Suport de Curs - Merged

FINANȚAREA PROIECTELOR DE
DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI
RURALĂ
-SUPORT DE CURS-
Master ”Managementul proiectelor de dezvoltare rurală si regională”
NOTA: Informațiile prezentate în suportul de curs au fost preluate și prelucrate pe baza:
- suportului de curs” Economie și politici de dezvoltare regională”, pentru masterat la specializarea DRD,
Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, disponibil la adresa:
https://econ.ubbcluj.ro/documente2017/Suport%20admitere%20masterat%20DRD%202017.pdf;
- Documentelor oficiale referitoare la Politica Regională a UE (toate regulamentele):
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/legislation/regulations/
- Legislației naționale în vigoare pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a
fondurilor europene structurale şi de investiţii pentru perioada de programare 2014-2020.
Pagina 2 din 48
CUPRINS
CAPITOLUL I. POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ - ISTORIC, PRINCIPII ŞI

OBIECTIVE ......................................................................................................................................................... 4
1.1. ISTORICUL POLITICII DE COEZIUNE ..................................................................................................................5
1.2. PRINCIPIILE POLITICII DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ .......................................................................8
1.3. OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ ...................................................................10
1.4. INSTRUMENTELE POLITICII DE COEZIUNE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: FONDURI EUROPENE STRUCTURALE ȘI
DE INVESTIȚII (FESI) ............................................................................................................................................. 12
1.5. STRATEGIA EUROPA 2020 ............................................................................................................................16
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................18
CAPITOLUL II. BUGETUL UNIUNII EUROPENE ....................................................................................... 19
2.1. VENITURILE UNIUNII EUROPENE ....................................................................................................................19
2.2. CHELTUIELILE UNIUNII EUROPENE ................................................................................................................21
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................24
CAPITOLUL III. MECANISMELE FONDURILOR STRUCTURALE ......................................................... 25
3.1. CADRUL ŞI CICLUL DE PROGRAMARE .............................................................................................................25
3.2. DOCUMENTE DE PROGRAMARE .......................................................................................................................27
3.3. SISTEME ȘI ORGANISME DE GESTIUNE ŞI CONTROL .......................................................................................29
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................31
CAPITOLUL IV. MECANISMUL DE GESTIONARE FINANCIARĂ A FONDURILOR EUROPENE
PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 ................................................................................... 32
4.1. GLOSAR DE TERMENI.......................................................................................................................................32
4.2. CATEGORII DE INSTITUȚII CARE ASIGURĂ FLUXUL FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA..........................35
4.3. PRINCIPIILE GENERALE APLICABILE PROIECTELOR DE FINANȚARE .............................................................38
4.4 GESTIUNEA FINANCIARĂ A FONDURILOR EUROPENE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014 – 2020 ..
...................................................................................................................................................................39
4.4.1. Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor .................................................................................40
4.4.2. Prefinanţarea ....................................................................................................................................42
4.4.3. Rambursarea cheltuielilor eligibile/ Mecanismul decontării cererilor de plată .............................44
4.4.3.1. Mecanismul decontării cererilor de plată ............................................................................................................ 44
3.3.2.2. Cererea de rambursare ........................................................................................................................................ 46
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................48
Pagina 3 din 48
CAPITOLUL I. POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ - ISTORIC,
PRINCIPII ŞI OBIECTIVE
Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmăreşte impulsionarea şi diversificarea

activităţilor economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea
şomajului şi, nu în cele din urmă, să conducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai.
Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi
promovate de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi actori
(privaţi, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şi durabile, prin
valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă.
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt:
 dezvoltarea întreprinderilor;
 piaţa forţei de muncă;
 atragerea investiţiilor;
 transferul de tehnologie;
 dezvoltarea sectorului IMM-urilor;
 îmbunătăţirea infrastructurii;
 calitatea mediului înconjurător;
 dezvoltare rurală;
 sănătate, educaţie, învăţământ, cultură.
Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi cele mai
complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a
disparităţilor economice şi sociale existente între diversele regiuni ale Europei, acţionează asupra
unor domenii semnificative pentru dezvoltare.
Concepută ca o politică a solidarităţii la nivel european, politica regională se bazează în
principal pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar
realizat prin contribuţia Statelor Membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere.
Caracterul complex al politicii de dezvoltare regională este subliniat şi de modul în care
acesta integrează trei dintre obiectivele prioritare ale UE: coeziunea economică şi socială,
extinderea aplicării principiului subsidiarităţii şi dezvoltarea durabilă.
Pagina 4 din 48
Principalul obiectiv al politicii de coeziune vizează eliminarea disparităţilor economice
şi sociale: Uniunea Europeană are 28 de state membre care reprezintă o comunitate şi o piaţă
internă de peste 500 milioane de cetăţeni, ceea ce provoacă cu atât mai multe disparităţi economice
şi sociale între aceste state şi cele 274 regiuni ale lor; astfel, o regiune din patru înregistrează un
PIB (produs inten brut) pe cap de locuitor sub 75% din media înregistrată în Uniunea Europeană
cu 28 de state membre; de asemenea între state sunt diferenţe considerabile în ceea ce priveşte PIB
pe cap de locuitor. Astfel, pentru măsurarea dezechilibrelor în dezvoltarea regiunilor, principalul
indicator utilizat este PIB/capita. În funcție de acest indicator, regiunile sunt împărțite în:
 regiuni slab dezvoltate (PIB/capita sub 75% din media UE),
 regiuni de tranziție (PIB/capita între 75 și 90% din media UE) și
 regiuni dezvoltate (PIB/capita peste 90% din media UE).
În prezent, instrumentele folosite în acest scop sunt fondurile europene structurale și de
investiții: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul
de Coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).
1.1. Istoricul politicii de coeziune
Obiectivele de bază ale Comunităţii Economice Europene au inclus întotdeauna reducerea

dezechilibrelor şi dezvoltarea armonioasa a Statelor Membre. Principiile unei politici de dezvoltare
regională au fost avute în vedere la nivel European încă din anul 1957, odată cu semnarea
Tratatului de la Roma, când cele 6 ţări semnatare (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg,
Olanda) au căzut de acord asupra nevoii reducerii diferenţelor existente între diferitele regiuni şi
sprijinirii celor mai puţin favorizate, în scopul realizării unei economii comunitare solide şi unitare.
Astfel, Tratatul de la Roma (din 25 martie 1957) care pune bazele Comunităţii Europene
stipulează în Articolul 2 că unul din rolurile acesteia este de a “promova pe tot cuprinsul
Comunităţii o dezvoltare armonioasă şi echilibrată”. Prin urmare, Articolul 3, punctul 1.j,
precizează că printre activităţile Comunităţii trebuie să se regăsească “întărirea coeziunii
economice şi sociale”. Această nevoie a fost concretizată în 1958, prin înfiinţarea Fondului Social
European (FSE – Art. 123) ca principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe
Pagina 5 din 48
îmbunătăţirea modului în care funcţionează piaţa muncii în diferite ţări şi pe reintegrarea şomerilor
pe piaţa muncii.
În anul 1962, când a fost convenită politica agricolă comună, a fost creat Fondul European
pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA) în scopul finanţării politicii agricole comune
şi pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale şi îmbunătăţirea structurilor agricole. În 1964,
FEOGA a fost separat în două secţiuni: “orientare” şi “garantare”. Secţiunea “orientare”
contribuie la alocarea fondurilor pentru reforma structurală a agriculturii şi dezvoltarea zonelor
rurale.
În anul 1974 a fost creat Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), care
a intrat în vigoare în 1975, în urma aderării Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcei, ocazie cu care
a apărut ideea înfiinţării acestui fond. Acest Fond a fost destinat regenerării regiunilor industriale
în declin din Marea Britanie şi pentru a compensa beneficiile reduse pe care acest stat le-a primit
în urma aplicării Politicii Agricole Comune (PAC). Pe măsură ce Comunitatea s-a extins şi în
special după aderarea Greciei, Spaniei şi Portugaliei, Fondul s-a concentrat pe regiunile sub-
dezvoltate.
FEDR a fost înfiinţat cu scopul de a redistribui o parte a contribuţiilor bugetare ale
Statelor Membre către regiunile cele mai sărace ale comunităţii, în vederea sprijinirii dezvoltării
lor economice. Astfel, FEDR redistribuie bugetul comunitar în investiţii productive (pentru crearea
şi menţinerea unor locuri de muncă durabile) şi în investiţii în infrastructură.
Cu toate acestea, conceptul de coeziune economică şi socială a fost introdus în anul 1986,
prin Actul Unic European. Acest concept se referă la eliminarea diferenţelor economice existente
la nivelul diferitelor regiuni - şi crează premisele unei politici de coeziune economică şi socială ca
politică de sine stătătoare şi avînd drept scop facilitarea aderării la piaţa unică europeană a ţărilor
din sudul Europei.
În anul 1988, Consiliul European de la Bruxelles extinde operaţiunea fondurilor de
solidaritate, reprezentate de fondurile menţionate anterior şi numite acum Fonduri structurale –
mai precis creşte considerabil alocaţiile acestora din bugetul comunitar. Astfel, este recunoscută şi
declarată oficial importanţa acestor instrumente pentru reducerea disparităţilor regionale la nivel
comunitar.
Un element de noutate în cristalizarea politicii regionale îl reprezintă crearea programului
PHARE, în 1989, în scopul sprijinirii Poloniei şi Ungariei (abia ieşite din spaţiul blocului
Pagina 6 din 48
comunist) în efortul de reconstrucţie a economiilor lor naţionale şi revizuirea acestuia, în anul
2000, în scopul susţinerii dezvoltării regionale în ţările candidate.
Tratatul asupra Uniunii Europene (Maastricht) din 1992 a făcut din coeziunea
economică şi socială una din preocupările cheie ale Comunităţii (Art. 2). Prin acest Tratat a fost
creat un nou fond: Fondul de Coeziune (ce are drept scop sprijinirea proiectelor din domeniului
protecţiei mediului şi infrastructurii de transport în Statele Membre mai puţin dezvoltate) şi o noua
insituţie: Comitetul regiunilor. Mai detaliat, Titlul XIV - Articolele 130 a-e (respectiv, în Tratatul
de la Amsterdam care pune bazele Uniunii Europene, din 1997 Articolele 158-162) explică faptul
ca ţelul Comunităţii este acela de a reduce disparităţile dintre nivelele de dezvoltare ale diferitelor
regiuni şi întârzierile în dezvoltare a regiunilor şi insulelor (inclusiv a zonelor rurale) cele mai
puţin favorizate; sunt enumerate resursele financiare necesare pentru coeziunea economică şi
socială şi sunt explicate regulile Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi ale
Fondului pentru Coeziune.
În anul 1994 este înfiinţat un nou fond structural, al patrulea - Instrumentul Financiar de
Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP), creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare
privind pescuitul existente la acel moment, ca urmare a crizei din acest sector de la începutul anilor
1990. IFOP a fost creat în perspectiva extinderii UE către nord, odată cu aderarea Finlandei şi
Suediei în 1995. În acelaşi an devine activ şi Comitetul Regiunilor - organ consultativ înfiinţat prin
Tratatul de la Maastricht, cu rolul de a emite opinii în procesul de decizie şi de a sprijini Comisia
Europeană în activităţile sale din sectorul dezvoltării regionale.
Tratatul de la Amsterdam (1997) confirmă importanţa politicii de coeziune economică şi
socială şi a reducerii diferenţelor dintre standardele de viaţă ale populaţiei din diferite regiuni
europene, accentuând nevoia unei acţiuni coroborate de reducere a şomajului. În aceeaşi direcţie
se desfăşoară şi procesul de reformă a fondurilor structurale, început în 1999 în urma summit-
ului de la Berlin, prin care sunt stabilite noile reguli de funcţionare a acestora. Un element de
noutate adus de reformă îl reprezintă complementarea programului Phare cu alte două instrumente
de pre-aderare – ISPA (Instrumentul Structural pentru Pre-aderare) şi SAPARD (Programul
Special pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), ce promovează dezvoltarea economică şi socială
a ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est.
Un nou instrument de solidaritate a fost creat în 2002, în urma inundaţiilor majore suferite
de ţările Europei Centrale, cu scopul de a interveni în cazul dezastrelor natural majore şi cu
Pagina 7 din 48
repercusiuni puternice asupra condiţiilor de viaţă în regiunile afectate, asupra mediului sau
economiei acestora.
1.2. Principiile politicii de coeziune economică şi socială
Regulamentul Consiliului Europei nr. 1083/2006 de stabilire a unor dispoziţii generale

privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune
defineşte cadrul legal în care se înscrie politica de coeziune, stabilind: principiile, normele de
parteneriat, de programare, de evaluare, de gestionare, inclusiv financiară, de monitorizare şi
control pe baza unei împărţiri a responsabilităţilor între statele membre şi comisie (Art. 1).
Programare (Art. 10)

