premisele unei politici de coeziune economică şi socială ca
politică de sine stătătoare şi avînd drept scop facilitarea aderării la piaţa unică europeană a ţărilor
din sudul Europei.
În anul 1988, Consiliul European de la Bruxelles extinde operaţiunea fondurilor de
solidaritate, reprezentate de fondurile menţionate anterior şi numite acum Fonduri structurale –
mai precis creşte considerabil alocaţiile acestora din bugetul comunitar. Astfel, este recunoscută şi
declarată oficial importanţa acestor instrumente pentru reducerea disparităţilor regionale la nivel
comunitar.
Un element de noutate în cristalizarea politicii regionale îl reprezintă crearea programului
PHARE, în 1989, în scopul sprijinirii Poloniei şi Ungariei (abia ieşite din spaţiul blocului
Pagina 6 din 48
comunist) în efortul de reconstrucţie a economiilor lor naţionale şi revizuirea acestuia, în anul
2000, în scopul susţinerii dezvoltării regionale în ţările candidate.
Tratatul asupra Uniunii Europene (Maastricht) din 1992 a făcut din coeziunea
economică şi socială una din preocupările cheie ale Comunităţii (Art. 2). Prin acest Tratat a fost
creat un nou fond: Fondul de Coeziune (ce are drept scop sprijinirea proiectelor din domeniului
protecţiei mediului şi infrastructurii de transport în Statele Membre mai puţin dezvoltate) şi o noua
insituţie: Comitetul regiunilor. Mai detaliat, Titlul XIV - Articolele 130 a-e (respectiv, în Tratatul
de la Amsterdam care pune bazele Uniunii Europene, din 1997 Articolele 158-162) explică faptul
ca ţelul Comunităţii este acela de a reduce disparităţile dintre nivelele de dezvoltare ale diferitelor
regiuni şi întârzierile în dezvoltare a regiunilor şi insulelor (inclusiv a zonelor rurale) cele mai
puţin favorizate; sunt enumerate resursele financiare necesare pentru coeziunea economică şi
socială şi sunt explicate regulile Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi ale
Fondului pentru Coeziune.
În anul 1994 este înfiinţat un nou fond structural, al patrulea - Instrumentul Financiar de
Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP), creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare
privind pescuitul existente la acel moment, ca urmare a crizei din acest sector de la începutul anilor
1990. IFOP a fost creat în perspectiva extinderii UE către nord, odată cu aderarea Finlandei şi
Suediei în 1995. În acelaşi an devine activ şi Comitetul Regiunilor - organ consultativ înfiinţat prin
Tratatul de la Maastricht, cu rolul de a emite opinii în procesul de decizie şi de a sprijini Comisia
Europeană în activităţile sale din sectorul dezvoltării regionale.
Tratatul de la Amsterdam (1997) confirmă importanţa politicii de coeziune economică şi
socială şi a reducerii diferenţelor dintre standardele de viaţă ale populaţiei din diferite regiuni
europene, accentuând nevoia unei acţiuni coroborate de reducere a şomajului. În aceeaşi direcţie
se desfăşoară şi procesul de reformă a fondurilor structurale, început în 1999 în urma summit-
ului de la Berlin, prin care sunt stabilite noile reguli de funcţionare a acestora. Un element de
noutate adus de reformă îl reprezintă complementarea programului Phare cu alte două instrumente
de pre-aderare – ISPA (Instrumentul Structural pentru Pre-aderare) şi SAPARD (Programul
Special pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), ce promovează dezvoltarea economică şi socială
a ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est.
Un nou instrument de solidaritate a fost creat în 2002, în urma inundaţiilor majore suferite
de ţările Europei Centrale, cu scopul de a interveni în cazul dezastrelor natural majore şi cu
Pagina 7 din 48
repercusiuni puternice asupra condiţiilor de viaţă în regiunile afectate, asupra mediului sau
economiei acestora.
Pagina 8 din 48
orice alt organism adecvat care reprezintă societatea civilă, partenerii de mediu,
organizaţiile non-guvernamentale şi organismele însărcinate cu promovarea egalităţii între
bărbaţi şi femei. […]”
Statul membru desemnează partenerii cei mai reprezentativi la nivel naţional, regional, local şi
în domeniile economic, social, de mediu sau altul, în conformitate cu normele şi practicile
naţionale, ţinând seama de necesitatea promovării egalităţii între bărbaţi şi femei, precum şi a
dezvoltării durabile prin integrarea cerinţelor în materie de protejare şi îmbunătăţire a mediului.
Parteneriatul include elaborarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea programelor operaţionale.
În fiecare an, Comisia consultă organizaţiile care reprezintă partenerii economici şi sociali la nivel
european privind intervenţiile din Fonduri.
Nivel teritorial al aplicării (Art. 12)
„Aplicarea programelor operaţionale menţionate la articolul 32 este responsabilitatea
statelor membre la nivelul teritorial adecvat, în conformitate cu sistemul institutional propriu
fiecărui stat membru.”
Intervenţia proporţională (Art. 13)
„Resursele financiare şi administrative utilizate de Comisie şi statele membre pentru
aplicarea Fondurilor în ceea ce priveşte:
alegerea indicatorilor de realizare şi rezultate;
evaluarea;
principiile generale ale sistemelor de gestiune şi de control;
întocmirea de rapoarte
sunt proporţionale cu suma totală a cheltuielilor aferente unui program operaţional.”
