UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE

“GHEORGHE CRISTEA”
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE
ŞI ADMINISTRATIVE
Specializarea Finanţe şi Bănci

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Conferenţiar univ.dr. ION DAVID

ABSOLVENT
JIANU (BORDEI) SIMONA

Bucureşti
2

- 2010 -
 3

UNIVERSITATEA ROMÂNĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE

“GHEORGHE CRISTEA”
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE
ŞI ADMINISTRATIVE
Specializarea Finanţe şi Bănci

CONTABILITATEA STOCURILOR
SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
STUDIU DE CAZ: S.C. “ARTIZANUL”
S.R.L. URZICENI

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Conferenţiar univ.dr. ION DAVID

ABSOLVENT
JIANU (BORDEI) SIMONA

Bucureşti
- 2010 -
 4

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………4
LUCRARE DE DIPLOMĂ....................................................................................................1
JIANU (BORDEI) SIMONA.................................................1
JIANU (BORDEI) SIMONA.................................................3
CAPITOLUL 1...........................................................................................................................7
GENERALITĂŢI PRIVIND .....................................................................................................7
STOCURILE DE PRODUSE.....................................................................................................7
1.1. Conceptul de stocuri, clasificarea stocurilor de produse şi caracteristicile stocurilor de
produse....................................................................................................................................7
1.2. Evaluarea curentă a stocurilor de producţie..................................................................10
CAPITOLUL 2.........................................................................................................................17
CONTABILITATEA STOCURILOR......................................................................................17
2.1. Organizarea contabilităţii stocurilor...............................................................................17
2.2. Conturile utilizate pentru reflectarea în contabilitate a gestionarii stocurilor de produse
...............................................................................................................................................20
2.2.1. Prezentarea conturilor de stocuri şi producţie în curs de execuţie....21
GRUPA 33 " Producţia în curs de execuţie " .......................................................................23
2.2.2. Prezentarea conturilor de venituri .....................................................26
Contul 701 "Venituri din vânzarea produselor finite"..................................26
Contul 702 "Venituri din vânzarea semifabricatelor"..................................26
Contul 711 " Venituri din producţia stocată"...............................................27
2.3. Documente primare şi registre de evidenţă a stocurilor ................................................28
2.3.1. Importanţa evidenţei contabile a stocurilor........................................28
2.3.2. Documente de evidenţă primară a stocurilor......................................29
2.3.3. Evidenţa contabilă pe baza de jurnale şi registre................................41
CAPITOLUL 3 ........................................................................................................................44
STUDIU DE CAZ - S.C. “ARTIZANUL” S.R.L. URZICENI................................................44
3.1. Date de identificare a firmei, obiectul de activitate al capitalului social, prevederi
statutare.................................................................................................................................44
3.2. Scurt istoric privind înfiinţarea firmei.........................................................................46
3.3. Produsele comercializate de firma şi poziţia firmei pe piaţă .......................................46
3.4. Analiza indicatorilor economico-financiari ce caracterizează activitatea economică a
firmei.....................................................................................................................................49
3.4.1. Analiza producţiei realizate şi marfă..................................................49
3.4.2. Analiza cifrei de afaceri şi a valorii adăugate....................................50
3.5.1 Situaţia patrimoniului firmei ..........................................................52
3.5.2. Analiza indicilor de structură ai activelor..........................................52
ANALIZA INDICILOR DE STRUCTURA A ACTIVULUI.....................53
3.5.3. Analiza indicilor de structură ai pasivelor..........................................53
3.5.4. Situaţia cheltuielilor , veniturilor şi a rezultatelor financiare...........54
 5

Impozitul pe profit = 1,96 mii lei.................................................................54

ANALIZA INDICILOR DE STRUCTURA A PASIVULUI......................54
3.6. Înregistrarea în contabilitatea firmei a principalelor operaţiuni economice privind
gestionarea stocurilor................................................................................................................57
D 331 C....................................................................................................57
CONTUL 345 “Produse finite”....................................................................62
Diferenţa Diferenţa.............................................................65
CONCLUZII.............................................................................................................................71
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................73

INTRODUCERE

Desfăşurarea activităţii economice în bune condiţii impune agenţilor

economici să utilizeze o mare varietate de mijloace economice, ale căror volum
şi structură, căi de evoluţie, posibilităţi de gestionare şi înregistrare financiar
contabilă depind de profilul activităţii, obiectivele acesteia, particularităţile
tehnico-materiale şi capacitatea managerială a liderilor de firmă.
Obiectivele contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt,
în principal legate de realizarea funcţiilor comerciale ale întreprinderii, ele
reprezentând, după caz, bunuri materiale, lucrări şi servicii destinate a fi
consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia în care au starea de
marfă sau produse rezultate din prelucrare, cât şi producţia în curs de execuţie
aflată sub forma producţiei neterminate.
În contabilitatea aplicată în ţara noastră, în cadrul stocurilor se includ şi
materialele de natura obiectelor de inventar.
Materialele de natura obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai
mică decât limita legală pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de
durata lor de funcţionare, sau cu durată mai mică de un an, indiferent de
valoarea lor, cât şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie, de
lucru, scule, instrumente, verificatoare cu destinaţie specială şi alte obiecte
asimilate). Stocurile sunt active circulante necesare realizării operaţiunilor de
exploatare şi sunt supuse în cea mai mare parte a activităţii lor unei rotaţii
 6

rapide. Fără materii prime, materiale consumabile şi auxiliare, obiecte de

inventar, agenţii economici nu îşi pot realiza activitatea de producţie.

Semifabricatele, producţia în curs de execuţie, produsele finite şi reziduale

reprezintă efectele activităţii de producţie care alcătuiesc o parte din activele
circulante materiale.
Aşadar, rolul activelor circulante în activitatea economică a firmelor este
deosebit de important. Fără mijloacele materiale şi financiare acestea nu îşi pot
începe, derula şi continua activitatea.
În acest scop s-a efectuat un studiu de caz la unitatea S.C.
“ARTIZANUL” S.R.L. URZICENI, pe baza datelor furnizate de contabilitatea
unităţii din documentele financiar - contabile oficiale, din perioada 2003 – 2009.
Societatea are ca obiect principal de activitate produse obiecte din sticlă
decorative, realizate manual tip GALLE, precum şi obiecte din sticlă cu aplicaţii
metalizate.
În studiul de caz ne-am propus să realizăm o analiză a modului în care s-a
efectuat înregistrarea în contabilitatea firmei a principalelor operaţiuni
economice privind gestionarea stocurilor.
În demersul nostru, am urmărit cele mai importante grupe, începând cu
grupa „producţia în curs de execuţie” şi sfârşind cu grupa „produse”.
Aici s-a avut în atenţie, cu precădere, contabilitatea produselor finite cu
sold iniţial la conturile „produse finite” (345), respectiv „diferenţe de preţ la
produse” (348).
 7

CAPITOLUL 1
GENERALITĂŢI PRIVIND
STOCURILE DE PRODUSE

1.1. Conceptul de stocuri, clasificarea stocurilor de produse şi

caracteristicile stocurilor de produse

Stocurile şi producţia în curs de execuţie reprezintă, după caz , bunuri de

materiale , lucrări şi servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare , să
fie vândute în situaţia în care au stare de marfă sau produse rezultate din
prelucrare , precum şi producţia în curs de execuţie aflată sub forma producţiei
neterminate .
În contabilitatea financiară a întreprinderii, stocurile sunt clasificate şi
delimitate în funcţie de patru criterii:1
• fizic;
• destinaţia;
• faza ciclului de exploatare;
• locul de creare a gesturilor.
Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele structuri:
a) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se
regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie
transformată;
b) materialele consumabile, (materiale pentru ambalat, materiale
auxiliare, combustibili, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi
alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau
de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

1
Ristea M., Dima M. – Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2004, p. 186.
 8

c) produsele, respectiv:2
- semifabricatele sunt produsele care nu au trecut prin toate fazele
prelucrării stabilite şi determinate de procesul tehnologic, prelucrarea
acestora fiind încheiată şi la nivelul unei secţii. Ele pot fi supuse
prelucrării în continuare în această unitate până la obţinerea produsului
finit sau pot fi vândute ca atare terţilor;
- produsele finite adică produsele care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare în cadrul
unităţi patrimoniale fiind considerate corespunzătoare din punct de
vedere calitativ. Ele pot fi depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot
fi expediate direct clienţilor ;
- produsele reziduale reprezintă rezultatele obţinute din desfăşurarea
procesului de producţie sub forma rebuturilor materialelor recuperabile şi
deşeurilor;
d) mărfurile, respectiv bunurile pe care întreprinderea le cumpără în
vederea vânzării:
- animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de
orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele), crescute şi folosite pentru
reproducţie, animalele şi pasările la îngrăşat pentru a fi valorificate,
coloniile de albine, precum şi alte animale pentru producţie — lână,
lapte şi blană ;
e) ambalajele (cu excepţia ambalajelor de natura obiectelor de inventar şi
mijloacelor fixe) de transport refolosibile care însoţesc bunurile în procesul
circulaţiei lor (recuperabile facturate consemnate distinct care circulă prin
restituire sau incluse în preţul mărfii şi care se pot valorifica).3
Ambalajele şi materialele pentru ambalat produse în unitatea patrimonială
pentru a fi vândute ca atare sunt considerate produse finite.

2
Creţoiu Gh., Bucur I. – Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, p.
162.
3
Ristea M., Dima M., Op.cit., p. 186.
 9

În categoria stocurilor şi produselor în curs de execuţie se include şi

bunurile de natura stocurilor care nu se află, momentan, în patrimoniul unităţii,
din punct de vedere fizic, dar care sunt proprietatea sa. Ele se află temporar la
terţi din diferite cauze sau în anumite scopuri (custodie, prelucrare, consignaţie)
şi se reflectă distinct în contabilitate cu ajutorul unor conturi specifice;
f) producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin
toate fazele (stadiile) de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi
produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime.
Potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, deţinerea de valori
materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu, a oricăror drepturi şi
obligaţii patrimoniale, fără înregistrarea lor în contabilitate, sunt interzise .
În aplicarea acestor prevederi este necesar să se asigure:
a) recepţionarea tuturor bunurilor materialelor intrate în patrimoniul

unităţii şi înregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale

primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se
recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În
contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în
afara bilanţului;
b) în situaţia unor decalaje ivite între aprovizionarea şi recepţia bunurilor

care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unităţii patrimoniale,

se procedează astfel:
- bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite şi
nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în
patrimoniu;
- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât
la locul de depozitare cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a
documentelor însoţitoare;
c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se
înregistrează ca ieşiri din patrimoniu, nemaifiind considerate proprietatea
 10

unităţii astfel:
- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune , iar
în contabilitate , în conturi în afara bilanţului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune
atât la locurile de depozitare cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care
confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauzele de rezerve de
proprietate se înregistrează la intrări, şi respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi
în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.
În raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate
mai sus, se grupează în:4
• stocuri în depozitele întreprinderii;
• stocuri în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate;
• stocuri sosite fără factură, stocuri livrate dar nefacturate, stocuri
facturate dar nelivrate, stocuri aflate la terţi.

1.2. Evaluarea curentă a stocurilor de producţie

În condiţiile economiei de piaţă şi prin introducerea noului plan contabil

general, contabilităţii financiare a stocurilor îi revin sarcini sporite atât pe linia
asigurării evidenţei şi controlului gestiunilor de valori materiale, cât şi în ceea ce
priveşte asigurarea bazei informaţionale pentru calculaţia costurilor prin
contabilitatea de gestiune şi a rezultatelor financiare obţinute.
O problemă deosebită pentru contabilitate o reprezintă şi cea a evaluării
stocurilor, având în vedere, pe de o parte, sursele diferite de provenienţă a
acestora, iar pe altă parte, efectele liberalizării şi negocierii preţurilor care pot
conduce la variaţii ale valorii lor de la o perioadă de gestiune la alta, cu influenţe
pro şi contra asupra costurilor de producţie şi circulaţie.
4
Ristea M., Dima M., Op.cit., p. 186-187.
 11

În scopul alinierii la Standardele internaţionale, art. 7 din Legea

Contabilităţii, arată că: înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se
face la costul de achiziţie, de producţie sau la valoarea justă pentru alte intrări
decât cele prin achiziţie sau producţie după caz.5

a) Evaluarea stocului la intrarea în patrimoniu

De regulă, intrările de bunuri materiale nu ridică probleme sub aspectul
evaluării, întrucât toate informaţiile necesare cu privire la cantităţile şi preţurile
acestora sunt preluate din documentele justificative. Astfel, la intrarea în
patrimoniu, stocurile şi producţia în curs de execuţie se reevaluează şi se
înregistrează în contabilitate , în funcţie de sursele lor de provenienţă , după cum
urmează:
• materiile prime, materialele consumabile, materiale de natura

obiectelor de inventar, mărfurile, ambalajele şi alte bunuri procurate cu

titlu oneros, la costul de achiziţie ;
• producţia în curs de execuţie, semifabricatele şi produsele finite,

materiale de natura obiectelor de inventar, ambalajele şi alte bunuri

produse de către unitatea patrimonială, la costul de producţie;
• animalele şi pasările la costul de achiziţie sau costul de producţie,

după caz.
Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene
prevăd neincluderea în costul stocurilor a pierderilor de materiale, manoperei
sau altor costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise, a
cheltuielilor de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt
necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie,
a regiilor (cheltuielilor generale sau de administraţie) care nu participă la
aducerea stocurilor în forma şi la locul final, precum şi a costurilor de

5
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, art. 7.
 12

desfacere.6

b) Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu .

Dificultăţi, din punct de vedere practic , ridică evaluarea ieşirilor de
stocuri, deoarece acestea provin din intrări diferite ale căror preţuri pot varia , iar
contabilitatea are sarcina de a evolua de aşa manieră ieşirile încât stocul final să
fie corect evaluat.
Eventualele diferenţe de preţ cu caracter conjunctural trebuie sa afecteze
costurile perioadei la care se referă .
Având în vedere complexitatea operaţiei de evaluare a ieşirii bunurilor
materiale, în practica agenţilor economici din ţările cu economie de piaţă s-au
consacrat anumite metode care, chiar dacă nu asigură evaluarea cu exactitate a
ieşirilor realizează o apropiere de valoarea stocurilor ieşite din patrimoniu.
Aceste metode de evaluare au fost adoptate şi de "Regulamentul privind
aplicarea Legii contabilităţii" din ţara noastră.
Principalele metode de evaluare a ieşirilor de mijloace circulante sunt
următoarele :
• metoda identificării specifice (IS);
• metoda costului ponderat (CMP) ;
• metoda epuizării loturilor, cu variantele :
♦ primul intrat - primul ieşit (FIFO);
♦ ultimul intrat - ultimul ieşit (LIFO) ;
♦ următorul intrat - primul ieşit (NIFO);
• metoda preţului prestabilit.
 Metoda identificării specifice porneşte de la ipoteza că fiecare

articol ieşit este identificat prin data de intrare şi costul de achiziţie.

Sistemul de depozitare permite o asemenea identificare.
 Metoda costului mediu ponderat. Costul mediu ponderat se poate

6
Creţoiu Gh., Bucur I., Op.cit., p. 164.
 13

calcula lunar sau după fiecare operaţie de intrare sau înainte de fiecare
operaţie de intrare, ca raport între valoarea totală a stocului iniţial plus
valoarea intrărilor pe de o parte şi cantitatea existentă în stocul iniţial
plus cantitatea intrată pe de altă parte.
 Potrivit metodei epuizării loturilor, varianta "primul intrat -

primul ieşit" (FIFO), bunurile, ieşite din gestiune se evaluează la costul

de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării
loturilor, stocurile ieşite se evaluează la costul de achiziţie sau de
producţie al lotului următor, până la epuizare.7
 Metoda epuizării loturilor, varianta " ultimul intrat - primul ieşit"
(LIFO), ieşirile din stoc sunt evaluate la costul de achiziţie al
articolelor intrate în ultimul stoc.
 Metoda epuizării loturilor, varianta "următorul intrat - primul

ieşit" (NIFO), ieşirile din stoc sunt evaluate la costul de achiziţie al

articolelor intrate în ultimul stoc.
 Metoda epuizării loturilor – varianta – “următorul intrat –

primul ieşit “ (NFO), ieşirile din stoc sunt evaluate la valoarea de

înlocuire bazată pe preţul ultimei facturi (eventual la preţul estimativ al
următoarei facturi ). De regulă, acest preţ este egal cu preţul pieţei sau
costul de înlocuire , după caz.
 Legislaţia economică din ţara noastră permite evaluarea şi

înregistrarea în contabilitate a materiilor prime , produselor ,

mărfurilor şi a altor bunuri de natura stocurilor la preţuri Standard
(prestabilite), determinate în, baza costurilor medii ale bunurilor
respective, dintr-o perioadă anterioară, numite preţuri de înregistrare.8
Cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de
achiziţie sau de costul de producţie după caz .
7
Bojian O., Contabilitatea întreprinderilor, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p. 112.
8
Staicu C., Constabilitate financiară armonizată cu directivele europene, Editura CECCAR, Bucureşti, 2002,
p. 162.
 14

Folosirea preţurilor Standard impune ca la sfârşitul fiecărei perioade de

gestiune, ca diferenţele care apar între acestea şi costurile efective ( de producţie
ori achiziţie ) la intrarea bunurilor în patrimoniu , să se repartizeze proporţional,
atât asupra bunurilor ieşite , cât şi asupra stocurilor, pe baza de coeficient de
repartizare, care se determină cu date cumulate de la începutul anului.
Preţurile Standard utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a bunurilor
de natura celor menţionate anterior , trebuie să fie actualizate periodic , de
regulă cel puţin o dată pe an , în scopul evitării denaturării informaţiilor oferite
de contabilitate , ca urmare a fluctuaţiei preţurilor şi altor factori .
Dacă agenţii economici utilizează evaluarea bunurilor materiale la nivelul
preţurilor Standard , diferenţele între acestea şi costurile de achiziţie
( producţie ) efective , se înregistrează distinct în contabilitate .
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra
stocurilor se asigură prin intermediul unui coeficient calculat astfel:

Şi dp + Dpi
K = ---------------- , în care :
Si s + Vi

Si dp = soldul iniţial al diferenţelor de preţ;

D pi = diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat de
la începutul anului;
Si d = soldul iniţial al stocărilor la preţ de înregistrare ;
Vi = valoarea intrărilor în cursul perioadei de preţ de înregistrare ,
cumulat de la începutul anului.
Coeficientul obţinut se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune
la preţ de înregistrare , iar suma rezultată se înregistrează în aceleaşi conturi în
care s-au înregistrat bunurile ieşite .
Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi la nivelul
conturilor sintetice de gradul I şi II prevăzute în planul general de conturi , pe
 15

grupe sau categorii de stocuri , iar soldurile finale ale conturilor de diferenţe se
cumulează cu soldurile conturilor de stabilire la preţurile de înregistrare
(Standard) obţinându-se astfel valoarea de intrare a stocurilor, la costurile de
achiziţie sau de producţie după caz.

c) Evaluarea stocurilor la inventariere.

În ceea ce priveşte evaluarea stocului la momentul inventarului, aceasta se
realizează la nivelul valorii actuale , similar celorlalte active ( ca de exemplu
imobilizări). La determinarea valorii actuale ( de inventar ) a stocurilor , agenţii
economici pot utiliza criterii ( categorii de preţ) multiple , specifice naturii
bunului inventariat, cum ar fi : preţul pieţei , cotaţia bursieră, baremurile de
preţuri, indicii specifici etc.9
Astfel, evaluarea producţiei în curs de execuţie se realizează prin
inventarierea acesteia la sfârşitul perioadei cu ajutorul metodelor tehnice de
constatare a stadiului sau gradului de prelucrare ori prin metoda contabilă
potrivit căreia, valoarea producţiei nedeterminate se calculează ca diferenţă între
totalul cheltuielilor de producţie şi costul efectiv al producţiei obţinute .
În unele ţări cu economie de piaţă, stocurile sunt evaluate distinct, în
funcţie de natura stocului .
Totodată, se poate avea în vedere destinaţia bunurilor, aşa cum se prezintă
în continuare.
Produsele finite şi mărfurile ce urmează a fi vândute în starea din
momentul inventarului sunt evaluate la valoarea lor netă de vânzare ( egală cu
diferenţa între preţul de vânzare şi cheltuielile ocazionate de vânzarea acestora :
transport, comisioane şi eventualele cheltuieli din perioada de garanţie ).
Semifabricatele se evaluează distinct, în funcţie de destinaţia lor :
- dacă se vând în afară , acestea se evaluează ca produsele finite ;
- dacă ele nu pot fi vândute decât ca produse finite evaluarea se realizează
9
Staicu C., Op.cit., p. 164.
 16

la preţul de vânzare al produsului finit din care se scad cheltuielilor fazelor şi

operaţiilor neparcurse.
În practica contabilă din ţara noastră este adoptat procesul determinării
valorii producţiei în curs de execuţie de la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune,
prin inventarierea producţiei neterminate, utilizându-se unele metode tehnice de
constatare a stadiului de prelucrare sau de executare a operaţiilor tehnologice
sau metoda contabilă. În acest ultim caz este necesară inventarierea faptică a
producţiei în curs de execuţie, iar valoarea care se determină se deduce din
totalul cheltuielilor de producţie în valoarea stabilirii costului efectiv al
producţiei obţinute.10

d) Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului financiar.

La închiderea exerciţiului financiar valoarea de intrare a stocurilor şi a
producţiei în curs de execuţie se compară cu valoarea actuală a lor sau de
inventar, operaţie în urma căreia se pot constata diferenţe în plus sau în minus,
după cum valoarea contabilă (de intrare) este mai mică sau mai mare.
Diferenţele constatate în plus (valoarea de inventar mai mare) un se
înregistrează în contabilitate, iar bunurile respective se înscriu în bilanţ la
valoarea de intrare.
Diferenţele constatate în minus (valoarea de inventar mai mică) se
soluţionează prin includerea în cheltuieli şi constituirea de provizioane pentru
deprecierea probabilă a activelor circulante materiale. Elementele patrimoniale
în cauză rămân înregistrate în contabilitate cu valoarea lor de intrare, iar în bilanţ
se evaluează la valoarea de inventar, denumită şi valoare netă.
Stabilirea valorii bilanţiere se face separat pentru fiecare categorie de stoc
şi producţie în curs de execuţie , iar dacă este cazul în contabilitate se constituie
provizioane pentru depreciere .

10
Staicu C., Op.cit., p. 164.
 17

CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA STOCURILOR

2.1. Organizarea contabilităţii stocurilor

Din punct de vedere practic , pentru a conduce şi a organiza contabilitatea

stocurilor, astfel încât aceasta să răspundă cerinţelor informaţional - decizionale,
o unitate patrimonială poate opta pentru una din următoarele metode :
a) metoda ( sistemul) inventarului permanent ;
b) metoda ( sistemul) inventarului intermitent .

 Metoda inventarului permanent presupune contabilizarea fiecărei

intrări de stocuri, cantitativ şi valoric, la cost istoric (care poate fi cost de

achiziţie sau cost de producţie, după caz), preţului stabilit în funcţie de valoarea
de utilitate (pentru stocurile aduse ca aport la capitalul social, plusuri de
inventar, primite ca donaţie sau obţinute cu titlu gratuit) sau la o altă valoare de
înregistrare (preţ Standard, preţ de vânzare). De asemenea, fiecare ieşire din stoc
este contabilizată fizic şi valoric, ceea ce permite cunoaşterea în orice moment a
stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric.11
În cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitică a
stocurilor şi producţiei în curs se poate organiza în funcţie de specificul
activităţii şi de necesităţile proprii de informare a echipei manageriale , după una
din următoarele metode :
a) metoda operativ contabilă ( pe solduri), care constă în evidenţierea

cantitativă a bunurilor materiale (pe fişe de magazie) pe feluri , la

locurile de gestionare , iar la contabilitate , a evidenţei valorice
organizată pe gestiuni, şi în cadrul gestiunilor , pe grupe sau subgrupe
11
Feleagă N., Ionaşcu I. – Tratat de contabilitate financiară, vol.II, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 83.
 18

de bunuri , după caz , controlul dintre înregistrările locurilor de

depozitare şi cele din contabilitate se realizează lunar prin evaluarea
stocurilor cantitative din fişele de magazie în registrul stocurilor ;
b) metoda cantitativ - valorică (pe fişe de cont analitic ), are la bază

evidenţierea cantitativa a bunurilor deţinute ( pe feluri ) la locul de

depozitare , iar în contabilitate evidenţa se realizează cantitativ -
valoric. În cazul acestei metode , contabilitatea stocurilor se desfăşoară
pe gestiuni, iar în cadrul acestora, pe feluri de bunuri . Asigurarea
controlului între exactitatea şi concordanţa înregistrărilor din evidenţă
organizată la locul de depozitare şi contabilitate se asigură periodic ,
prin punctajele dintre cantităţile înregistrate în fişele de magazie şi cele
din fişele de cont analitic , ţinute la contabilitate ;
c) metoda global — valorică, care asigură evidenţa valorică atât la

locurile de depozitare, cât şi în contabilitate.12 Controlul între

concordanţa înregistrărilor din evidenţă depozitului ( magaziei) cu cea
din contabilitate se realizează periodic . Această metodă se aplică, în
general, pentru evidenţa mărfurilor şi ambalajelor gestionate în
unităţile de desfacere cu amănuntul, precum şi pentru alte bunuri .
Prin " Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii " se precizează ca pe
măsura dotării cu tehnică de calcul, unităţile patrimoniale îşi vor organiza
contabilitatea analitică a stocurilor în concordanţă cu metoda cantitativ -
valorică.
Sistemul inventarului permanent a fost considerat inadecvat o mare
perioadă de timp , datorită costurilor ridicate generate de volumul relativ mare
de înregistrări contabile şi calcule . În condiţiile utilizării tehnicii moderne de
calcul, acest inconvenient este eliminat, iar metoda inventarului permanent
devine un instrument de baza al contabilităţii stocurilor de întreprindere.
 Metoda ( sistemul) inventarului intermitent. Conform acestei
12
Feleagă N., Ionaşcu I., Op.cit., p. 84.
 19

metode, evaluarea şi contabilizarea ieşirilor din stoc se fac pe baza unei

inventarieri fizice a stocurilor, la finele perioadei. Astfel ieşirile din stoc se
determină prin calcul extracontabil, ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale
plus valoarea intrărilor şi valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventarierea
fizică.13
În acest caz , ieşirile se determină cu ajutorul relaţiei :