Obiectivele Fondurilor sunt urmate în cadrul unei programări multianuale (pe o perioadă
de 7 ani) efectuate în mai multe etape, care include identificarea priorităţilor, finanţarea şi sistemele
de gestiune şi control.
Complementaritate, coerenţă, coordonare şi conformitate (Art. 9)
„Fondurile intervin împreună cu măsurile naţionale, inclusiv măsurile la nivel regional şi
local, integrând priorităţile Comunităţii. Comisia şi statele membre asigură coerenţa intervenţiilor
Fondurilor împreună cu măsurile, politicile şi priorităţile Comunităţii şi complementaritatea cu
celelalte instrumente financiare comunitare. [...] Cu respectarea competenţelor lor, Comisia şi
statele membre asigură coordonarea dintre intervenţiile din Fonduri, FEADER, FEP, intervenţia
BEI şi celelalte instrumente financiare existente. Operaţiunile finanţate din Fonduri sunt în
conformitate cu dispoziţiile Tratatului şi din actele adoptate în temeiul acestuia.”
Parteneriat (Art. 11)
„Obiectivele Fondurilor sunt urmate în cadrul unei cooperări strânse (denumite în
continuare „parteneriat”) între Comisie şi fiecare stat membru. Fiecare stat membru organizează,
după caz şi în conformitate cu normele şi practicile naţionale în vigoare, un parteneriat cu
autorităţile şi organismele cum sunt:
 autorităţile regionale, locale, urbane şi alte autorităţi publice competente;
 partenerii economici şi sociali;
Pagina 8 din 48
 orice alt organism adecvat care reprezintă societatea civilă, partenerii de mediu,
organizaţiile non-guvernamentale şi organismele însărcinate cu promovarea egalităţii între
bărbaţi şi femei. […]”
Statul membru desemnează partenerii cei mai reprezentativi la nivel naţional, regional, local şi
în domeniile economic, social, de mediu sau altul, în conformitate cu normele şi practicile
naţionale, ţinând seama de necesitatea promovării egalităţii între bărbaţi şi femei, precum şi a
dezvoltării durabile prin integrarea cerinţelor în materie de protejare şi îmbunătăţire a mediului.
Parteneriatul include elaborarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea programelor operaţionale.
În fiecare an, Comisia consultă organizaţiile care reprezintă partenerii economici şi sociali la nivel
european privind intervenţiile din Fonduri.
Nivel teritorial al aplicării (Art. 12)
„Aplicarea programelor operaţionale menţionate la articolul 32 este responsabilitatea
statelor membre la nivelul teritorial adecvat, în conformitate cu sistemul institutional propriu
fiecărui stat membru.”
Intervenţia proporţională (Art. 13)
„Resursele financiare şi administrative utilizate de Comisie şi statele membre pentru
aplicarea Fondurilor în ceea ce priveşte:
 alegerea indicatorilor de realizare şi rezultate;
 evaluarea;
 principiile generale ale sistemelor de gestiune şi de control;
 întocmirea de rapoarte
sunt proporţionale cu suma totală a cheltuielilor aferente unui program operaţional.”
Gestiunea împărţită (Art. 14)
„Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor este executat în cadrul gestiunii împărţite
între statele membre şi Comisie, în sensul articolului 53 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul
(CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar
aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, cu excepţia asistenţei tehnice. [...]” Comisia
îşi asumă responsabilităţile de execuţie a bugetului general al Uniunii Europene.
Adiţionalitate (Art. 15)
„Contribuţia Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau
asimilabile dintr-un stat membru. Pentru regiunile incluse în obiectivul de convergenţă, Comisia
Pagina 9 din 48
şi statul membru stabilesc nivelul cheltuielilor publice sau asimilabile pe care statul membru le
efectuează în toate regiunile în cauză pe parcursul perioadei de programare. Nivelul cheltuielilor
efectuate de statul membru este unul dintre elementele incluse în decizia Comisiei privind cadrul
strategic naţional de referinţă. În afară de aceasta, nivelul cheltuielilor se determină în funcţie de
condiţiile macroeconomice generale în care se efectuează finanţarea şi ţinând seama de anumite
situaţii economice specifice sau excepţionale, cum este privatizarea sau un nivel extraordinar de
cheltuieli structurale publice sau asimilabile ale statului membru pe parcursul perioadei
precedente de programare. [...]”
Egalitatea între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea (Art. 16)
„Statele membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi
integrarea principiului de egalitate de şanse în domeniul respectiv în fiecare dintre diferitele etape
ale aplicării Fondurilor. Statele membre şi Comisia iau măsurile adecvate pentru prevenirea
oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă
sau orientare sexuală în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării Fondurilor şi în special în ceea
ce priveşte accesul la Fonduri. [...]”
Dezvoltarea durabilă (Art. 17)
„Obiectivele Fondurilor sunt urmărite în cadrul dezvoltării durabile şi a promovării, de
către Comunitate, a obiectivului de protejare şi îmbunătăţire a mediului înconjurător în
conformitate cu articolul 6 din Tratat.”
1.3. Obiectivele politicii de coeziune economică şi socială
Obiectivul general al politicii de coeziune economică și socială îl reprezintă promovarea

unei dezvoltări armonioare, echilibrate şi durabile, acțiune care se realizează cu ajutorul fondurilor
structurale, al Băncii Europene pentru Investiții și și a altor instrumente financiare existente, în
vederea eliminării decalajelor legate de diferenţele economice, sociale şi teritoriale dintre statele
membre.
În cadrul Tratatului de formare a Uniunii Europene (1993, modificat în 1997 şi 2001) se
menionează faptul că politica de coeziune urmărește: ”reducerea disparităţilor dintre nivelele
de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a întârzierilor în dezvoltare a regiunilor şi insulelor
(inclusiv a zonelor rurale) celor mai puţin favorizate”. De asemenea, articolul 174 din Tratatul
Pagina 10 din 48
de la Lisabona (2010) precizează că această politică a fost creată: „În scopul promovării unei
dezvoltări armonioase a întregii Uniuni, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce
la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special,
reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în
urmă a regiunilor defavorizate.”
Fondul FEDR, fondul FSE, Fondul de coeziune, Banca europeană de investiţii (BEI) şi alte
instrumente financiare comunitare existente contribuie fiecare în mod corespunzător la realizarea
celor două obiective ale politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene pentru perioada
2014-2020: ”Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă” și “Cooperare teritorială europeană”.
Obiectiv ”Investiții pentru creștere și locuri de muncă”

FEDR - Investiții în creștere economică (cercetare și inovare, tehnologia
informației și comunicațiilor, competitivitatea IMM-urilor, economie cu emisii
reduse de carbon);
- Investiții în oameni (ocuparea forței de muncă, educație mai bună,

FSE
incluziune socială, administrație publică mai competentă);
- Investiții în infrastructură de transport și mediu

FC
Eligibilitate:
-Toate regiunile UE
Obiectiv ”Cooperare teritorială europeană”
FEDR Este destinat întăririi cooperării transfronatliere prin inițiative cumulate locale
care se concretizează în acțiuni de dezvoltare teritorială integrată legate de
prioritățile comunitare.
Eligibilitate:
-regiuni de frontieră și mari regiuni de cooperare transfrontalieră
Sursa: preluat după Economie și politici de dezvoltare regională, suport de curs pentru masterat la specializarea DRD,
Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca,
https://econ.ubbcluj.ro/documente2017/Suport%20admitere%20masterat%20DRD%202017.pdf
Pagina 11 din 48
1.4. Instrumentele politicii de coeziune în Uniunea Europeană: Fonduri europene
structurale și de investiții (FESI)
Fondul European de Dezvoltare Regională

Așa cum s-a mai menționat, obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională
(FEDR) îl reprezintă consolidarea coeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene prin
corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul celor două
obiective de politică regională:
1. investiţii pentru creştere şi locuri de muncă;
2. cooperare teritorială europeană.
Pe scurt, în cadrul obiectivului ”Investiții pentru creștere și locuri de muncă”, FEDR

finanţează:
(a) investițiile productive care contribuie la crearea și salvgardarea locurilor de muncă durabile,
prin intermediul unor ajutoare directe pentru IMM-uri;
(b) investițiile productive, indiferent de dimensiunea întreprinderii în cauză, care contribuie la
prioritățile de investiții stabilite pe OT;
(c) investițiile în infrastructuri care le oferă servicii de bază cetățenilor în domeniul energiei, al
mediului, al transportului și al TIC;
(d) investițiile în infrastructurile din domeniul social, al sănătății, al cercetării, al inovării, al
afacerilor și al educației;
(e) investițiile în dezvoltarea potențialului endogen prin intermediul investițiilor fixe în
echipamente și infrastructuri la scară mică, inclusiv infrastructuri culturale și infrastructuri
turistice sustenabile la scară mică, servicii pentru întreprinderi, sprijin pentru organisme de
cercetare și inovare și investițiile în tehnologie și în cercetare aplicată în întreprinderi;
(f) constituirea de rețele, cooperarea și schimbul de experiență între autorități regionale, locale,
urbane și alte autorități publice competente, parteneri economici și sociali și organisme relevante
care reprezintă societatea civilă, studii, acțiuni pregătitoare și consolidarea capacității .
În ceea ce priveşte obiectivul „Cooperare teritorială europeană” , ajutorul furnizat prin

FEDR se grupează în jurul a trei axe:
Pagina 12 din 48
▪ dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere;
▪ stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile
maritime;
▪ consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea interregională, prin
realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin schimburi de experienţă între autorităţile
regionale şi locale.
Fondul Social European

Fondul Social European (FSE) este destinat să îmbunătăţească calitatea locurilor de muncă
şi posibilităţile de ocupare a forţei de muncă în Uniunea Europeană. Acesta intervine în cadrul
obiectivului „Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă”.
FSE sprijină acţiunile statelor în următoarele domenii:
▪ promovează niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și de calitate a locurilor de muncă;
▪ îmbunătățește accesul la piața forței de muncă;
▪ sprijină mobilitatea geografică și profesională a lucrătorilor și facilitează adaptarea acestora
la schimbările în domeniul industriei și la schimbările din sistemele de producție necesare pentru
evoluțiile durabile;
▪ încurajează un nivel ridicat de educație și formare pentru toți și sprijină tranziția de la
educație la încadrarea în muncă pentru tineri;
▪ combate sărăcia;
▪ îmbunătățește incluziunea socială și promovează egalitatea de gen, nediscriminarea și
egalitatea de șanse.
Fondul de Coeziune
Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de
locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de
dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul
obiectivului „Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli
de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.
Pentru perioada 2014-2020, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări:
Pagina 13 din 48
- Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Portugalia;
- Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.
Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:
- reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes
european (http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/index_en.htm), așa cum au
fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul
Facilităţii „Conectarea Europei”;
- mediu: proiecte legate de energie şi de transport, atât timp cât acestea aduc
beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce priveşte eficienţa energetică,
utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar,
susţinerea intermodalităţii, consolidarea transportului public etc.
Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se
produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru
care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se
dovedesc a fi necorespunzătoare.
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) contribuie la
promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea
politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, al
politicii de coeziune şi al politicii comune în domeniul pescuitului.
Obiectivele FEADR:
 îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin sprijinirea
restructurării, dezvoltării şi inovaţiei;
 îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;
 îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural şi promovarea diversificării activităţilor
economice.
Trei axe tematice au fost stabilite în noul regulament privind dezvoltarea rurală:
 îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;
 mediul şi regiunile rurale;
Pagina 14 din 48
 reşterea calităţii vieţii şi diversificarea economiei în zonele rurale.
O a patra axă este Axa „Leader” - bazată pe experienţa câştigată în urma iniţiativelor
comunitare Leader, deschide noi posibilităţi pentru abordările locale „de jos în sus” ale
problematicii dezvoltării rurale.
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime

Fondul European pentru Pescuit (FEPAM) ajută la realizarea durabilităţii economice,
sociale şi de mediu prin reducerea efortului de pescuit şi protejarea mediului marin.
Obiectivele care trebuie atinse prin derularea acestor fonduri în România sunt facilitarea
implementării Politicii Comune de Pescuit şi diversificarea activităţilor în comunităţile pescăreşti.
Gradul de susţinere financiară prin FEPAM este de maxim 40% din valoarea proiectului pentru
creşterea capacităţilor sau înfiinţarea unităţilor de producţie. Pentru acele proiecte care vizează
investiţii pentru interes colectiv, instruiri, acţiuni de promovare dar şi pentru proiecte pilot, gradul
de susţinere este între 80 – 100%.
Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare:
 Adaptarea flotei de pescuit a Comunităţii
 Acvacultura, pescuitul intern, procesare şi marketing
 Măsuri de interes comun
 Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit
 Asistenţă tehnică
Pentru a evita suprapunerile dintre fondurile comunitare, regulamentul privind FEDR şi cel
privind FEADR stabilesc că Statele şi regiunile trebuie să garanteze complementaritatea şi
coerenţa măsurilor cofinanţate de FEADR şi a celor cofinanţate de FEP, cu programele şi acţiunile
cofinanţate de FEDR în zonele rurale.
Trebuie să fie clar stabilite criteriile de diferenţiere a acţiunilor care vor fi finanţate de
FEDR şi cele care vor fi finanţate de FEADR:
 infrastructurile destinate îmbunătăţirii accesibilităţii;
 dezvoltarea de noi activităţi economice diferite de agricultură şi pescuit;
 dezvoltarea turismului şi a centrelor rurale de interes;
 accelerarea instalării de reţele şi servicii de telecomunicare în zonele rurale;
 consolidarea legăturilor dintre zonele urbane şi cele rurale.
Pagina 15 din 48
1.5. Strategia EUROPA 2020
În 17 iunie 2010 - Consiliul European adoptă noua strategie denumită Europa 2020 - O
strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Toate
politicile comune - inclusiv politica agricolă comună şi politica de coeziune – vor trebui să susţină
această strategie.
Obiectiv General
Transformarea UE într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială.
Astfel, în prezent, la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional se fac demersuri pentru stabilirea
direcţiilor strategice pentru următoarea perioadă de programare 2014- 2020, precum şi pentru
negocierea bugetelor aferente acestei perioade.
Priorităţi
• creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
• creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
• creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Pentru perioada 2014-2020, pentru politica de coeziune a UE vor fi alocate 325 mld. Euro,
adică 35% din bugetul UE. Aproximativ jumătate din această sumă se va utilize pentru investiţii
în regiunile mai puţin dezvoltate ale UE (164 mld.euro), adică acele regiuni care au un PIB/capita
sub 75% din media UE, iar 49 de mld. Euro vor fi utilizate pentru investiţii în regiunile mai
dezvoltate ale UE, regiuni care înregistrează un PIB/capita de peste 90% din media UE şi în care
trăiesc aproximativ 61% dintre locuitorii UE. Restul banilor vor fi alocaţi regiunilor în tranziţie
(cu un PIB/capita între 75-90% din media UE).
În cazul României, 7 din cele 8 regiuni se încadrează în grupul regiunilor mai puţin
dezvoltate ale UE, excepţie făcând doar regiunea Bucureşti-Ilfov, care pentru perioada 2014-2020
intră în categoria regiunilor dezvoltate.
Pagina 16 din 48
OBIECTIVE INSTRUMENTE
Investiții pentru
creștere și locuri FEDR FSE FC
de muncă
Cooperare
teritorială FEDR
europeană
Educație Infrastructura de
Infrastructură,
vocațională, ajutor mediu și de
inovare,
pentru educația transport, energie
investiții etc. forței de muncă etc regenerabilă
Statele membre cu
Toate statele/regiunile membre PNB/loc. sub 90%
Figura nr. 1.1. Legătura dintre obiective și instrumente

Sursa: Economie și politici de dezvoltare regională, suport de curs pentru masterat la specializarea DRD, Universitatea
Babeș Bolyai, Cluj Napoca,
Pagina 17 din 48
Bibliografie
1. DG REGIO – informaţii referitoare la Politica Regională şi instrumente structurale în UE:

http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.htm
2. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ, Seria Micromonografii – Politici Europene,
proiectului Phare RO 0006.18.02 – Formarea funcţionarilor publici din administraţia locală în
afaceri europene şi managementul ciclului de proiect, Institutul European din România
3. Documente oficiale referitoare la Politica Regională a UE (toate regulamentele):
http://ec.europa.eu/regional_policy/information/legislation/index_ro.cfm
4. Rapoarte privind coeziunea economică şi socială, Comunicări din partea Comisiei:
http://ec.europa.eu/regional_policy/information/reports/index_en.cfm
5. Istoricul politicii de dezvoltare regională în Uniunea Europeană:
http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/history/index_ro.htm
6. Principiile politicii de coeziune economică şi socială a UE:
http://ec.europa.eu/regional_policy/how/principles/index_ro.cfm
7. Obiectivele politicii de coeziune economică şi socială a UE:
http://ec.europa.eu/regional_policy/how/index_ro.cfm
http://ec.europa.eu/regional_policy/information/legislation/index_ro.cfm
9. Instrumentele politicii de coeziune economică şi socială a UE:
http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/index_ro.cfm
10. Instrumente speciale de sprijin (Jaspers, Jeremie, Jessica, Jasmine):
http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/instruments/index_ro.cfm
11. Strategia Europa 2020: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
12. Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020:
http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/stages-step-by-step/
13. Propuneri regulamente pentru perioada de programare 2014-2020:
http://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/legislation/regulations/
Pagina 18 din 48
CAPITOLUL II. BUGETUL UNIUNII EUROPENE
Bugetul UE este orientat în special către domenii în care finanțarea europeană poate aduce
schimbări reale. El finanțează ceea ce nu ar finanța bugetele naționale sau ceea ce ar fi mai
costisitor pentru acestea. Multe dintre realizările UE nu ar fi fost posibile fără un buget comun.
Existența unui buget european ne permite să abordăm provocările comune într-un mod eficient,
ceea ce nu ar fi posibil dacă cele 28 de state membre ar acționa pe cont propriu. Responsabilitățile
UE au crescut de-a lungul anilor, iar bugetul său finanțează în prezent numeroase domenii de
activitate, în interesul tuturor cetățenilor europeni.
Bugetul UE contribuie la îndeplinirea multor obiective, cum ar fi: alimente mai sigure și
mai sănătoase, drumuri, căi ferate și aeroporturi noi și îmbunătățite, un mediu mai curat, o mai
mare securitate la frontierele externe ale UE, oportunități de studiu în străinătate, posibilitatea de
a desfășura schimburi culturale. De asemenea, UE oferă sprijin și asistență umanitară populațiilor
din numeroase regiuni ale lumii.
Bugetul UE este, în primul rând, un buget de investiții. El reunește resursele statelor
membre și creează economii de scară. Finanțează acțiunile pe care statele membre le pot susține
mai eficient lucrând împreună, de exemplu în domeniul energiei, transportului, tehnologiilor
informației și comunicațiilor, schimbărilor climatice și cercetării.
Bugetul UE finanțează și proiecte de investiții care altfel nu ar putea fi realizate. În unele
țări, este practic singura sursă de investiții în infrastructură. Bugetul UE poate fi folosit și pentru a
garanta împrumuturi către statele membre care se confruntă cu dificultăți economice.
Bugetul UE este finanțat în principal (99%) din resurse proprii. Venitul anual trebuie să
acopere în totalitate cheltuielile anuale, veniturile bugetare fiind stabilite de Consiliu, după
consultarea Parlamentului European. Ulterior, Decizia privind sistemul de resurse proprii trebuie
să fie ratificată de statele membre.
2.1. Veniturile Uniunii Europene
OBIECTIV: asigură autonomia financiară a Uniunii Europene în limitele disciplinei bugetare.
Pagina 19 din 48
Veniturile UE sunt formate din:
1.Resursele proprii „tradiționale”. Acestea se alcătuiesc din taxe vamale, taxe agricole
și taxele pe zahăr și izoglucoză.Resursele proprii „tradiționale” au fost create prin Decizia din 1970
și sunt colectate de atunci. Spre exemplu, în anul 2016, resursele în cauză au reprezentat 14% din
venitul total.
2.Resursele proprii bazate pe TVA. Acestea se alcătuiesc, în prezent, dintr-un procentaj
din TVA-ul estimativ colectat de statele membre, care este transferat către Uniune. Deși sunt
prevăzute în Decizia din anul 1970, aceste resurse au fost aplicate doar după armonizarea, în 1979,
a sistemelorde TVA ale statelor membre. În 2016, resursele bazate pe TVA au reprezentat 10,9 %
din veniturile totale.
3.Resursele proprii bazate pe VNB. Aceste resurse proprii au fost create prin Decizia
88/376/CEE a Consiliului și se alcătuiesc din sumele prelevate din VNB-ul statelor membre sub
forma unui procentaj uniform stabilit în fiecare an prin procedura bugetară. Inițial, această
contribuție se colecta doar în cazul în care celelalte resurse proprii nu acopereau în totalitate
cheltuielile, însă în prezent finanțează cea mai mare parte a bugetului UE. Resursele bazate pe
VNB s-au triplat față de sfârșitul anilor 1990, iar în 2016 au reprezentat 65,4 % din veniturile UE.
4.Alte venituri și soldul reportat din exercițiul financiar anterior. Printre celelalte
venituri se numără:
 impozitele pe salarii plătite de personalul UE;
 contribuțiile în folosul unor anumite programe ale UE plătite de țări care nu sunt member
ale UE;
 amenzile plătite de societățile care încalcă legislația din domeniul concurenței sau alte
reglementări. În cazul unui excedent, soldul din fiecare exercițiu financiar este înscris în
bugetul pentru exercițiul următor sub formă de venituri. În 2016, alte venituri,soldurile și
ajustările tehnice au reprezentat 9,7 % din veniturile totale.
5.Mecanisme de corecție. Corecția dezechilibrelor bugetare dintre contribuțiile statelor
membre face parte, de asemenea, din sistemul actual de resurse proprii. „Corecția în favoarea
Regatului Unit”, convenită în 1984, constă în reducerea contribuției Regatului Unit cu două treimi
din diferența dintre contribuția sa (excluzând resursele proprii tradiționale) și ceea ce primește
înapoi de la buget. Această corecție a fost ajustată în 2007 pentru a exclude treptat din calcule
cheltuielile neagricole din statele membre care au aderat începândcu 2004. Această corecție este
Pagina 20 din 48
finanțată de toate celelalte state membre, cu excepția Germaniei, a Țărilor de Jos, a Austriei și a
Suediei, care beneficiază de o reducere a contribuțiilor lor la finanțarea corecției pentru Regatul
Unit. Germania, Țările de Jos,Austria și Suedia au beneficiat, de asemenea, de o cotă redusă a
contribuției bazate pe TVA pentru perioada 2007-2013, iar Țările de Jos și Suedia au beneficiat de
o reducere a contribuției lor bazate pe VNB pentru aceeași perioadă.
În ceea ce privește mecanismele de corecție actuale, se menține mecanismul de corecție
existent pentru Regatul Unit și finanțarea acestuia, precum și cotele reduse ale contribuțiilor la
resursele proprii bazate pe TVA în perioada 2014-2020 percepute de la Germania, Țările de Jos și
Suedia (0,15 %) și reducerile brute aplicate contribuțiilor anuale bazate pe VNB în perioada 2014-
2020 percepute de la Danemarca (130de milioane EUR), Țările de Jos (695 de milioane EUR) și
Suedia (185 de milioane EUR) și celor din perioada 2014-2016 percepute de la Austria (30 de
milioane EUR în 2014, 20 de milioane EUR în 2015 și 10 milioane EUR în 2016).
În ceea ce privește costurile de colectare în cazul resurselor proprii tradiționale, cota care
poate fi reținută de statele membre a fost redusă de la 25 % la 20 %.
2.2. Cheltuielile Uniunii Europene
Cheltuielile bugetare sunt aprobate în comun de Consiliu și Parlament. Bugetul anual al