Gestiunea împărţită (Art. 14)
„Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor este executat în cadrul gestiunii împărţite
între statele membre şi Comisie, în sensul articolului 53 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul
(CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar
aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, cu excepţia asistenţei tehnice. [...]” Comisia
îşi asumă responsabilităţile de execuţie a bugetului general al Uniunii Europene.
Adiţionalitate (Art. 15)
„Contribuţia Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau
asimilabile dintr-un stat membru. Pentru regiunile incluse în obiectivul de convergenţă, Comisia
Pagina 9 din 48
şi statul membru stabilesc nivelul cheltuielilor publice sau asimilabile pe care statul membru le
efectuează în toate regiunile în cauză pe parcursul perioadei de programare. Nivelul cheltuielilor
efectuate de statul membru este unul dintre elementele incluse în decizia Comisiei privind cadrul
strategic naţional de referinţă. În afară de aceasta, nivelul cheltuielilor se determină în funcţie de
condiţiile macroeconomice generale în care se efectuează finanţarea şi ţinând seama de anumite
situaţii economice specifice sau excepţionale, cum este privatizarea sau un nivel extraordinar de
cheltuieli structurale publice sau asimilabile ale statului membru pe parcursul perioadei
precedente de programare. [...]”
Egalitatea între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea (Art. 16)
„Statele membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi
integrarea principiului de egalitate de şanse în domeniul respectiv în fiecare dintre diferitele etape
ale aplicării Fondurilor. Statele membre şi Comisia iau măsurile adecvate pentru prevenirea
oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă
sau orientare sexuală în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării Fondurilor şi în special în ceea
ce priveşte accesul la Fonduri. [...]”
Dezvoltarea durabilă (Art. 17)
„Obiectivele Fondurilor sunt urmărite în cadrul dezvoltării durabile şi a promovării, de
către Comunitate, a obiectivului de protejare şi îmbunătăţire a mediului înconjurător în
conformitate cu articolul 6 din Tratat.”
Pagina 10 din 48
de la Lisabona (2010) precizează că această politică a fost creată: „În scopul promovării unei
dezvoltări armonioase a întregii Uniuni, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce
la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special,
reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în
urmă a regiunilor defavorizate.”
Fondul FEDR, fondul FSE, Fondul de coeziune, Banca europeană de investiţii (BEI) şi alte
instrumente financiare comunitare existente contribuie fiecare în mod corespunzător la realizarea
celor două obiective ale politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene pentru perioada
2014-2020: ”Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă” și “Cooperare teritorială europeană”.
Eligibilitate:
-regiuni de frontieră și mari regiuni de cooperare transfrontalieră
Sursa: preluat după Economie și politici de dezvoltare regională, suport de curs pentru masterat la specializarea DRD,
Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca,
https://econ.ubbcluj.ro/documente2017/Suport%20admitere%20masterat%20DRD%202017.pdf
Pagina 11 din 48
1.4. Instrumentele politicii de coeziune în Uniunea Europeană: Fonduri europene
structurale și de investiții (FESI)
Pagina 12 din 48
▪ dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere;
▪ stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile
maritime;
▪ consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea interregională, prin
realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin schimburi de experienţă între autorităţile
regionale şi locale.
Fondul de Coeziune
Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de
locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de
dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul
obiectivului „Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli
de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.
Pentru perioada 2014-2020, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări:
Pagina 13 din 48
- Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Portugalia;
- Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.
Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:
- reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes
european (http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/index_en.htm), așa cum au
fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul
Facilităţii „Conectarea Europei”;
- mediu: proiecte legate de energie şi de transport, atât timp cât acestea aduc
beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce priveşte eficienţa energetică,
utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar,
susţinerea intermodalităţii, consolidarea transportului public etc.
Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se
produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru
care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se
dovedesc a fi necorespunzătoare.
Pagina 14 din 48
reşterea calităţii vieţii şi diversificarea economiei în zonele rurale.
O a patra axă este Axa „Leader” - bazată pe experienţa câştigată în urma iniţiativelor
comunitare Leader, deschide noi posibilităţi pentru abordările locale „de jos în sus” ale
problematicii dezvoltării rurale.
Pagina 15 din 48
1.5. Strategia EUROPA 2020
În 17 iunie 2010 - Consiliul European adoptă noua strategie denumită Europa 2020 - O
strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Toate
politicile comune - inclusiv politica agricolă comună şi politica de coeziune – vor trebui să susţină
această strategie.
Obiectiv General
Transformarea UE într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială.
Astfel, în prezent, la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional se fac demersuri pentru stabilirea
direcţiilor strategice pentru următoarea perioadă de programare 2014- 2020, precum şi pentru
negocierea bugetelor aferente acestei perioade.
