Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5
Pe de altă parte, orice întreprindere, pantru a desfăşura o activitate profitabilă,
trebuie să ţină seama de obiectivele propuse şi să tindă spre realizarea
acestora.
Studiul efectuat asupra bilanţului contabil constituie aspectul esenţial al orientării
deciziei manageriale.
Deci, importanţa bilanţului contabil constă în orientarea deciziei manageriale,
aceasta avînd la bază studierea şi analiza rezultatelor obţinute de întreprindere,
evidenţiate în bilanţ.
Funcţiile bilanţului:
o Funcţia de generalizare a datelor contabile – realizată prin gruparea informaţiilor
contabile ordonat, conform unor criterii şi principii stabilite, obţinându-se un număr
restrâns de indicatori prin care se poate caracteriza întreaga activitate şi performanţele
unităţii;
o Funcţia de informare asupra activităţii economico-financiare, indicatori pe care îi
conţine, constituind informaţii necesare activităţii manageriale, de control, finanţare, etc.
o Funcţia previzională – determinată de rolul pe care indicatorii din bilanţ îl au în
activitatea de elaborare a unor programe viitoare la nivelul unităţii patrimoniale sau la
nivel de economie naţională.
Informaţiile prezentate în bilanţul contabil trebuie să aibă următoarele
caracteristici calitative:
- inteligibilitate;
- relevanţă;
- prag de semnificaţie;
- credibilitate;
- reprezentare fidelă;
- prevalenţa economicului asupra juridicului;
- neutralitate;
- prudenţă;
- integralitate;
- comparabilitate;
- limite ce privesc informaţia relevantă şi credibilă;
- oportunitate;
- raportul cost / beneficiu.
Principiile fundamentale care stau la baza întocmirii şi prezentării bilanţului
contabil sunt:
- principiul continuităţii activităţii: presupune că întreprinderea îşi continuă în
mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea
continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii
întreprinderii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite
evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste
elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu
sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată
împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportării financiare respective şi
motivele care au stat la baza deciziei comform căreia întreprinderea nu îşi mai poate
continua activitatea.
6
- principiul permanenţei metodelor: presupune continuitatea aplicării aceloraşi
reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor
patrimoniale şi a rezultatelor, asigurînd comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
Este foarte importantă menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale
politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politică contabilă a
fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor activităţii societăţii.
- principiul prudenţei: se vor avea în vedere următoarele aspecte:
- se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii
exerciţiului financiar;
- se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au
luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui execiţiu
anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului
şi data întocmirii bilanţului;
- se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă
rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.
- principiul independenţei exerciţiului: se vor lua în considerare toate veniturile şi
cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se
ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
- principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv: pentru a stabili
valoarea totală corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se determină separat valoarea
aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
- principiul intangibilităţii: bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corecţiilor
impuse de aplicarea IAS 8.
- principiul necompensării: valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi
compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu
cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele
Internaţionale de Contabilitate.
7
CAPITOLUL II
Rolul bilanţului:
o Este document oficial de gestiune al unităţilor patrimoniale cu obligaţia întocmirii
anuale, la fuziunea unităţii sau la încetarea activităţii ei, fiind precedat de inventarierea
generală a patrimoniului şi a altor bunuri şi valori aflate în gestiunea unităţii;
o Reaizează respectarea principiului dublei reprezentări:
Activul – grupează elementele patrimoniale în raport de natură, destinţia şi
lichiditatea lor;
Pasivul – elementele sunt grupate după natură, provenienţă şi exigibilitate;
o Realizează o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului şi a rezultatelor,
bazându-se pe realitatea faptica (este precedat de inventariere), iar pe sistemul de
indicatori caracterizează întreaga activitate a unităţii;
o Prezintă o situaţie finală, la sfârşit de exerciţiu financiar, ce constituie bază de
informaţii contabile pentru perioada următoare;
o Stabileşte echilibrul dintre mijloacele economice şi sursele lor de finanţare
(ecuaţia de echilibru a patrimoniului fiind Activ = Pasiv);
8
Indicatorii (posturile) pe care îi conţine bilnţul propriu-zis sunt:
A – Active imobilizate;
B – Active circulante;
C – Celtuieli în avans;
D – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an;
E – Active circulante nete, respectiv datorii curente nete;
F – Total active – Datorii curente;
G – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an;
H – Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
I – Venituri în avans;
J – Capital şi rezerve.
A – Active imobilizate
Este un post de sinteză structurat pe urmatoarele componente:
Imobilizări necorporale;
Imobilizări corporale;
Imobilizări financiare.
Valoarea fiacărei categorii de imobilizări se determină prin diminuarea soldului
conturilor respective cu soldul contului de provizioane şi amortizare.
B – Active circulante
Postul este structurat astfel:
Stocuri – valoarea stocurilor este determinată afectând suma soldurilor
conturilor specifice cu soldul conturilor de diferenţe de preţ, cu provizioanele existente,
T.V.A. neexigibil şi cumulînd soldul contului 4051 ,, Furnizori-debitori “.
Creanţe – se determină valoarea creanţelor ce trebuiesc încasate într-o
perioadă de sub un an, cumulând suma soldurilor conturilor respective cu creanţa pentru
dobânda de încasat pentru disponibilităţile în cont (5187) şi se diminuează cu
provizioanele pentru deprecierea creanţelor existente.
Investiţiile financiare pe termen scurt – include toate categoriile de titluri
de valoare precum şi efectele de încasat (contul 5113), efectele remise pentru scontare,
valoarea acestora se diminueză cu provizioanele aferente acestor categorii.
Casa şi conturi la bănci – valoarea postului se determină prin cumularea
disponibilităţilor atât în lei cât şi în valută la cursul legal precum cu acreditivele,
avansurile de trezorerie şi alte valori (contul 532).
C – Cheltuieli în avans
Acest post preia numai soldul contului 471.