UE trebuie să respecte plafoanele bugetare prevăzute de cadrul financiar multianual (CFM)
pentru diferite politici și programe, în domenii precum coeziunea,agricultura și relațiile externe.
Instrumentele de flexibilitate garantează faptul că UE poate reacționa în cazul în care apar nevoi
de finanțare neprevăzute. Utilizarea instrumentelor financiare conferă componentei de cheltuieli a
bugetului UE un effect de levier.
OBIECTIV: Punerea la dispoziție a finanțării necesare pentru politicile Uniunii Europene

în limitele disciplinei bugetare și în conformitate cu normele și procedurile aplicabile.
Bugetul Uniunii respectă cele nouă reguli generale ale unității, exactității bugetare,
anualității, echilibrului, unității de cont (euro), universalității, specificității (fiecare credit se alocă
unui anumit tip de cheltuieli), bunei gestiuni financiare și transparenței.
Pagina 21 din 48
Regula anualității trebuie să fie conciliată cu necesitatea de a gestiona măsurile
multianuale, din ce în ce mai importante în cadrul bugetului. Prin urmare, bugetul include credite
diferențiate constând în:
 credite de angajament, care acoperă costul total din exercițiul financiar în curs al
obligațiilor legale contractate pentru activitățile care durează mai mulți ani;
 credite de plată, care acoperă cheltuielile legate de realizarea angajamentelor contractate
în exercițiul financiar în curs sau pe parcursul exercițiilor anterioare.
În funcție de caracteristice creditelor, bugetul se structurează astfel:
1.Cheltuieli operaționale/cheltuieli administrative/bugete individuale pe activități

Bugetul general este împărțit în 10 secțiuni, câte una pentru fiecare instituție. În timpc e
secțiunile celorlalte instituții cuprind în special cheltuieli administrative, secțiunea referitoare la
Comisie (secțiunea III) constă în cheltuieli operaționale pentru finanțarea acțiunilor și
programelor, precum și a costurilor administrative pentru punerea lor în aplicare (asistență tehnică,
agenții, resurse umane). În anul 2018, cuantumul total al cheltuielilor administrative se ridică la
6,04% din bugetul total, în valoare de 160113,5 milioane EUR.
2.Cadrul financiar multianual (CFM)

Începând din anul 1988, cheltuielile Comunității/UE au fost introduse într-un cadru
multianual, care împarte bugetul în rubrici corespunzătoare principalelor domenii de politică,
stabilind plafoane de cheltuieli ce reflectă principalele priorități bugetare pentru perioada avută
în vedere. Prima perioadă de programare a fost de cinci ani, durata perioadelor următoare și a celei
actuale fiind de șapte ani. Bugetele anuale trebuie să respecte limitele stabilite în cadrul
multianual.
În ceea ce privește repartizarea creditelor bugetare, politica agricolă și rurală reprezintă
în continuare domeniul de activitate care beneficiază de cel mai ridicat nivel de finanțare, pe locul
al doilea situându-se politica regională. Tabelul următor ilustrează modul în care bugetul pentru
2018 este structurat în funcție de o serie de domenii de politică, astfel cum au fost definite în
actualul cadru financiar multianual 2014-2020.
Pagina 22 din 48
Tabelul 2.1. Bugetul pentru anul 2018 astfel cum a fost adoptat: defalcarea
creditelor de angajament în funcție de categoriile CFM
Sursa: http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/28/cheltuielile-uniunii
3.Instrumente de flexibilitate și pentru situații de urgență

Pe lângă cheltuielile programate pentru a finanța punerea în aplicare a politicilor UE în
cadrul programelor multianuale, există o categorie de resurse financiare înscrise în bugetul UE
care sunt rezervate pentru situațiile în care Uniunea trebuie să răspund ăcrizelor și situațiilor
neprevăzute. Aceste instrumente speciale de flexibilitate pot fi utilizate în cazul crizelor
economice, al catastrofelor naturale (cum este cazul Fondului de solidaritate), al unor situații de
criză umanitară (Rezerva pentru ajutoare de urgență) sau pentru a satisface alte nevoi neprevăzute
(spre exemplu Instrumentul de flexibilitate) ale statelor membre ale UE, ale țărilor candidate sau
ale țărilor terțe. Prin intermediul acestorinstrumente se poate pune la dispoziție finanțarea necesară
pentru a răspunde unor nevoi excepționale, de regulă în afara plafoanelor CFM.
Pagina 23 din 48
Bibliografie
1. Articolul 311 și articolul 332 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene și articolele 106a și 171 din Tratatul de instituire a Comunității Europenea
Energiei Atomice;
2. Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse
proprii ale Uniunii Europene, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului din
26 mai 2014 de stabilire a măsurilor de punere în aplicarea sistemului de resurse proprii
ale Uniunii Europene și Regulamentul (UE,Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26
mai 2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii
tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a
răspunde necesităților trezoreriei. În urma ratificării, aceste acte juridice au intrat în vigoare
la 1 octombrie 2016 și se aplică retroactiv începând cu 1 ianuarie 2014.
3. Articolele 310-325 și articolul 352 din Tratatul privind funcționarea UniuniiEuropene și

articolele 106a, 171-182 și 203 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei
Atomice;
4. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din

25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de
abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului;
5. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de

stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020;
6. Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European,Consiliu și

Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune
financiară.
Pagina 24 din 48
CAPITOLUL III. MECANISMELE FONDURILOR STRUCTURALE
Programarea este obiectivul de baza în Uniunea Europeană, conform căruia se acorda

finanţare pentru proiecte de dezvoltare cuprinse într-un program general şi nu pentru proiecte
locale izolate. Aceasta reprezintă procesul de organizare, luare a deciziilor şi finanţare, derulat în
mai multe etape pentru a implementa, pe bază multianuală, acţiunea comună a Comunităţii şi a
statelor membre, pentru a atinge Obiectivele. Ea trebuie să asigure coordonarea Fondurilor între
acestea şi a acestora cu celelalte instrumente financiare existente, BEI şi Fondul european de
investiţii (FEI). Această coordonare ar trebui să includă, de asemenea, elaborarea unor măsuri
financiare complexe şi a unor parteneriate între sectorul public şi cel privat.
Pentru a se păstra simplificarea sistemului de programare definit anterior, perioada de
programare trebuie să aibă o durată unică de şapte ani.
Programarea se desfăşoară la nivel de program operaţional şi axe prioritare.
3.1. Cadrul şi ciclul de programare
Paşii programării strategice şi operaţionale:

 Analiza statistică – studiu de evaluare.
Elaborarea studiului se bazează pe cunoașterea şi evaluarea resurselor din zonă. În cadrul studiului
vor fi analizate caracteristicile naturale, economice, umane, istorico-culturale ale regiunii. Pentru
a crea o imagine reală, de la care să se pornească în elaborarea unei strategii eficiente se poate
folosi Analiza SWOT.
 Stabilirea priorităţilor.
În această etapă se stabileşte direcţia strategică şi priorităţile, pornind de la situaţia existentă.
Priorităţile sunt indicatoarele care nu ne dau voie să ne abatem de la direcţia propusă în drumul
spre realizarea obiectivelor şi atingerea ţelurilor (imagin.ea de viitor).
 Realizarea programelor, sub-programelor.
Această etapă reprezintă o deplasare în direcţia stabilită de priorităţi. Pentru a duce la rezultate
bune, programele trebuie sa fie interconectate, şi nu îndreptate spre realizarea unor dezvoltări
punctuale izolate.
 Realizarea măsurilor şi a pachetului de măsuri.
Pagina 25 din 48
În această etapă se stabilesc grupele de măsuri care contribuie la realizarea programelor şi
subprogramelor. Prin realizarea pachetului de măsuri (cu specificarea măsurilor) se încheie
procesul de programare strategică, urmând stabilirea grupurilor ţintă, a ariilor de dezvoltare, a
cadrului financiar şi planificarea în timp.
 Programarea operaţională.
Programele operaţionale conţin măsurile şi proiectele care duc la realizarea strategiei de
dezvoltare.
Ciclul de programare poate fi reprezentat schematic astfel:
PROGRAMARE
EVALUARE EX ANTE
IMPLEMENTARE
SUPRAVEGHERE
CONTROL
Monitorizare: Evaluare intermediară:

- financiară; - pe parcurs;
REPROGRAMARE
- procedurală; - finală.
- fizică
EVALUARE EX POST NOUL CICLU DE

PROGRAMARE
Figura nr. 3.1. Ciclul de programare

Logica intervenției în cadrul unui program poate fi schematizată astfel:
Pagina 26 din 48
Impact Obiective generale
(efect pe termen
lung)
OBIECTIVE
Rezultate
(efecte directe și Obiective specifice
imediate)
Realizări Obiective
(bunuri și servicii operaționale
realizate)
Intervențiile
Resurse programului
Figura nr. 3.2. Intervenția în cadrul unui program

3.2. Documente de programare
Evoluţia documentelor de programare cerute a fi elaborate pentru implementarea politicii

de dezvoltare regională, poate fi sintetizată astfel:
Regulament CEE nr. Regulament CE nr. Regulament CE nr. Regulament CE nr.

2081/93 și 2082/93 1260/99 1083/2006 1303/2013
- Planul de Dezvoltare - PD - Cadrul Național - Acord de parteneriat
(PD); Strategic de Referință
-CSC (CNSR) -PO (POS+POR)
- Cadrul de Sprijin
Comunitar (CSC); -PO+Program - PO (POS+POR)
Complement (PC)
- Program Operațional
(PO); -DOCUP+PC
Un singur instrument de
Sau programare și gestionare
(PO) monofond (excepție
- Document Unic de -Programe multifonduri FC și FEDR)
Programare (DOCUP)
- Programe pentru
inițiative comunitare
Pagina 27 din 48
-Gestiunea financiară
-Prezentarea și numai la nivelul axelor
managementul prioritare
programului la nivel de
măsură
Acordul de parteneriat (art. 14 - 17, Regulament CE nr. 1303/2013):

- înseamnă un document pregătit de un stat membru cu implicarea partenerilor, în conformitate cu
abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care stabilește strategia, prioritățile și
modalitățile statului membru în ceea ce privește utilizarea fondurilor ESI într-un mod efectiv și
eficient, astfel încât să urmeze strategia Uniunii privind creșterea inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii;
- este aprobat de Comisie în urma unei evaluări și a unui dialog cu statul membru în cauză;
- acoperă toate contribuțiile fondurilor ESI în statul membru în cauză.
Acordul de parteneriat prevede:

- proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii;
- modalități de asigurare a unei aplicări efective a fondurilor ESI;
- modalitățile principiului parteneriatului, o listă orientativă a partenerilor și un rezumat al
acțiunilor întreprinse pentru a-i implica și rolul acestora în pregătirea acordului de parteneriat și
a raportului de progres;
Acordul de parteneriat indică și:

- o abordare integrată a dezvoltării teritoriale susținută din fondurile ESI sau un rezumat al
abordărilor integrate ale dezvoltării teritoriale pe baza conținutului programelor;
- modalități de asigurare a unei implementări eficiente a fondurilor ESI, inclusiv o evaluare a
sistemelor existente pentru schimbul electronic de date.
Pagina 28 din 48
Programele operaţionale (art. 26-31, Regulament CE nr. 1303/2013)
Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul programelor, în conformitate cu

acordul de parteneriat. Fiecare program acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31
decembrie 2020 și sunt adoptate de către Comisie.
Fiecare program:
 stabilește o strategie pentru contribuția programului la strategia Uniunii pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în concordanță cu conținutul acordului de
parteneriat;
 include măsuri luate pentru a asigura implementarea eficace, eficientă și coordonată a
fondurilor ESI și a acțiunilor în vederea reducerii sarcinii administrative ale beneficiarilor;
 definește prioritățile stabilind obiective specifice, creditele bugetare aferente contribuției
din partea fondurilor ESI și cofinanțarea națională corespunzătoare, inclusiv sumele
aferente rezervei de performanță, care poate fi publică sau privată, în conformitate cu
normele specifice fondurilor.
Fiecare prioritate stabilește indicatori și ținte corespunzătoare, exprimați în termeni

calitativi sau cantitativi, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru a evalua progresul
înregistrat în implementarea programului în vederea atingerii obiectivelor ca bază pentru
monitorizarea, evaluarea și examinarea performanțelor.
3.3. Sisteme și organisme de gestiune şi control
Organisme.
Pentru fiecare program operaţional statul membru numeşte:
- Autoritatea de gestiune/management: o autoritate sau un organism public sau privat,
naţional, regional sau local, desemnată de statul membru pentru gestionarea unui program
operaţional, sau chiar statul membru, atunci când desfăşoară în mod direct această sarcină;
- Autoritatea de certificare: un organism sau o autoritate, regională sau locală, desemnată de
statul membru pentru certificarea declaraţiilor de cheltuieli şi cererile de plată înainte ca
acestea să fie trimise Comisiei;
Pagina 29 din 48
- Autoritatea de audit: un organism în mod operaţional independent de autoritatea de gestiune
şi de autoritatea de certificare, desemnat de statul membru pentru fiecare program operaţional
şi responsabil de verificarea corectei funcţionări a sistemului de gestiune şi control.
- Organismul abilitat care să primească plăţile efectuate de Comisie;
- Unul sau mai multe organisme de plată: responsabile de efectuarea plăţilor către beneficiari.
Monitorizarea programului operaţional
Comitetul de monitorizare (art. 47-51, Regulament CE nr. 1303/2013)

Pentru fiecare program operaţional, statul membru instituie – în termen de trei luni de la
decizia de aprobare a programului operaţional – un comitet de monitorizare, de acord cu
autorităţile de gestiune şi după consultarea cu partenerii.
Fiecare comitet de monitorizare stabilește și adoptă propriul regulament de procedură în
conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru în cauză.
Componența comitetului de monitorizare este decisă de statul membru, cu condiția ca
comitetul de monitorizare să fie compus din reprezentanți ai autorităților competente ale statului
membru și ai organismelor intermediare și din reprezentanți ai partenerilor.
Comitetul de monitorizare se reunește cel puțin o dată pe an și examinează implementarea
programului și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul
ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni și specifici fiecărui program, inclusiv
modificările valorice cu privire la indicatorii de rezultat și progresele în vederea atingerii valorilor
țintă cuantificate și a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță.
Fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport anual privind implementarea programului
în exercițiul financiar precedent. Fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport final privind
implementarea programului pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și un raport anual de
implementare pentru FEADR și FEPAM până la termenul stabilit în regulamentele specifice
fondurilor.
Rapoartele de implementare anuale prezintă informații cheie privind punerea în aplicare a
programului și a priorităților acestuia, prin referire la datele financiare, indicatorii comuni și
indicatorii specifici programelor, valorile-țintă cuantificate, inclusiv, dacă este cazul, modificările
Pagina 30 din 48
valorice ale indicatorilor de rezultat și, începând cu raportul anual de implementare care trebuie
prezentat în 2017, ale obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță.
Ulterior, se pun la dispoziția publicului rapoartele de implementare anuale și finale, precum
și un rezumat pentru cetățeni al conținutului acestora.
Bibliografie

http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/legislation/regulations/
2. Regulament (EU) 1303/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului
strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului:
http://eurlex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32013R1303
Pagina 31 din 48
CAPITOLUL IV. MECANISMUL DE GESTIONARE FINANCIARĂ A FONDURILOR
EUROPENE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020
4.1. Glosar de termeni
 activităţi eligibile –activităţi prevăzute în cadrul documentelor de programare şi de

implementare ale unui program operaţional, a căror realizare, prin intermediul diferitelor
proiecte, conduce la atingerea obiectivelor programului operational;
 autoritate de management - autoritate publică națională, regională sau locală sau organism
public sau privat desemnat de statul membru să gestioneze un program operațional.;
 autoritate de certificare - structura organizatorică în cadrul Ministerului Finanţelor Publice,
responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia
Europeană, primirea de la Comisia Europeană a fondurilor europene şi transferarea acestora
către unităţi de plată din cadrul autorităţilor de management;
 acord de finanţare - document juridic încheiat în vederea implementării instrumentelor
financiare, conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 , între autoritatea de
management şi instituţia financiară care implementează instrumentul financiar;
 beneficiar - înseamnă un organism public sau privat și o persoană fizică responsabilă pentru
inițierea sau care inițiază și implementează operațiunile; și în contextul sistemelor de ajutor
de stat, organismul care primește ajutorul; și în contextul instrumentelor financiare, înseamnă
organismul care implementează instrumentul financiar, după caz;
 cerere de prefinanţare - cererea depusă de către un beneficiar/lider de parteneriat prin care
se solicită autorităţii de management virarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor
necesare implementării proiectelor finanţate din fonduri europene, fără depăşirea valorii totale
eligibile a contractului de finanţare, aşa cum sunt prevăzute în bugetele
contractelor/ordinelor/deciziilor de finanţare;
 cerere de plată - cererea depusă de către un beneficiar/lider al unui parteneriat prin care se
solicită autorităţii de management virarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor eligibile,
rambursabile, conform contractului/deciziei/ ordinului de finanţare, în baza facturilor,
Pagina 32 din 48
facturilor de avans, statelor privind plata salariilor, a statelor/centralizatoarelor pentru
acordarea burselor, subvenţiilor, premiilor şi onorariilor;
 cerere de rambursare - cerere depusă de către un beneficiar/lider al unui parteneriat prin care
se solicită autorităţii de management virarea sumelor aferente cheltuielilor eligibile efectuate
conform contractului/deciziei/ordinului de finanţare sau prin care se justifică utilizarea
prefinanţării;
 cerere de rambursare aferentă cererii de plată - documentul depus de către un
beneficiar/lider al unui parteneriat prin care se justifică utilizarea sumelor solicitate prin
cererea de plată;
 cheltuieli eligibile - cheltuielile efectuate de beneficiar pentru implementarea proiectelor
finanţate în cadrul programelor operaţionale, conform reglementărilor legale ale Uniunii
Europene şi naţionale;
 contract de finanţare reprezintă un act juridic supus regulilor de drept public, cu titlu oneros
pentru beneficiar, de adeziune, comutativ şi sinalagmatic prin care se stabilesc drepturile şi
obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării operaţiunilor;
 costuri directe reprezintă costurile care pot fi atribuite unei anumite activităţi individuale din
cadrul operaţiunii şi pentru care este demonstrată legătura cu activitatea în cauză;
 costurile directe de personal reprezintă costurile care derivă din încheierea de raporturi de
serviciu/de muncă, inclusiv contribuţiile angajatului şi angajatorului, precum şi costurile
rezultate din contracte de servicii încheiate cu personal extern beneficiarului, conform
prevederilor legale în vigoare;
 contribuţia publică naţională - fondurile publice necesare implementării
programelor/proiectelor, care cuprind cofinanţarea publică şi fondurile aferente cheltuielilor
publice, altele decât cele eligibile stabilite prin contractul/decizia/ordinul de finanţare;
 cofinanţare publică - orice contribuţie din fonduri publice naţionale destinată finanţării
cheltuielilor eligibile necesare implementării proiectului;
 cofinanţare privată - orice contribuţie a unui beneficiar la finanţarea cheltuielilor eligibile
necesare implementării proiectului;
 decizie/ordin de finanţare reprezintă actul unilateral intern prin care autoritatea de
management/organismul intermediar acordă asistenţă financiară nerambursabilă instituţiei din
care face parte;
Pagina 33 din 48
 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) - instrument financiar menit să
promoveze coeziunea economică și socială între regiunile UE. Contribuția FEDR este
implementată în principal prin intermediul programelor operaționale, care cuprind un număr
mare de proiecte. FEDR este unul dintre fondurile structural;
 fonduri europene - reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă primită de România, în
calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de
dezvoltare regională, Fondului social european, Fondului de coeziune şi Fondului de ajutor
european destinat celor mai defavorizate persoane;
 operațiune- înseamnă un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte selectate de
autoritățile de management ale programelor în cauză sau sub responsabilitatea acestora, care
contribuie la realizarea obiectivelor unei priorități sau unor priorități aferente; în contextul
instrumentelor financiare, o operațiune este constituită de contribuțiile financiare dintr-un
program la instrumentele financiare și la sprijinul financiar ulterior oferit de respectivele
instrumente financiare;
 perioadă de programare -Cadrul multianual în care sunt planificate și efectuate cheltuielile
aferente fondurilor structurale.
 prefinanţare - sumele transferate din fonduri europene, în tranşe, de către unităţile de plată
către beneficiari/lider de parteneriat/parteneri pentru cheltuielile necesare implementării
proiectelor finanţate din fonduri europene, fără depăşirea valorii totale eligibile a contractului
de finanţare;
 proiect nefinalizat - proiect care poate conţine mai multe elemente fizice sau componente
sau articole sau activităţi şi care la data depunerii cererii de finanţare nu are finalizat integral
cel puţin unul dintre acestea.
 unitate de plată - structura la nivelul autorităţii de management, având responsabilitatea
efectuării plăţilor către beneficiari/lideri de parteneriat/parteneri;
 valoarea totală a proiectului - totalul fondurilor reprezentând contravaloarea contribuţiei din
fonduri europene, valoarea cofinanţării publice şi/sau private, precum şi contravaloarea
cheltuielilor publice şi/sau private, altele decât cele eligibile;
Pagina 34 din 48
4.2. Categorii de instituții care asigură fluxul fondurilor europene în România
În România, fluxul fondurilor europene este asigurat de:
1. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).
MDRAP este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică,