Priorităţi
• creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
• creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
• creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Pentru perioada 2014-2020, pentru politica de coeziune a UE vor fi alocate 325 mld. Euro,
adică 35% din bugetul UE. Aproximativ jumătate din această sumă se va utilize pentru investiţii
în regiunile mai puţin dezvoltate ale UE (164 mld.euro), adică acele regiuni care au un PIB/capita
sub 75% din media UE, iar 49 de mld. Euro vor fi utilizate pentru investiţii în regiunile mai
dezvoltate ale UE, regiuni care înregistrează un PIB/capita de peste 90% din media UE şi în care
trăiesc aproximativ 61% dintre locuitorii UE. Restul banilor vor fi alocaţi regiunilor în tranziţie
(cu un PIB/capita între 75-90% din media UE).
În cazul României, 7 din cele 8 regiuni se încadrează în grupul regiunilor mai puţin
dezvoltate ale UE, excepţie făcând doar regiunea Bucureşti-Ilfov, care pentru perioada 2014-2020
intră în categoria regiunilor dezvoltate.
Pagina 16 din 48
OBIECTIVE INSTRUMENTE
Investiții pentru
creștere și locuri FEDR FSE FC
de muncă
Cooperare
teritorială FEDR
europeană
Educație Infrastructura de
Infrastructură,
vocațională, ajutor mediu și de
inovare,
pentru educația transport, energie
investiții etc. forței de muncă etc regenerabilă
Statele membre cu
Toate statele/regiunile membre PNB/loc. sub 90%
Pagina 17 din 48
Bibliografie
Pagina 18 din 48
CAPITOLUL II. BUGETUL UNIUNII EUROPENE
Bugetul UE este orientat în special către domenii în care finanțarea europeană poate aduce
schimbări reale. El finanțează ceea ce nu ar finanța bugetele naționale sau ceea ce ar fi mai
costisitor pentru acestea. Multe dintre realizările UE nu ar fi fost posibile fără un buget comun.
Existența unui buget european ne permite să abordăm provocările comune într-un mod eficient,
ceea ce nu ar fi posibil dacă cele 28 de state membre ar acționa pe cont propriu. Responsabilitățile
UE au crescut de-a lungul anilor, iar bugetul său finanțează în prezent numeroase domenii de
activitate, în interesul tuturor cetățenilor europeni.
Bugetul UE contribuie la îndeplinirea multor obiective, cum ar fi: alimente mai sigure și
mai sănătoase, drumuri, căi ferate și aeroporturi noi și îmbunătățite, un mediu mai curat, o mai
mare securitate la frontierele externe ale UE, oportunități de studiu în străinătate, posibilitatea de
a desfășura schimburi culturale. De asemenea, UE oferă sprijin și asistență umanitară populațiilor
din numeroase regiuni ale lumii.
Bugetul UE este, în primul rând, un buget de investiții. El reunește resursele statelor
membre și creează economii de scară. Finanțează acțiunile pe care statele membre le pot susține
mai eficient lucrând împreună, de exemplu în domeniul energiei, transportului, tehnologiilor
informației și comunicațiilor, schimbărilor climatice și cercetării.
Bugetul UE finanțează și proiecte de investiții care altfel nu ar putea fi realizate. În unele
țări, este practic singura sursă de investiții în infrastructură. Bugetul UE poate fi folosit și pentru a
garanta împrumuturi către statele membre care se confruntă cu dificultăți economice.
Bugetul UE este finanțat în principal (99%) din resurse proprii. Venitul anual trebuie să
acopere în totalitate cheltuielile anuale, veniturile bugetare fiind stabilite de Consiliu, după
consultarea Parlamentului European. Ulterior, Decizia privind sistemul de resurse proprii trebuie
să fie ratificată de statele membre.
Pagina 19 din 48
Veniturile UE sunt formate din:
1.Resursele proprii „tradiționale”. Acestea se alcătuiesc din taxe vamale, taxe agricole
și taxele pe zahăr și izoglucoză.Resursele proprii „tradiționale” au fost create prin Decizia din 1970
și sunt colectate de atunci. Spre exemplu, în anul 2016, resursele în cauză au reprezentat 14% din
venitul total.
2.Resursele proprii bazate pe TVA. Acestea se alcătuiesc, în prezent, dintr-un procentaj
din TVA-ul estimativ colectat de statele membre, care este transferat către Uniune. Deși sunt
prevăzute în Decizia din anul 1970, aceste resurse au fost aplicate doar după armonizarea, în 1979,
a sistemelorde TVA ale statelor membre. În 2016, resursele bazate pe TVA au reprezentat 10,9 %
din veniturile totale.
3.Resursele proprii bazate pe VNB. Aceste resurse proprii au fost create prin Decizia
88/376/CEE a Consiliului și se alcătuiesc din sumele prelevate din VNB-ul statelor membre sub
forma unui procentaj uniform stabilit în fiecare an prin procedura bugetară. Inițial, această
contribuție se colecta doar în cazul în care celelalte resurse proprii nu acopereau în totalitate
cheltuielile, însă în prezent finanțează cea mai mare parte a bugetului UE. Resursele bazate pe
VNB s-au triplat față de sfârșitul anilor 1990, iar în 2016 au reprezentat 65,4 % din veniturile UE.