9
E – Active circulante nete, respective datorii curente nete
I – Venituri în avans
Postul prezintă distinct soldul contului 131 şi a contului 472.
J – Capital şi rezerve
Postul include următoarele structuri:
I. Capital;
II. Prime legate de capital;
III. Rezerve din reevaluare;
IV. Rezerve;
V. Rezultat reportat;
VI. Rezultatul exerciţiului financiar.
Poziţiile III., V., VI. prezintă variante pentru sold final debitor sau sold final
creditor.
Totalul capitalurilor proprii – este un post de calculaţie determinat prin însumarea
capitalului social cu primele, rezervele, soldul final creditor al conturilor de
rezultate, rezerve din reevaluare sau se scade soldul final debitor al acestor conturi
şi profitul repartizat.
Precizări:
• Prezentarea bilnţului poate fi sub formă de tabel sau listă;
• În bilanţ se compară rezultatele exerciţiilor N-1 şi N (precedent şi curent);
• Pasivele bilanţiere sunt grupte după destinaţie;
• Rezultatele exerciţiului nu apar distinct, ci în structura capitalurilor proprii;
• Efectele de comerţ sunt fie creanţe (activ), fie datorii (pasiv);
• Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în
contabilitate, puse de acord cu situaţia reala de la inventar;
10
• Nu se pot compensa posturile de bilanţ;
• Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează la valoarea de intrare
în patrimoniu, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop valoarea contabilă (de intrare) se compară cu valoarea de inventar şi
se procedează:
Pentru elementele de activ, diferenţa în plus nu se înregistrează;
Diferenţa în minus poate reprezenta după caz:
Amortismente (deprecieri ireversibile);
Provizioane (deprecieri reversibile).
În ambele cazuri elementele se reflectă la valoarea lor contabilă.
Pentru elementele de pasiv, diferenţele în minus, între valoarea de inventar
şi valoarea de intrare, nu se înregistrează;
Diferenţele în plus se înregistrează prin constituirea de provizioane.
• Completarea bilanţului are loc pe baza datelor ultimei balanţe de verificare care
cuprinde:
Simbolul şi denumirea conturilor în ordinea din planul de conturi;
Rulajele debitoare şi creditoare;
Totalul sumelor debitoare şi creditoare;
Soldurile finale debitoare şi creditoare.
• Prin balanţa se verifică egalităţile dublei înregistrări;
Totalul înregistrărilor din Registrul-Jurnal şi totalul rulajelor debitoare din
Balanţă;
Totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din Cartea Mare şi din
Balanţă.
• Prin corelarea evaluării bilanţiere cu datele Balanţei de Verificare
se asigură formarea posturilor bilanţiere la valoarea reală, efectivă, crearea
imaginii fidele. În acest sens posturile de imobilizări se formează prin insumarea
soldurilor conturilor de imobilizări corespunzătoare, din care se deduc
amortizările si provizioanele.
11
Bilanţul contabil se poate întocmi în două variante: sistem de bază şi sistem
simplificat. Modelul de bază este întocmit de întreprinderile mari, iar cel simplificat
de întreprinderile mici şi mijlocii.
Bilanţul contabil nu explică, însă, provenienţa rezultatului economico - financiar
şi cauzele care au generat sau generează performanţele activităţii unui agent economic.
Apare, deci, necesitatea utilizării unui alt instrument de modelare contabilă care să
explice aceste lucruri. Acest instrument este contul de profit şi pierdere sau contul de
rezultate.
12
rezultatul aferent activităţii extraordinare, acesta din urmă fiind, în general, caracterizat
printr-o variaţie semnificativă de la un an la altul şi de la o întreprindere la alta.
Delimitarea este necesară şi pentru faptul că rezultatul curent este un indicator
important în aprecierea activităţii oricărei întreprinderi.
Contul de profit şi pierdere în formă de listă se prezintă astfel:
Venituri din exploatare
Cheltuieli din exploatare
REZULTAT DIN EXPLOATARE (A)
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
REZULTAT FINANCIAR (B)
REZULTAT CURENT (C=A+B)
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
REZULTAT EXTRAORDINAR (D)
Impozit pe profit (E)
REZULTATUL EXERCIŢIULUI (F=C+D-E)
13
o Rezultatul din exploatare – determinat prin compararea veniturilor din
exploatare cu cheltuielile de exploatare, concretizt în profit sau pierdere,
evidenţiate distinct.
o Totalul veniturilor financiare – constituit din veniturile din interese de
participaţie, alte investiţii financiare, dobânzi, alte venituri financiare.
o Totalul cheltuielilor financiare – constituit din cheltuieli privind dobânzile, alte
cheltuieli financiare, ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor
financiare deţinute ca active circulante.
o Rezultatul financiar – determinat prin compararea veniturilor financiare cu
cheltuielile financiare, concretizate in profit, evidenţiate distinct.
o Rezultatul curent – calculat prin relaţia:
Venituri din + Venituri – Cheltuieli din - Cheltuieli
exploatare financiare exploatare financiare
Rezultat din exploatare + Rezultat financiar.
o Rezultat extraordinar – determinat prin compararea veniturilor extraordinare
(Rulajul creditor al contului 771) cu cheltuielile extraordinare (Rulajul debitor al contului
671).
o Venituri totale – cumulează cele trei categorii de venituri.
o Cheltuieli totale – cumulează cele trei categorii de cheltuieli.
o Rezultatul brut – stabilit prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale,
concretizat în profit sau pierdere.
o Impozitul pe profit – preluat din rulajul debitor al contului 691.
o Rezultatul net al exerciţiului financiar care poate fi profit sau pierdere.
14
1. Capitaluri permanente:
Capitaluri proprii;
Datorii pe termen lung şi mediu.
2. Pasivul circulant:
Comercial;
Financiar;
Datorii diverse.