în subordinea Guvernului, înființat prin reorganizarea Ministerului Dezvoltării Regionale,
Administrației Publice și Fondurilor Europene.
MDRAP este autoritatea pentru: dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială,
cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, disciplina în construcții, amenajarea
teritoriului, urbanism și arhitectură, amenajarea spațiului maritim, mobilitate urbană, locuire,
locuințe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune și dezvoltare imobiliar-
edilitară, lucrări publice, construcții, descentralizare, reformă și reorganizare administrativ-
teritorială, fiscalitate și finanțe publice locale, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități
publice, ajutor de stat aprobat de autoritățile administrației publice locale, parcuri industriale,
programarea, coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării asistenței financiare
nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile
sale de activitate.
MDRAP exercită următoarele funcții în domeniile sale de activitate:
a) de planificare strategică;
b) de reglementare și avizare;
c) de reprezentare;
d) de autoritate de stat în domeniile sale de activitate;
e) de administrare;
f) de implementare și gestionare a programelor finanțate din fonduri europene, naționale,
precum și din alte surse legal constituite;
g) de monitorizare și control;
h) de coordonare;
i) de certificare pentru programele de cooperare transfrontalieră 2014-2020.
Pagina 35 din 48
MDRAP exercită funcțiile autorității de management și îndeplinește atribuțiile aferente
acesteia, pentru:
1. Programul Operațional Regional 2007-2013 și 2014-2020
2. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013
3. Programul Pperațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
MDRAP exercită funcțiile de autorități de management/autorități comune de management,
autorități naționale, secretariat tehnic comun, puncte de contact/puncte naționale de
contact/persoane naționale de contact, sistem național de control de prim nivel pentru programele
finanțate din FEDR-CTE, ENPI-CBC, ENI- CBC, IPA-CBC și din fonduri naționale, precum și
funcțiile de puncte de contact în materie de control pentru programele finanțate din ENI-CBC.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, MDRAP poate solicita, pe bază de protocol, informaţii
necesare realizării obiectului de activitate, privind deschiderile de conturi gestionate de Ministerul
Finanţelor Publice, bazele de date gestionate de Ministerul Finanţelor Publice sau Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală, informaţii privind datele înregistrate în registrul
comerţuluicomputerizat, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi Cartea funciară.
2. Ministerul Fondurilor Europene (MFE)
MFE (reînfiinţat ca minister de sine stătător prin Ordonanţa 1/31.01.2018) este organul
de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului României, prin
intermediul căruia sunt gestionate afacerile europene și absorbția fondurilor europene venite din
partea Uniunii Europene.
MFE este autoritatea de coordonare în România pentru fondurile europene, fie că ne
referim la fondurile europene structurale şi de investiţii 2014-2020 (fondurile ESI: Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul
European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri
Maritime), la instrumente structurale 2007-2013, sau la mecanismele financiare aferente
Spaţiului Economic European şi norvegian. În această calitate, instituţia îndeplineşte rolul de
punct de contact al Comisiei Europene pentru fondurile ESI, asigură relaţia cu Comisia
Europeană şi coordonarea autorităţilor şi organismelor cu rol în gestionarea fondurilor,
coordonează elaborarea şi modificarea programelor operaţionale, monitorizează stadiul
Pagina 36 din 48
implementării programelor şi coordonează evaluarea implementării fondurilor, coordonează
comunicarea fondurilor ESI în România.
MFE îndeplineşte rolul de autoritate de management pentru următoarele programe
operaţionale finanţate din Politica de Coeziune 2014-2020:
1. Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM);
2. Programul Operaţional Competitivitate (POC);
3. Programul Operaţional Capital Uman (POCU);
4. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT).
În acest sens, pregăteşte şi lansează apeluri finanţate din aceste programe, selectează şi
contractează proiecte, monitorizează implementarea lor, rambursează beneficiarilor
cheltuielile efectuate în cadrul acestora, transmite Autorităţii de Certificare din Ministerul
Finanţelor Publice declaraţii de cheltuieli care stau la baza cererilor de rambursare înaintate
Comisiei Europene.
3. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)
MADR asigură gestionarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, prin

care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru
dezvoltarea economico-socială a spațiului rural din țara noastră.
Sumele aferente derulării proiectelor finanțate din fonduri europene, existente în conturile
beneficiarilor, nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a
contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare, cu excepția situației în care executarea silită privește
creanțe bugetare rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și
utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare.
MADR este autoritate de management pentru:
1. Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Martime, prin Direcția Generală
Pescuit;
2. Programul Național de Dezvoltare Rurală, prin Direcţia Generală Dezvoltare
Rurală.
Pagina 37 din 48
În această calitate, MADR poate solicita rambursarea cheltuielilor eligibile aferente
Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, contribuind astfel la atragerea fondurilor
europene în economia României.
4. Ministerul Finanțelor Publice (MFP)
MFP are calitate de autoritate de certificare și plată. Acesta asigură gestionarea

fondurilor europene prin conturi deschise la Banca Națională a României și/sau Trezoreria
Statului, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea
financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, putând emite în acest
sens instrucțiuni cu caracter obligatoriu pentru autoritățile de management, organismele
intermediare, beneficiari, lideri de parteneriat și/sau parteneri, în domeniul financiar-contabil.
4.3. Principiile generale aplicabile proiectelor de finanțare
Principiile generale aplicabile proiectelor de finanțare sunt următoarele:

 Principiul de cofinanțare: UE asigură doar o cofinanțare parțială a proiectului. Prin urmare,
atât solicitantul, cât și partenerii trebuie să dispună de resurse financiare proprii sau din
partea terților pentru a contribui la costurile proiectului;
 Principiul de nonprofit: grantul nu poate avea efectul de a produce profit. În cazul în care
un proiect generează venit, se va efectua o analiză a decalajului financiar pentru a evalua
necesitatea alocării grantului și valoarea acestuia;
 Principiul de neretroactivitate: cheltuielile eligibile pentru cofinanțare trebuie să fie
efectuate doar ulterior datei de începere a proiectului stabilită în acordul de grant;
 Principiul de necumulare: se poate acorda un singur grant pentru fiecare beneficiar în
parte.
De asemenea, toate proiectele trebuie:
 să genereze valoare adăugată la nivelul UE;
 să fie inovatoare și să propună soluții și metodologii originale;
 să abordeze prioritățile și politicile europene.
Pagina 38 din 48
 Principiul alocării necumulative se aplică doar în cazul granturilor UE alocate aceleiași
acțiuni și aceluiași beneficiar indiferent de tipul de gestiune. Prin urmare, este posibilă
combinarea resurselor din cadrul fondurilor ESI cu alte instrumente ale UE.
Nu este permisă sub nicio formă substituirea cofinanțării naționale/regionale sau a
cofinanțării private cu fondurile ESI (sau viceversa) în cazul proiectelor/programelor UE
gestionate direct de Comisie.
 Principiul inadmisibilității dublei finanțări: nu este posibilă sub nicio formă dubla
finanțare a acelorași costuri, indiferent de buget.
Fondurile ESI acționează în principal la nivel național și regional, dispunând de o anumită
flexibilitate în cazul activităților transteritoriale. Prin urmare, același beneficiar poate accesa surse
de finanțare diferite pentru activități necomplementare sau complementare. Cererile de finanțare
vor fi analizate individual, în conformitate cu normele fiecărei surse de finanțare în parte.
4.4 Gestiunea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 –

2020
Autorităţile de management (în funcție de tipologia programelor operaționale gestionate)

sunt cele care au obligaţia stabilirii prin contractele/deciziile/ordinele de finanţare a termenilor şi
condiţiilor privind derularea operaţiunilor financiare cu beneficiarii, inclusiv a:
a) condiţiilor de acordare şi recuperare a prefinanţării;
b) termenului maxim de efectuare de către autoritatea de management a plăţilor aferente
prefinanţării/cererilor de plată/rambursării cheltuielilor eligibile;
c) calendarului/graficului estimativ privind termenele de depunere a cererilor de
prefinanţare/plată/rambursare aferente perioadei de implementare a proiectului, precum şi
obligativitatea actualizării acestuia în funcţie de cererile de plată/rambursare decontate de
autoritatea de management;
d) documentelor justificative necesare plăţii prefinanţării/cererilor de plată/rambursării
cheltuielilor eligibile;
e) obligaţiei ca fiecare cerere de rambursare transmisă de beneficiar să reflecte separat, pentru
fiecare an calendaristic, cheltuielile efectuate în cadrul proiectului;
Pagina 39 din 48
f) regulilor conform cărora beneficiarii care efectuează plăţi în valută în cadrul proiectului solicită
la rambursare contravaloarea în lei a acestora la cursul Băncii Naţionale a României din data
întocmirii documentelor de plată în valută;
g) sancţiunilor aplicabile în cazul nerespectării termenelor şi condiţiilor stabilite prin prezentele
norme metodologice şi prin Ordonanţă, inclusiv condiţiile în care se realizează rezilierea
unilaterală a contractului/deciziei/ordinului de finanţare;
h) condiţiilor şi termenului la care sunt dezangajate fondurile.
4.4.1. Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor
Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii

cu caracter general:
a) să fie angajată de catre beneficiar si platită de acesta in conditiile legii intre 1 ianuarie 2014
si 31 decembrie 2023, cu respectarea perioadei de implementare stabilita de catre autoritatea de
management prin contractul/decizia/ordinul de finantare;
b) să fie însoţită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale sau a
statului în care acestea au fost emise ori de alte documente contabile pe baza cărora se înregistrează
obligaţia de plată şi de documente justificative privind efectuarea plăţii şi realitatea cheltuielii
efectuate, pe baza cărora cheltuielile să poată fi verificate/controlate/auditate;
c) să fie în conformitate cu prevederile programului;
d) să fie în conformitate cu contractul/decizia/ordinul de finanţare, încheiat între autoritatea
de management sau organismul intermediar şi beneficiar;
e) să fie rezonabilă şi necesară realizării operaţiunii;
f) să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale aplicabile;
g) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului.
Următoarele categorii de cheltuieli nu sunt eligibile:

 cheltuielile cu achiziţia de terenuri cu sau fără construcţii, care depăşesc 10% din
cheltuielile totale eligibile ale operatiunii in cauză;
 taxa pe valoarea adaugată, cu exceptia cazului în care aceasta nu se poate recupera în
temeiul legislației naționale privind TVA-ul;
Pagina 40 din 48
 achiziţia de echipamente şi autovehicule sau mijloace de transport second-hand;
 amenzi, penalităţi, cheltuieli de judecată şi cheltuieli de arbitraj;
 cheltuielile efectuate peste plafoanele specifice stabilite de autorităţile de management prin
ghidul solicitantului;
 cheltuielile excluse de la finanţare de autorităţile de management prin ghidul solicitantului,
corespunzător specificului programului şi particularităţilor operaţiunilor.
În plus, în conformitate cu art. 3 al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 privind Fondul

european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la
investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1080/2006, FEDR nu sprijină:
(a) dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;

(b) investițiile care vizează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;
(c) fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;
(d) întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în normele Uniunii
privind ajutoarele de stat;
(e) investițiile în infrastructura aeroportuară, cu excepția celor legate de protecția
mediului sau a celor însoțite de investițiile necesare pentru atenuarea ori reducerea
impactului negativ al acestei infrastructuri asupra mediului.
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.300/2013, Fondul de coeziune nu sprijină:

(a) dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;
(b) investițiile care vizează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;
(c) investițiile în sectorul locuințelor, cu excepția celor legate de promovarea eficienței
energetice sau a utilizării energiei din surse regenerabile;
(d) fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;
(e) întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt definite în normele Uniunii privind
ajutoarele de stat;
Pagina 41 din 48
(f) investițiile în infrastructura aeroportuară, cu excepția celor legate de protecția mediului sau
a celor însoțite de investițiile necesare pentru atenuarea ori reducerea impactului negativ al
acestei infrastructuri asupra mediului.
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.304/2013, Fondul Social European nu

sprijină achiziționarea de infrastructuri, terenuri și bunuri imobiliare.
4.4.2. Prefinanţarea
Pentru proiectele finanţate din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de