4.Alte venituri și soldul reportat din exercițiul financiar anterior. Printre celelalte
venituri se numără:
impozitele pe salarii plătite de personalul UE;
contribuțiile în folosul unor anumite programe ale UE plătite de țări care nu sunt member
ale UE;
amenzile plătite de societățile care încalcă legislația din domeniul concurenței sau alte
reglementări. În cazul unui excedent, soldul din fiecare exercițiu financiar este înscris în
bugetul pentru exercițiul următor sub formă de venituri. În 2016, alte venituri,soldurile și
ajustările tehnice au reprezentat 9,7 % din veniturile totale.
5.Mecanisme de corecție. Corecția dezechilibrelor bugetare dintre contribuțiile statelor
membre face parte, de asemenea, din sistemul actual de resurse proprii. „Corecția în favoarea
Regatului Unit”, convenită în 1984, constă în reducerea contribuției Regatului Unit cu două treimi
din diferența dintre contribuția sa (excluzând resursele proprii tradiționale) și ceea ce primește
înapoi de la buget. Această corecție a fost ajustată în 2007 pentru a exclude treptat din calcule
cheltuielile neagricole din statele membre care au aderat începândcu 2004. Această corecție este
Pagina 20 din 48
finanțată de toate celelalte state membre, cu excepția Germaniei, a Țărilor de Jos, a Austriei și a
Suediei, care beneficiază de o reducere a contribuțiilor lor la finanțarea corecției pentru Regatul
Unit. Germania, Țările de Jos,Austria și Suedia au beneficiat, de asemenea, de o cotă redusă a
contribuției bazate pe TVA pentru perioada 2007-2013, iar Țările de Jos și Suedia au beneficiat de
o reducere a contribuției lor bazate pe VNB pentru aceeași perioadă.
În ceea ce privește mecanismele de corecție actuale, se menține mecanismul de corecție
existent pentru Regatul Unit și finanțarea acestuia, precum și cotele reduse ale contribuțiilor la
resursele proprii bazate pe TVA în perioada 2014-2020 percepute de la Germania, Țările de Jos și
Suedia (0,15 %) și reducerile brute aplicate contribuțiilor anuale bazate pe VNB în perioada 2014-
2020 percepute de la Danemarca (130de milioane EUR), Țările de Jos (695 de milioane EUR) și
Suedia (185 de milioane EUR) și celor din perioada 2014-2016 percepute de la Austria (30 de
milioane EUR în 2014, 20 de milioane EUR în 2015 și 10 milioane EUR în 2016).
În ceea ce privește costurile de colectare în cazul resurselor proprii tradiționale, cota care
poate fi reținută de statele membre a fost redusă de la 25 % la 20 %.
Bugetul Uniunii respectă cele nouă reguli generale ale unității, exactității bugetare,
anualității, echilibrului, unității de cont (euro), universalității, specificității (fiecare credit se alocă
unui anumit tip de cheltuieli), bunei gestiuni financiare și transparenței.
Pagina 21 din 48
Regula anualității trebuie să fie conciliată cu necesitatea de a gestiona măsurile
multianuale, din ce în ce mai importante în cadrul bugetului. Prin urmare, bugetul include credite
diferențiate constând în:
credite de angajament, care acoperă costul total din exercițiul financiar în curs al
obligațiilor legale contractate pentru activitățile care durează mai mulți ani;
credite de plată, care acoperă cheltuielile legate de realizarea angajamentelor contractate
în exercițiul financiar în curs sau pe parcursul exercițiilor anterioare.
În funcție de caracteristice creditelor, bugetul se structurează astfel:
Pagina 22 din 48
Tabelul 2.1. Bugetul pentru anul 2018 astfel cum a fost adoptat: defalcarea
creditelor de angajament în funcție de categoriile CFM
Sursa: http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/28/cheltuielile-uniunii
Pagina 23 din 48
Bibliografie
1. Articolul 311 și articolul 332 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene și articolele 106a și 171 din Tratatul de instituire a Comunității Europenea
Energiei Atomice;
2. Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse
proprii ale Uniunii Europene, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului din
26 mai 2014 de stabilire a măsurilor de punere în aplicarea sistemului de resurse proprii
ale Uniunii Europene și Regulamentul (UE,Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26
mai 2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii
tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a
răspunde necesităților trezoreriei. În urma ratificării, aceste acte juridice au intrat în vigoare
la 1 octombrie 2016 și se aplică retroactiv începând cu 1 ianuarie 2014.
Pagina 24 din 48
CAPITOLUL III. MECANISMELE FONDURILOR STRUCTURALE
Pagina 25 din 48
În această etapă se stabilesc grupele de măsuri care contribuie la realizarea programelor şi
subprogramelor. Prin realizarea pachetului de măsuri (cu specificarea măsurilor) se încheie
procesul de programare strategică, urmând stabilirea grupurilor ţintă, a ariilor de dezvoltare, a
cadrului financiar şi planificarea în timp.
Programarea operaţională.
Programele operaţionale conţin măsurile şi proiectele care duc la realizarea strategiei de
dezvoltare.