E - Vsi +1 - Vsf , în care :

E = valoarea ieşirilor ;
Vsi = valoarea stocului iniţial;
I = valoarea intrărilor ;
Vsf = valoarea stocului final .

Concepţia de bază a metodei inventarului intermitent este cea potrivit

căreia bunurile materiale nu sunt aprovizionate în scopul stocării, ci al
consumului, astfel încât, în momentul aprovizionării lor , bunurile intrate în
patrimoniu nu se reflectă în conturile de stocuri , ci direct în conturile specifice
de cheltuieli ( cu materiile prime , materialele consumabile etc .).
Stocurile apar evidenţiate în contabilitate , doar la sfârşitul fiecărei
perioade de gestiune când se stabilesc pe baza inventarieri şi a datelor oferite de
contabilitatea internă de gestiune .
Datorită metodologiei de lucru impusă de această metodă de evidenţă
sintetică a stocurilor , prin contabilitatea financiară valoarea stocurilor existente
în patrimoniu nu se poate cunoaşte în cursul perioadei de gestiune decât cu
efortul de realizare a unui inventar fizic valorizat.
Sistemul inventarului intermitent este , în general, preferat de unităţile
mici şi mijlocii care nu utilizează un nomenclator variat de active circulante
13
Feleagă N. Ionaşcu I., Op.cit., p. 84.
 20

materiale , datorită dezavantajului major pe care îl prezintă şi anume este

suficientă o eroare sau o omisiune în inventarul fizic pentru a se ajunge la
informaţii false în conturile anuale .
De asemenea, nu permit stabilirea plusurilor sau minusurilor în gestiune;
creează tentaţia de “subevaluare” a stocurilor la inventar din motive fiscale, în
vederea creşterii reale a cheltuielilor cu stocurile şi diminuării profitului
contabil.14

2.2. Conturile utilizate pentru reflectarea în contabilitate a gestionarii

stocurilor de produse

În planul contabil general sunt redate o serie de grupe şi conturi care

servesc pentru înregistrarea diferitelor operaţiuni economice referitoare la
stocurile se producţie, astfel :
• CLASA 3 - conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie cuprinde:
 Grupa 33 – producţie în curs de execuţie :

 331 – produse în curs de execuţie;

 332 – lucrări şi servicii în curs de execuţie;

 Grupa 34 - PRODUSE

 341 - semifabricate ;
 345 - produse finite ;
 346 - produse reziduale ;
 348 - diferenţe de preţ la produse.
 Grupa 39 - ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în

curs de execuţie :
 393 - ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie;

 394 - ajustări pentru deprecierea produselor.

• CLASA 7 - conturi de venituri cuprinde :

14
Feleagă N., Ionaşcu I., Op.cit., p. 85.
 21

 Grupa 70 – cifra de afaceri netă şi din alte activităţi ;

 701 - venituri din vânzarea produselor finite ;

 702 - venituri din vânzarea semifabricatelor ;

 703 - venituri din vânzarea produselor reziduale.

 Grupa 71 – variaţia stocurilor

 711 – variaţia stocurilor.

2.2.1. Prezentarea conturilor de stocuri şi producţie în curs de

execuţie

Conturile din clasa 3 " Conturi de stocuri şi producţie în curs de

execuţie " sunt conturi de bilanţ sau inventar, având funcţie de reflectare şi
control gestionar privind situaţia şi si mişcarea stocurilor şi comenzilor în curs
de execuţie . Au funcţie contabilă de activ (excepţie făcând grupa 39 " Ajustări
pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie").
Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie se debitează cu
valoarea stocurilor intrate în gestiunea unităţii patrimoniale prin achiziţionarea
de la furnizori , aportate de către asociaţi, realizate prin producţie proprie şi alte
resurse. Conturile se creditează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea
unităţii patrimoniale prin consum , vânzarea şi alte destinaţii. Soldul debitor al
conturilor reflectă valoarea bunurilor şi serviciilor în stoc la sfârşitul exerciţiului
financiar.
Conturilor de stocuri li se asociază conturi ce înregistrează diferenţe între
preţul de înregistrare Standard (prestabilit) şi preţul de achiziţie sau costul de
producţie ; de exemplu , 348 " Diferenţe de preţ la produse " . Acest cont este un
cont rectificativ a valorii de înregistrare şi reflecta în DEBIT diferenţele de preţ
în roşu sau în negru între preţul prestabilit ( Standard ) şi preţul de achiziţie sau
costul de producţie al bunurilor intrate şi respectiv ieşite din gestiuni; în
 22

CREDIT diferenţele de preţ în roşu sau negru între preţul prestabilit (Standard)
şi preţul de achiziţie sau costul de producţie al bunurilor ieşite şi respectiv
intrate în gestiune , iar soldul final debitor reflectă diferenţele în roşu sau negru
aferente bunurilor aflate în stoc la sfârşitul exerciţiului.
Se consideră diferenţe în roşu dacă preţul prestabilit (Standard ) este mai
mare decât preţul de achiziţie sau costul de producţie , iar diferenţele în negru
dacă preţul prestabilit ( Standard) este mai mic decât cel de achiziţie sau costul
de producţie .
Conturile din grupa 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi
producţiei în curs de execuţie" are funcţie contabilă de pasiv şi înregistrează în
credit valoarea provizioanelor constituite sau suplimentate potrivit legii, pe
feluri de provizioane , pe seama cheltuielilor de exploatare , în debit diminuarea
sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs ,
prin încorporarea lor în venituri, soldul final creditor reflectând valoarea
provizioanelor constituite la sfârşitul perioadei.
Conturile din clasa 7 "Conturi de venituri " sunt conturi cu funcţie de
pasiv cu excepţia contului 711"Variaţia stocurilor” care este bifuncţional.
Conturile din clasa 7 "Conturi de venituri " se creditează la momentul
apariţiei veniturilor , se debitează la sfârşitul lunii prin decontare asupra
contului 121 . Contul 711" Variaţia stocurilor” ţine evidenţa costului de
producţie al producţiei stocate, precum şi variaţia acesteia. În creditul contului
se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei (lunar) costul produselor lucrărilor şi
serviciilor în curs de execuţie (331, 332);
- costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor,
produselor finite şi produselor reziduale obţinute la finele perioadei,
precum şi diferenţele între preţul prestabilit şi costul de producţie
aferent ( 341, 345, 346, 348);
- costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi
 23

păsărilor obţinute din producţie proprie şi diferenţele de preţ aferente

(361, 368).
În debitul contului 711 “Variaţia stocurilor” se înregistrează:
- reluarea produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, la
începutul perioadei (331, 332);
- costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor,
produselor finite, produselor reziduale vândute, constatate lipsă la
inventariere, precum şi diferenţele de preţ aferente (341, 345, 346, 348,
361, 368.
Soldul său creditor reprezintă o creştere a producţiei stocate la sfârşitul
perioadei, iar soldul debitor reprezintă o descreştere a producţiei stocate faţă de
începutul perioadei.
GRUPA 33 " Producţia în curs de execuţie "
• Contul 331 " Produse în curs de execuţie "
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa produselor în curs de execuţie
(care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute de procesul tehnologic,
respectiv producţia neterminată ) existente la sfârşitul perioadei.
Contul 331 "Produse în curs de execuţie" este un cont de activ.
În debitul contului 331" Produse în curs de execuţie" se înregistrează:
valoarea la cost de producţie a stocului de produse în curs de execuţie la sfârşitul
perioadei, stabilită pe bază de inventar (711).
În creditul contului 331 " Produse în curs de execuţie " se înregistrează :
scăderea din gestiune a valorii producţiei în curs de execuţie la începutul
perioadei următoare (711).
Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie a produselor
aflate în curs de execuţie la sfârşitul perioadei.

GRUPA 34 " Produse "

Contul 341 " Semifabricate "
 24

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţă existentei şi mişcării stocurilor de

semifabricate.
Contul 341 "Semifabricate" este un cont de activ.
În debitul contului 341 "Semifabricate" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor intrate în gestiune din
activitatea proprie,precum şi plusurile constatate cu ocazia inventarierii (711);
- valoarea semifabricatelor aduse de la terţi (354,401).
În creditul contului 341 "Semifabricate" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor vândute (facturate),
precum şi lipsurile constatate la inventariere (717);
- valoarea la preţ de înregistrare trimise la terţi.
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a
semifabricatelor existente în stoc.

Contul 345 " Produse finite"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţă existentei şi mişcării stocurilor de

produse finite .
Contul 345 "Produse finite" este un cont activ.
În debitul contului 345 "Produse finite " se înregistrează :
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite intrate în gestiune
, precum şi plusurile de inventar (711);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite aduse de la terţi
(345);
În creditul contului 345 “Produse finite " se înregistrează :
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite vândute , precum
şi lipsurile de inventar (711);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite livrate prin
 25

magazinele proprii de desfacere (371);

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite trimise la terţi (354);
- valoarea pierderilor din calamităţi sau donaţiile de produse finite
(671).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor
finite existente în stoc .

Contul 346 "Produse reziduale"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de

produse reziduale ( rebuturi, materiale recuperabile sau deşeuri). Contul 346
"Produse reziduale" este un cont activ .
În debitul contului 345 "Produse reziduale" se înregistrează :
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale intrate în
gestiune din producţie proprie (711);
- valoarea produselor reziduale aduse de la terţi (354, 401 ).
În creditul contului 346 "Produse reziduale" se înregistrează :
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale vândute (711);
- valoarea produselor reziduale trimise la terţi (354).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor
reziduale existente în stoc .

Contul 348 "Diferenţe de preţ la produse"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţă diferenţelor între preţul

prestabilit ( Standard ) şi costul de producţie la producţie la produse .
Contul 348 "Diferenţe de preţ la produse" este un cont rectificativ al
valorii de înregistrare .
În debitul contul 348 "Diferenţe de preţ la produse"se înregistrează :
 26

- diferenţele de preţ în plus ( costul de producţie este mai mare decât

preţul prestabilit) aferente produselor intrate în gestiune din producţie
proprie (711);
- diferenţele de preţ în minus repartizate asupra produselor ieşite din
gestiune prin vânzare (711).
În creditul contul 348 "Diferenţe de preţ la produse" se înregistrează :
- diferenţele de preţ aflate în minus aferente produselor intrate în
gestiune din producţie proprie (711);
- diferenţele de preţ în plus repartizate asupra produselor ieşite din
gestiune prin vânzare (711).
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor
existente în stoc .

2.2.2. Prezentarea conturilor de venituri

Contul 701 "Venituri din vânzarea produselor finite"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa vânzărilor de produse finite.

În creditul contului 701 "Venituri din vânzarea produselor finite" se
înregistrează:
- preţul de vânzare al produselor finite (exclusiv taxa pe valoarea
adăugată) livrate clienţilor;
- preţul de vânzare al produselor finite ( exclusiv taxa pe valoarea
adăugată) pentru care nu s-au întocmit facturi (418).

