Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Științe Socio-Umane

Departamentul de Asistență socială , Jurnalism , Relații publice și Sociologie

Specializare Asistență socială

Copiii din mediile defavorizate – riscul


de abandon școlar

Student: Cornea Cristina Elena

Anul 2.

Grupa 1.
,,EDUCAȚIA ESTE PREMISA PROGRESULUI, ÎN FIECARE SOCIETATE, ÎN
FIECARE FAMILIE”  (Kofi Anan)

De multă vreme, educația a avut semne de întrebare pentru copiii din mediile
defavorizate deoarece accesul cu greutate la transport obligă o bună parte din copii să
abandoneze școala. Și nu numai transportul, ci și nivelul scăzut de trai din zonele inaccesibile
fac ca visurile copiilor dornici de a învăța, pentru a avea un viitor mai bun, să fie spulberate.
Aceste probleme nu există doar în România, ci și Uniunea Europeană se confruntă cu acestea.

Sărăcia este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă România la ora
actuală. Din cauza sărăciei apare abandonul școlar, care are urmări nu tocmai pozitive, astfel
că rata analfabetismului crește din ce în ce mai mult, ceea ce este îngrijorător.

În România, rata abandonului școlar este foarte ridicată. Astfel că majoritatea copiilor
din zonele rurale inaccesibile, sunt obligați să renunțe la școală, ceea ce îi afectează foarte
mult, atât la a scrie , citi , cât și la perceperea anumitor informații.

În Art.2.(4) din Legea Națională a Educației din 2011 este prezentat faptul că Statul
asigură tuturor cetățenilor României drepturi egale de a avea acces la toate formele de
învățământ, atât preuniversitar, cât și superior, dar și la dreptul de a învăța de-a lungul vieții
excluzând orice tip de discriminare. De asemenea, tot în Art.2.(5) se face referire și la state
membre ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, dar și a statelor
membre care au aceleași drepturi.

Când vorbim de educație, nu trebuie să ne raportăm doar la a finaliza o etapă școlară,


ci a acumula cunoștințe utile pentru tot parcursul vieții, cunoștințe la care toți cetățenii români
au dreptul. Tot în Art. 2.(7) învățământul din țara noastră este atestat ca fiind o prioritate
națională .

Art.3 prezintă o diversitate de principii pe care s-a fundamentat atât învățământul


superior, preuniversitar cât și învățarea pe tot parcursul vieții. Câteva din principii sunt
următoarele: principiul echității, principiul calității, principiul eficienței, principiul relevanței,
principiul descentralizării, principiul răspunderii publice, principiul promovării educației
pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive ,principiul
organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut.
De asemenea în Art. 9. (2) **) este prezentat faptul că Statul finanțează toate categoriile de
elevi. Deși este scris negru pe alb că susține toți copiii, de fapt e doar scris. Cel puțin 45% din
populația României trăiește în sărăcie. Sunt copii care nu au electricitate, nu au căldură , nu au
rechizite pentru a merge la școală ca toți ceilalți copii , au lipsuri foarte mari. Abia că au cu ce se hrăni
de pe o zi pe alta.

Raportându-ne la situația actuală în ceea ce privește pandemia de SARS-Cov2, a provocat


crearea unui zid între copiii înstăriți și cei greu încercați. Sunt foarte mulți copii din țara noastră care
locuiesc în zone montane foarte greu accesibile, nu au semnal, electricitate , internet, condiții greu de
imaginat. Transportul lipsește cu desăvârșire. Aceștia mergând la pas prin frig, ploi, zăpadă pentru a-și
croi un viitor mai bun în viață. Nimeni nu îi vede cum suferă în tăcere, dar cu toate acestea vor să își
ducă visul la bun sfârșit și nu renunță la școală. Cum să își achiziționeze device-uri pentru a participa
la ore online dacă nu au electricitate, internet!? Ei nu au cu ce se hrăni de pe o zi pe alta , apoi bani
pentru device-uri. Există și cazuri în care părinții au decedat, iar frații mai mari trebuie să aibă grijă de
cei mici, aceștia fiind nevoiți să abandoneze școala. În ultimii 30 de ani educația primește fonduri
mizere, 2,5% din PIB.

De asemenea s-au creat o serie de programe printre care Programe operațional pentru
susținerea copiilor defavorizați, Programe pentru evitarea abandonului școlar, Programul
național de reformă al României pentru 2020

În Programul național de reformă al României pentru 2020 se prezintă situația prin care
urmează să treacă România , aceasta preconizează că sărăcia și excluziunea socială, inclusiv sărăcia în
rândul copiilor și al persoanelor încadrate în muncă, precum și inegalitatea veniturilor vor crește,
afectând cel mai mult grupurile vulnerabile precum lucrătorii cu contracte atipice, lucrătorii
nedeclarați, lucrătorii independenți, romii, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă și persoanele
fără adăpost.

In legea 292/2011 a asistenței sociale , la ART. 53 (2) sunt relatate o serie de măsuri pentru
prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială,. Prin aceste politici publice
inițiate de statul român , toți cetățenii au dreptul la locuință, asistență socială , dar cel mai important
din punctul meu de vedere este dreptul la educație și loc de muncă și nu în ultimul rând oferă măsuri
de sprijin pentru toate persoanele din mediile defavorizate .

Dacă vorbim la nivel European, avem ca document important Carta drepturilor fundamentale
ale Uniunii Europene. În Articolul 24 este prezentat clar și concis că toți copiii au dreptul la protecție
și îngrijire, au dreptul la exprimare liberă a opiniei. De asemenea mai este specificat că indiferent de
acțiunile pe care le realizează, statul interesul copilului ar trebui să fie pe primul loc. Un alt document
european este Convenția ONU cu privire la drepturile copilului. Este formată din 42 de articole care
fac referire strict la drepturile pe care le are copilul. Acestea se împart în drepturi de protecție, de
dezvoltare și participare. Această convenție cuprinde patru principii de bază:

- non-discriminarea; urmărirea celor mai bune interese ale copilului;


- dreptul la viață, supraviețuire
- dezvoltare;
- respect față de părerile copilului.

În Articolul 6 din Convenția ONU este specificat foarte clar că toți copiii au dreptul la viață și
că țin să asigure măsuri decente de trai pentru și dezvoltarea copilului. De asemenea la Articolul 13
este prezentat faptul că pe lângă dreptul la viață, copiii au dreptul la liberă exprimare. Toți avem
dreptul la liberă exprimare.

Proiectul iDecide este un proiect european ce are ca obiective sprijinirea copiilor din mediile
defavorizate. Acest proiect a fost creat în parteneriat cu Erasmus+ și finanțat de către Comisia
Europeană. Are ca obiectiv sprijinul copiilor de a se integra în societate. Astfel că a propus o serie de
reguli pentru ca acei copii proveniți din mediile defavorizate să se integreze mai ușor:

- Elevii să fie învățați să vorbească într-un limbaj formal pentru a le oferi oportunități de a
învăța despre contextele formale și informale și despre comportamentele adecvate.
- De asemenea trebuie să aibă acces la calculatoare, diverse reviste, ziare și cărți, astfel
acești elevi care provin din mediile defavorizate să poată lucra cu aceste resurse pentru a
se integra mai ușor. La început există posibilitatea să fie foarte retrași deoarece mediul în
care au trăit nu a fost foarte prielnic. Unii copilași se integrează destul de repede, dar alții
au mari dificultăți datorită traumelor din copilărie.

Pentru a sprijini acești copii s-au dezvoltat o mulțime de programe și proiecte atât
naționale cât și europene printre care se numără Programul educațional Ajungem MARI al
Asociației Lindenfeld, Acest program a luat viață în București în anul 2014 și este destinat
copiilor instituționalizați din mediile defavorizate. Peste 2.000 de copii și tineri de 3-20 de ani
beneficiază de acest program educațional. Activează în peste 20 de județe din România în
parteneriate cu Direcțiile de Protecție a Copilului și își propune să sprijine cât mai mulți copii.

Acest program vine cu diversitate de activități și terapii printre care sunt

- ateliere de creație;

- consiliere în carieră;

- excursii;

- tabere de dezvoltare personală;


- cursuri de calificare și multe altele.

Copiii din mediile defavorizate suferă foarte mult în tăcere, fără a spune ceea ce îi
necăjesc, deoarece neavând posibilități de comunicare se închid în ei. Durează ceva timp până
se integrează deoarece mediul în care au crescut i-a obligat să se maturizeze prea devreme,
pur și simplu le-au furat copilăria. Le este foarte greu când merg la școală pentru că văd la
ceilalți copii ceea ce ei nu au, își pun mii și mii de întrebări la care poate nu primesc mereu
răspuns, dar totuși sunt încrezători în propriile puteri și nu se lasă bătuți. Luptă pentru visul
lor până la îndeplinire. Degeaba statul propune zeci de ordonanțe, dacă uită copiii. Copiii sunt
viitorul țării, indiferent din ce mediu provine. Toți au dreptul la o viață și un trai decent.
Copiii care sunt neglijați acum, , ar putea fii medicii de mâine.
Bibliografie
LEGE Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea Educației Naționale

LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011 Legea Asistenței Sociale

20.11.1989 Convenția ONU

(2010/C 83/02)Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

Proiectul Centrul Social Multifuncțional Buburuza Mică

Program educațional pentru copiii din centre de plasament și medii defavorizate. Programul
educațional Ajungem MARI al Asociației Lindenfeld

Elevi care provin din familii sărace. Proiectul iDecide

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020

S-ar putea să vă placă și