Ciclul de programare poate fi reprezentat schematic astfel:
PROGRAMARE
EVALUARE EX ANTE
IMPLEMENTARE
SUPRAVEGHERE
CONTROL
Pagina 26 din 48
Impact Obiective generale
(efect pe termen
lung)
OBIECTIVE
Rezultate
(efecte directe și Obiective specifice
imediate)
Realizări Obiective
(bunuri și servicii operaționale
realizate)
Intervențiile
Resurse programului
Pagina 27 din 48
-Gestiunea financiară
-Prezentarea și numai la nivelul axelor
managementul prioritare
programului la nivel de
măsură
Sursa: Economie și politici de dezvoltare regională, suport de curs pentru masterat la specializarea DRD, Universitatea
Babeș Bolyai, Cluj Napoca,
https://econ.ubbcluj.ro/documente2017/Suport%20admitere%20masterat%20DRD%202017.pdf
Pagina 28 din 48
Programele operaţionale (art. 26-31, Regulament CE nr. 1303/2013)
Organisme.
Pentru fiecare program operaţional statul membru numeşte:
- Autoritatea de gestiune/management: o autoritate sau un organism public sau privat,
naţional, regional sau local, desemnată de statul membru pentru gestionarea unui program
operaţional, sau chiar statul membru, atunci când desfăşoară în mod direct această sarcină;
- Autoritatea de certificare: un organism sau o autoritate, regională sau locală, desemnată de
statul membru pentru certificarea declaraţiilor de cheltuieli şi cererile de plată înainte ca
acestea să fie trimise Comisiei;
Pagina 29 din 48
- Autoritatea de audit: un organism în mod operaţional independent de autoritatea de gestiune
şi de autoritatea de certificare, desemnat de statul membru pentru fiecare program operaţional
şi responsabil de verificarea corectei funcţionări a sistemului de gestiune şi control.
- Organismul abilitat care să primească plăţile efectuate de Comisie;
- Unul sau mai multe organisme de plată: responsabile de efectuarea plăţilor către beneficiari.
Pagina 30 din 48
valorice ale indicatorilor de rezultat și, începând cu raportul anual de implementare care trebuie
prezentat în 2017, ale obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță.
Ulterior, se pun la dispoziția publicului rapoartele de implementare anuale și finale, precum
și un rezumat pentru cetățeni al conținutului acestora.
Bibliografie
Pagina 31 din 48
CAPITOLUL IV. MECANISMUL DE GESTIONARE FINANCIARĂ A FONDURILOR
EUROPENE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020
Pagina 32 din 48
facturilor de avans, statelor privind plata salariilor, a statelor/centralizatoarelor pentru
acordarea burselor, subvenţiilor, premiilor şi onorariilor;
cerere de rambursare - cerere depusă de către un beneficiar/lider al unui parteneriat prin care
se solicită autorităţii de management virarea sumelor aferente cheltuielilor eligibile efectuate
conform contractului/deciziei/ordinului de finanţare sau prin care se justifică utilizarea
prefinanţării;
cerere de rambursare aferentă cererii de plată - documentul depus de către un
beneficiar/lider al unui parteneriat prin care se justifică utilizarea sumelor solicitate prin
cererea de plată;
cheltuieli eligibile - cheltuielile efectuate de beneficiar pentru implementarea proiectelor
finanţate în cadrul programelor operaţionale, conform reglementărilor legale ale Uniunii
Europene şi naţionale;
contract de finanţare reprezintă un act juridic supus regulilor de drept public, cu titlu oneros
pentru beneficiar, de adeziune, comutativ şi sinalagmatic prin care se stabilesc drepturile şi
obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării operaţiunilor;
costuri directe reprezintă costurile care pot fi atribuite unei anumite activităţi individuale din
cadrul operaţiunii şi pentru care este demonstrată legătura cu activitatea în cauză;
costurile directe de personal reprezintă costurile care derivă din încheierea de raporturi de
serviciu/de muncă, inclusiv contribuţiile angajatului şi angajatorului, precum şi costurile
rezultate din contracte de servicii încheiate cu personal extern beneficiarului, conform
prevederilor legale în vigoare;
contribuţia publică naţională - fondurile publice necesare implementării
programelor/proiectelor, care cuprind cofinanţarea publică şi fondurile aferente cheltuielilor
publice, altele decât cele eligibile stabilite prin contractul/decizia/ordinul de finanţare;
cofinanţare publică - orice contribuţie din fonduri publice naţionale destinată finanţării
cheltuielilor eligibile necesare implementării proiectului;
cofinanţare privată - orice contribuţie a unui beneficiar la finanţarea cheltuielilor eligibile
necesare implementării proiectului;
decizie/ordin de finanţare reprezintă actul unilateral intern prin care autoritatea de
management/organismul intermediar acordă asistenţă financiară nerambursabilă instituţiei din
care face parte;
Pagina 33 din 48
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) - instrument financiar menit să
promoveze coeziunea economică și socială între regiunile UE. Contribuția FEDR este
implementată în principal prin intermediul programelor operaționale, care cuprind un număr
mare de proiecte. FEDR este unul dintre fondurile structural;
fonduri europene - reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă primită de România, în
calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de
dezvoltare regională, Fondului social european, Fondului de coeziune şi Fondului de ajutor
european destinat celor mai defavorizate persoane;
operațiune- înseamnă un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte selectate de
autoritățile de management ale programelor în cauză sau sub responsabilitatea acestora, care
contribuie la realizarea obiectivelor unei priorități sau unor priorități aferente; în contextul
instrumentelor financiare, o operațiune este constituită de contribuțiile financiare dintr-un
program la instrumentele financiare și la sprijinul financiar ulterior oferit de respectivele
instrumente financiare;
perioadă de programare -Cadrul multianual în care sunt planificate și efectuate cheltuielile
aferente fondurilor structurale.