Contul 702 "Venituri din vânzarea semifabricatelor"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din vânzarea

 27

semifabricatelor.
În creditul contului 702 "Venituri din vânzarea semifabricatelor" se
înregistrează:
- preţul de vânzare al semifabricatelor (exclusiv taxa pe valoarea
adăugată) livrate clienţilor (411);
- preţul de vânzare al semifabricatelor (exclusiv taxa pe valoarea
adăugată) pentru care nu s-au întocmit facturi (418).

Contul 703 " Venituri din vânzarea produselor reziduale "

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din vânzarea

produselor reziduale .
În creditul contului 703 " Venituri din vânzarea produselor reziduale " se
înregistrează:
- preţul de vânzare al produselor reziduale ( exclusiv taxa pe valoarea
adăugată ) livrate clienţilor (411);
- preţul de vânzare al produselor reziduale ( exclusiv taxa pe valoarea
adăugată ) pentru care nu s-au întocmit facturi (411).

Contul 711 " Venituri din producţia stocată"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din producţia stocată.

În creditul contului 711" Venituri din producţia stocată" se înregistrează :
- la sfârşitul perioadei, costul producţiei, lucrărilor şi serviciilor în
curs de execuţie (331,332);
- preţul de înregistrare al semifabricatelor , produselor finite şi
produselor reziduale abţinute , precum şi diferenţele între preţul
prestabilit şi costul de producţie (341, 345, 348 );
- preţul de înregistrare al animalelor şi pasărilor obţinute din
 28

producţie proprie, precum şi diferenţele de preţ aferente ( 361, 368 ).

În debitul contului 711" Venituri din producţia stocată" se înregistrează :
- la începutul perioadei, reluarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor în
curs de execuţie (331, 332);
- valoarea semifabricatelor , produselor finite , produselor reziduale ,
animalelor şi pasărilor vândute , constatate lipsa la inventariere (341,
345, 348, 361, 368).
Soldul creditor sau debitor al contului 711" Venituri din producţia
stocată" la sfârşitul perioadei, se transferă asupra contului 121 "Profit şi
pierdere" .

2.3. Documente primare şi registre de evidenţă a stocurilor

2.3.1. Importanţa evidenţei contabile a stocurilor

Conform "Legii contabilităţii" nr. 82/1991, republicată, contabilitatea ca

instrument principal de cunoaştere , gestiune şi control al patrimoniului şi al
rezultatelor obţinute, trebuie să asigure:
• întocmirea documentelor justificative pentru toate operaţiile care îi

afectează patrimoniul;
• înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi

păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele

obţinute atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu
investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali,
instituţiile publice şi alţi utilizatori;15
• controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de
prelucrare utilizate, precum şi exactitatea datelor contabile furnizate;

15
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, art. 2.
 29

• furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional,

execuţiei bugetului public naţional, precum şi întocmirii bilanţurilor

financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale.16
Înregistrările în contabilitate se fac cronologic şi sistematic , potrivit
planurilor de conturi şi normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice.

2.3.2. Documente de evidenţă primară a stocurilor

Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei

într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate , dobândind astfel
calitatea de document justificativ .
Pe această cale se asigură datele de intrare în sistemul informaţional
contabil şi se fundamentează înregistrarea proprie contului.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, ori
înregistrat în contabilitate , după caz.
Registrele de contabilitate , precum şi documentele justificative , care stau
baza înregistrărilor în contabilitate , se păstrează în arhiva persoanelor juridice şi
a celor fizice cu calitatea de comerciant timp de 10 ani, cu începere de la data
încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite , cu excepţia statelor de
salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.
În caz de pierdere , sustragere sau distrugere a unor documente cantabile ,
se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maxim 30 de zile de la
constatare .
În raport de modul de întocmire şi rolul lor în cadrul sistemului
informaţional decizional, documentele contabile pot fi :
- justificative ;
- registre contabile ;
16
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, art. 2.
 30

- documente de sinteză şi rapoarte .

Documentele justificative. Aşa cum prevede Legea contabilităţii, orice
operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un act
înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea
de document justificativ.
Datele sursă privind operaţiunile economice consemnate în documente
justificative sunt înregistrate în ordine cronologică şi grupate în registre
contabile. Ele se întocmesc la locul de muncă în cadrul căruia se produce
operativ sau participă la înfăptuirea ei. Întocmirea se face pe formulare tipizate
sau netipizate, după caz, iar completarea se face manual sau cu tehnici de calcul.
După completare, documentele justificative sunt supuse operaţiei de prelucrare.
Ea constă în sortarea documentelor de operaţii, exprimarea în etalon monetar a
mărimii operaţiilor economice şi financiare dacă este cazul, precontabilizarea
prin cumularea mai multor documente justificative şi obţinerea pe această cale a
documentelor centralizatoare, verificarea de formă aritmetică şi de fond
(legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea şi economicitatea operaţiilor
consemnate în document), iar în final, înregistrarea în contabilitate.17
În vederea înregistrării în contabilitate, se face analiza şi contarea
documentelor justificative, indicându-se simbolurile conturilor în care urmează
să se reflecte operaţia consemnată în acestea. Înregistrările se fac fie document
cu document, fie din documentele centralizatoare, în care sunt înscrise mai
multe documente justificative, al căror conţinut se referă la operaţii de aceeaşi
natură şi din această perioadă.
Prezentăm în continuare câteva documente justificative.
a) Factura
Formular cu regim special .
Formular distribuit de către unitatea fiscală teritorială .
1. Serveşte ca :
17
Călin O., Ristea M. – Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, RA, Bucureşti, 2003, p. 139.
 31

- document pe baza căruia se tocmeşte împrumutul de decontare a

produselor şi mărfurilor livrate , lucrări executate şi servicii prestate;
- document de însoţire pe timpul transportului;
- document de încărcare în gestiunea primitorului;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi
cumpărătorului .
2. Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei
exemplare , la livrarea produselor şi mărfurilor, executarea lucrărilor şi prestarea
serviciilor de compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza
dispoziţiilor de livrare, a avizului sau altor documente tipizate ce atestă
executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi se semnează de compartimentul
emitent.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, produsele şi
mărfurile livrate sunt însoţite pe timpul transportului de avizul de însoţire a
mărfurilor . În vederea corelării documentului de livrare , numărul şi seria
avizului se scriu în factură .
În cazul în care la întocmirea facturii, din cauza numărului de produse şi
mărfurile livrate , spaţiul din factură nu este suficient se utilizează verso
documentului "continuarea facturii " .
3. Circulă:
La furnizor :
- la compartimentul în care se efectuează operaţii de control financiar
preventiv şi acordarea se acordă numai pe exemplarul 3 ;
- la persoanele autorizate să dispună încasări în contul de la bancă al
unităţii (toate exemplarele );
- la compartimentul desfacere în vederea înregistrării în evidenţă
operativă şi pentru eventualele reclamaţii ale clienţilor (exemplarul 2
al facturii la care se anexează dispoziţia de livrare);
 32

- la compartimentul financiar-contabil pentru întocmirea borderoului

şi în vederea depunerii acestora la banca şi înregistrarea în
contabilitate
- ( exemplarul 3 ) .
La cumpărător:
- la compartimentul aprovizionare pentru confirmarea operaţiilor
având ataşat exemplarul din avizul care a însoţit produsele sau
mărfurile , inclusiv nota de recepţie şi constatare de diferenţe , în cazul
în care mărfurile nu au fost însoţite de factura pe timpul transportului;
- la compartimentul care efectuează operaţii de control financiar
preventiv pentru acordarea vizei (exemplarul 1 ) împreună cu avizul de
însoţire a mărfii inclusiv nota de recepţie şi constatare de diferenţe
(după caz );
- la compartimentul financiar-contabil pentru acceptarea plăţii,
precum şi pentru înregistrarea în contabilitate ( exemplarul 1 ),
- împreună cu avizul de însoţire a mărfii inclusiv nota de recepţie şi
constatare de diferenţe ( după caz ).
4. Se arhivează:
La furnizor:
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2 );
- la compartimentul financiar - contabil ( exemplarul 3 );
La cumpărător :
- la compartimentul financiar - contabil ( exemplarul 1 ).
b) Aviz de însoţire a mărfii
Formular cu regim special.
Formular distribuit de unitatea fiscală teritorială.
1. Serveşte ca :
- document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor
 33

sau altor valori materiale destinate vânzării, trimise pentru prelucrare

la terţi, în custodie sau spre păstrare ;
- document justificativ de scădere din gestiunea furnizorului;
- document de însoţire pe timpul transportului ;
- document pentru întocmirea facturii;
- document de primire în gestiunea cumpărătorului.
2. Se întocmeşte în două exemplare de către unităţile care nu au
posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor , mărfurilor sau
altor valori materiale , datorită unor condiţii obiective şi cu totul excepţionale .
Se emite , pe măsura livrării, de compartimentul desfaceri care semnează
de întocmire .
Pe avizul de însoţire emis pentru valorile materiale trimise pentru
prelucrare la terţi se face menţiunea pentru prelucrare la terţi.
3. Circulă:
La furnizor :
- la persoanele din conducere autorizate să dispună livrarea (toate
exemplarele);
- la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru a
însoţi produsele , mărfurile sau alte valori materiale pe timpul
transportului
- (exemplarul 1);
- la compartimentul desfaceri, pentru înregistrarea cantităţii livrate în
evidenţele acestuia şi pentru întocmirea facturii (exemplarul 2 );
Este obligatorie înscrierea în factură a numărului avizului de însoţire , în
vederea efectuării înregistrării în contabilitate şi identificării cu uşurinţă a
livrărilor nefacturate sau eventualelor reclamaţii;
- la compartimentul financiar-contabil ataşat la factură ( exemplarul 2
).
 34

La cumpărător :
- la magazie , pentru încărcarea în gestiune a produselor , mărfurilor
sau altor valori materiale primite , după efectuarea recepţiei de către
comisia de recepţie şi consemnarea rezultatelor (exemplarul 1 );
- la compartimentul aprovizionare , pentru înregistrarea cantităţii
aprovizionate în evidenţa acestuia şi certificarea efectuării plaţii către
furnizor ( exemplarul 1);
- la compartimentul financiar - contabil pentru întocmirea formelor
de plata , precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi
analitică , ataşat la factură (exemplarul 1 ) .
În cazul valorilor materiale preluate la terţi pe exemplarul respectiv se
face menţiunea "din prelucrare la terţi " .
4. Se arhivează :
La furnizor - la compartimentul financiar-contabil ataşat la exemplarul 3
al facturii ( exemplarul 2 ).
La cumpărător - la compartimentul financiar-contabil ataşat la
exemplarul 1 al facturii ( exemplarul 1).
c) Nota de recepţie şi constatare de diferenţe
1. Serveşte ca :
- document pentru recepţia bunurilor aprovizionate ;
- document justificativ pentru încărcare în gestiune ;
- act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele
constatate la recepţie ;
- document justificativ pentru înregistrat în contabilitate .
Se foloseşte ca document justificativ distinct de recepţie în cazul :
a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de însoţire a
mărfii, care fac parte din gestiuni diferite ;
b) bunurilor materiale primite spre prelucrare , în custodie sau în
 35

păstrare;
c) bunurilor materiale procurate de la persoane fizice ;
d) bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare;

e) bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie;

f) mărfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de
vânzare cu amănuntul sau en-gros .
În cazurile menţionate mai sus, precum şi pentru materialele nestocate a
căror valoare se înregistrează direct pe cheltuieli recepţia şi încărcarea în
gestiune se fac pe baza documentului de livrare care însoţeşte transportul
(factură, avizul de însoţire etc. ).
2. Se întocmeşte în două exemplare potrivit prevederilor legale , la locul
de depozitare , sau în unitatea cu amănuntul, după caz , pe măsura efectuării
recepţiei; în situaţia în care la recepţie se constată diferenţe , nota de recepţie şi
constatare de diferenţe se întocmeşte în trei exemplare de către comisia de
recepţie legal constituită.
În cazul când bunurile materiale sosesc în tranşe se întocmeşte câte un
formular pentru fiecare tranşă, care se anexează apoi la factură sau aviz .
Datele de pe verso formularului nu se completează decât atunci când se
constata diferenţe la recepţie .
3. Circula:
- la gestiune , pentru încărcarea în gestiune a bunurilor materiale
recepţionate (toate exemplarele );
- la compartimentul financiar-contabil pentru întocmirea formelor
privind lichidarea diferenţelor constatate (toate exemplarele ), precum
şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică , ataşată la
documentele de livrare ( factură sau avizul de însoţire a mărfii);
- la unitatea furnizoare ( exemplarul 2 ) şi la unitatea de transport
(exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite .
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil .
 36

d) Bon de predare , transfer , restituire

1. Serveşte ca :
- document de predare la magazie a produselor finite ;
- document justificativ pentru încărcare de gestiune ;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în
contabilitate ;
- sursă de date pentru urmărirea realizării producţiei;
- sursă de date pentru calculul şi plata salariilor ;
2. Se întocmeşte în două exemplare pe măsura predării la magazie a
produselor , de către secţie , atelier .
Dacă operaţiile de predare-primire a produselor nu pot fi suspendate în
timpul inventarierii magaziei de produse finite , comisia de inventariere trebuie
să înscrie pe documentul respectiv menţiunea « primit în timpul inventarierii » .
3. Circul:
- la inginerul sef, directorul tehnic sau conducătorul societăţii
respective, pentru certificarea executării efective a produselor de
natura maşinilor , utilajelor, instalaţiilor sau altor mijloace fixe de
aceeaşi natură, semnându-se pentru realitate în caseta « vizat C.T.C. »;
- la magazia de produse finite semnându-se de predare de către secţie
(atelier ) şi de primire în gestiune de către gestionar ( ambele
exemplare );
- la compartimentul financiar contabil pentru efectuarea
înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1);
- la compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei (exemplarul
2).
4. Se arhivează:
- la compartimentul financiar contabil sau persoana care conduce
evidenţa (exemplarul 1);
- la compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei ( exemplarul
 37

2).
e) Bonul de consum
1. Este :
- document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur
material, respectiv a mai multor materiale , după caz ;
- document justificativ de scădere din gestiune ;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în
evidenţa contabilă.
2. Se întocmeşte în 2 exemplare pe măsura lansării, respectiv eliberării,
materialelor din magazie pentru consum .
Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării
tehnicii de calcul.
Bonul de consum ( colectiv ), în principiu , se întocmeşte pe formulare
separate pentru materialele din cadrul aceleiaşi grupe de materiale , aceluiaşi loc
de depozitare şi loc de consum .
În situaţia în care materialul solicitat lipseşte din depozit se procedează în
felul următor :
- în cazul bonului de consum se completează spaţiul următor cu
denumirea materialului înlocuitor, după ce , în prealabil, pe versoul
formularului se obţin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe
folosirea altor materiale decât cele prevăzute în consumurile normate ;
- în cazul bonului de consum ( colectiv ) se taie cu o linie denumirea
materialului înlocuit şi se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul
rândului respectiv . După înscrierea denumirii materialului înlocuitor
se întocmeşte un bon de consum separat; în bonul de consum coloanele
"Unitatea de măsura" şi "Cantitatea necesara " de pe rândul doi se
completează în cazul în care se solicita şi se eliberează din magazie
materiale cu două unităţi de măsură .
La unitatea economică exemplarul 1 circulă la contabilitatea materialelor
 38

ca document de scădere din gestiune , iar exemplarul 2 la compartimentul de

evidenţă a costurilor.
La instituţiile de stat exemplarul 2 rămâne la emitent.
3. Se arhivează la compartimentul financiar — contabil.
f) Fişa de magazie
1. Serveşte ca :
- document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi
stocurilor de valori materiale , cu una sau două unităţi de măsura ;
- document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ
contabile (pe solduri);
- sursă de informaţie pentru controlul operativ curent şi contabil al
stocurilor de valori materiale .
2. Se întocmeşte intr-un exemplar separat pentru fiecare fel de material
şi se completează de către :
- compartimentul financiar - contabil la deschiderea fişei şi la
verificarea înregistrărilor ( data şi semnătura de control). În coloana
"Data şi semnătura de control" semnează şi organul de control
financiar cu ocazia verificării gestiunii ;
- gestionar sau persoana desemnată , care completează coloanele
privitoare la intrări , ieşiri din stoc .
3. Se arhivează la compartimentul financiar - contabil
g) Lista de inventariere
1. Serveşte ca :
- document pentru inventarierea valorilor materiale aflate în
gestiune ;
- document de bază pentru stabilirea minusurilor şi plusurilor de
valori materiale (imobilizări , stocuri materiale) şi a altor valori
(elemente de trezorerie etc. );
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor
 39

(depozitelor) şi în contabilitatea minusurilor şi plusurilor constatate ;

- document pentru întocmirea registrului-inventar ;
- document centralizator al operaţiunilor de inventariere .
2. Se întocmeşte într-un exemplar , la locurile de depozitare , de regulă
anual sau în situaţiile prevăzute de dispoziţiile legale , de comisia de
inventariere pe gestiuni.
Materiile prime , materialele , prefabricatele piesele de schimb,
semifabricatele etc. aflate la locurile de muncă şi nesupuse prelucrării se înscriu
separat în listele de inventariere .
Materialele , materialele de natura obiectelor de inventar, produsele finite
şi ambalajele se înscriu în listele de inventariere pe feluri , indicându-se codul,
unitatea de măsură , unii indici calitativi (tărie alcoolică , grad de umiditate la
cereale etc. ).
Listele de inventariere întocmite pentru bunurile în custodie trebuie să
conţină pe lângă elementele comune ( felul materialului sau produsului finit,
cantitatea, valoarea etc. ), numărul şi data actului de predare-primire în custodie
şi ale documentului de decontare (dispoziţia de plată, dispoziţia de încasare
etc.).
Formularele cu regim special se înscriu în listele de inventariere , în
ordinea codurilor pentru a se putea stabili cu uşurinţă integritatea acestora , în
conformitate cu dispoziţiile legale.
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o verificare
minuţioasă a exactităţii înregistrărilor efectuate în fişele de magazie, a
evaluărilor, calculelor şi totalizărilor din contabilitate . Greşelile descoperite cu
această ocazie trebuie corectate înainte de consemnarea rezultatelor
inventarierii.
Toate bunurile inventariate , grupate pe gestiuni şi categorii de bunuri , se
înscriu în listele de inventariere , care se semnează de persoanele împuternicite
să efectueze inventarierea.
 40

h) Procesul verbal de inventariere

Procesul verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conţină în
principal următoarele elemente :
- data întocmirii;
- numele şi prenumele comisiei de inventariere;
- gestiunea inventariată ;
- data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere ;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi
a lipsurilor constatate la persoanele vinovate ;
- volumul stocurilor depreciate , fără mişcare , cu mişcare lentă, greu
vandabile , fără desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea
reintegrării lor în circuitul economic ;
- propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de
inventar şi de clasare sau casare a unor stocuri ;
- constatări privind păstrarea , depozitarea, conservarea , asigurarea
integrităţii bunurilor de gestiune , precum şi alte aspecte legate de
activitatea gestiunii inventariate .
În cazul în care s-au constatat deprecieri la elementele patrimoniale , pe
baza listelor de inventariere întocmite separat, comisia de inventariere va face
propuneri privind constituirea provizioanelor pentru deprecierea sau de
înregistrare a unei amortizări suplimentare , acolo unde este cazul, arătând
totodată , cauzele care au determinat aceste deprecieri .
În termen de trei zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere ,
propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei se prezintă administratorului
unităţii patrimoniale. Acesta, cu avizul compartimentului financiar-contabil şi a
compartimentului juridic , va decide , în termen de cinci zile , asupra soluţionării
propunerilor făcute , cu respectarea dispoziţiilor legale .
 41

Rezultatele inventariate sub formă de plusuri se vor înregistra ca intrări în

patrimoniu , iar cele cu minusuri se impută. Imputarea se face la valoarea de
înlocuire a bunurilor respective.

2.3.3. Evidenţa contabilă pe baza de jurnale şi registre

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate şi grupate
în ordine cronologică în registrele contabile.
Registrele de contabilitate se prezintă sub forma unor caiete (registre
legate), fişe sau situaţii şi listări informatice ale căror conţinut şi formă
corespund scopului pentru care se ţin.18
Registrele de contabilitate obligatorii, sunt:19
- Registrul-jurnal ;
- Registru-inventar;
- Cartea mare.
La acestea mai adăugăm: Jurnalul pentru vânzări, Registrul de casă.
a) Jurnal pentru vânzări
1. Serveşte ca:
- jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de materiale sau a
prestărilor de servicii;
- document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată;
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate.
2. Se întocmeşte într-un singur exemplar având paginile numerotate, în
care se înregistrează zilnic sau lunar, după caz, fără ştersături şi spatii libere,
elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată
colectată .
Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza
documentelor tipizate comune şi specifice (facturi sau documente înlocuitoare)

18
Călin O., Ristea M., Op.cit., p. 140.
19
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, art. 19.
 42

privind vânzările de valori materiale sau prestări de servicii, precum şi pe baza

Borderoului de vânzare (încasare) în ziua de ...
3. Circulă: - la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea
sumelor înscrise în conturi şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la taxa
pe valoare adăugată.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

b) Registrul de casă:
1. Serveşte ca:
- document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în
numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative;
- document de stabilire la sfârşitul fiecărei zile a soldului de casă;
- document de înregistrare zilnică în contabilitate a operaţiilor de
casă.
2. Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă
persoană împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări şi plaţi. În cazul
în care o sumă plătită se referă la două sau trei conturi corespondente, în
registrul de casă se trece distinct fiecare operaţie în parte. Se semnează de către
casier pentru confirmarea înregistrării operaţiilor efectuate şi de către persoane
din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului
2 şi a actelor justificative anexate.
Se completează zilnic, în ordinea efectuării operaţiilor fără a lasa spaţii
libere. La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din registru de casă se barează.
Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor Regulamentului
operaţiilor de casă.
Soldul de casă al zilei precedente se reportează pe primul rând al
registrului de casă pentru ziua în curs.
Se înregistrează toate încasările, după care acestea se totalizează (inclusiv
soldul de casă reportat al zilei precedente), se înregistrează apoi toate plăţile, iar
 43

totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor pentru a
stabili soldul de casă al zilei respective.
3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea
exactităţii sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la
efectuarea operaţiilor de casă (exemplarul 2).
4. Se arhivează :- la casierie (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
c) Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu care serveşte
pentru înregistrarea operaţiunilor economice şi financiare, în ordinea efectuării
lor. În condiţiile când volumul operaţiunilor contabile este foarte mare, se pot
folosi jurnale auxiliare diferenţiate pe genuri de operaţiuni (aprovizionare,
vânzări financiare, operaţiuni diverse etc.).
d) Registrul inventar - Acesta cuprinde două părţi: listele de inventariere
şi listele de recapitulaţie a inventarului. În cadrul recapitulaţiei, datele sunt
grupate pe structuri patrimoniale de activ şi cele de datorii.
e) Cartea mare serveşte la înregistrarea şi gruparea operaţiilor economice
şi financiare în raport cu natura lor, iar în cadrul fiecărei grupări în ordinea
succesiunii lor în timp.
Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare, precum şi
documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea
financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1, timp de 10 ani,
cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu
excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.20

20
ibidem, art. 24.
 44

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ - S.C. “ARTIZANUL” S.R.L. URZICENI

3.1. Date de identificare a firmei, obiectul de activitate al capitalului

social, prevederi statutare

Conform contractului de societate şi statutului de societate, asociaţii

firmei S.C. SERENIA LUX S.R.L sunt Dinu Paul şi Dinu Ion.
• Forma juridică: societate cu răspundere limitată conform Legii

31/1990 republicată.
• Sediul societăţii: FETEŞTI, str. Ghirlandei nr.6

• Domeniul principal de activitate:

521 — comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate;
• Obiect de activitate secundar:
2613 - fabricarea articolelor de sticlă;
2615 - fabricarea de sticlărie tehnică;
2811 - construcţii metalice şi părţi componente;
5144 - comerţ cu ridicata a produselor de ceramică, sticlărie, tapete şi
produse de întreţinere;
5262 - comerţ cu amănuntul prin standuri în pieţe;
5263 - comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine.
• Capitalul social:
Capitalul social subscris şi vărsat este de 200,00 lei, aport în numerar.
Capitalul social se împarte în 20 părţi sociale egale a câte 10,00 lei fiecare .
Participarea asociaţiilor la capitalul social este egală .
Părţile sociale constituie proprietatea asociaţiilor şi ele nu pot fi prevăzute
 45

prin titluri negociabile sub sancţiunea prevăzută de articolul 269 din Legea
numărul 31/1990, republicată .
Dreptul de a administra societatea revine celor doi asociaţi .
Dreptul de a reprezenta societatea în toate raporturile acesteia , cu terţe
persoane fizice şi juridice , revin domnului Dinu Paul. Puterile acestuia sunt cele
care derivă din Legea 31/1990, republicată, şi din celelalte dispoziţii legale în
vigoare .
Participarea la beneficii şi pierderi va fi proporţională cu numărul de părţi
sociale .
• Durata societăţii: - nelimitată .
Societatea poate înfiinţa filiale şi sucursale în ţară şi în străinătate , reţele
de magazine , depozite , puncte de lucru , birouri , localuri , în orice localitate
din ţară , în spatii proprii, închiriate sau atribuite .
Dizolvarea şi lichidarea societăţii se vor face conform articolelor 246 -
257 din Legea 31/1991, republicată .
Dobândirea de părţi sociale prin succesiune conferă celui care le-a obţinut
calitatea de asociat.
În cazul retragerii sau decesului unuia sau mai multor asociaţi şi în cazul
în care rămâne un singur asociat , în conformitate cu prevederile Legii 31/1990
republicată, societatea îşi poate continua activitatea cu asociatul unic .
În cazul decesului unui asociat întregul patrimoniu care i se cuvine
acestuia, în ce priveşte societatea va mai continua să funcţioneze, dacă îşi va
schimba forma juridică ori se va dizolva sau lichida .
Litigiile apărute între părţile contractante pot fi soluţionate de instanţele
judecătoreşti de drept comun din România sau de comisia de arbitraj de pe lângă
camera de comerţ şi industrie Slobozia.
Asociaţii pot pune la dispoziţia societăţii autoturismele proprii fără ca
aceasta să intre în patrimoniul societăţii.
Excluderea sau retragerea unuia sau mai multor asociaţi se poate face prin
 46

hotărârea adunării generale a societăţilor care deţin cel puţin 2/3 din capitalul
social, cu respectarea prevederilor Legii 31/1990, republicată .
In conformitate cu prevederile Legii 31/1990, republicată, asociaţii se
obligă să execute prestaţii în natură care vor fi remuneraţi.
Societatea îşi poate constitui un fond de rezervă de 5% pe an din profit
până la constituirea sumei de 1/5 din capital.

3.2. Scurt istoric privind înfiinţarea firmei

Evoluţia S.C. SERENIA LUX SRL are o istorie destul de interesantă

având şi un caracter puţin familial.
În anul 1995 domnul Dinu Dănuţ îşi înfiinţează o firmă , cu obiect de
activitate producţia de galeuri , având ca asociat, o femeie, Mariana
Marincovici.
Domnul Dinu Dănuţ dispunea de un capital necesar demarării afacerii, iar
doamna Mariana Marincovici avea destul de multe cunoştinţe în acest domeniu,
dar acest parteneriat nu a durat destul de mult , intervenind unele discuţii între
cei doi asociaţi. Deoarece firma începea să aducă profit domnul Dănuţ Dinu şi-a
adus şi cei doi fraţi în firma , dar într-un mod destul de interesant. Au înfiinţat o
firmă în care erau asociaţi cei doi fraţi , dar îi ajutau şi pe iniţiatorul afacerii .
Aşa a luat naştere în anul 2003, firma SERENIA LUX SRL .
Pe parcursul timpului au intervenit, însă discuţii între cei trei fraţi,
nemulţumirea pornind de la faptul ca cei doi fraţi " duceau greul " firmei, fiind
consideraţi de Dănuţ Dinu , nişte simpli angajaţi.

3.3. Produsele comercializate de firma şi poziţia firmei pe piaţă

În acest moment firma produce obiecte din sticlă decorativă realizate

manual tip Galle precum şi obiecte din sticlă cu aplicaţii metalizate .
 47

Produsele majoritare sunt vaze decorative şi lămpi de iluminat ( veioze ,

plafoniere ), fiind realizate după cataloage de artă, cât şi reproduceri după
originale sau chiar la comanda clientului .
Firma producătoare fiind la început de drum nu are o reţea proprie de
distribuire a produselor , fapt pentru care foloseşte firme intermediare , ponderea
livrării pe piaţa externă fiind în proporţie de 75% şi 25% pe piaţa internă .
Clienţii firmei pot fi împărţiţi în :
• Clienţi de pe piaţa internă :
Magazine :
- Titechs S.A. Bucureşti;
. Omnia SA Cluj - Napoca ;
- Realsib - Sibiu ;
- Medchim - Braşov ;
- Metexin - Sighişoara ;
- Comgale - Bistriţa.
Ocazionali - diverse persoane care cumpăra din depozitul firmei
• clienţi de pe piaţa externă:
- Florabel Sarl;
- Joseph E. Knoneicy .
Principalii furnizori ai firmei sunt:
• S.C. Bicapa Târnăveni care furnizează firmei acid fluorhidric;
• Romosfochim Valea Călugăreasca - furnizează acid sulfuric;
• Carbochim Cluj Napoca - filtre, benzi;
• Farbglashutte Relchebach Gmbh - baghete sticlă colorată;
• Peco S.A. — gaz şi benzină;
• Vrancart Adjud - ambalaje;
• Sticlă Impex - semifabricate.
În dorinţa firmei de a percuta în piaţa internă şi externă şi-a asumat riscul
de a demara contracte de mică valoare şi cu minim de siguranţă a seriozităţii
 48

partenerilor.
În unele cazuri firma a încercat să impună conlucrarea cu toţi clienţii
(interni şi externi) în cadrul contractelor de vânzare prin plata unui avans de 20-
50% din valoarea comenzii, la recepţionarea ei şi restul la livrarea mărfii.
Recepţionarea calitativă, cantitativă se face la sediul firmei de către un
reprezentant al firmei cumpărătoare. Cu toţi clienţii se lucrează în condiţii de
livrare ex-work (livrarea se face la poarta întreprinderii).
Pentru firmele care solicită ca marfa să fie livrată în ţara de origine a
cumpărătorului cheltuielile de transport şi asigurare a mărfii vor intra în sarcina
firmei cumpărătoare. Firma producătoare îşi asuma responsabilitatea găsirii
celor mai convenabile şi mai sigure modalităţi de expediere şi asigurare.
Firma foloseşte discounturi de la 5-20% din oferta iniţială pentru
păstrarea unor pieţe şi clienţi noi, în cadrul aceleiaşi condiţii de calitate.
În ceea ce priveşte concurenţa se poate spune că firma nu duce lipsă.
Există un număr de firme cu acelaşi profil, care câteodată folosesc metode
necinstite de a lua clienţii unii altora pentru a-şi mări veniturile.
Din acest punct de vedere firma nu îşi face probleme, asociaţii fiind
conştienţi de faptul ca dacă nu vor reuşi să producă la fel de bine ca până acum,
iar calitatea să corespundă cerinţelor clienţilor, va reuşi să-şi creeze un nume în
acest domeniu de activitate.
Printre firmele concurente se pot enumera:
• S.C. Stirom Exim Invest;
• S.C. Arta Sticlei S.R.L;
• S.C. Sticlă Impex S.R.L;
• S.C.Vitrocolor S.R.L;
• S.C. Vitronia S.R.L;
• S.C.Romblast S.R.L;
• S.C. Eli's Impex S.R.L.
Pentru creşterea afacerilor firmei trebuie acţionat în următoarele direcţii:
 49

- pe linie de producţie :
• îmbunătăţirea calităţii produselor ;
• crearea de noi modele şi decoruri ;
• mărirea capacităţii de producţie .
- pe linie tehnică :
• realizarea unui cuptor care ajută la scăderea costurilor de producţie şi
realizarea unor noi surse de venituri prin închirierea sa ;
• completarea atelierului de gravură cu o linie proprie pentru depuneri
metalice pe sticlă;
- pe linie comercială :
• crearea unui catalog ;
• apariţia unei pagini pe Internet.

3.4. Analiza indicatorilor economico-financiari ce caracterizează

activitatea economică a firmei
3.4.1. Analiza producţiei realizate şi marfă
Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate
din activitatea industrial-productivă, care pot fi puse în circuitul economic.21
Analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente este necesară, întrucât în
relaţiile lor cu piaţa, întreprinderile se regăsesc în dublă ipostază de consumatori
şi beneficiari. Deci, se impune urmărirea modului în care sunt respectate
obligaţiile contractuale, precum şi gradul în care se asigură concordanţa dintre
cerere şi ofertă.
Dacă în anul 2006, producţia fizică a firmei a fost : 8 vaze Galle , 4 vaze
Daum-Nacy , 2 lămpi Galle , 1 plafonieră având o valoare totală de 0,512 mii
lei, în anul 2007 s-a planificat o creştere a producţiei totale de 5,79 ori.
Realizările însă au fost mult mai mari , valoarea producţiei obţinute fiind
628.000 mii lei, adică de 9,75 ori mai mare decât nivelul programat (tabelul 1).

21
Işfănescu A. (coord.). – Ghid practic de analiză economico-financiară, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,
2003, p.49.
 50

Producţia vândută a crescut în anul 2008 la 27,15 mii lei faţă de 1,77 mii
lei cât a fost planificat .
Producţia marfă în anul 2007 pe total a fost de 27,15 mii lei, iar producţia
realizată a fost de 628.000 mii lei (o diferenţă în minus de 1,77 mii lei).
Din analiza datelor din tabel rezultă că la toate elementele producţiei faţă
de cifrele planificate s-au realizat valori mari, astfel:
• la vaze tip Galle producţia marfă realizată a fost de 9,35 mii lei, faţă

de 0,52 mii lei planificat (2008);

• la vaze Daum-Nancy – 2,17 faţă de 0,21 mii lei;
• la lămpi tip Galle – 5,32 mii lei faţă de 0,56 mii lei;
• la plafoniere – 4,87 mii lei faţă de 0,32 mii lei;
• vaze cu aplicaţii metalice – 5,42 mii lei faţă de 0,15 mii lei.

3.4.2. Analiza cifrei de afaceri şi a valorii adăugate

Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din livrările de

bunuri, executarea de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din
exploatare, mai puţin drepturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.22
În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin
vânzarea producţiei (ct. 701), la care se pot adăuga veniturile din vânzări de
mărfuri (ct. 707) şi veniturile din prestări servicii (ct. 704), în cazul în care
întreprinderea desfăşoară şi o activitate de comerţ şi prestări servicii.
Scopul analizei cifrei de afaceri vizează cunoaşterea dinamicii vânzărilor
unei firme, a factorilor care condiţionează evoluţia lor, în vederea elaborării
strategiei de piaţă şi fundamentării previziunilor principalilor indicatori
economico-financiari.
Valoarea adăugată reprezintă aportul specific al întreprinderii în
producţia şi comercializarea de bunuri şi servicii obţinut prin utilizarea
22
Ibidem, p. 18.
 51

resurselor sale tehnice, umane şi financiare în cadrul unei infrastructuri asigurate

de stat.23
Măsură a bogăţiei create de întreprindere, acest indicator serveşte la
aprecierea dimensiunii şi structurii productive. Totodată, valoarea adăugată, ca
rezultantă a combinaţiei factorilor de producţie, constituie sursa de remunerare
şi determinanta comportamentală a acestora, asigurând menţinerea societăţii pe
piaţă.
Din tabelul nr. 3 reiese că valoarea adăugată în anul 2008 a fost de 10,10
mii lei.
În tabelul nr. 4 este redat nivelul corelaţiilor dintre diferiţi indicatori
prezentaţi anterior, iar în tabelul nr. 5 corelaţia dintre cifra de afaceri şi
capacitatea de producţie.
Cifra de afaceri a firmei a crescut de la 0,51 mii lei în 2007 la 628.000 mii
lei în anul 2008, adică de 56,5 ori.
Faţă de anul 2007 când valoarea producţiei vândute a fost egală cu
valoarea producţiei fabricate , în anul 2008 valoarea producţiei vândute a fost
27,15 mii lei, de 53 ori mai mare decât în anul 2007, dar sub valoarea producţiei
fabricate , datorită comercializării unei producţii din stoc .

2323
Ibidem., p 29.
 52

3.5. Analiza principalilor indicatori ai activelor şi pasivelor

patrimoniale
3.5.1 Situaţia patrimoniului firmei
Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflectă valoarea
economică a firmei, capacitatea acesteia de a face faţă necesităţilor financiare la
un moment dat. Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului are ca obiect
stabilirea relaţiilor dintre diferitele elemente patrimoniale şi evidenţierea
modificărilor calitative în situaţia mijloacelor economice şi surselor financiare,
generate de activitatea internă a firmei şi de interacţiunea cu mediul extern.24
În tabelul nr.6 este redată în modul cel mai sintetic situaţia principalelor
grupe de active şi pasive bilanţiere. Se remarcă o creştere la 12,0 mii lei, adică
de 12,39 ori, a activului total în anul 2008, faţă de 0,96 mii lei în 2007. Această
evoluţie se pune în cea mai mare parte pe seama creşterii capitalului circulant.