Capitalurile permanente cuprind doar acele surse de finanţare care au un
caracter stabil, adică se caracterizează prin durabilitate.
Capitalurile permanente finanţează activele imobilizate cât şi o parte din activele
circulante care nu sunt finanţate de pasivele circulante.
Această structura o reprezintă fondul de rulment.
ACTIV PASIV
Fond de rulment
Capitalul unei societăţi este format prin aportul asociaţilor sau acţionarilor,
din fracţiuni sub forma acţiunilor sau părţilor sociale, care le conferă drepturi de
proprietate şi implicit toate avantajele care decurg din acestea (dividende).
Părţile sociale nu sunt negociabile şi nici transmisibile, pe cand acţiunile pot
face obiectul tranzacţiilor.
Acţiunile şi părţile sociale au o valoare nominală obţinută prin divizarea
capitalului la numărul de acţiuni sau părţi sociale.
Deoarece acţiunile sunt negociabile, ele au o valoare bursieră stabilită pe piaţa
bursieră ca raport între cerere şi ofertă, deci acţiunile sunt cotate la bursă.
15
În natură.
Creşterile capitalului prin aport în numerar presupune lansarea de noi acţiunie la
un preţ de emisiune, care de regulă se situează între valoarea nominală şi valoarea
contabilă. Motivaţia situării preţului de emisiune între cele doua valori este legată de
satisfacerea interesului cumparatorilor şi de protejarea unitîţii.
Vechii acţionari vor fi protejaţi prin atribuirea de drepturi de subscriere (DS)
ataşate titlurilor şi care sunt negociabile la bursă.
Noile actiune emise pot fi procurate de vechii acţionari în virtutea drepturilor lor,
dar şi de noii acţionari care trebuie să cumpere şi DS-uri.
Conturile utilizate sunt cele folosite şi la constituirea societăţii.
Creşterea capitalului prin aport în natură se face prin atragerea unor bunuri,
active, ceea ce determină o creştere fizică de potenţial.
Aportul în natură se remunerează prin emisiunea de noi acţiuni.
b) Creşterea capitalului din resurse proprii are ca efect întărirea poziţiei societăţii faţă
de acţionari şi nu numai.
Se poate realiza prin:
• Încorporarea rezervelor, primelor sau a unei părţi din profit;
• Conversia unui angajament financiar în capital.
Creşterea capitalului se face prin încorporarea de rezerve, prime, profit si
determina, din punct de vedere contabil, mişcări doar în structura capitalurilor proprii şi
presupune lansarea de noi acţiuni cu titlu gratuit sau menţinerea numărului existent şi
modificarea valorii nominale.
Şi aici se ridică problema protejării vechilor acţionari prin ataşarea de drepturi de
atribuire (DA) la acţiuni.
Apare o pierdere de valoare datorită majorării numărului de acţiuni cu cele emise
cu titlu gratuit.
Conturile uitilizate pot fi:
1012 „ Capital subscris vărsat “;
106 „ Rezerve “;
104 „ Prime legate de capital “;
107 „ Rezultatul reportat “;
121 „ Profit şi pierdere “.
Creşterea capitalului prin conversia unui angajament financiar este legată de
participarea salariaţilor la capital, prin conversia datoriei faţă de aceştia, decurgând dintr-
o parte a profitului datorat.
Efectele acestui tip de majorare a capitalului sunt:
Protejarea trezoreriei prin neplata datoriilor;
Atragerea personalului în categoria acţionarilor;
Emisiunea de acţiuni noi.
Conturi utilizate:
424 „ Participarea salariaţilor la profit “;
1012 „ Capital subscris vărsat “;
1041 „ Prime de emisiune “.
16
Reducerile de capital se pot efectua în mai multe situaţii:
Când rezultatul activităţii este nefavorabil şi ultima soluţie este de
afectare a mărimii capitalului;
Prin rambursarea unei părţi de capital, în czul retragerii unor
acţionari sau a necorelării mărimii capitalului cu nivelul de activitate, care este prea mic;
În toate cazurile se pot aplica două soluţii:
o Fie reducerea valorii nominle a acţiunilor şi menţinerea numărului
acestora;
o Fie reducerea numărului de acţiuni şi menţinerea valorii nominale iniţiale.
17
CAPITOLUL III
18
14. În data de 30.11.2010 se calculează şi se înregistrează obligaţia de plată pentru
impozitul pe profit datorat. (profitul fiscal este egal cu profitul contabil). Document:
Situaţie de calcul, Notă contabilă nr. 2712/30.11.2010, Ordin de plată nr.
2314/30.11.2010, Extras de cont nr. 2315/30.11.2010, Notă contabilă nr.
5137/30.11.2010.
19
S.C. NEDO S.R.L.
BILANŢ CONTABIL
Întocmit la data de 01 noiembrie 2010
ANALIZĂ CONTABILĂ
20
4. Se efectuează plata creditului şi a unui furnizor, prin bancă:
401: P, -, D % = 5121 50.000
5121: A, +, C 401 20.000
5191: P, -, D 5191 30.000
5. Se ridică numerar de la bancă:
5121: A, -, C 581 = 5121 1.000
581: A, +, D
Se depune numerarul în caserie:
5311: A, +, D 5311 = 581 1.000
581: A, -, C
6. Se înregistrează un avans spre decontare:
5311: A, +, D 542 = 5311 1.500
581: A, -, C
7. Se înregistrează încasarea creanţei:
4111: A, -, C 5121 = 4111 20.000
5121: A, +, D
8. Se ridică numerar de la bancă:
5121: A, -, C 581 = 5121 60.000
581: A, +, D
Se depune numerarul în caserie:
5311: A, +, D 5311 = 581 60.000
581: A, -, C
9. Se efectuează plata avansului chenzinal:
425: A, +, D 425 = 5311 60.000
5311: A, -, C
21
Se închid conturile de venituri:
121: P, +, C 121 = 701 150.000
701: P, -, D
14. Profit = Venituri – Cheltuieli Profit = 150.000 – 100.000
Profit = 50.000 lei.
Impozit/profit = 16% x Profit Impozit/profit = 16% x 50.000
Impozit/profit = 8.000 lei.
Se înregistrează impozitul/profit:
4411: P, +, C 691 = 4411 8.000
691: A, +, D
Se înregistrează plata impozitului/profit:
4411: P, -, D 4411 = 5121 8.000
5121: A, -, C
22
REGISTRU-JURNAL
Întocmit la data de 30 Noiembrie 2010
-lei-
Nr. Data Documentul Explicaţii Simbol Simbol Sume Sume
Crt. Cont Cont Debitoare Creditoare
Debitor Creditor
1. 02.11 BC Darea în 601 301 100.000 100.000
1256/02.11 cosum de
materii prime
2. 05.11 OP Plata unui 401 5191 20.000 20.000
324/05.11 furnizor din
creditul
EC bancar
459/05.11
Contr.
Credit
114/05.11
3. 08.11 FF Achiziţie de 401 49.600
1544/08.11 materii prime 301 40.000
4426 9.600
4. 09.11 OP Plata 5121 50.000
4557/09.11 creditului 401 20.000
bancar şi a
EC unui furnizor,
5191 30.000
4558/09.11 prin bancă
5. 14.11 CEC de Ridicarea 581 5121 1.000 1.000
numerar numerarului
din bancă
263/14.11
14.11 CEC de Depunerea 5311 581 1.000 1.000
numerar numerarului
în caserie
263/14.11
6. 17.11 Ordin de Înregistrarea 542 5311 1.500 1.500
Deplasare plăţii
avansului spre
178/17.11 decontare
Dispoziţie
de plată
26/17.11
Chitanţă
161/17.11
7. 18.11 OP Încasarea 5121 4111 20.000 20.000
1992/18.11 creanţelor de
la clienţi
EC
1984/18.11
8. 21.11 CEC de Ridicarea 581 5121 60.000 60.000
numerar numerarului
de la bancă
23
296/21.11
24
CARTEA MARE SINTETICĂ
-30 Noiembrie 2010-
D 1012 C D 121 C
S.I. 950.000 100.000 150.000
RD – RC – 8.000
TSD – TSC 950.000 RD 108.000 RC 150.000
TSD 108.000 TSC 150.000
D 212 C D 301 C
S.I. 800.000 S.I. 250.000
RD – RC – RD 40.000 RC 100.000
TSD 800.000 TSC – TSD 290.000 TSC 100.000
D 303 C D 345 C
25.000 S.I. 29.000
RD 25.000 RC – RD – RC –
TSD 25.000 TSC – TSD 29.000 TSC –
D 401 C D 4111 C
S.I. 190.000 S.I. 20.000
20.000 49.600 186.000 20.000
20.000 31.000 RD 186.000 RC 20.000
RD 40.000 RC 80.600 TSD 206.000 TSC 20.000
TSD 40.000 TSC 270.600
SFC 230.600 SFD 186.000
25
D 425 C D 4411 C
60.000 8.000 8.000
RD 60.000 RC – RD 8.000 RC 8.000
TSD 60.000 TSC – TSD 8.000 TSC 8.000
SFD 60.000
D 4423 C D 4426 C
20.400 15.600 15.600
RD – RC 20.400 RD 15.600 RC 15.600
TSD – TSC 20.400 TSD 15.600 TSC 15.600
SFC 20.400
D 4427 C D 5121 C
36.000 36.000 S.I. 150.000
RD 36.000 RC 36.000 RD 20.000 50.000
TSD 36.000 TSC 36.000 TSD 170.000 1.000
8.000
60.000
RC 119.000
TSC 119.000
SFD 51.000
D 5191 C D 5311 C
S.I. 110.000 S.I. 1.000
30.000 20.000 1.000 1.500
RD 30.000 RC 20.000 60.000 60.000
TSD 30.000 TSC 130.000 RD 61.000 RC 61.500
TSD 62.000 TSC 61.500
SFC 100.000 SFD 500
D 581 C D 542 C
26
1.000 1.000 1.500
60.000 60.000 RD 1.500 RC –
RD 61.000 RC 61.000 TSD 1.500 TSC –
TSD 61.000 TSC 61.000
SFD 1.500
D 601 C D 691 C
100.000 100.000 8.000 8.000
RD 100.000 RC 100.000 RC 8.000 RD 8.000
TSD 100.000 TSC 100.000 TSC 8.000 TSD 8.000
D 701 C
150.000 150.000
RD 150.000 RC 150.000
TSD 150.000 TSC 150.000
27
BALANŢA DE VERIFICARE CU 3 SERII DE EGALITĂŢI
Întocmită la data de 30 Noiembrie 2010
-lei-
Nr. Simbol Denumirea Sold Sold Rulaj Rulaj Sold Sold
Crt. cont conturilor iniţial iniţial debitor creditor final final
debitor creditor debitor creditor
1. 1012 Capital subscris - 950.000 - - - 950.000
vărsat
2. 121 Profit şi pierdere - - 108.000 150.000 - 42.000
3. 212 Construcţii 800.000 - - - 800.000 -
4. 301 Materii prime 250.000 - 40.000 100.000 190.000 -
5. 303 Materiale de natura - - 25.000 - 25.000 -
obiectelor de
inventar
6. 345 Produse finite 29.000 - - - 29.000 -
7. 401 Furnizori - 190.000 40.000 80.600 - 230.600
8. 4111 Clienţi 20.000 - 186.000 20.000 186.000 -
9. 425 Avansuri acordate - - 60.000 - 60.000 -
personalului
10. 4411 Impozitul pe profit - - 8.000 8.000 - -
11. 4423 T.V.A. de plată - - - 20.400 - 20.400
12. 4426 T.V.A. deductibilă - - 15.600 15.600 - -
13. 4427 T.V.A. colectată - - 36.000 36.000 - -
14. 5121 Conturi la bănci în 150.000 - 20.000 119.000 51.000 -
lei
15. 5191 Credite bancare pe - 110.000 30.000 20.000 - 100.000
termen scurt
16. 5311 Casa în lei 1.000 - 61.000 61.500 500 -
17. 581 Viramente interne - - 61.000 61.000 - -
18. 542 Avansuri de - - 1.500 - 1.500 -
trezorerie
19. 601 Cheltuieli cu - - 100.000 100.000 - -
materiile prime
20. 691 Cheltuieli cu - - 8.000 8.000 - -
impozitul pe profit
21. 701 Venituri din - - 150.000 150.000 - -
vânzarea
produselor finite
TOTAL 1.250.000 1.250.000 950.100 950.100 1.343.000 1.343.000
28
Întocmit la data de 30 Noiembrie 2010
model simplificat
- mii lei -
INDICATORI 2009 2010
a) Venituri din exploatare 150.000
b) Cheltuieli din exploatare 108.000
1. Rezultatul din exploatare
• Profit (a – b) 42.000
• Pierdere (b – a)
c) Venituri financiare - -
d) Cheltuieli financiare - -
2. Rezultatul financiar
• Profit (c – d) - -
• Pierdere (d – c) - -
3. Rezultatul curent (± 1 ± 2)
• Profit (a + c – b – d) 42.000
• Pierdere (b + d – a – c)
e) Venituri extraordinare -
f) Cheltuieli extraordinare -
4. Rezultat extraordinar
• Profit (e – f) -
• Pierdere (f – e)
g) Venituri totale (a + c + e) 150.000
h) Cheltuieli totale (b + d + f) 108.000
5. Rezultatul brut (± 1 ± 2 ± 4) sau (± 3 ± 4)
• Profit (g – h) 42.000
• Pierdere (h – g)
i) Impozit pe profit 8.000
6. Rezultatul net al exerciţiului financiar (5 – 1)
• Profit (profit brut – impozit pe profit) 34.000
• Pierdere
Structura contului de rezultate după natura cheltuielilor şi veniturilor
29
BILANŢ CONTABIL
Întocmit la data de 2 Decembrie 2010
ANALIZĂ CONTABILĂ
1. Se aprovizionează cu mărfuri:
371: A, +, D % = 401 409.200
401: P, +, C 371 330.000
4426: A, +, D 4426 79.200
2. Se aprovizionează cu mărfuri, fără factură. Factura se întocmeşte ulterior:
30
Recepţia mărfurilor fără factură:
371: A, +, D % = 408 105.400
408: P, +, C 371 85.000
4428: A. +, D 4428 20.400
Sosirea facturii:
408: P, -, D 408 = 401 105.400
401: P, +, C
31
4423: P, +, C 4427 = % 135.888
4426: A, -, C 4423 36.288
4427: P, -, D 4426 99.600
11. Se închid conturile de cheltuieli:
121: A, +, D 121 = % 571.000
607: A, -, C 607 540.000
635: A, -, C 635 6.000
6582: A, -, C 6582 25.000
32
REGISTRU-JURNAL
Întocmit la data de 30 Decembrie 2010
-lei-
Nr. Data Documentul Explicaţii Simbol Simbol Sume Sume
Crt. Cont Cont Debitoare Creditoare
Debitor Creditor
1. 03.12. Aviz însoţ. Achiziţie de 401 409.200
mf. mărfuri 371 330.000
924/03.12 4426 79.200
NRCD
4398/03.12
2. 06.12 Aviz însoţ. Recepţie de 408 105.400
mf. mărfuri fără 371 85.000
factură
3698/06.12 4428 20.400
NRCD
8931/06.12
FC Sosirea 408 401 105.400 105.400
3659/06.12 facturii
FC Sosirea 4426 4428 20.400 20.400
3659/06.12 facturii
3. 08.12 Contr. Primire marfă 371 7582 150.000 150.000
Donaţie prin donaţie
1/08.12
4. 11.12 Contr. Înregistrarea 6582 371 25.000 25.000
Donaţie unei donaţii
în scop
2/11.12 umanitar
Contr. Înregistrare 635 4427 6.000 6.000
Donaţie T.V.A.
aferent
2/11.12 donaţiei
5 15.12 FC Vânzare de 4111 669.600
7845/15.12 mărfuri 707 540.000
4427 129.600
6. 18.12 EC Încasarea prin 5121 4111 669.600 669.600
658/18.12 bancă a
creanţelor
7. 20.12 OP Plata prin 401 5121 514.600 514.600
1457/20.12 bancă a
furnizorilor
8. 21.12 NC 1/21.12 Descărcarea 607 371 540.000 540.000
gestiunii de
mărfurile
vândute
9. 23.12 FC Facturarea în 4111 1.488
1546/23.12 avans a 472 1.200
chiriei
4427 288
EC Încasarea 5121 4111 1.488 1.488
7845/23.12 creanţei
33
Jurnal Transferul 472 706 400 400
operaţiuni veniturilor în
avans,
diverse eşalonat
10. 28.12 Decont Regularizare 4427 135.888
T.V.A T.V.A. 4423 36.288
1/28.12 4426 99.600
11. 28.12 NC 2/28.12 Închiderea 121 571.000
conturilor de 607 540.000
cheltuieli
635 6.000
6582 25.000
NC 3/28.12 Închiderea 121 690.400
conturilor de 706 400
venituri
707 540.000
7582 150.000
12. 28.12 NC 4/28.12 Înregistrarea 691 4411 28.656 28.656
impozitului
pe profit
OP Plata 4411 5121 28.656 28.656
357/28.12 impozitului
pe profit
EC
358/28.12
NC 5/28.12 Închiderea 121 691 28.656 28.656
conturilor de
cheltuieli
TOTAL 4.701.832 4.701.832
34
CARTEA MARE SINTETICĂ
- 30 Decembrie 2010 -
D 1012 C D 121 C
S.I. 950.000 S.I. 42.000
RD – RC – 571.000 690.400
TSD – TSC 950.000 28.656
RD 599.656 RC 690.400
TSD 599.656 TSC 732.400
SFC 950.000 SFC 132.744
D 212 C D 301 C
S.I. 800.000 S.I. 190.000
RD – RC – RD – RC –
TSD 800.000 TSC – TSD 190.000 TSC –
D 303 C D 345 C
S.I. 25.000 S.I. 29.000
RD – RC – RD – RC –
TSD 25.000 TSC – TSD 29.000 TSC –
D 371 C D 401 C
330.000 25.000 S.I. 230.600
85.000 540.000 514.600 409.200
150.000 105.400
RD 565.000 RC 565.000 RD 514.600 RC 514.600
TSD 565.000 TSC 565.000 TSD 414.600 TSC 745.200
SFC 230.600
D 408 C D 4111 C
35
105.400 105.400 S.I. 186.000
RD 105.400 RC 105.400 669.600 669.600
TSD 105.400 TSC 105.400 1488 1.488
RD 671.088 RC 671.088
TSD 857.088 TSC 671.088
SFD 186.000
D 425 C D 4411 C
S.I. 60.000 28.656 28.656
RD – RC – RD 28.656 RC 28.656
TSD – TSC – TSD 28.656 TSC 28.656
SFD 60.000
D 4423 C D 4426 C
S.I. 20.400 99.600 99.600
36.288 RD 99.600 RC 99.600
RD – RC 36.288 TSD 99.600 TSC 99.600
TSD – TSC 56.688
SFC 56.688
D 4427 C D 4428 C
135.888 135.888 20.400 20.400
RD 135.888 RC 135.888 RD 20.400 RC 20.400
TSD 135.888 TSC 135.888 TSD 20.400 TSC 20.400
D 472 C D 5121 C
36
400 1.200 S.I. 51.000
RD 400 RC 1.200 669.600 514.600
TSD 400 TSC 1.200 1.488 28.656
RD 671.088 RC 543.256
TSD 722.088 TSC 543.256
D 5191 C D 5311 C
S.I. 100.000 S.I. 500
RD – RC – RD – RC –
TSD – TSC – TSD 500 TSC –
D 542 C D 607 C
S.I. 1.500 540.000 540.000
RD – RC – RD 540.000 RC 540.000
TSD 1.500 TSC – TSD 540.000 TSC 540.000
SFD 1.500
D 635 C D 6582 C
6.000 6.000 25.000 25.000
RD 6.000 RC 6.000 RD 25.000 RC 25.000
TSD 6.000 TSC 6.000 TSD 25.000 TSC 25.000
D 691 C D 706 C
37
28.656 28.656 400 400
RD 28.656 RC 28.656 RD 400 RC 400
TSD 28.656 TSC 28.656 TSD 400 TSC 400
D 707 C D 7582 C
540.000 540.000 150.000 150.000
RD 540.000 RC 540.000 RD 150.000 RC 150.000
TSD 540.000 TSC 540.000 TSD 150.000 TSC 150.000
38
BALANŢA DE VERIFICARE CU 3 SERII DE EGALITĂŢI
Întocmită la data de 30 Decembrie 2010
-lei-
Nr. Simbol Denumirea Sold Sold Rulaj Rulaj Sold Sold
Crt. cont conturilor iniţial iniţial debitor creditor final final
debitor creditor debitor creditor
1. 1012 Capital subscris - 950.000 - - - 950.000
vărsat
2. 121 Profit şi pierdere - 42.000 599.656 690.400 - 132.744
3. 212 Construcţii 800.000 - - - 800.000 -
4. 301 Materii prime 190.000 - - - 190.000 -
5. 303 Materiale de natura 25.000 - - - 25.000 -
obiectelor de
inventar
6. 345 Produse finite 29.000 - - - 29.000 -
7. 371 Mărfuri - - 565.000 565.000 - -
8. 401 Furnizori - 230.600 514.600 514.600 - 230.600
9. 408 Furnizori – facturi - - 105.400 105.400 - -
nesosite
10. 4111 Clienţi 186.000 - 671.088 671.088 186.000 -
11. 425 Avansuri acordate 60.000 - - - 60.000 -
personalului
12. 4411 Impozitul pe profit - - 28.656 28.656 - -
13. 4423 T.V.A. de plată - 20.400 - 36.288 - 56.688
14. 4426 T.V.A. deductibilă - - 99.600 99.600 - -
15. 4427 T.V.A. colectată - - 135.888 135.888 - -
16. 4428 T.V.A. neexigibilă - - 20.400 20.400 - -
17. 472 Venituri - - 400 1200 - 800
înregistrate în
avans
18. 5121 Conturi la bănci în 51.000 - 671.088 543.256 178.832 -
lei
19. 5191 Credite bancare pe - 100.000 - - - 100.000
termen scurt
20. 5311 Casa în lei 500 - - - 500 -
21. 542 Avansuri de 1.500 - - - 1.500 -
trezorerie
22. 607 Cheltuieli privind - - 140.000 140.000 - -
mărfurile
23. 635 Cheltuieli cu alte - - 6.000 6.000 - -
impozite, taxe şi
vărsăminte asim.
39
24. 6582 Donaţii şi - - 25.000 25.000 - -
subvenţii
acordate
25. 691 Cheltuieli cu - - 28.656 28.656 - -
impozitul pe
profit
26. 706 Venituri din - - 400 400 - -
redevenţe, locaţii
de gestiune şi
chirii
27. 707 Venituri din - - 540.000 540.000 - -
vânzarea
mărfurilor
28. 7582 Venituri din - - 150.000 150.000 - -
donaţii şi
subvenţii primite
TOTAL 1.343.000 1.343.000 4.301.832 4.301.832 1.470.832 1.470.832
40
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Întocmit la data de 30 Decembrie 2010
model simplificat
- mii lei -
INDICATORI 2010 2010 decembrie
noiembrie
a) Venituri din exploatare 150.000 690.400
b) Cheltuieli din exploatare 180.000 571.000
1. Rezultatul din exploatare
• Profit (a – b) 50.000 119.400
• Pierdere (b – a)
c) Venituri financiare - -
d) Cheltuieli financiare - -
2. Rezultatul financiar
• Profit (c – d) - -
• Pierdere (d – c) - -
3. Rezultatul curent (± 1 ± 2)
• Profit (a + c – b – d) 50.000 119.400
• Pierdere (b + d – a – c)
e) Venituri extraordinare -
f) Cheltuieli extraordinare -
4. Rezultat extraordinar
• Profit (e – f) -
• Pierdere (f – e)
g) Venituri totale (a + c + e) 150.000 690.400
h) Cheltuieli totale (b + d + f) 108.000 571.000
5. Rezultatul brut (± 1 ± 2 ± 4) sau (± 3 ± 4)
• Profit (g – h) 50.000 119.400
• Pierdere (h – g)
i) Impozit pe profit 8.000 28.656
6. Rezultatul net al exerciţiului financiar (5 – 1)
• Profit (profit brut – impozit pe profit) 42.000 90.744
• Pierdere
Structura contului de rezultate după natura cheltuielilor şi veniturilor
41
BILANŢ CONTABIL
Întocmit la data de 30 Decembrie 2010
- lei –
42
Creanţe din operaţiuni comerciale, avansuri şi 21 246000 246000
alte decontări
(ct.232+234+409+4111+4118+413+418+425+4282+
4611 + 473**+481+482+483 - 4911- 4961+5128)
din care:
Creanţe comerciale şi avansuri (ct.232+234+409+ 22 186000 186000
4111+4118 +413 +418+4611-4911-4961): din care
Avansuri acordate ( ct. 232+234+409) 22,1
Creanţe bugetare (ct.431**+437**+4424+ 23
4428**+ 444 **+ 446**+4482+ 461+463+ 464
+465+4664 +4665+4669+481**+482** - 497) din
care:
Creanţele bugetului general consolidat 24
(ct.463+464+465+4664+4665+4669 - 497)
Creanţe din operaţiuni cu fonduri externe 25
nerambursabile şi fonduri de la buget
(ct.4501+4503+4505+4507+4511+4513+4515
+4531+4541+4543+4545+4551+4553+4561
+4563 +4571+4572+4573+4581+4583+461+473**
+474+476) din care:
Sume de primit de la Comisia Europeană 26
(ct.4501+4503+4505+4507)
Împrumuturi pe termen scurt acordate 27
(ct2671+2672+2673+2675+2676 +2678 +2679
+4681+ 4682 +4683+4684+ 4685+4686+ 4687
+4688+ 4689 + 469)
Total creanţe curente (rd. 21+23+25+27) 30 246000 246000
3. Investiţii pe termen scurt (ct.505-595) 31
4. Conturi la trezorerii şi instituţii de credit : 32 X X
Conturi la trezorerie, casă, alte valori, avansuri 33 53000 180832
de trezorerie
(ct.510+5121+5125+5131+5141+5151+5153
+5161+5171+5187+5201+5211+5212+5213+5221
+5222+523++5251+5252+5253+526+527+
528+5291+5292 +5293+5294 +5299 +5311 +532
+542 +550 +551 +552 +553 +554 +555 +556 +557
+5581+5582+5591+5601+5602+ 561+562 +5711
+5712 +5713+5714 +5741+5742+5743+5744) din
care:
depozite (ct. 5153+5187+5222+5602+5714+5744) 34
Conturi la instituţii de credit, casă, avansuri de 35
trezorerie
(ct.5112+5121+5124+5125+5131+5132+5141+
5142+ 5151+5152+5153+5161 +5162+5171
+5172 +5187 +5314+5411+5412+542+ 550+
5583+5592+5601 +5602) din care:
43
depozite (ct. 5153+5187+5602) 36
Total disponibilităţi (rd.33+35) 40 53000 180832
5. Conturi de disponibilităţi ale Trezoreriei Centrale 41
(ct.5126+5127+5187+5201+5202+5203+5241+5242
+5243)
6. Cheltuieli în avans (ct. 471 ) 42
7. TOTAL ACTIVE CURENTE 45 543000 670832
(rd.19+30+31+40+41+42)
8. TOTAL ACTIVE (rd.15+45) 46 1343000 1470832
B. DATORII 50 X X
DATORII NECURENTE- sume ce urmează a fi 51 X X
plătite după-o perioadă mai mare de un an
1. Sume necurente- sume ce urmează a fi plătite 52
după o perioadă mai mare de un an
(ct.269+401+403+4042+405+4622+509) din care:
Datorii comerciale (ct.401+403+ 4042+405+4622) 53
2. Împrumuturi pe termen lung 54
(ct.1612+1622+1632+1642+1652+1661+1662+
1672+168 -169)
3. Provizioane (cont 151) 55
TOTAL DATORII NECURENTE (rd.52+54+55) 58 0 0
DATORII CURENTE - sume ce urmează a fi 59 X X
plătite într-o perioadă de pană la un an
1. Datorii comerciale, avansuri şi alte decontări 60 230600 230600
(ct.401+403+4041+405+408+419+4621+473+481
+482+ 483+ 269+509+5128) din care:
Datorii comerciale şi avansuri 61
(ct. 401+403+4041+405+408+419+4621), din care:
Avansuri primite (ct.419) 61,1
2. Datorii către bugete 62 20400 56688
(ct431+437+.440+441+4423+4428+444+446+
4481+4555+4671+4672+4673+4674+4675+
4679 +473+481+482) din care:
Datoriile instituţiilor publice către bugete 63
(ct.431+437+4423+4428+444+446+4481) din care
Contribuţii sociale (ct.431+437) 63,1
Sume datorate bugetului din Fonduri externe 64
nerambursabile (ct.4555)
3. Datorii din operaţiuni cu Fonduri externe 65
nerambursabile şi fonduri de la buget, alte datorii
către alte organisme internaţionale
(ct.4502+4504+4506+4512+4514+4516+4521
+4522+4532+4542+4544+4546+4552+4554 +4564+
4584+ 4585+459+462+473 +475 )
44
(ct.4502+4504+4506+459+462)
4. Împrumuturi pe termen scurt- sume ce urmează 70 100000 100000
a fi plătite într-o perioadă de până la un an
(ct.5186+5191+5192+5193+5194+5195+5196+
5197+5198)
5. Împrumuturi pe termen lung – sume ce urmează 71
a fi plătite în cursul exerciţiului curent
(ct.1611+1621+1631+1641+1651+1661+1662
+1671 +168-169)
6. Salariile angajaţilor 72
(ct.421+423+426+4271+4273+4281)
7. Alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane 73
(pensii, indemnizaţii de şomaj, burse)
(ct.422+424+426+4272+4273+429+438)din care:
Pensii, indemnizaţii de şomaj, burse 73,1
(ct.422+424+429)
8. Venituri în avans (ct.472) 74 800
9. Provizioane (ct. 151) 75
10. TOTAL DATORII CURENTE 78 351.000 388.088
(rd.60+62+65+70+71+72+73+74+75)
11. TOTAL DATORII (rd.58+78) 79 351.000 388.088
12. ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE – TOTAL 80 992.000 1.082.744
DATORII = CAPITALURI PROPRII
(rd.80= rd.46-79 = rd.90)
C CAPITALURI PROPRII 83 X X
1. Rezerve, fonduri 84 950000 950000
(ct.100+101+102+103+104+105+106+131+
132+133+134+135+136+137+1391+1392+1393+
1394+1396+1399)
2. Rezultatul reportat 85
(ct.117- sold creditor)
3. Rezultatul reportat 86
(ct.117- sold debitor)
4. Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.121- sold 87 42000 132744
creditor)
5. Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.121- sold 88
debitor)
6. TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.84+85- 90 992000 1082744
86+87-88)
45
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În perioada analizată situaţia netă este pozitivă şi crescătoare, ca efect al unei gestiuni
economice sănătoase. Această situaţie arată atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare, şi anume maximizarea valorii capitalurilor.
În elaborarea tabloului de finanţare se utilizează în principal datele din două bilanţuri
succesive, precum şi cele din contul de rezultate. Tabloul de finanţare se delimitează ca o
„punte” între bilanţul de deschidere şi bilanţul de închidere al unui exerciţiu.
Tabloul de finanţare prezintă fluxurile de utilizări şi de resurse ale unei perioade date
(de obicei un an), de o manieră sintetică, descriind modul în care resursele întreprinderii
au permis finanţarea necesităţilor perioadei considerate. El permite, de asemenea, să se
aprecieze politica de investiţie sau de dezinvestiţie, de repartizare a profitului, de
îndatorare sau de rambursare de gestiune a ciclului de exploatare, de evoluţie a
trezoreriei.
Necesitatea utilizării tabloului de finanţare se întemeiază pe faptul că acesta
furnizează utilizatorilor informaţii utile privind evoluţia globală a trezoreriei ceea ce
permite acestora să evalueze capacitatea întreprinderii de a genera lichidităţi, sau, după
caz, necesităţile în materie de disponibilităţi.
Aprecierea stării şi evoluţiei echilibrului financiar, precum şi a îndatorării
întreprinderii constituie informaţii utile în activitatea de analiză şi previziune atât pentru
managerii acesteia, cât şi pentru împrumutători. Pe baza informaţiilor oferite de acest
document, conducerea întreprinderii trebuie să se asigure că dispune de resurse financiare
suplimentare pentru realizarea investiţiilor prevăzute, iar dacă acestea sunt insuficiente,
sa poată evalua din timp alte posibilităţi de procurare.
- În urma analizei efectuate asupra posturilor din bilanţul
contabil a S.C. NEDO S.R.L. s-au constatat următoarele:
- Rând 15 „ Active necurente” prezintă acelaşi sold şi la
începutul perioadei cât şi la sfârşitul acesteia, în valoare de 800.000 lei.
- Rând 19 „ Stocuri” prezintş acelaşi sold şi la ânceputul
perioadei cât şi la sfârşitul acesteia, deoarece stocul de produse nu a mai crescut.
- Rând 33 „ Conturi la bănci, casă, alte valori, avansuri”
prezintă la sfârşitul perioadei o creştere a soldului în valoare de 127.832, ca urmare a
încasării creanţelor de la clienţi şi a neplpţii furnizorilor.
- Rând 40 „ Total active” la sfârşitul perioadei se constată o
creştere în valoare de de 127.832 lei faţă de începutul perioadei datorită livrării de
produse către clienţi şi neachitării acestor produse.
- Rând 79 „ Total datorii curente” prezintă o creştere a
soldului de la sfârşitul perioadei în valoare de 37.088 ca urmare a neachitării facturilor
către furnizori.
În urma analizării contului de profit şi pierdere societatea a avut un profit mai mare
faţa de perioada precedentă în valoare de 90.744 lei.
Pentru creşterea eficienţei activităţii economice la societatea S.C. NEDO S.R.L.,
statul va trebui ca în perioada următoare, să analizeze şi să stabilească măsuri pe baza
datelor oferite de indicatorii de eficienţă stabiliţi în urma analizei situaţiilor financiare
anuale.
46
BIBLIOGRAFIE
47
ANEXE
48