prefinanţare - sumele transferate din fonduri europene, în tranşe, de către unităţile de plată
către beneficiari/lider de parteneriat/parteneri pentru cheltuielile necesare implementării
proiectelor finanţate din fonduri europene, fără depăşirea valorii totale eligibile a contractului
de finanţare;
proiect nefinalizat - proiect care poate conţine mai multe elemente fizice sau componente
sau articole sau activităţi şi care la data depunerii cererii de finanţare nu are finalizat integral
cel puţin unul dintre acestea.
unitate de plată - structura la nivelul autorităţii de management, având responsabilitatea
efectuării plăţilor către beneficiari/lideri de parteneriat/parteneri;
valoarea totală a proiectului - totalul fondurilor reprezentând contravaloarea contribuţiei din
fonduri europene, valoarea cofinanţării publice şi/sau private, precum şi contravaloarea
cheltuielilor publice şi/sau private, altele decât cele eligibile;
Pagina 34 din 48
4.2. Categorii de instituții care asigură fluxul fondurilor europene în România
Pagina 35 din 48
MDRAP exercită funcțiile autorității de management și îndeplinește atribuțiile aferente
acesteia, pentru:
1. Programul Operațional Regional 2007-2013 și 2014-2020
2. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013
3. Programul Pperațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
MDRAP exercită funcțiile de autorități de management/autorități comune de management,
autorități naționale, secretariat tehnic comun, puncte de contact/puncte naționale de
contact/persoane naționale de contact, sistem național de control de prim nivel pentru programele
finanțate din FEDR-CTE, ENPI-CBC, ENI- CBC, IPA-CBC și din fonduri naționale, precum și
funcțiile de puncte de contact în materie de control pentru programele finanțate din ENI-CBC.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, MDRAP poate solicita, pe bază de protocol, informaţii
necesare realizării obiectului de activitate, privind deschiderile de conturi gestionate de Ministerul
Finanţelor Publice, bazele de date gestionate de Ministerul Finanţelor Publice sau Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală, informaţii privind datele înregistrate în registrul
comerţuluicomputerizat, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi Cartea funciară.
MFE (reînfiinţat ca minister de sine stătător prin Ordonanţa 1/31.01.2018) este organul
de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului României, prin
intermediul căruia sunt gestionate afacerile europene și absorbția fondurilor europene venite din
partea Uniunii Europene.
MFE este autoritatea de coordonare în România pentru fondurile europene, fie că ne
referim la fondurile europene structurale şi de investiţii 2014-2020 (fondurile ESI: Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul
European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri
Maritime), la instrumente structurale 2007-2013, sau la mecanismele financiare aferente
Spaţiului Economic European şi norvegian. În această calitate, instituţia îndeplineşte rolul de
punct de contact al Comisiei Europene pentru fondurile ESI, asigură relaţia cu Comisia
Europeană şi coordonarea autorităţilor şi organismelor cu rol în gestionarea fondurilor,
coordonează elaborarea şi modificarea programelor operaţionale, monitorizează stadiul
Pagina 36 din 48
implementării programelor şi coordonează evaluarea implementării fondurilor, coordonează
comunicarea fondurilor ESI în România.
MFE îndeplineşte rolul de autoritate de management pentru următoarele programe
operaţionale finanţate din Politica de Coeziune 2014-2020:
1. Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM);
2. Programul Operaţional Competitivitate (POC);
3. Programul Operaţional Capital Uman (POCU);
4. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT).
În acest sens, pregăteşte şi lansează apeluri finanţate din aceste programe, selectează şi
contractează proiecte, monitorizează implementarea lor, rambursează beneficiarilor
cheltuielile efectuate în cadrul acestora, transmite Autorităţii de Certificare din Ministerul
Finanţelor Publice declaraţii de cheltuieli care stau la baza cererilor de rambursare înaintate
Comisiei Europene.
Pagina 37 din 48
În această calitate, MADR poate solicita rambursarea cheltuielilor eligibile aferente
Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, contribuind astfel la atragerea fondurilor
europene în economia României.
Pagina 38 din 48
Principiul alocării necumulative se aplică doar în cazul granturilor UE alocate aceleiași
acțiuni și aceluiași beneficiar indiferent de tipul de gestiune. Prin urmare, este posibilă
combinarea resurselor din cadrul fondurilor ESI cu alte instrumente ale UE.
Nu este permisă sub nicio formă substituirea cofinanțării naționale/regionale sau a
cofinanțării private cu fondurile ESI (sau viceversa) în cazul proiectelor/programelor UE
gestionate direct de Comisie.
Principiul inadmisibilității dublei finanțări: nu este posibilă sub nicio formă dubla
finanțare a acelorași costuri, indiferent de buget.