3.5.2. Analiza indicilor de structură ai activelor

În tabelul nr. 7 sunt prezentaţi indicii de structură ai activelor.

Active imobilizate
Rata activelor imobilizate --------------------------- x 100 a fost 8,71% în
Activ total
anul 2008, reflectând că firma dispune de un volum redus de active imobilizate .
Pondera cea mai mare este reprezentantă de activele circulante
Active circulante
-------------------- x 100 care deţin 91,29% în totalul activelor .
Activ total
În ceea ce priveşte ratele activelor circulante , rata stocurilor a fost de
56% (materii prime), rata creanţelor comerciale 69,49 % şi rata disponibilităţilor
16,15% .

24
Ibidem, p.298.
 53

Tabel 7
ANALIZA INDICILOR DE STRUCTURA A ACTIVULUI

Nr. INDICATORI 2007 2008

crt.
1 Rata activelor imobilizate ( Ai / A) 0 8.71
A Rata imobilizărilor corporale (Ic / A ) 0 8.71
B Rata imobilizărilor necorporale (In / A) 0 0
C Rata imobilizărilor financiare (If / A ) 0 0
2 Rata activelor circulante ( Ac / A) 0 91.29
A Rata stocurilor :
- rata materiilor prime 56.00
- rata producţiei neterminate 0

- rata produselor finite 0

0
- rata stocurilor
B Rata creanţelor comerciale (Creanţe 79.22 69.49
comerciale / A)
C Rata disponibilităţilor şi clasamentelor 20.78 16.15
(Σ disponibilităţilor băneşti / A)

3.5.3. Analiza indicilor de structură ai pasivelor

În tabelul nr. 8 sunt prezentaţi indicii de structură ai pasivelor . Rata

stabilităţii financiare a fost egală cu 1 întrucât capitalul propriu a fost egal cu cel
permanent. Gradul redus al imobilizărilor activului reflectă o dotare tehnică
slabă, subordonată obiectivului de activitate a firmei sau eventualelor modificări
în structura producţiei sau în cererea pieţei de desfacere.
 54

Rata autonomiei financiare globale a fost 0,02 , iar rata de îndatorare

globală 0,98 reflectând o bună acoperire a datoriilor pe termen scurt pe seama
capitalului permanent.

3.5.4. Situaţia cheltuielilor , veniturilor şi a rezultatelor financiare

În tabelul nr.9 sunt prezentate cheltuielile, veniturile şi rezultatele

financiare ale firmei. Datele evidenţiază că în anul 2007 firma a înregistrat
cheltuieli de exploatare în valoare de 21,34 mii lei , cheltuieli financiare 0,51 mii
lei şi cheltuieli extraordinare 0,044 mii lei, adică cheltuieli totale în valoare de
21,43 mii lei. Veniturile totale ale firmei au fost 27,24 mii lei, din care: venituri
din exploatare 27,16 mii lei şi venituri financiare 0,085 mii lei .
Aşadar , rezultatul brut al exerciţiului a fost de 5,81 mii lei (profit), iar
profitul net a fost de 3,84 mii lei, faţă de numai 0,68 mii lei în anul 2007.
Impozitul pe profit = 1,96 mii lei

Tabelul 8

ANALIZA INDICILOR DE STRUCTURA A PASIVULUI

- mii lei -
Nr. INDICATORI 2007 2008
crt.
1 Rata stabilităţii financiare 1.00 1.00
Capital permanent
---------------------- x 100
Pasiv total

2 Rata autonomiei financiare globale - 0.50 0.02

Capital propriu
------------------- x 100
Pasiv total

3 Rata autonomiei financiare la termen - 0.50 0.02

 55

Capital propriu
----------------------- x 100
Capital permanent

4 Rata de îndatorire globală (Datorii totale / 1.50 0.98

Pasiv total)
5 Rata de îndatorire la termen (Datorii pe termen 0 0
mediu şi lung / Capital permanent)

Tabel 9

SITUAŢIA CHELTUIELILOR , VENITURILOR ŞI A

SITUAŢIILOR FINANCIARE

Nr. INDICATORI 2007 2008

crt.
1 Venituri din vânzarea mărfurilor 0 0
2 Producţie vândută 0,51 628.000
3 Cifra de afaceri 0,51 628.000
4 Producţie stocată:
- solduri creditoare 0 0
- solduri debitoare 0 1,77
6 Producţia exerciţiului 0,51 27,15
7 Venituri din exploatare 0,51 27,16
8 Cheltuieli privind mărfurile 0 0
9 Cheltuieli materiale 0,64 9,32
10 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de 0,25 7,71
terţi
11 Impozite şi taxe 0,03 0,33
12 Cheltuieli cu personalul 0 3,96
13 Cheltuieli cu amortismente şi provizioane 0,26 0
14 Cheltuielile pentru exploatare 1,20 21,34
15 Rezultatul din exploatare :
- profit 0 5,81
 56

- pierdere 0,69 0

16 Venituri financiare 0,09 0,08

17 Cheltuieli financiare 0 0,05
18 Rezultat financiar 0,09 0,03
19 Rezultat curent:
- profit 0 5,85
- pierdere 0,68 0
20 Venituri extraordinare 0 0
21 Cheltuieli extraordinare 0 0,04
22 Rezultat extraordinar:
- profit 0
- pierdere 0,04
23 Rezultatul brut al exerciţiului :
- profit 0 5,81
- pierdere 0 0
24 Impozit pe profit 0 1,95
25 Rezultat net:
- profit 0 3,84
- pierdere 0,68 0
 57

3.6. Înregistrarea în contabilitatea firmei a principalelor operaţiuni

economice privind gestionarea stocurilor

GRUPA 33 “PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE”

331 Producţia în curs de execuţie (A)

PENTRU PRODUCŢIA DE BAZĂ
1. Evidenţierea producţiei neterminate la sfârşitul lunii pe bază de
inventar (la costul de producţie):
331 = 711 500,00
Producţia în curs de Variaţia stocurilor
execuţie

2. Evidenţierea scăderii din gestiune a producţiei respective la începutul

perioadei.
711 = 331 500,00
Variaţia stocurilor Producţia în curs de
execuţie

Contul 331 se foloseşte în exclusivitate prin folosirea metodei

inventarului intermitent.
D 331 C
500,00 500,00
 58

Grupa 34 “Produse”
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferenţe de preţ la produse

CONTUL 341 SEMIFABRICATE

1. Recepţionarea semifabricatelor în cursul lunii (la preţul prestabilit).

341 = 711 10000,00
Semifabricate Variaţia stocurilor

2. Iar la sfârşitul lunii pentru diferenţele de preţ dintre preţul de

înregistrare şi cel efectiv:
a) Favorabile: lei 100,00

- preţ prestabilit: lei 10000,00

- cost efectiv: lei 9900,00
711 = 348 100,00
Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ la produse

b) nefavorabile: lei 200,00

- preţ prestabilit: lei 20000,00

- cost efectiv: lei 20200,00
348 = 711 200,00
Diferenţe de preţ la produse Variaţia stocurilor

3. Recepţionarea semifabricatelor:
a) terţi + manoperă
% = 401 476,00
 59

341 Furnizori 400,00

Semifabricate 76,00
TVA deductibilă
341 = 354 300,00
Semifabricate Produse aflate la terţi

b) plus de inventar
341 = 711 400,00
Semifabricate Variaţia stocurilor

4. Vânzarea semifabricatelor – jumătate din cele recepţionate la punctul 1.

4111 = % 5900,00
Clienţi 702 5000,00
Venituri din vânzarea semifabricatelor
4427 950,00
TVA colectată

5.Descărcarea gestiunii la preţul de înregistrare – jumătate lei 5000,00

711 = 341 5000,00
Variaţia stocurilor Semifabricate

6. Repartizarea diferenţelor de preţ favorabile (jumătate) asupra contului

711, lei 50,00.
348 = 711 50,00
Diferenţe de produse Variaţia stocurilor
7.Darea spre prelucrare la terţi.
354 = 341 300,00
Produse aflate la terţi Semifabricate
 60

8.Lipsuri la inventar (perisabilităţi).

711 = 342 300,00
Variaţia stocurilor Semifabricate

9.Lipsuri din calamităţi naturale.

671 = 341 1200,00
Cheltuieli privind Semifabricate
calamităţile şi alte
evenimente extraordinare

10.Semifabicate imputate vinovaţilor:

a) scăderea din gestiune
711 = 341 600,00
Variaţia stocurilor Semifabricate

b) imputarea propriu-zisă
428 = % 714,00
Alte datorii şi creanţe în 758 600,00
legătură cu personalul Alte venituri din exploatare
4427 114,00
TVA colectată

c) repartizarea diferenţelor de preţ favorabile lei 30,00, convenţionari

348 = 711 30,00

Diferenţe de preţ la produse Variaţia stocurilor
711 = 348 30,00
Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ la produse

ALTE OPERAŢIUNI CU SEMIFABRICATE

1. Se recepţionează semifabricatele din producţie proprie la cost efectiv.
 61

341 = 711 500,00

Semifabricate Variaţia stocurilor
2. Evidenţierea semifabricatelor cumpărate de la furnizori cu factură.
% = 401 119,00
341 Furnizori 100,00
Semifabricate
4426 19,00
TVA deductibilă
3. Evidenţierea semifabricatelor cumpărate de la furnizori şi considerate materii
prime.
% = 401 2880,00
341 Furnizori 2000,00
Semifabricate

4427 380,00
TVA deductibilă
4.Evidenţierea consumului de semifabricate:
a) consumarea în producţie a semifabricatelor obţinute din producţie proprie
711 = 341 1000,00
Variaţia stocurilor Semifabricate

b) trecerea lor la materiale şi apoi evidenţierea consumului

301 = 341 8000,00
Materii prime Semifabricate
601 = 301 3000,00
Cheltuieli cu materii prime Materii prime
Aceleaşi înregistrări se efectuează şi dacă folosim contul 302 „Materiale
consumabile” în loc de contul 301 „Materii prime”.
 62

CONTUL 345 “Produse finite”

1. Aceleaşi înregistrări ca şi la contul 341 “Semifabricate” şi în plus,

pentru ieşiri, prin transferarea lor la mărfuri pentru a fi vândute prin magazinele
proprii de prezentare şi desfacere.
2. Preţ de înregistrare la 10000,00. Adaus comercial 30% lei 3000,00.
TVA neexigibilă 19% lei 2470,00. Preţ cu amănuntul lei 15470,00. Diferenţa de
preţ favorabil lei 600,00.
371 = % 15470,00
Mărfuri 345 10000,00
Produse finite

378 3000,00
Diferenţe de preţ la produse

4428 2470,00
TVA colectată

sau
371 = 345 10000,00
Mărfuri Produse finite

371 = % 5470,00
Mărfuri 378 3000,00
Diferenţe de preţ la mărfuri

4428 470,00
TVA neexigibilă
 63

3. Pentru diferenţele de preţ aferente produselor vândute:

a) favorabile
348 = 711 600,00
Diferenţe de preţ la mărfuri Variaţia stocurilor
b) nefavorabile (dacă ar fi existat astfel de diferenţe)
711 = 348 600,00
Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ la mărfuri
4. Produsele finite consumate pentru protocol
623 = 345 1000,00
Cheltuieli de protocol, Produse finite
reclamă şi publicitate
+A -A
635 = 4427 190,00
Cheltuieli cu alte impozite, TVA colectată
taxe şi vărsăminte asimilate

CONTUL 346 “PRODUSE REZIDUALE”

Aceleaşi înregistrări cu excepţia celor care se referă la diferenţele de preţ.

1. Recuperarea deşeurilor, rebuturilor.
346 = 711 120,00
Produse reziduale Variaţia stocurilor
2. Vânzarea produselor reziduale, deşeuri şi rebuturi definitive.
5311 = 703 120,00
Casa în lei Venituri din vânzarea
produselor reziduale
 64

3. Descărcarea gestiunii.
711 = 346 120,00
Variaţia stocurilor Produse reziduale

4. Trecerea deşeurilor în categoria combustibililor pentru a fi consumate

în întreprindere sau ca materiale gospodăreşti.
3022 = 346 100,00
Combustibili Produse reziduale

3028 = 346 50,00

Alte materiale consumabile Produse reziduale

5. Trecerea în consum a rebuturilor remaniabile în vederea completărilor

înlăturării defectelor.
711 = 346 80,00
Variaţia stocurilor Produse reziduale

6. Plusuri la inventar la produse reziduale.

346 = 711 20,00
Produse reziduale Variaţia stocurilor

7. Minusuri la inventar la produse reziduale neimputabile.

711 = 346 10,00
Variaţia stocurilor Produse reziduale

CONTUL 348 “DIFERENŢE DE PREŢ LA PRODUSE”A/P

Contul 348 “Diferenţe de preţ la produse” se debitează cu diferenţele

nefavorabile şi se creditează cu diferenţele favorabile la constatare şi
înregistrarea lor, iar pentru diferenţele de preţ aferente ieşirilor de produse se fac
 65

operaţiunile invers.
348 = 711 500,00
Diferenţe de preţ la produse Variaţia stocurilor

711 = 348 1000,00

Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ la produse

D 348 C
Diferenţa Diferenţa
nefavorabilă nefavorabilă
500,00 1000,00

Contabilitatea produselor finite fără sold iniţial la costul standard

1. Se recepţionează produsele finite la preţul prestabilit, de 400,00.
345 = 711 400,00
Produse finite Variaţia stocurilor

2. La sfârşitul lunii costul efectiv este de 380,00 lei, deci o diferenţă de

preţ favorabilă 20,00 lei.
711 = 348 20,00
Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ la produse
3. Se vând jumătate din produsele finite recepţionate, conform facturii:
- preţ de vânzare negociat 200,00
- TVA 19% 38,00
- Preţ de vânzare cu TVA încasat 238,00
4111 = % 238,00
Clienţi 701 200,00
Venituri din vânzarea
 66

produselor finite

4427 38,00
TVA colectată

4. Se încasează factura.
5121 = 4111 238,00
Conturi la bănci în lei Clienţi

5. La sfârşitul
711 = 345 200,00
Variaţia stocurilor Produse finite

6. Se repartizează cota parte a diferenţelor de preţ (jumătate) 10,00 lei.

348 = 711 10,00
Diferenţe de preţ la produse Variaţia stocurilor

7. Se închid conturile:
a) 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”
701 = 121 200,00
Venituri din vânzarea Profit şi pierdere
produselor finite

b) 711 “Variaţia stocurilor”

711 = 121 190,00
Variaţia stocurilor Profit şi pierdere
 67

D 345 C D 348 C
Si 400,00 (711) 200,00 (711) 10,00 (711) 20,00
Sf 200,00 Sfc 10,00

D 711 C D 4111 C
(348) 20,00 (345) 400,00 238,00 238,00
(345) 200,00 (348) 10,00
(12) 190,00 .
410,00 410,00

D 4427 C D 701 C
(411) 38,00 (121) 200,00 (411) 200,00
------------------------------------------------- ---------------------------------------------------

D 121 C
(701) 200,00
(711) 190,00
------------------------------------------
Sfc 390,00

Contul 345 “Produse finite” prezintă un sold debitor de 200,00 lei la

preţul prestabilit ce reflectă produsele finite rămase în stoc.
Contul 348 “Diferenţe de preţ la produse” prezintă un sold creditor de
10,00 lei ce reflectă valoarea diferenţelor de preţ favorabile aferente produselor
finite rămase în stoc.
 68

Contabilitatea produselor finite cu sold iniţial la conturile 345 “Produse

finite” şi 348 “Diferenţe de preţ la produse”

Soldurile iniţiale:
345 – 300,00 debitor;
348 – 10,00 creditor.

1. În cazul luat ca exemplu se recuperează produse finite la preţul

prestabilit – 200,00 lei.

345 = 711 200,00
Produse finite Variaţia stocurilor

2. Cost efectiv stabilit la sfârşitul lunii – 180,00 lei; diferenţe

favorabile – 20,00 lei.

711 = 348 20,00
Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ la produse

3. Din cantitatea totală se vând produse către clienţi cu factură astfel:

- preţ prestabilit livrare negociat – 400,00

- TVA 19% - 76,00
- de încasat – 476,00
4111 = % 476,00
Clienţi 701 400,00
Venituri din vânzarea
produselor finite

4427 76,00
TVA colectată
 69

4. Se încasează factura.
5121 = 4111 476,00
Conturi la bănci în lei Clienţi

5. La sfârşitul lunii se descarcă gestiunea depozitului de produse finite cu

valoarea produselor vândute la preţul de înregistrare prestabilit – 400,00.
711 = 345 400,00
Variaţia stocurilor Produse finite

6. Se repartizează cota parte din diferenţele favorabile aferente produselor

finite vândute.
348 = 711 24,00
Diferenţe de preţ la produse Variaţia stocurilor

Si 348 + Rc 348 30,00

Coeficientul mediu = ----------------------- x 100 = ---------------- x 100 = 6%
Si 345 + Rc 345 500,00

Diferenţele favorabile aferente produselor vândute.

400,00 x 6
Valoarea produselor finite din : ----------------- = 24,00 lei
100
7. Se închid conturile:
a) 701”Venituri din vânzarea produselor finite”
701 = 121 400,00
Venituri din vânzarea Profit şi pierdere
produselor finite

b) 711 „Variaţia stocurilor”

 70

121 = 711 196,00

Profit şi pierdere Variaţia stocurilor

D 345 C D 348 C
Si 300,00 400,00 24,00 Si 10,00
200,00 20,00
----------------------------------------- ---------------------------------------------
Tsd 500,00 Tsc 400,00 Tsd 24,00 Tsc 30,00
Sfd 100,00 Sfc 6,00

D 4427 C D 701 C
476,00 76,00
------------------------------------------------- ---------------------------------------------------
Sfd 476,00 Sfc 76,00

D 711 C D 701 C
20,00 200,00 400,00 400,00
400,00 24,00 ----------------------------------------
------------------------------------------
Tsd 420,00 Tsc 224,00 D 121 C
----------------------------------------- 196,00 400,00
Sfd 196,00 Sfc 204,00

D 411 C
476,00 476,00
----------------------------------------

Soldul final creditor al contului 121 “Profit şi pierdere” reflectă un profit

realizat din vânzarea produselor finite , din sold iniţial plus cele obţinute în
cursul perioadei raportate, înregistrate le preţ prestabilit influenţat de diferenţa
de preţ respectivă .
 71

CONCLUZII

În urma elaborării proiectului la firma S.C. “ARTIZANUL” S.R.L.

URZICENI am desprins următoarele concluzii mai importante :
1. Analizând producţia marfă fabricată în comparaţie cu producţia marfă
vândută observăm ca în perioada precedentă toate produsele fabricate au fost
vândute în proporţie de 100% . Pentru perioada următoare managerul firmei a
planificat realizarea unei producţii în valoare de 519.000,00 lei, dar cu ajutorul
salariaţilor al cărei număr a crescut a reuşit să depăşească ceea ce a planificat,
realizând o producţie în valoare de 628.000 lei care a fost vândută în proporţie
de 92 % .
2. Faţă de nivelul perioadei precedente, firma şi-a propus o sporire a
realizării tuturor indicatorilor, ceea ce în condiţiile normale de evoluţie ale
preţurilor presupune o dezvoltare a activităţii de producţie şi comercializare.
3. Prin analiza dinamicii pe baza indicatorilor valorici s-a urmărit dacă
produsele finite realizate au fost vândute în perioada imediat următoare şi s-a
observat că raporturile au fost proporţionale, singura problemă fiind în perioada
precedentă când cheltuielile provenite din exterior necesare producţiei au fost
prea mari, ele neputând fi acoperite prin vânzarea produselor.
4. În structura activelor circulante creanţele comerciale au ponderea cea
mai importantă, dar rata lor a scăzut de la 79,22% în perioada precedentă la
69,49 % în perioada curentă. Rata mare a activelor circulante indică faptul că
firma nu are dificultăţi de adaptare la cerinţele pieţii şi nici dificultăţi de
transferare în disponibilităţi .
5. În ceea ce priveşte analiza structurii pasivului se observă că din
punctul de vedere al echilibrului financiar firma are probleme în perioada
 72

precedentă înregistrând pierderi, iar în perioada curentă rata autonomiei

financiare fiind de 0,02 ceea ce nu este suficient pentru a declara satisfăcător
acest echilibru.
6. Nici rata de îndatorare globală nu este satisfăcătoare , ponderea
datoriilor totale în pasiv fiind de 1,5 în perioada precedentă şi 0,98 în perioada
curentă, deoarece se indică o creştere a autonomiei financiare în cazul în care
rezultatul ratei se apropie mai mult de zero .
7. Studiind aproape din toate punctele de vedere activitatea firmei poate
fi trasă concluzia că, deşi are aproape doi ani de activitate , acest domeniu este
foarte profitabil. Lucrul acesta a putut fi realizat cu ajutorul salariaţilor, care au
mărit programul de lucru, dar şi a administratorilor care au căutat mereu noi
clienţi cărora să le satisfacă cerinţele.
8. Propuneri:
• mărirea manoperelor şi implicit a salariilor, pentru stimularea
angajaţilor ;
• îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin iluminare, corespunzător
desfăşurării activităţii atelierului ;
• angajarea unui spălător, pentru a uşura munca pictorului nevoit să-şi
spele încă o dată produsul sosit de la acilare;
• crearea unui atelier care să satisfacă cerinţele clienţilor mai
pretenţioşi;
• stabilirea responsabilităţilor pe care le au angajaţii pentru a nu mai

exista divergenţe (regulament interior);

• aplicarea unor sancţiuni asupra angajaţilor care nu-şi îndeplinesc

sarcinile de lucru .
 73

BIBLIOGRAFIE

1. Bojian, O.; – Contabilitatea întreprinderilor, Editura Economică,

Bucureşti, 2004;
2. Bădescu, I.; – Instrumentarea noii contabilităţi la societăţile
comerciale, Editura Cartea Veche SRL, Bucureşti, 1992;
3. Creţoiu, Gh., Bucur, I.; – Contabilitate. Fundamentele şi noul
cadru juridic, Editura All Beck, Bucureşti, 2004;
4. Călin, O., Ristea, M.; – Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003;
5. Feleagă, N., Ionaşcu, I.; – Tratat de contabilitate financiară, vol.II,
Editura Economică, Bucureşti, 2005;
6. Işfănescu, A.; (coord.) – Ghid practic de analiză economico-
financiară, Editura Tribuna, Bucureşti, 2003;
7. Munteanu, V.; – Contabilitatea financiară a întreprinderilor,
Editura Economică, Bucureşti, 1999;
8. Popescu, A.; – Contabilitatea financiară, Editura Expert, Bucureşti,
1999;
9. Popescu, A.; – Contabilitate financiară, Editura Cartea
Universitară, Bucureşti, 2005;
10. Ristea, M.; – Contabilitatea societăţilor comerciale, vol.I şi II,
1996, 1997;
11. Ristea, M., Dima, M.; – Contabilitatea societăţilor comerciale,
Editura Universitară, Bucureşti, 2004;
12. Ristea, M., Dumitru, Gr.C.; – Contabilitate financiară, Editura
Mărgăritar, Bucureşti, 2003;
 74

13. Ristea, M., Dumitru, Gr.C.; – Contabilitate financiară, Editura

Mărgăritar, Bucureşti, 2002;
14. Staicu, C.; – Contabilitate financiară amortizată cu directivele
europene, Editura CECCAR, Bucureşti, 2002;
15. Vintilă, G.; – Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderilor,
EDP, Bucureşti, 1998;
16. XXX – Legea nr. 31/1990, Legea societăţilor comerciale cu
modificările şi completările până la 27.02.2003;
17. XXX – Legea contabilităţii nr. 82/24 decembrie 1991, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a nr. 629 din 26
august 2002;
18. XXX – Ministerul Finanţelor, Sistemul contabil al agenţilor
economici, 1994;
19. XXX – Contabilitatea. Armonizarea contabilităţii cu U.E., Editura
Meteor Press, Bucureşti, 2002;
20. XXX – Ordinul nr. 94/29 ianuarie 2001 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate;
21. XXX – Ordinul nr. 306/26 februarie 2002 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele
europene;
22. XXX – Reglementări contabile pentru agenţi economici, Editura
Economică, Bucureşti, 2002;
23. XXX – Documentaţia înfiinţării firmei S.C. “ARTIZANUL” S.R.L.
URZICENI;
24. XXX – Evidenţa contabilă a firmei S.C. “ARTIZANUL” S.R.L.
URZICENI, în anii 2003-2009;
25. XXX – O.M.F.P. nr. 1752/2005, Noile reglementări contabile
conforme cu directivele europene.
..oo..