coeziune, Fondul social european, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate
persoane se acordă prefinanţare în tranşe de maximum 10% din valoarea eligibilă a
proiectului, fără depăşirea valorii totale eligibile a contractului de finanţare,
beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor (cu excepția beneficiarilor care sunt finanţaţi
integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor special).
Pentru proiectele implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de
prefinanţare, iar autoritatea de management virează valoarea cheltuielilor solicitate în conturile
liderului de parteneriat/partenerilor care urmează să le utilizeze, conform
contractului/ordinului/deciziei de finanţare şi prevederilor acordului de parteneriat, parte
integrantă a acestuia/acesteia.
Cu excepţia primei tranşe de prefinanţare acordate, următoarele tranşe de prefinanţare se
acordă cu deducerea sumelor necheltuite din tranşa anterior acordată.
Pentru a putea beneficia de prefinanţare, beneficiarii/liderii de parteneriat pentru
activităţile proprii/partenerii, alţii decât instituţii publice, au obligaţia să deschidă un cont dedicat
exclusiv pentru primirea prefinanţării şi efectuarea cheltuielilor pentru care a fost solicitată
aceasta.
Sumele primite ca prefinanţare, aferente acelor tipuri de cheltuieli care nu pot fi efectuate
din contul deschis la Trezoreria Statului, pot fi transferate de către beneficiari/parteneri în conturi
deschise la bănci comerciale, cu condiţia efectuării cheltuielilor respective în termen de maximum
3 zile lucrătoare de la data efectuării transferului.
Pagina 42 din 48
Transferul sumelor reprezentând prefinanţarea solicitată de beneficiari pentru cheltuielile
eligibile, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, se realizează cu condiţia
îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:
a) depunerea de către beneficiar/lider de parteneriat a unei cereri de prefinanţare, pentru fiecare
tranşă, care cuprinde: tipul/tipurile de cheltuieli pentru care se acordă prefinanţarea şi perioada
pentru care se solicită, liderul de parteneriat/partenerii care trebuie să efectueze respectivele
cheltuieli, precum şi suma solicitată;
b) anexarea statelor estimative de plată pentru cheltuielile salariale, centralizatoarelor estimative
pentru acordarea burselor, subvenţiilor, premiilor şi/sau onorariilor sau a deconturilor estimative
aferente deplasărilor interne/externe;
c) existenţa conturilor deschise, pe numele beneficiarului/liderului de parteneriat pentru activităţile
proprii/partenerilor unde trebuie virate sumele aferente prefinanţării, conform activităţilor asumate
în contractul/decizia/ordinul de finanţare.
Prefinanţarea se acordă atât din fonduri europene, cât şi din cofinanţarea publică asigurată
din bugetul de stat corespunzător cotelor stabilite prin contractul/decizia/ordinal de finanţare.
Contribuţia proprie se suportă din bugetul propriu al beneficiarului/liderului de
parteneriat/partenerului şi se reflectă în cererea de rambursare aferentă prefinanţării.
Beneficiarul/Liderul de parteneriat care a depus cerere de prefinanţare are obligaţia
depunerii unei cereri de rambursare care să cuprindă cheltuielile efectuate din tranşa de
prefinanţare acordată, în cuantum de minimum 50% din valoarea acesteia, în termen de maximum
90 de zile calendaristice de la data la care autoritatea de management a virat tranşa de prefinanţare
în contul beneficiarului, fără a depăşi durata contractului de finanţare.
Autorităţile de management au obligaţia recuperării întregii sume acordate ca tranşă de
prefinanţare şi nejustificată în cazul în care beneficiarul/liderul de parteneriat nu depune cerere
de rambursare în termenul prevăzut şi propune rezilierea contractului/deciziei/ordinului de
prefinanţare. Prin urmare, beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii au obligaţia restituirii
integrale/parţiale a prefinanţării acordate, în cazul în care aceştia nu justifică prin cereri de
rambursare utilizarea corespunzătoare, conform prevederilor contractelor/deciziilor/ ordinelor de
finanţare.
În cazul proiectelor implementate în parteneriat, pentru care cererea de prefinanţare a inclus
sume aferente activităţilor unuia sau mai multor parteneri, liderul de parteneriat poate solicita
Pagina 43 din 48
acordarea unei noi tranşe de prefinanţare care să cuprindă sume destinate exclusiv realizării
activităţilor liderului de parteneriat/partenerului/partenerilor pentru care au fost deja depuse una
sau mai multe cereri de rambursare prin care se justifică tranşa anterioară de prefinanţare, în
cuantum de minimum 50% din valoare acordată pentru activităţile acestora.
4.4.3. Rambursarea cheltuielilor eligibile/ Mecanismul decontării cererilor de plată
În procesul de implementare a programelor, autorităţile de management pot utiliza atât

mecanismul rambursării cheltuielilor efectuate, cât şi pe cel al decontării cererilor de plată.
4.4.3.1. Mecanismul decontării cererilor de plată
Mecanismul decontării cererilor de plată se aplică beneficiarilor de proiecte finanţate din

fonduri europene, cu excepția cu excepția beneficiarilor care sunt finanţaţi integral din bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor specialE.
Astfel, după primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/ prestarea serviciilor/execuţia
lucrărilor recepţionate, acceptate la plată, a facturilor de avans în conformitate cu clauzele
prevăzute în contractele de achiziţii aferente proiectelor implementate, acceptate la plată, a statelor
privind plata salariilor, a statelor/centralizatoarelor pentru acordarea burselor, subvenţiilor,
premiilor şi onorariilor, beneficiarul depune la organismul intermediar/autoritatea de management
cererea de plată şi documentele justificative aferente acesteia.
plată, iar autoritatea de management virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor
rambursabile în conturile liderului de parteneriat/partenerilor care le-au angajat, fără a aduce
atingere contractului/ordinului/deciziei de finanţare şi prevederilor acordului de parteneriat, parte
integrantă a acestuia/acesteia.
Beneficiarii/Liderii de parteneriat/Partenerii au obligaţia de a achita integral contribuţia
proprie aferentă cheltuielilor eligibile incluse în documentele anexate cererii de plată.
În termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar/liderul
de parteneriat a cererii de plată, organismul intermediar/autoritatea de management efectuează
verificarea cererii de plată. După efectuarea verificărilor, autoritatea de management virează
Pagina 44 din 48
beneficiarului/liderului de parteneriat/ partenerului valoarea cheltuielilor rambursabile, în termen
de 3 zile lucrătoare de la momentul de la care aceasta dispune de resurse în conturile sale, într-un
cont distinct de disponibil, deschis pe numele beneficiarilor/liderilor de parteneriat/ partenerilor la
unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului. În ziua următoare virării, autoritatea de management
transmite beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor o notificare, întocmită distinct pentru
fiecare dintre aceştia.
Pentru depunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a unor documente adiţionale sau
clarificări solicitate de către autoritatea de management sau de către organismul intermediar,
termenul de 20 de zile lucrătoare poate fi întrerupt, fără ca perioadele de întrerupere cumulate să
depăşească 10 zile lucrătoare.
Sumele primite de beneficiar/lider de parteneriat/ parteneri în baza cererilor de plată nu
pot fi utilizate pentru o altă destinaţie decât cea pentru care au fost acordate.
În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de către
autoritatea de management, beneficiarii au obligaţia de a depune cererea de rambursare
aferentă cererii de plată la organismul intermediar/autoritatea de management, în care sunt incluse
sumele din facturile decontate prin cererea de plată. În cazul proiectelor implementate în
parteneriat, liderul de parteneriat depune o cerere de rambursare centralizată la nivel de proiect în
care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată, atât liderului, cât şi
partenerului/partenerilor.
Totodată, beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii au obligaţia restituirii integrale sau
parţiale a sumelor virate în cazul proiectelor pentru care aceştia nu justifică prin cereri de
rambursare utilizarea acestora. Nerespectarea acestor prevederi de către beneficiari/ lideri de
parteneriat constituie încălcarea contractului/ ordinului/deciziei de finanţare, autoritatea de
management putând decide rezilierea acestuia. Pe de altă parte, nerespectarea prevederilor de către
personalul din cadrul autorităţii de management/organismului intermediar cu responsabilităţi în
verificarea şi decontarea cererii de plată constituie abatere disciplinară în conformitate cu legislaţia
aplicabilă în vigoare şi/sau cu prevederile contractelor de finanţare.
Pagina 45 din 48
4.4.3.2.. Cererea de rambursare
Beneficiarii/Liderii de parteneriat au obligaţia de a depune la autorităţile de

management/organismele intermediare cereri de rambursare pentru cheltuielile efectuate, în
termen de maximum 3 luni de la efectuarea acestora, cu excepţia primei cereri de rambursare
care poate cuprinde şi cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanţare.
În termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar/liderul
de parteneriat la autoritatea de management sau la organismul intermediar, după caz, a cererii de
rambursare întocmite conform contractului/ deciziei/ordinului de finanţare, autoritatea de
management autorizează cheltuielile eligibile cuprinse în cererea de rambursare şi efectuează plata
sumelor autorizate în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul de la care autoritatea de
management dispune de resurse în conturile sale. După efectuarea plăţii, autoritatea de
management notifică beneficiarilor/liderilor de parteneriat plata aferentă cheltuielilor autorizate
din cererea de rambursare.
Pentru depunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a unor documente adiţionale sau
clarificări solicitate de autoritatea de management sau de organismul intermediar, termenul de 20
de zile lucrătoare poate fi întrerupt fără ca perioadele de întrerupere cumulate să depăşească 10
zile lucrătoare.
În cazul ultimei cereri de rambursare depuse de beneficiar/liderul de parteneriat în cadrul
proiectului, termenul de 20 zile poate fi prelungit cu durata necesară efectuării tuturor verificărilor
procedurale specifice autorizării plăţii finale, fără a depăşi 90 de zile.
Nedepunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a documentelor sau clarificărilor
solicitate în termenul prevăzut în contractul/ordinul/decizia de finanţare atrage respingerea parţială
sau totală, după caz, a cererii de rambursare.
rambursare, iar autoritatea de management virează, după efectuarea verificărilor, valoarea
cheltuielilor rambursabile în conturile liderilor de parteneriat/partenerilor care le-au efectuat, fără
a aduce atingere contractului/ordinului/deciziei de finanţare şi prevederilor acordului de
parteneriat, parte integrantă a acestuia/acesteia.
În cazul proiectelor implementate în parteneriat, format din două sau mai multe entităţi cu
personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene,
Pagina 46 din 48
finanţate din fonduri europene, pentru partenerii publici externi care nu au obligaţia să se
înregistreze fiscal în România potrivit legislaţiei fiscale din România, iar legislaţia incidentă
acestora în ţara de origine le interzice să se înregistreze fiscal într-o altă ţară, autoritatea de
management virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor rambursabile în contul
de disponibilităţi deschis de liderul de parteneriat la o bancă comercială, în vederea primirii de la
autoritatea de management a sumelor aferente rambursării cheltuielilor eligibile efectuate la
nivelul proiectului de partenerii publici externi neînregistraţi fiscal în România.
Liderul de parteneriat are obligaţia de a vira, în valută, partenerilor publici externi
neînregistraţi fiscal în România sumele primite în lei de la autoritatea de management, precum şi
cofinanţarea stabilită prin acordurile de parteneriat, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de
la data încasării sumelor primite de la autoritatea de management. Diferenţele de curs valutar
rezultate în urma efectuării de către liderul de parteneriat a plăţii în valută către partenerii publici
externi neînregistraţi fiscal în România a sumelor primite în lei de la autoritatea de management
se suportă de partenerii publici externi neînregistraţi fiscal în România.
După autorizarea cheltuielilor de către autorităţile de management, conform legislaţiei
Uniunii Europene şi celei naţionale, sumele cuvenit a fi rambursate beneficiarilor, conform
contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, se virează de către autorităţile de management în
conturile indicate în contractul de finanţare/cererea de rambursare, deschise în sistemul Trezoreriei
Statului sau la instituţii de credit, în funcţie de opţiunea acestora.
Pagina 47 din 48
Bibliografie
 Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime;
 Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice
aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și
de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006;
 Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie
2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 72 din 12 martie 2014;
 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din
25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 298 din 26 octombrie 2012;
 Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de
stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 –2020;
 Regulamentul (UE) nr. 1.316/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11
decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348 din 20 decembrie 2013;
 Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în
cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european şi Fondul de coeziune 2014-2020;
 Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi
gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii
cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013;
 OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de
programare 2014-2020 și a normelor de aplicare a OUG nr. 40/2015 aprobate prin HG nr.
93/2016.
Pagina 48 din 48
Cap. V. NEREGULI ȘI ANTIFRAUDĂ
ÎN UTILIZAREA BANILOR
EUROPENI
Location 10.02.2017
Legislație:
• REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune
privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul Social European, Fondul
de Coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime
• OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancionarea neregulilor apărute
în obinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naționale
aferente acestora
• H.G. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea
neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor
publice naionale aferente acestora
• H.G. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/coreciilor
financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la OUG 66/2011
• LEGE nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de
corupție
GLOSAR TERMENI
1. NEREGULĂ art. 2 alin. 1 , litera (a) din O.U.G. 66/2011
Orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în

raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu
prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate
în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune
a beneficiarului ori a autorității cu competene în gestionarea
fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia
bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici
internaționali si/sau fondurile publice naționale aferente acestora
printr-o sumă plătită necuvenit;
GLOSAR TERMENI
2. FRAUDĂ art. 2 alin. (1) litera b ) din OUG 66/2011
Infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori utilizarea

fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale
aferente acestora, incriminată de Codul Penal ori de alte legi
speciale;
GLOSAR TERMENI
3. Aplicarea de corecţii financiare

Măsurile administrative luate de autoritățile competente în
conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență
care constau în excluderea de la finanțare din fonduri
europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora a
cheltuielilor pentru care a fost constatată o neregulă.
(conform OUG 66/2011).
Consecințe ale aplicării unei corecții financiare
In cazul programelor cu finanţare europeană pentru

care este folosit mecanismul recuperărilor, valoarea
eligibilă a acordului/contractului/deciziei/ordinului de
finanţare este micşorată definitiv cu valoarea corecţiei
financiare aplicate, fără să existe posibilitatea înlocuirii
de către beneficiar a cheltuielilor supuse corecţiei.
(conf. art.23 din HG 875/2011)
FRAUDA acoperă o gamă largă de nereguli și acte
ilegale laolaltă, caracterizate prin înșelăciune intenționată
și/sau declarații/documente false, care aduc atingere
intereselor financiare ale UE.
Astfel, componenta de înşelăciune intenționată este cea

care deosebeşte FRAUDA de termenul generic de
NEREGULĂ.
Exemplu 1:
Intr-un proiect de infrastructură rutieră antreprenorul are de montat

plăci publicitare cu date de identificare ale proiectului și sigla UE de-a
lungul unui drum.
In urma verificarilor s-a constatat faptul că plăcile nu au fost montate,
iar costurile prevăzute prin contract nu au fost solicitate la plată.
R: NEREGULĂ lipsa intenției

Exemplu 2:
Un reprezentant al unei societăți comerciale a făcut declarații false cu

privire la statutul de IMM, atunci când a solicitat finanțare UE.
Reprezentantul a depus un bilanț anual modificat și a declarat un
număr mai mic de angajați, în scopul de a îndeplini criteriile de
eligibilitate pentru IMM-uri și de a primi finanțare UE.
R: FRAUDĂ intenția de a înșela cu privire la statutul societății

(dimensiunea financiară și a resurselor umane) + prezentarea de
documente modificate/false
Exemplu 3:
Autoritatea contractantă publică anunțurile de participare pentru mai
multe contracte de furnizare, chiar înainte de vacanța de Crăciun, cu
termene minime până la depunerea ofertelor de către potențialii
ofertanți, fără a ține cont de complexitatea contractului de achiziție
publică/acordului cadru.
R: NEREGULĂ fără intenție, denotă proasta planificare, respectiv

managementul defectuos al autorității contractante
FRAUDĂ cu intenție, dacă autoritatea contractantă a limitat în mod

intenționat competiția, respectiv participarea unui număr mai mare de
potențiali ofertanți în procedurile de atribuire
Sesizarea DLAF/DNA pe baza prevederilor Legii 78/2000, cu
modificarile si completarile ulterioare:
Art. 181
(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii
false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe
nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele
administrate de aceasta ori in numele ei, se pedepseste cu inchisoare de la 2
la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 182
(1) Schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor
obtinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele
administrate de aceasta ori in numele ei se pedepseste cu inchisoare de la
un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Sesizarea DLAF/DNA pe baza prevederilor Legii 78/2000, cu
modificarile si completarile ulterioare:
Art. 183
(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii
false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a
resurselor ce trebuie virate catre bugetul general al Uniunii Europene sau
catre bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 184
Tentativa infractiunilor prevazute la art. 181-183 se pedepseste.
Fraude în cadrul contractelor și achizițiilor publice
▪ Nedeclararea conflictelor de interese
▪ Practici de cooperare secretă
▪ Oferte discrepante
▪ Manipularea specificațiilor
▪ Divulgarea datelor referitoare la licitații
▪ Manipularea ofertelor
▪ Atribuirea nejustificată unui singur ofertant
▪ Fragmentarea achizițiilor
▪ Stabilirea incorectă a costurilor
▪ Manipularea prețurilor
▪ Neîndeplinirea specificațiilor contractului
▪ Facturi false, duble sau la prețuri excesive
Exemple de indicatori de fraudă identificați în cadrul
proiectelor, cuprinşi în Anexa nr. 1 la HG 875/2011, cu
modificările şi completările ulterioare:
- Practici de cooperare secretă;

- Divulgarea datelor referitoare la licitaţii
- Manipularea preţurilor
Exemple de infracțiuni împotriva intereselor
UE*
În Raportul DNA, 2019 se constată că:
- Predomină infracționalitatea în domeniul agricol!!!
Fondurile europene prejudiciate au fost acordate în cadrul unor

finanțări provenite din Fondul SAPARD, Fondul PHARE, Fondul
European de Garantare în Agricultură – sprijin pentru suprafețe culturi
agricole, pășuni și creștere animale și din Fondul European Agricol de
Dezvoltare Rurală - vizând domenii ca: modernizarea exploatațiilor
agricole, construire microîntreprinderi în domeniul rural, instalarea
tinerilor fermieri, sisteme alimentare apă, dezvoltare infrastructură
rurală, construcții agricole, industrializare, creșterea animalelor,
susținerea agriculturii și a piețelor agricole etc., dar și acordarea unor
plăți directe către fermieri, cu impact asupra creșterii competitivității
sectoarelor agricol și silvic, precum și asupra calității vieții în zonele
rurale. * Sursa: DNA, 2019
Al doilea domeniu în care se manifestă frauda asupra fondurilor Uniunii Europene se
referă la obținerea și implementarea unor proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile, proiecte ce au fost dezvoltate în domenii precum: instalarea tinerilor
fermieri, construirea /modernizarea/reabilitarea/ extinderea unor ferme, fabrici,
unități turistice, stații de epurare a apelor uzate, centre de afaceri, educarea și
formarea profesională etc.
a. mecanisme utilizate pentru

crearea aparenței îndeplinirii
condițiilor de eligibilitate, în etapa
Mecanismele folosite în această depunerii cererii de finanțare
situație pot fi grupate în două
categorii:
b. mecanisme utilizate pentru
fraudarea procedurilor de
achiziție derulate în
implementarea proiectului
finanțat
1. Subvențiile pentru agricultură
- inițiativa fraudării fondurilor provenite din

bugetul Uniunii Europene a aparținut, în
general, beneficiarilor subvențiilor;
- în scopul obținerii sprijinului financiar în cadrul

schemei de plată unică pe suprafață, titularii
cererilor au acționat pentru a crea aparența de
legalitate cu privire la faptul că dețin un drept
legal de folosință asupra terenurilor pentru care
au solicitat acordarea finanțării și că îndeplinesc
condițiile necesare pentru acordarea subvențiilor
- falsificarea contractelor de arendă ori a altor documente justificative, necesareobținerii
subvențiilor - cereri de plată, adeverințe, declarații pe proprie răspundere etc., de cele mai multe ori
de către titularul cererii;
- inducerea în eroare a funcționarilor publici pentru emiterea unor documente oficiale necesare
acordării subvențiilor (adeverințe prin care funcționarii atestau date nereale pe baza unor documente
false depuse de beneficiarii subvențiilor);
- obținerea de subvenții necuvenite de către reprezentanții unor asociații de creștere a animalelor
prin falsificarea semnăturii membrilor, în situația în care una dintre condițiile de acordare a
subvenției era depunerea unui acord al tuturor membrilor;
- obținerea de subvenții pentru terenuri de pășunat prin declarații false privind
îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către cei care solicită subvenția – solicitantul subvențiilor,
de regulă consiliul local prin primar, omitea să declare că nu desfășoară propria activitate agricolă,
terenul pentru care se solicita subvenția fiind utilizat de crescătorii de animale, care plăteau taxă de
pășunat, situație interzisă de lege;
- declararea folosirii unor suprafețe de teren mai mari decât în realitate, în scopul obținerii unor
subvenții majorate – declarațiile fiind însoțite de documente justificative falsificate: planuri de detaliu
în care erau inserate date nereale, tabele nominale cu arendatorii în care au fost trecute suprafețe mai
mari decât cele din contract, contracte de arendă fictive etc.;
- solicitarea subvențiilor pentru terenuri înstrăinate anterior depunerii cererii;
- solicitarea și încasarea subvențiilor prin persoane interpuse care îndeplineau criteriile legale de
vârstă pentru accesarea fondurilor;
APIA: 610
sesizări de
fraude în anul
2020

Suport de Curs - Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs - Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FINANȚAREA PROIECTELOR DE

CAPITOLUL I. POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ - ISTORIC, PRINCIPII ŞI

Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmăreşte impulsionarea şi diversificarea

1.1. Istoricul politicii de coeziune

Obiectivele de bază ale Comunităţii Economice Europene au inclus întotdeauna reducerea

1.2. Principiile politicii de coeziune economică şi socială

Regulamentul Consiliului Europei nr. 1083/2006 de stabilire a unor dispoziţii generale

Programare (Art. 10)

1.3. Obiectivele politicii de coeziune economică şi socială

Obiectivul general al politicii de coeziune economică și socială îl reprezintă promovarea

Obiectiv ”Investiții pentru creștere și locuri de muncă”

- Investiții în oameni (ocuparea forței de muncă, educație mai bună,

- Investiții în infrastructură de transport și mediu

Fondul European de Dezvoltare Regională

Pe scurt, în cadrul obiectivului ”Investiții pentru creștere și locuri de muncă”, FEDR

În ceea ce priveşte obiectivul „Cooperare teritorială europeană” , ajutorul furnizat prin

Fondul Social European

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime

Figura nr. 1.1. Legătura dintre obiective și instrumente

1. DG REGIO – informaţii referitoare la Politica Regională şi instrumente structurale în UE:

2.1. Veniturile Uniunii Europene

OBIECTIV: asigură autonomia financiară a Uniunii Europene în limitele disciplinei bugetare.

2.2. Cheltuielile Uniunii Europene

Cheltuielile bugetare sunt aprobate în comun de Consiliu și Parlament. Bugetul anual al

OBIECTIV: Punerea la dispoziție a finanțării necesare pentru politicile Uniunii Europene

1.Cheltuieli operaționale/cheltuieli administrative/bugete individuale pe activități

2.Cadrul financiar multianual (CFM)

3.Instrumente de flexibilitate și pentru situații de urgență

3. Articolele 310-325 și articolul 352 din Tratatul privind funcționarea UniuniiEuropene și

4. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din

5. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de

6. Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European,Consiliu și

Programarea este obiectivul de baza în Uniunea Europeană, conform căruia se acorda

3.1. Cadrul şi ciclul de programare

Paşii programării strategice şi operaţionale:

Monitorizare: Evaluare intermediară:

EVALUARE EX POST NOUL CICLU DE

Figura nr. 3.1. Ciclul de programare

Logica intervenției în cadrul unui program poate fi schematizată astfel:

Figura nr. 3.2. Intervenția în cadrul unui program

3.2. Documente de programare

Evoluţia documentelor de programare cerute a fi elaborate pentru implementarea politicii

Regulament CEE nr. Regulament CE nr. Regulament CE nr. Regulament CE nr.

Acordul de parteneriat (art. 14 - 17, Regulament CE nr. 1303/2013):

Acordul de parteneriat prevede:

Acordul de parteneriat indică și:

Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul programelor, în conformitate cu

Fiecare prioritate stabilește indicatori și ținte corespunzătoare, exprimați în termeni

3.3. Sisteme și organisme de gestiune şi control

Monitorizarea programului operaţional

Comitetul de monitorizare (art. 47-51, Regulament CE nr. 1303/2013)

1. Documente oficiale referitoare la Politica Regională a UE (toate regulamentele):

4.1. Glosar de termeni

 activităţi eligibile –activităţi prevăzute în cadrul documentelor de programare şi de

În România, fluxul fondurilor europene este asigurat de:

1. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

MDRAP este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică,

2. Ministerul Fondurilor Europene (MFE)

3. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)

MADR asigură gestionarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, prin

4. Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

MFP are calitate de autoritate de certificare și plată. Acesta asigură gestionarea