Fondurile ESI acționează în principal la nivel național și regional, dispunând de o anumită
flexibilitate în cazul activităților transteritoriale. Prin urmare, același beneficiar poate accesa surse
de finanțare diferite pentru activități necomplementare sau complementare. Cererile de finanțare
vor fi analizate individual, în conformitate cu normele fiecărei surse de finanțare în parte.
Pagina 39 din 48
f) regulilor conform cărora beneficiarii care efectuează plăţi în valută în cadrul proiectului solicită
la rambursare contravaloarea în lei a acestora la cursul Băncii Naţionale a României din data
întocmirii documentelor de plată în valută;
g) sancţiunilor aplicabile în cazul nerespectării termenelor şi condiţiilor stabilite prin prezentele
norme metodologice şi prin Ordonanţă, inclusiv condiţiile în care se realizează rezilierea
unilaterală a contractului/deciziei/ordinului de finanţare;
h) condiţiilor şi termenului la care sunt dezangajate fondurile.
Pagina 40 din 48
achiziţia de echipamente şi autovehicule sau mijloace de transport second-hand;
amenzi, penalităţi, cheltuieli de judecată şi cheltuieli de arbitraj;
cheltuielile efectuate peste plafoanele specifice stabilite de autorităţile de management prin
ghidul solicitantului;
cheltuielile excluse de la finanţare de autorităţile de management prin ghidul solicitantului,
corespunzător specificului programului şi particularităţilor operaţiunilor.
Pagina 41 din 48
(f) investițiile în infrastructura aeroportuară, cu excepția celor legate de protecția mediului sau
a celor însoțite de investițiile necesare pentru atenuarea ori reducerea impactului negativ al
acestei infrastructuri asupra mediului.
4.4.2. Prefinanţarea
Pagina 42 din 48
Transferul sumelor reprezentând prefinanţarea solicitată de beneficiari pentru cheltuielile
eligibile, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, se realizează cu condiţia
îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:
a) depunerea de către beneficiar/lider de parteneriat a unei cereri de prefinanţare, pentru fiecare
tranşă, care cuprinde: tipul/tipurile de cheltuieli pentru care se acordă prefinanţarea şi perioada
pentru care se solicită, liderul de parteneriat/partenerii care trebuie să efectueze respectivele
cheltuieli, precum şi suma solicitată;
b) anexarea statelor estimative de plată pentru cheltuielile salariale, centralizatoarelor estimative
pentru acordarea burselor, subvenţiilor, premiilor şi/sau onorariilor sau a deconturilor estimative
aferente deplasărilor interne/externe;
c) existenţa conturilor deschise, pe numele beneficiarului/liderului de parteneriat pentru activităţile
proprii/partenerilor unde trebuie virate sumele aferente prefinanţării, conform activităţilor asumate
în contractul/decizia/ordinul de finanţare.
Prefinanţarea se acordă atât din fonduri europene, cât şi din cofinanţarea publică asigurată
din bugetul de stat corespunzător cotelor stabilite prin contractul/decizia/ordinal de finanţare.
Contribuţia proprie se suportă din bugetul propriu al beneficiarului/liderului de
parteneriat/partenerului şi se reflectă în cererea de rambursare aferentă prefinanţării.
Beneficiarul/Liderul de parteneriat care a depus cerere de prefinanţare are obligaţia
depunerii unei cereri de rambursare care să cuprindă cheltuielile efectuate din tranşa de
prefinanţare acordată, în cuantum de minimum 50% din valoarea acesteia, în termen de maximum
90 de zile calendaristice de la data la care autoritatea de management a virat tranşa de prefinanţare
în contul beneficiarului, fără a depăşi durata contractului de finanţare.
Autorităţile de management au obligaţia recuperării întregii sume acordate ca tranşă de
prefinanţare şi nejustificată în cazul în care beneficiarul/liderul de parteneriat nu depune cerere
de rambursare în termenul prevăzut şi propune rezilierea contractului/deciziei/ordinului de
prefinanţare. Prin urmare, beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii au obligaţia restituirii
integrale/parţiale a prefinanţării acordate, în cazul în care aceştia nu justifică prin cereri de
rambursare utilizarea corespunzătoare, conform prevederilor contractelor/deciziilor/ ordinelor de
finanţare.
În cazul proiectelor implementate în parteneriat, pentru care cererea de prefinanţare a inclus
sume aferente activităţilor unuia sau mai multor parteneri, liderul de parteneriat poate solicita
Pagina 43 din 48
acordarea unei noi tranşe de prefinanţare care să cuprindă sume destinate exclusiv realizării
activităţilor liderului de parteneriat/partenerului/partenerilor pentru care au fost deja depuse una
sau mai multe cereri de rambursare prin care se justifică tranşa anterioară de prefinanţare, în
cuantum de minimum 50% din valoare acordată pentru activităţile acestora.
Pagina 44 din 48
beneficiarului/liderului de parteneriat/ partenerului valoarea cheltuielilor rambursabile, în termen
de 3 zile lucrătoare de la momentul de la care aceasta dispune de resurse în conturile sale, într-un
cont distinct de disponibil, deschis pe numele beneficiarilor/liderilor de parteneriat/ partenerilor la
unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului. În ziua următoare virării, autoritatea de management
transmite beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor o notificare, întocmită distinct pentru
fiecare dintre aceştia.
Pentru depunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a unor documente adiţionale sau
clarificări solicitate de către autoritatea de management sau de către organismul intermediar,
termenul de 20 de zile lucrătoare poate fi întrerupt, fără ca perioadele de întrerupere cumulate să
depăşească 10 zile lucrătoare.
Sumele primite de beneficiar/lider de parteneriat/ parteneri în baza cererilor de plată nu
pot fi utilizate pentru o altă destinaţie decât cea pentru care au fost acordate.
În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de către
autoritatea de management, beneficiarii au obligaţia de a depune cererea de rambursare
aferentă cererii de plată la organismul intermediar/autoritatea de management, în care sunt incluse
sumele din facturile decontate prin cererea de plată. În cazul proiectelor implementate în
parteneriat, liderul de parteneriat depune o cerere de rambursare centralizată la nivel de proiect în
care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată, atât liderului, cât şi
partenerului/partenerilor.
Totodată, beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii au obligaţia restituirii integrale sau
parţiale a sumelor virate în cazul proiectelor pentru care aceştia nu justifică prin cereri de
rambursare utilizarea acestora. Nerespectarea acestor prevederi de către beneficiari/ lideri de
parteneriat constituie încălcarea contractului/ ordinului/deciziei de finanţare, autoritatea de
management putând decide rezilierea acestuia. Pe de altă parte, nerespectarea prevederilor de către
personalul din cadrul autorităţii de management/organismului intermediar cu responsabilităţi în
verificarea şi decontarea cererii de plată constituie abatere disciplinară în conformitate cu legislaţia
aplicabilă în vigoare şi/sau cu prevederile contractelor de finanţare.
Pagina 45 din 48
4.4.3.2.. Cererea de rambursare
Pagina 46 din 48
finanţate din fonduri europene, pentru partenerii publici externi care nu au obligaţia să se
înregistreze fiscal în România potrivit legislaţiei fiscale din România, iar legislaţia incidentă
acestora în ţara de origine le interzice să se înregistreze fiscal într-o altă ţară, autoritatea de
management virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor rambursabile în contul
de disponibilităţi deschis de liderul de parteneriat la o bancă comercială, în vederea primirii de la
autoritatea de management a sumelor aferente rambursării cheltuielilor eligibile efectuate la
nivelul proiectului de partenerii publici externi neînregistraţi fiscal în România.
Liderul de parteneriat are obligaţia de a vira, în valută, partenerilor publici externi
neînregistraţi fiscal în România sumele primite în lei de la autoritatea de management, precum şi
cofinanţarea stabilită prin acordurile de parteneriat, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de
la data încasării sumelor primite de la autoritatea de management. Diferenţele de curs valutar
rezultate în urma efectuării de către liderul de parteneriat a plăţii în valută către partenerii publici
externi neînregistraţi fiscal în România a sumelor primite în lei de la autoritatea de management
se suportă de partenerii publici externi neînregistraţi fiscal în România.
După autorizarea cheltuielilor de către autorităţile de management, conform legislaţiei
Uniunii Europene şi celei naţionale, sumele cuvenit a fi rambursate beneficiarilor, conform
contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, se virează de către autorităţile de management în
conturile indicate în contractul de finanţare/cererea de rambursare, deschise în sistemul Trezoreriei
Statului sau la instituţii de credit, în funcţie de opţiunea acestora.
Pagina 47 din 48
Bibliografie
Pagina 48 din 48
Cap. V. NEREGULI ȘI ANTIFRAUDĂ
ÎN UTILIZAREA BANILOR
EUROPENI
Location 10.02.2017
Legislație:
• REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune
privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul Social European, Fondul
de Coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime
• OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancionarea neregulilor apărute
în obinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naționale
aferente acestora
• H.G. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea
neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor
publice naionale aferente acestora
• H.G. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/coreciilor
financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la OUG 66/2011
• LEGE nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de
corupție
GLOSAR TERMENI
Art. 182
(1) Schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor
obtinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele
administrate de aceasta ori in numele ei se pedepseste cu inchisoare de la
un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Sesizarea DLAF/DNA pe baza prevederilor Legii 78/2000, cu
modificarile si completarile ulterioare:
Art. 183
(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii
false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a
resurselor ce trebuie virate catre bugetul general al Uniunii Europene sau
catre bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 184
Tentativa infractiunilor prevazute la art. 181-183 se pedepseste.
Fraude în cadrul contractelor și achizițiilor publice
▪ Nedeclararea conflictelor de interese
▪ Practici de cooperare secretă
▪ Oferte discrepante
▪ Manipularea specificațiilor
▪ Divulgarea datelor referitoare la licitații
▪ Manipularea ofertelor
▪ Atribuirea nejustificată unui singur ofertant
▪ Fragmentarea achizițiilor
▪ Stabilirea incorectă a costurilor
▪ Manipularea prețurilor
▪ Neîndeplinirea specificațiilor contractului
▪ Facturi false, duble sau la prețuri excesive
Exemple de indicatori de fraudă identificați în cadrul
proiectelor, cuprinşi în Anexa nr. 1 la HG 875/2011, cu
modificările şi completările ulterioare: