DERULAREA AFACERILOR ECON
CURS 1
CONSIDERATII PRIVIND AFACEREA ECONOMICA
ANTREPRENORII = sunt cei care transforma piata, oferind bunuri si serv.si locuri de
munca. Deci el este o unealta necesara procesului de dezv. Econ, servind in =masura
transformarii pietelor si crest. Economice.
AFACERILE = inseamna inovatie si spirit intreprinzator, contribuind la crearea
concurentei indispensabila in econ. De piata.
Acest concept il regasim in orice activit. A vietii soc-econ, in sectorul public si privat.
AFACEREA ECONOMICA = e o activit. Specifica econ. De piata, care se desfas. Pe
baza unui contract incheiat intre 2 sau mai multe parti dintr-una sau mai multe tari, cu
scopul obt. De profit.
Pt. A fi viabila = o afacere trebuie sa ofere solutii practice de rezolv. A probl. Societ.
Omenesti, altfel nu va rezista in timp.
FACTORII care det. Dezv. Afac. Econ:
- mutatiile structurale care au loc in rel. Econ. Internation. Adica revol.
Tehn-st contemporana, a dus la innoirea considerabila a productiei si a
consumului de marfuri si serv, fapt pt. Care schimburile comerc. Internation.
S-au diversificat ( a dus la dezv. Schimburilor comerciale).
- Flexibilizarea pana la instabilit. A elementelor economice si
financiare( franeaza schimb. Comerc. Deseori), instabilit. Monetara si criza
econ. Mond, det. Fluctuatia preturilor in special cu caracter inflationist;
manifestata uneori sub forma unor caderi dezastruoase asupra producat. Si
comerciantilor. La acestea se mai adauga fluctuatia capacit. De absorbtie a
pietelor nation. Si internation. Care impiedica derul .afac. econ.
- Integrarea economica interstatala – aspect favorabil pt. Fluidizarea
schimb. Econ.
- Diversific. Schimburilor din com. Internation, adica progresul tehn-st a
det. Accentuarea fara precedent a uzurii morale a bunurilor, ducand logic la
scurtarea duratei de folos. A acestora, asta insemnand reinnoirea perman. A
productiei si a struct. Com. Internation.
- Evolutia complexa a mediului de afac. Si crearea oportunit. De dezv. A
antreprenoriatului. Avem de aface cu un fenomen paradoxal, pe de o parte
tendinta de globaliz. A afac .si pa de alta dezv. Unui ne. Insemnat de afaceri
mici si mij. Care au rol de a mentine specificul national al partenerilor de
afaceri
GANDIREA STRATEGICA IN MANAGEMENTUL PROIECTARII
SI DERULARII AFACERILOR ECONOMICE
In cond. in care creste complexit afacerii si mediul in care se desfas. Devine tot
mai imprevizibil si mai concurential, supraieturiea firmelor devine tot mai
problematica. Astfel, managementul afac. Econ. Ca o componenta a conducerii
stiintifice reprez. Stiinta si arta de a mobiliza membrii colectivului pt. A putea face
fata provocarilor pietei econ. Int. Si internation.
GANDIREA STRATEGICA – consta in stabil. Unor obiective pe termen lung pt.
Conduc. La nivel micro si macro econ, chiar si intr-un mediu mai putin prielnic
dezv. Afac.
Managerul cu gandire strategica trebuie sa gandeasca in viitor, sa intrevada
perspectivele nation. Si internation. In cadrul mediului concurential si sa aplice
metode bazate pe inovatie si creativit.
Gandirea strategica nu e sufic. Sa fie cunoscuta cdoar de managerul general, ci si
de toti angajatii, asociatii si colaboratorii pt. A contribui cu totii la succesul afac.
Respective.
Indiferent de obiectul afacerii, gandirea strategica trebuie sa contina ca repere
principale:
- obiectivele si ordinea lor de prioritate
- evaluarea puterii firmei angrenate in afacere
- gasirea unor solutii de schimbare in cazul aparitiei unor obstacole.
O gandire strategica nu e completa pana cand nu e evaluat succesul sau esecul,
adica rezultatele comparate cu asteptarile.
Daca acestea coincid in mare parte, scopul initial a fost atins.
PARTENERII DE AFACERI
Pt. Ca o afacere sa poata lua nastere si sa se dezv, cei care o realiz. Trebuie sa fie
dintre cei mai inventivi si mai bine pregatiti.
Partenerii de afaceri trebuie sa intruneasca atat calitati native cat si pregatire
( cunostinte) de specialit.
La alegerea partenerului de afaceri trebuie tinut cont de criteriile:
- obiectul afacerii – daca e pregatit pt. Tipul afacerii respective
- deontologia afacerii – fiec. Partener treb. Sa urmareasca atat interesul
propriu cat si pe cel general
- disponibilit. Financiare – proprii sau atrase – credite sau marfa pe credit
- riscurile afacerii – sa faca fata riscurilor
- comunicarea – e f. Importanta pt. Ca dezamorseaza atmosfera, duce la
succesul afacerii.
Partenerii care pot aparea in derul afacerii sunt:
- asociatii – care treb. Sa aiba o serie de calit – coef. Ridicat de inteligenta
care le da posibilit. Sa emita judecati corecte intr-un mediu complex si
contradictoriu cum e econ. De piata.
- - asimilarea cu usurinta de noi cunostinte
- - adaptarea rapida la situatii dificile si neprevazute
- Creditorii – intervin cand res. Financ. Proprii nu sunt sufic.
- Furnizorii – trebuie sa satisfaca cerinta de imbinare a raportului calit – pret
- Clientii
- Colaboaratorii – specialisti care intervin ocazional in derul afac – companii
publicit, firma de mk, design,etc
METODE DE INTRARE IN AFACERE
- prin initerea unei afaceri proprii
- avantaje – flexiblilit la conditiile pietii
- - lipsa erorilor precedente
- - crearea de noi locuri de munca
- Dezavantaje – risc ridicat
- - rezistenta consumatorilor
- - raspunsul agresiv al concurentei
- - dificultatea finantarii si crearii unei imagini proprii
- Cumpararea unei afaceri
- Avantaje – continuitatea
- - amplasament corespunzator
- - rel .cu furnizorii stabilite dinainte
- - personal deja calificat
- - finantare mai accesibila
- Dezav – imagine nefavorab
- - amplasament necorespunzator
- - stocuri mari
- - echipam. Invechite
- - probl. Cu personalul
- - dificultatea introducerii schimbarilor
- Franciza
- Avantaje – piata formata
- - riscuri mai reduse
- - mobilit. Mai redusa
- - vadul care trebuie pastrat
- - nu e indep, e controlat
- - venitrui stabile dar reduse
- - initiativa
CURS 2
DERULAREA Afac.econ
Derulare = ansamblul de activit. Desfasurate dupa incheierea contractului de
vanz(exportator)/cump(importator), si terte institutii si firme( banci, societ. De transp,
asig, instante de arbitraj), pt. Producerea, individualiz. ( ambalare si pus pe fiec.
Destinatar, vamuire, transp, asig. M. Pana la destinatie si plata cv acesteia si rezolv.
Probl. Post-livrare ( montaj, service in garantie, post-garantie,etc).
Pot fi vanzari – directe – fara intermediar
1
 - indirecte – apare un comisionar
ETAPE DERUL. VANZ/ EXPORT DIRECT – vanzarea se face de catre producator
1. pana la livrarea m – proiectare produs, finantarea productiei de export pe
toata perioada ciclului de fabric, aprovizion. Cu mat. Prime, asigur. De
tehnol, echipam si forta de munca. ; producerea m, intocmirea doicum.
Tehnice, control CTC, ambalare m, marcare ambalaj, amuire si asigurare m ,
conf. Conditiei de livrare Incoterms.( vanzatorul face vama la export fara
EXW, asigur. O face la conditia CIF/CIP)
2. livrarea m – sub aspect cantitativ si calit, temporal si al punctului geografic
stabilit prin cond. De livrare mentionata in contract.
3. incasarea c.v.m – daca plata se mention. In contract prin incaso – trebuie sa
prezinte un set de doc.
– prin BO la termen, prin
OP
Transferul dreptului de propriet. ( a risc si chelt facxute cu transp. M ) se face in
mom. In care se achita marfa conform cutumei.
4. operatiunile post-livrare – asist. Tehnica, service, rezolv. Reclamatii,
penaliz, urmarire comportam. M livrata ( vicii ascunse care apar).
ETAPE DERUL. VANZ. INDIRECTA – apare un intermediar intre prod. Si
consum. M.
1. in prealabil se incheie un contract intre intermediar si producator – pt ca
prod. Prefera sa plateasca un comision pt. Vanz. M. Prin altii
2. livrarea m – direct beneficiarului; alta varianta – intermediarului care ii
schimba ambalajul pt. Ca benefic. Sa nu stie de unde e m.
3. incasarea cv m – de catre intermediar si transferul ei catre producator mai
putin comisionul
ETAPE CUMPARARI DIRECTE – efectuate de beneficiarii m
1. au oblig. De a plati cv m sub aspect cantit, calit, temporal si al locului
stabilit in contract. Pt. Neplata – penalit,
2. au oblig. Sa preia m. In functie de cond. De livrare stabil. In contract
3. activit. Post-livrare – receptia m prin PV de receptie, montaj( echipam.
Instal), punere in functiune, rezolv. Reclamatii si litigii, procur. Piese de
schimb si asigur. Service
CUMPARARI INDIRECTE
la cele de sus se adauga :
4. incheierea in prealabil a contract de intermediere intre cump. Si benefic
intern al m.
5. oblig. De a plati cv m catre vanz si comisionul catre intermediar
COMERT ELECTRONIC – PE INTERNET
- sunt desfiintate barierele – poti cumpara de oriunde
- economie de timp si personal
- contribuie la dezv comertului mondial, oferind posibilit .largirii pietelor de
desfac prin elimin. Barierelor geografice dintre clienti si comercianti.
Succesul derul, unei afac. Pe internet tine de modul de initiere a afac., de
designul pag. De internet si de mod de asig. A protectiei informatiilor.
- Ex: licitatie electronica – e-auction; magazin universal= e-mall; magazin
electronic = e-shop; publicit, achizitii publice= e-procurement;
- Avantaje – pt. vanz – mai multi clienti; vanz. Mai mari; chelt. Reduse de
mk. Cu operarea m si inventarierea; dispar costurile de regie ale
magazinelor; dispar intermediarii; se creaza o baza de date interactiva care ii
ajuta pe comercianti sa-si schimbe oferta si fondul de m
- - pt. Clienti – inf. Obt. Usor, comod; acces la oferta de produse non
stop
- Dezavantaje – vanz- lipsa increderii clientilor; multitudinea cererii ( de
sarbatori); probl. De logistica in mom. De varf( ambalare)
- - clienti – confidentialit. Date pers; securit. Plati electronice
LOGISTICA PROCESULUI DE DERUL
Logistica = totalit. Operatiunilor prin care m ajunge la destinatie si anume:
- aleg. Locatiilorpt. Produc. Si depozit. M
- aprovizion. Si gestiunea stocurilor
- ambalarea si marcarea m
- transp, asig, si vamuirea ei
durata oper. De logistica include timpul necesar pt. Ajungerea m de la loc de
expediere la cel de destinatie ( durata vamuirii plec/sos, transp, asteptari in
incarc/descarc/transbordare.
Exista atatea preturi cate conditii de livrare sunt.
ETAPE AMBALAJ
1. ambalarea si marcarea m - in orice cond. De livrare ambalarea intra in
atributiile expedit
2. sa protejeze integrit. Si inviolabilit. M
3. sa fie usor, cost redus, rezistent, etans, functional, compatibil cu produsul
4. sa nu fie toxic, sa fie extetic 9 la cel final )
functii ambalaj
- protectia m
- facilitatea manipualrii
- promov. Comerciala – pt cele estetice
alegerea ambalajului trebuie sa tina cont de riscurile la care ee expusa m, de natura
m, de mediul in care e transp. M , de costuri ambalaj, reglementari referit. La
ambalare
pe langa ambalare, vanz. Are oblig. Sa conditioneze m, adica sa o trateze pt.
Imbunatatirea rolului ambalajulu ( de ex. La portocale). Pe langa ambalare, vanz, e
obligat sa faca marcarea si etichet. Ambalaj
functii marcare si etichetare
- identificarea m
- operativit .in manipulare
- promov. Comerciala
marcare – tipuri – cea neces. Pt. Individualiz. M; cea impusa de reglementarile
din tara cumparat.
- trebuie sa fie – lizibil, clar, de nesters, simplu, usor de identificat
- se exprima in cifre, litere, pictograme, pt. A se identifica expedit, destinat, si
m. Din ambalaj
- tip marcaj – originar – indica originea m
- - special – cu ajut. Pictogramelor – pt. Produse fragile, toxice, etc
- - neutru – nu e inidcata originea m
Curs 3
EXPEDIERE MARFURI
In Incoterms 2010 s-au facut schimbarile urmat:
- nu mai sunt 13 cond de livrare, au ramas 11
- a aparut DAT – exportatorul suporta toate costurile si riscurile pt. Livrare si
descarc. M din mij. Transp. La terminalul din portul sau locul stabilit,
inlocuieste DEQ
terminal = orice loc, chei, depozit, strada, cargo terminal, terminal CFR
cond. De livrare – DAT, DES, DDU – s-au transformat in DAP -= livrat la locul
indicat
Vanz. suporta costurile si riscurile cu livrarea si desc m la locul stabilit
CONDITII LIVRARE LA IMPORT
- clauze valabile pt. Toate tipurile de transp: EXW, FCA, CPT, CIP, DAT,
DAP, DDP
- clauze pt. transp. maritim SI fluvial – FAS, FOB, CFR, CIF
- dpdv al tehnicii de realiz. a transp. exista:
2
 - - expediere exclusiva – incheierea unui contract de transp.intre expeditor
si transportator
- - grupaj – se ocupa intermediarii care formeaza unitati de transp.
Complete
- - navlosirea – inchirierea unei nave
- Transport multimodal = combin. A 2 modalit. De transp
- - pana la transportatorul principal
- - transp. Principal
- - de la transp. Principal – se face cu containerul
- Transport containerizat – FCL – full container loud
- - LCL – mai multi vanzatori
- - FCL /LCL – la expeditie – un singur vanz. Pt. Mai
multi cump
- - LCL?FCL – la destinatie – mai multi vanz. pt. un
singur cump
- EXPEDIEREA MARITIMA ( 79%)
- Se realiz. Sub 2 forme – cu nave de linie – deservesc mai multi clienti ce
expediaza partizi relativi de m, dupa principiul primul venit e primul servit
- - cu nave tramp – sunt inchiriate de un singur client
pt. M. Grele si volumin.
- ETAPE maritime
1. De vanzatori – CFR si CIF
- A - primirea instructiunilor de expediere in timp util
- B - angajarea navei sau a spatiului pe o nava se face de catre vanz. Fie cu un
armator fie prin navlositor
- C - se adreseaza prin doc. O cerere de tonaj – spatiul pe nava, porturi de
descarc, data si cond. De livrare
- D – navlositorul emite avizul de navlosire pe care il transmite expedit. Si
contine : nume , armator, nava, navlu ( pret transport)
- E – navele sunt angajate pe baza unui contract de navlosire –
BOOKINGNOTE – nave de linie
- - CHARTER
PARTY – nave de transp. Cu echipaj
- - VOIAJ
CHARTER PARTY
- - TIME
CHARTER PARTY
- BAREBOAT CHARTER SAU CHARTER BY DEMISE – fara echipaj
- 2. De cump – FAS si FOB
In contract charter party – princip .,clause – denum. Nava, ruta, perioada incepere
voiaj, data destinatiei, durata staliilor, prêt incarc- desc, descriere m, navlu,
raspunderi caraus si expeditor, forta majora
Obtinerea acceptului portuar se face de catre vanz printr-o cerere.
Se emite acceptul portuar unde se specifica – dana, magazia unde se va depozita
m , linia de garaj
Aducerea m in port
- m. Se incarca in portul de incarc.
Dupa tragerea navei la dana, comandantul elibereraza doc. Numit liber de incarc,
verif. M si docum .si elib. Planul de incarc.
Dupa incarc. Se elib. Ordinul de imbarcare, pe baza caruia se intocmeste
conosamentul ( un docum .de transport)
Conosament – promisiunea transportatorului ca va elibera m. Intr-un port stabilit.
Exportatorul transmite carausului notas de comanda, conosamentul.
Functii conosament
- e unicul doc de transp negociabil
- e dovada ca m a fost incarcata
- e un instrument de credit pentru o banca
Avizarea in timp a cumparatorului asupra livrarii m
Curs 4
EXPEDIEREA FLUVIALA
ETAPE DERULARE
1. primirea m de catre caraus – se face pe baza doc. Numit cererea
expeditorului, in care se mention: data la care m va fi pusa la dispoz.
Carausului, felul m, cant, volum, nume si adresa expedit, destinat, nume si
adresa agentului expeditorului ( cel care mandateaza pe expedit. Sa aduca m
pe chei, port incarc/desc). Poate fi facuta verbal sau in scris. Carausul trebuie
sa raspunda in 3 zile la cerere si chiar daca refuza. Daca nu raspunde, se
considera ca a refuzat.
2. intocmirea doc. De transp – scrisoare de trasura fluviala – e intocmita de
expeditor si stampilata de intreprinderea de navigatie ( caraus) si reprez
contractul de transport. Originalul scrisorii insoteste m si ramane la
destinatar cu m si expeditorul primeste duplicatul scrisorii de trasura.
El o depune la banca cu fact. Pt. M si pt. CIP( polita de asig) (CIF- pt Transp..
rutier)
- conosamentul – e intocmit de caraus pe baza
ordinului de incarc semnat de expeditor. De obicei se intocmeste in 2 ex.- unul
pleaca cu m , altul e la expeditor pt. A demonstra ca a eliberat m.
Expeditorul raspunde fata de caraus si fata de terte pers. Pt. Daunele survenite din
cauza datelor eronate inscrise in scrisoarea de trasura fluviala sau in ordinul de
incarc.
Expeditorul e obligat ca in cel putin 24h inainte de inceperea incarcarii, sa puna la
dispozitia transportatorului toate doc. cerute de regulile portuare vamale si sanitare
si poarta raspunderea fata de transportator pt. Intarzierea depunerii acestor doc.
Precum si pt. Erorile si lipsurile pe care acestea le-ar contine.
3. incarcarea m si avizarea destinatarului ca aceasta a fost expediata.
ETAPE EXPEDIERE M. PE CALE FEROVIARA
Se poate face – cu vagoane complete – cand un destinatar are m. Pt. Tot vagonul
- cu vagoane colective ( de grupaj) – mai multi expeditori/destinatari
- cu vagoane de coletarie ( de posta, mesagerie)
caracteristici ale acestui tip de exped.:
- angajarea mij. De transp.( vagon) se face de catre vanz, indiferent de cond.
De livrare. (De aceea, se evita folosirea cond. EXW si FCA pt. Transp. De
orice fel din grupa E si F, unde de angajarea transp. Se ocupa cump.).
Folosim CPT, CIP, DAT, DAP, DDT
EXPEDIERE CU VAGOANE COMPLETE
Etape
1. primirea de catre vanz a instructiunilor de exped. De la cump, care
contin:
nume si adresa destinat; statia de destinatie( linia de garaj,), doc. Ce insotesc m;
date privind vamuirea la destinatie
la cond. DDP unde vanz. Face vamuirea peste tot, sunt obligatorii aceste date.
2. aceste date sunt transmise statiei de cale ferata si cuprind; denum. M ;
greut. Si vol. Ei; ambalaj; cond. De livrare; nume si adresa expeditor si
destinatar; statie de destinatie; doc. Ce insotesc scrisoarea de trasura
3. obtinerea vagoanelor printr-o cerere la statia de cale ferata, de catre
expeditor, in care se mention; nr. Si tip vagoane necesare ( cisterne,
descoperite, inchise, plafoane)
4. incarc. M. In vagon se face in incinta expeditorului daca el are linie de
garaj sau la gara. Daca nu s-a incarcat la timp, se retrage vagonul. Se tin la
incarcat pana la limita stabilita ...............tarifar.
pt. M. Transportata pe maritim se platesc contrastalii.
Incarcatorul raspunde de starea in care m ajunge la destinatie ( rasturnata, sparta,
,etc- vina incarcator).
Daca se incarca peste limita, m. In plus poate fi descarcata pe parcurs in orice
punct unde se constata acest lucru, percepandu-se amenzi pt. Ca se pot produce
deraieri ale vagonului.
5. vamuirea si sigilarea vagonului daca vagonul se trimite in ext. Tarii.
3
Daca la destinatie sigiliile sunt intacte, raspunde vanz. Daca nu sunt intacte, Organele vamale de la intrarea si ies. Din fiec. Tara rup cate un volet din carnetul
raspunde transportatorul. TIR si regasirea celor 2 volete la vama de intrare confirma tranzitarea in regula a
6. scrisoarea de trasura ferov(CIM) – se face pt. Fiec. Vagon in parte in 7 tarii respective.
exemplare. Ultimul volet se rupe la destinatie.
- originalul insoteste m si revine destinatarului Cotorul carnetului este returnat de caraus asociatiei garante nationale (UNTTR –
- duplicatul ramane la expeditor si-l va depune la banca daca are acreditiv uniunea nationala a transportatorilor rutieri) care il trimite la IRU Geneva.
- avizul si adeverinta de primire a m. De catre destinatar , insotesc m si raman
la destinatar. EXPEDIEREA AERIANA
- Foaia de expediere e alcat. Din atatea file cate tari participa la ETAPE
tranps.respectiv si e folosita pt. Decontarea intre caile ferate. 1. transmit. Instructiunilor de catre vanz. Catre cump.
- Copia ramane la statia de expediere Doc. Este scrisoarea de trasura aeriana (AWB – air way bill) si se intocmeste in
- Ex.6 si 7 raman la statia de cale ferata 3 ex : 1-transp, 1-destinatar ; 1-expeditor
CIM= convention internationale de marchandises Transp. E f. Scump si se face grupat.
7. prezentarea CIM si a doc. De export la statia de cale ferata, care aplica 2. Traficul consolidat se efectueaza intre case de expeditii internation ; la plecarea
pe acestea o stampila dreptunghiulara cu denum. Statiei, cu data intocmirii m , casa de exped. Din tara de plecare intocmeste MAWB( master air way bill)
contractului de transp, cu data livrarii m. conform caruia distribuie m pe destinatari.
Daca la destinatie lipseste un doc. De export, este vina exportatorului ca nu l-a
predat, nu a caii ferate ca nu l-a cerut.
De continutul doc. Raspunde tot expeditorul.
8. avizarea cump. In timp util ca m a fost livrata.

EXPEDIEREA CU VAGOANE COLECTIVE ( CONSOLIDATE,

GRUPAJE)
ETAPE
1. primirea instructiunilor de exped. De la importator si transmit. Lor unei
case de expeditii cu mentiunea vagon colectiv.
2. se livreaza m de catre exportator catre casa de expeditii internationala
3. receptia m de catre casa de expeditii in punctele de formare a vagoanelor
colective si elib. De catre aceasta( casa) a urmat. Doc:
- FCR ( forward certificate of reception) pt. receptionarea m
- FCT ( forward certificate of transport) in care se trece nr. vagonului colectiv
Copiile acestor doc. Se ataseaza la originalul scrisorii de trasura care insoteste
vagonul pe parcurs.
Pe baza copiilor doc. Corespondentul casei de expeditii va elibera m la destinatari.
Originalele raman la expeditor , cu care isi incaseaza cv m. de la banca.
CURS 5
4. expedierea vagoanelor colective catre casa de expeditii corespondenta, care
ASIGURAREA MARFURILOR IN TRANZACTIILE INTERNATIONALE
il va aviza pe destinatar de sosirea m.
Riscuri= reprez. Anumite evenimente ce pot surveni in timpul transp. Si depozitarii m.,
ducand la pierderea sau avarierea totala sau partiala a mij. De transp, a depozitelor si a m.
Pagubele produse nu se acopera in totalit, doar daca riscurile probabile au fost asigurate.
EXPEDIEREA RUTIERA A MARFII
Exista 2 categ. De riscuri:
Tehnicile de transp. Rutier sunt:
- asigurabile – obisnuite – intervin in timpul transp. Si depozit. M,
- pe cont propriu
- - sunt generate de intamplari fortuite ( cutremur,
- prin inchirierea unui mij. De transp
naufragiu, furt, furtuni, incendiu,etc)
- prin inchirierea spatiului necesar intr-un mij. De transp ( pt. Colete mici) - - speciale – datorate fie caracterist. Fizico-chim ale m, fie altor
etape cauze care tin de : - natura bunului asigurat ( alterare, otetire, ruginire,
1. angajarea mij. De transp. ( daca nu are expeditorul) in functie de cond. incingerea cerealelor, zgariere, risipire, autoaprindere)
Incoterms( vanz – C si D, cump – E si F) - - caracter social politic ( razboi, embargou, sechestru, blocada,
2. incarcarea si vamuirea m la sediul vanz greva, arest nava)
daca cump . se ocupa de mij. De transp (EXW , FCA) trebuie sa avizeze vanz., sa- - Excluse – produse din neglijenta cuiva ( dolul = o pers. Inseala pe alta pers.
si pregateasca m. Intentionat, premeditat), ambalaj necoresp, exped. M. DetEriorata,
3. completarea scrisorii de trasura internationale rutiere (CMR – contrastalii= timp curs peste timpul normal de incarc; locatii, chelt. De
convention au contract de transports internationaux des marchandieses par carantina; intarziere in livrare m; confiscare, capturare m.)
route) in 5 ex – 1 pt. Expeditor, 1 pt. Destinatar, 3 pt. Caraus - Toate pot fi asigurate printr-o cerere expresa a asiguratului contra platii unei
4. incheierea contractului de transp.rutier prin semnarea si stampilarea prime de asig. Speciale.
CMR. Aceste riscuri pot produce avarii.
5. avizarea in timp util a cump. Asupra livrarii m Avaria = presupune pierderea sau distrug. Partiala sau totala a m. Asigurate,
exista o facilitate – livrarea sub acoperirea carnetului TIR, care permite trecerea inclusiv vatamarea m. Asigurate, care sa produca modificari ale caracteristicilor
prin punctele de frontiera de intrare/iesire a tarilor membre IRU ( uniunea fizico-chim, pe care nu le-au avut initial sau pe care ar trebui sa le aibe.
internationala a transportatorilor rutieri de la Geneva) fara controale vamale si fara Exista 3 categ. De avarii:
depunerea de garantii vamale la intrarea in tara de tranzit.( adica controalele - totale – pierd. Totala a m. Asigurate sau vatamarea integritatii fizico-chim.
vamale se fac doar in punctul de exped. Si de destinatie). A acestuia, pana inceteaza sa mai faca parte din genul initial de m. De care
Carnetul TIR are rol de doc. Vamal, nu e doc. De transp. apartine( m.scufundata, incendiata, confiscata)
- partiale ( particulare) – orice avarie care nu e totala

4
 - comune ( generale) – sunt cele partiale petrecute in anumite conditii, adica
sunt amenintate m. Si mij. De transp.( aruncarea peste bord a m, pt. A salva
viata echipaj).
Asigurarea m. Nu creeaza bunuri materiale, dar prin fonduri financ. Acopera
pagubele produse.
Asig. M. Este motivata de – asigurarea incasarii cv m. Vandute
- - realizarea unor economii mai ales cand pretul
asigurarii m. Este inclus in pretul m.
Polita de asigurare ( contract de asig)= e intelegerea prin care asiguratul se
obliga sa plateasca asiguratorului o suma numita prima de asig, in schimbul careia,
asiguratorul asumandu-si anumite riscuri, se obliga sa despagub. Pe asigurat pt.
Daunele suferite din cauza riscurilor pt. Care s-a incheiat asigurarea.
Clasificare polite;
- nominative – cand numele asiguratului e tracut pe ea
- la purtator – o utiliz. Cel care o prezinta
- la ordin – la ordinul celui care e asigurat – poate fi transmisa catre terti prin
andosare( pe verso scrie numele noului asigurat). Se numeste asigurare in
cont.
Incheierea politei de asig. E precedata de completarea unei cereri de asig de catre
asigurat, care cuprinde : date privind beneficiarul; denum. Si cant. m; ambalaj;
mod transport si ruta; val. Asigurata; prime de asigurare
Alta clasificare:
- in functie de modalit. De transp – maritime, fluviale, terestre, aeriene
- in functie de obiectul asigurat – mij. Transp (CASCO); marfa(CARGO), marfa pe timp
voiaj( de voiaj).
Suma asigurata e intotdeauna in valuta contractului si contine:
- val. M.( din fact. Sau la val. De piata din locul unde se face asig.),
- profit sperat – 10%
- chelt. Cu transp( din fact. Cu transportatorul)
- chelt .de manipulare
- chelt. Cu transbordarea m
- taxe vamale.etc.
Profitul sperat e pt. asigurator, pt. a-si recupera chelt. Ocazionate de producerea
pagubei.
In practica internation. Se recurge deseori la aprecierea comuna a partilor
contractante a valorii bunurilor care sunt asigurate, caz in care nu se mai contesta
valoarea despagubirii in cazul producerii riscului asigurat. = se numesc polite
evaluate
Pt. Politele neevaluate = in caz de sinistru, asiguratul trebuie sa demonstreze
valoarea m. Pe baza docum( fact, extras cont, raport expertiza,etc.).
Asigurarea m. Pe timpul transp. Nu are limita de timp – se opereaza pe baza
principiului: de la depozit la depozit
Daca la destinatie cumparatorul nu preia m, asigurarea se prelungeste cu 60 zile de
la descarc m. Pt. Tranps. Maritim, si cu 15 zile pt. Transp. Rutier si aerian.
Daca se produce riscul asigurat, asiguratul isi sustine pretentiile prin
depunerea unui dosar de despagubiri alcat. Din urmat.doc;
- polita de asig., in original
- doc. De transp. In original
- certificat de avarii
- proces verbal de constatare
- rapoarte de expertiza
- factura – atesta val. M.
- Dovezi privind chelt. Legate de dauna
TRANSPORT MARITIM
Exportatorul e obligat sa asigure m. Doar in cazul cond. CIF, conform, careia
Trebuie sa se incheie asig. Uzuala pe numele cump.
Cif – vanz. Plateste asig. Si cump .e beneficiarul
- riscurile cu m. Le preia cump. De la vanz. Si le suporta cump.
(pt. Maritim se folos. Cond. FAS,FOB, CIF- chelt. Cu asig.),CFR( chelt. Cu transp.
Si manipul))
In aceasta asig. Obligatorie, nu sunt incluse riscurile de furt, curgere, spargere,
contact cu alte m.
Marfa se asigura de la depozit la depozit, exportatorul avand obligatia de a
transmite polita importatorului, iar in caz de nerespectare, importatorul poate
refuza m. Chiar daca aceasta a ajuns cu bine la destinatie.
In cond. FAS,FOB SI CFR partile contractante incheie polite de asig. Pe numele
lor, pe tronsonul de transport pe care suporta riscurile.
FAS – exportatorul isi face asig. M. Din depozitul lui pana la cheiul destinatarului.
FOB, CFR – riscul se transfera cand m. Urca pe vas la incarcare.
In asig. Maritima se practica asigurarea in cont = polita de asig. Poate fi andosata
daca m. E vanduta si revanduta in timpul calatoriei. De asigurare beneficiaza
ultimul cump. Care are originalul politei de asig. Si originalul conosamentului.
Tipuri de asigurari;
- conditia de asig. De tip A ( all risks – AR) – e cel mai cuprinzator pt. Ca
acopera toate riscurile de pierd si de avariere a m. Asigurate cu exceptia: risc
de razboi; greve; comportare necorespunzat voita a asiguratului; uzura
normala a bun; ambalare necorespunz; vicii ascunse ale m; pierderea
voiajului; insolvabilit sau neindeplinirea obligatiilor financiare catre
proprietarii, navlositorii sau operatorii navei; risc de contaminare
radioactiva.
- Cond. De asi.g de tip B ( WPA – with particular average) – acopera cu
exceptia excluderilor de la cond. A pierderile si avariile m. Asigurate
cauzate de :
- A – incendiu sau explozie
- B – esuare, coliziune, scufundare, rasturnare nava
- C – descarc. M. Intr-un port de refugiu
- D – luarea m. De valuri peste bord
- E – cutremur, eruptie vulcan, traznet
- F – intrarea apei in nava, container sau loc de depozit
- G – caderea peste bord a unui colet in timpul incarc/descarc
- Cond .de asig. Tip C ( FPA – free of particular average) – are o sfera mai
mica de cuprindere decat B, excluzand evenim. De la cond. A + d,e,f,g
Cond. De asig. A,B,C au aplicare cu adaptarile corespunzat. Si la transp. Terestru,
fluvial si aerian.
TRANSPORT TERESTRU
– obligatia exportatorului de a asigura m. Rezulta doar din cond.: CIP care
prevede obtinerea de catre vanz. A asig. M. Pe numele cump.
( conditii in transp. Terestru – EXW, FCA, CPT, CIP, DAP, DAT, DDP)
CATEGORII DE RISCURI IN TRANSP. TERESTRU:
- riscuri acoperite de conditiile generale de asig. Contra unei prime
obisnuite: derapare, rasturnare auto , coliziune cu obiect ext. Sau alt vehicul,
incendiu, explozie, prabusire pod, cladire, dig, cadere arbori, avalanse,
traznet, eruptii,etc.
- Riscuri asigurate prin conditii speciale contra unei prime speciale
suplimentare :
- - neglijente – vicii m, ambalare necorepsunz, amenzi, confiscari,
contrabanda, intructiuni gresite date carausului, risc atomic
- In cel 6 conditii, fiecare parte face asig. Pe cont propriu pt. Traseul pe care
transporta m.
TRANSPORT AERIAN
FCA ( liber la caraus) e cel mai des utilizat pt. Ca nu-l obliga pe vanz. Sa incheie
asig.( raspunde pana preda m. La avion)
Companiile de aviatie incheie asig. De raspundere civila pt. M. Transportate, prin
care se acopera sumele pe care asiguratul e obligat sa le plateasca cu titlu de
adespagubire si chelt .de judecata privind: pierderea, avarierea, distrug. M
transportate, chelt. Facut pt. Salvare m. Transp, pt. Micsoarea pagubelor, pt.
Stabilirea cauzelor si cuantumului acestora.
Cu prime speciale se pot acoperi si alte eventuale pagube.
Raspunderea pt. M. Transportata e asigurata de compania aeriana la sumele declarate de
asigurat, in limitele prevazute de legislatia din tara noastra sau de conventiile sau
acordurile la care tara noastra e parte.
CURS 6
REGIMURI VAMALE
5
VAMUIREA MARFURILOR Regimul de tranzit se desfas. Sub acoper. Declar. Vamale de tranzit si se incheie
DEF-totalit. Oper. Efectuate de autorit. Vamale de la prezentarea mij. De transp. Si cand m. Si docum insotitoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie.
a bunurilor in vama pana la acordarea liberului de vama = vamuirea Titularul regimului vamal de tranzit e carausul.
L86/2006-legea nouli cod vamal 2. ANTREPOZITUL VAMAL
2007 – codul vamal comunitar NU intotdeauna se stie desatin. Finala a m. Din mom. Trecerii frontierei.
REGIMURI VAMALE Def – e locul aprobat deautorit. Vamala si aflat sub controlul acesteia, in care m
Def – cuprinde totalit norme ce se aplica in cadrul proced. De vamuire in functie pot fi depozitate fara pl. Taxelor v, pe un termen stabilit.
de oper. Comerciala si de destin. M. - poate fi solicitat in situatiile:
Tipuri – definitive - - pt. M. Destin. Reexportului
- suspensive - - pt. M. Destinate importului definitiv din mom. Trecerii frontierei
- VAMUIREA m LA IMPORT DEFINITIV pana la introduc. Lor in circuitul econ.
- Presupune obligativit. Efectuarii integrale a proced. De v. Si de pl. Taxe v. - - pt. M./ destinate exportului pt. Care s-au intocmit formalit. V., dar
Inaintea acordarii liberului de vama, prin care se permite introduc. M . in din motive de transp. Sau vamale nu pot fi expediate imediat dupa obtin.
productie si/sau consum. Liberului de vama.
- In UE pt. Import definitiv exista 2 tipuri de regimuri vamale: - Tipuri antrepozite
1. punerea in libera circul( practica) = la intrarea m . pe teritoriul v. - - public – utilize. De orice pers
Comunitare, aceasta e elib. De oblig. Privind v.europeana. - - privat – destinat unui anumit operator
TVA e perceput ulterior la intr. Pe piata fiec. Stat membru. 3.PERFECTIONAREA ACTIVA ( de ex. In lohn pt. executant)
2. punerea m. In consum – dupa pl. Taxe v. Comunit. Si a altor dif. Taxe - consta in supunerea m la una sau mai multe oper. De transform. Sau prelucr
interioare indirecte, parafisclae Se poate realiza in 2 sisteme:
ACTE - cu suspend. Drepturilor de import – intra mat. Prima fara plata taxelor de
- declaratia vamala in detaliu (DVD) – pe baza datelor din urmat. Docum; import
- - fact. Comerciala - cu restituirea drepturilor de import – la exportarea produsului finit
- - fact de transp – daca nu e cuprinsa in fact. M. se fac 3 ex: - pt solicitant (executant) – 1 la directia regionala vamala; 1 la biroul
- - certifd. De inreg. Al societ. Importatoare, contul ei bancar vamal teritorial
- - carnet TIR - la incheierea regimului de perfection. Activa cand se exporta prod. Obt. Din
- - certif/. De origine mat. Prima importata, declar. V. De incheiere lichideaza in totalit. Declar.
- - specificatia m Vamale de plasare a m. Sub acest regim numai in cazul in care au fost
- - declar. De val. In vama respectate ratele de randament ( daca import stofa pt. Rochii, daca ies mai
VAMUIREA M LA EXPORT DEFINITIV multe pl. Taxe), si doar daca toate produsele compensatoare rezultate au fost
- SE aplica m care parasesc teritoriul Rom., ramanand definitv in afara ei. exportate ( inclusiv produsul secundar – deseu, rebut, rest tehnologic).
- Declaratie necesita docum: 4 PERFECTIONARE PASIVA –
- - fact. Ceomrc - inseamna exportul temporar de m. In afara terit. Tarii pt .supunerea ei unor oper.
- - doc. Transp De transform. Sau prelucr. Si importul ulterior a prod. Rezultate cu scutirea
- - specificatia m – detalierea m sorto-tipo-dimensionala totala/partiala a drepturilor de import ( ordonatorul)
- - certif. Fito-sanitar – sanitar veterinar pt. Prod. Animale, pt a dem. Ca Autorit. Vamala fixeaza un termen in care produsele compensatoare vor fi
nu exista pericol detransmit. Bolilor importate.
- - declar. ( certif) de conformit. – ca m. Nu prezinta risc toxicologic si Oper. De prelucr. Pot fi:
ecologic - montare, asamblare
Valoarea in vama e reprez de val. M + chelt. De transp. Int. - transformare, reparare
Declar. Vamala de export e inreg. In registrul unic al vamii - reconditionare
REGIMURI VAMALE SUSPENSIVE 5.ADMITEREA TEMPORARA
DEF - sunt oper. Temporare ce au ca efect suspend. Platii drepturilor vamale de - sub acest regim intra m. care sunt importate cu scopul de a fi reexportate cum ar
import pe timp temporar. fi:
- se acorda doar la solicit/. Scrisa a titularului oper. Pe o perioada determin. - bunuri destin. Prezentarii la targuri, congrese internation
Pt. Ca m. Vor primi alta destinatie vamala si se poate derula doar pe baza - orice material necesar unei pers. Pt. A-si realiza meseria in alta tara
autorizatiei elib. De autorit. Vamala. - ambalaje care se returneaza – paleti
- - presupune si depunerea unei garantii vamale care sa acopere in orice mom. - suporturi necesare prezentarii m.
Nivelul datoriei vamale - mostre
TIPURI - scule neces. Fabric. Unor m. In strainat.
1 TRANZIT VAMAL 6. TRANSFORMAREA SUB CONTROLUL VAMAL
- m. In tranzit circula intre 2 birouri vamale cu suspend. Taxelor v. Si a altor taxe In tara termenul de valabilit. Al autorizatiei de transformare e de max 2ani
si cu neaplic. Masurilor de pol. Comerc. Pe masura ce m. Sunt transformate, titularul oper. Solicita pt. Acestea un alt regim
- imbraca mai multe aspecte – tranzit comunitar – extern – circul. M. Necomunit. vamal.
Pe tertoriu v. Comunitar Transfrom. Ce pot fi efectuate sunt:
- intern - circul. M .comunitare - transform in mostre
intre 2 puncte vamale de pe terit. UE, cu trecerea m pe terit. Unei tari necomunit. - reduce la starea de deseuri – resturi
- cand sunt mai multe puncte de descarc, m. Circulind - distrug sau denaturare
sub acoperire carnet TIR - recuper. De parti sau elem
- se transp. M. Nevamuite de la frontiera, port - remedierea unor avarii suferite
maritim/fluvial catre o vama de interior, unde se va face vamuirea cu plata efectiva - manipularile uzuale
a taxelor v. STATUTUL VAMAL AL MARFII
- se transp. M. Vamuite de la o vama de interior E conferit de 3 elemente:
catre frontiera - pozitia tarifara – simbolul sub care m figureaza in tariful vamal.
- o marfa poate fi incadrata doar la o singura poz. Tarifara.

6
 - m se declara la import conf. Codului TARIC de la 8 la 10 cifre,
iar la export cu 8 cifre,
- evaluarea in vama – e oper. Ce presupune stabil val. In vama a , conf. Unor
norme si reguli
- val in vama se calcul. Prin aplic. Art. 7 al GATT
- baza de calcul o constituie pretul de import al m conf. Fact la
care se adauga chelt. De transp., incarc, descarc, manipul, asigur, si orice alte
costuri pe parcurs extern.
Taxa vamala se exprima in % cuprinse in tariful v. Si se aplica la val. In vama a m.
Transform in lei la cursul de schimb publicat in jurnalul oficial al UE, in penultima
zi lucrat. A lunii anterioare lunii in care se utiliz.
Alaturi de taxe v. Se pot calcula si accize pe baza cursului de schimb valutar
stabilit in prima zi lucrat. A lunii oct. Din anul precedent, publicat in acelasi juranl
UE.
In vama se calcul. Si comisionul vamal care pt. Orice ope.r e de 0.5% din val
marfii si TVA.
Daca val. In vama se exprima intr-o valuta ( alta moneda dif. De cea nation.) cursul
deschimb folos. Pt. Det. Acestei val. E cel comunicat de BNR in penultima zi de
miercuri a lunii anterioare lunii in care se utiliz.
Noul cod vamal introduce si posibilit. Determin valorii in vama pe baza pretului
folosit in vanz. Anterioare.
- originea marfii – se stabil pe baza certif. De origine si care asigura de regula un
regim preferential de tarif vamal ( tarif v mai mic sau deloc).
CURS DERUL. AFAC nr 7
PROCEDURA VAMALA
Def- cuprinde totalit.formalit. necesare pt. vamuirea m. in functie de regimul vamal
aplicabil operatiunii respective( suspensiv sau definitive).
Conf. legislatiei in vigoare vamuirea m. Se face in procedura normala sau simplificata, in
fiec. Din ele declar. Vamala putand fi depusa in forma scrisa sau in mod informatic conf.
Programului ASYCUDA++.
PROCEDURA VAMALA
ETAPE LA EXPORT:
- pregatirea m. Pt. Vamuire – prezent. m/. Si a docum. La autorit. Vamala
- intocmirea declar. Vamale in detaliu (DVD) de catre agentul econ.
(importator/exportator) sau de o pers. Juridica autorizata( comisionari
intermediari).
DVD poate fi – declaratie vamala primara – utiliz. Pt. Declar. Bunurilor incadrate
intr-un singur cod tarifar
- - declaratie vam. Complementara – utiliz. Impreuna cu declar. V.
Primara pt. Declararea mai multor bunuri care se incadreaza la coduri
tarifare diferite.
DVD are 8 ex. Consecutive folosite in functie de regimul vamal la care e
completat.
- stabilirea regimului vamal
- validarea declaratiei vamale care presupune - controlul documentar al m.
- - controlul fizic al m
- - verif. Calculului impozitarii
- - achit.taxelor si drepturilor
vamale( comisionul vamal)
Dupa intocmirea declar.si validarea ei, declar. V. Primeste automat nr., si data de
inreg.
- dupa incheierea oper. De vamuire si parcurgerea tuturor procedurilor
prevazute de ea, autorit. Vamal acorda liberul de vama ( adica m,. E
considerata vamuita)
PROCEDURILE DE VAMUIRE SIMPLIFICATE
- se aplica pt. Accelerarea oper. De vamuire
- se acorda doar anumitor categ. De agenti econ.
Tipuri:
- proceduri declarate incomplete – permite autoritatii vamale sa accepte doar
in cazuri temeinic justificate o declar. V. Care nu contine toate datele si care
nu e insotita de toate docum. Necesare pt. Incadrarea m . intr-un anumit
regim v.
Titularul declaratiei o va completa ulterior ca date si docum. Ce lipseau initial
- procedurile declarate simplificate – se aplica in oper. Cu caracter repetitiv si
permite ca m. Sa fie plasate sub regimul v. Prin depun./ unei declar.
Simplificate cu conditia depun. Ulterioare a declar. Globale.
- Procedura de vamuire la domiciliu – permite ca plasarea m. Sub regim
valam sa se faca la sediul persoanei care declara m. Sau in alte locuri
desemnate de catre autoreit. Vamale. Aceasta proced. Are ca etape:
- - constituirea unui depozit banesc la dispoz. Biroului vamal de
plecare , din care se va asigura plata tarifului de utiliz. A sist. Automat de
prelucr. A declar. V.
- - obtin. Declaratiei preautenmtificate si a sigiliilor
- - Evidenta declar. Preautentific
- - completarea declar. Preautentific.
- - sigilarea mij. De transp.
- - justificarea utilizarii declar. V. Preautentific. Si a sigiliilor.
Sigiliile si declar. Neutilizate se returneaza pe baza de proces verbal
ETAPE LA IMPORT
- constituirea unui depozit banesc la dispoz. Biroului v. De sosire/ domiciliu,
din care se asigura plata datoriei v. Si a tarifului de utiliz. A sist. Automat de
prelucr. A declar. V. ( doar la noi se platesc taxe de import).
- obt. Declar. V. Preautentific.
- Dirijarea m la sediul benefic.procedurii – importator
- Avizarea biroului v. De sosirea m. La importator
- Descarc. Si inreg. M. In evidentele importatorului ( prin |NIR)
- Declar. M. La biroul vamal de domiciliu
- Incheierea regimului v. Prin justific. Utilizarii declaratiei v. Preautenific.
TEHNICI DE PLATA INTERNATIONALE
Plata m. O face cump.
Instrum. De plata – pe suport hartie – CEC, BO, cambia
- electronic – card, instrum. De plata cu acces la distanta
Modalit. De plata – credit documentar – acreditiv si scrisoare de credit comerciala
- incasso documentar
- OP
P numerar
Pt. Evitarea riscului de plata sau de pret, in situatii de crfiza, se folos. Barterul (troc). Se
da marfa in contrapartida sau in compensatie.
PLATA CU AJUTORUL INSTRUMENTELOR DE PLATA
INSTRUM.DE PLATA PE SUPORT DE HARTIE
1. prin intermediul efectelor de comert – sunt cele mai vechi instrum. De plata
si sunt: cambia si BO
CAMBIA (TRATA) – e un titlu de credit pe termen scurt utilizat ca instrum. De
plata, prin care un creditor (vanzator care da m. Pe credit, cu plata la termen) numit
TRAGATOR, da dispozitie debitorului sau ( cumparatorul) numit TRAS sa
plateasca o suma unui tert ( un creditor al tragatorului) numit BENEFICIAR, fara a
indica operatiunea care a generat creanta.
OPERATIUNI CU CAMBII
1- emiterea – cambia este emisa intotdeauna de tragator de obicei in 1 ex sau
mai multe numerotate , dar se plateste doar primul. Cambia pt. A fi valida
trebuie sa indeplin. Conditiile de fond si forma.
Conditii de fond – trebuie semnata de o pers. Cu capacit. Juridica si sa stea la baza
unor operatiuni efective (nu fictive) si licite( conf. Legii)
Conditii de forma – elem. Care trebuie sa le contina cambia :
- obligatorii – denum./ de cambie scrisa in lb. In care sunt scrise toate in tara
tragatorului ( bill of exchange, draft, lettre des change, wechsel)
- - ordinul de a plati – ( cineva cuiva) de tragator trasului in mod
clar, précis si neconditionat ( nu se indica actiunea care a generat-o)
- - suma de plata – expim. In cifre si litere, eventual cu preciz.
Dobanzilor( dob. Curge de la emiterea cambiei daca nu se preciz. Sa se
spune de cand incepe sa curga). Suma in litere e esentiala ( nu se falsifica)
- - data emiterii – treb. Sa fie unica si posibila
7
 - - numele complet si adresa trasului si benefic.
- - numel si adresa si semnat. Tragator ( pt ca el o emite)
- Aleatorii – locul emiterii – poate fi mentionat. Daca lipseste se subintelege
ca e domiciliul tragator
- - scadenta ( cand cambia devine exigibila la plata) – poate fi
exprim pe cambie in urmat. Moduri:
- - prin indic. Unei date fixe posibila si unica – 31.03.2011
- - la vedere – la prezentare
- - la un interval de timp de la data emiterii – 60 zile de la
data emiterii
- - la un interval de timp de la data acceptarii de catre tras
- Daca scadenta nu e mention se considera ca plata se face la vedere.
- Scadenta se poate prelungi in 3 moduri – prin acord intre debitor si
creditor
- - prin mentiune pe cambie
- - prin inloc. Cambiei origin. Cu alta
noua numita cambie de prelungire
- - locul platii – daca lipseste se subintelege a fi domiciliul trasului
- -
Exista formulare tipizate sau se poate scrie de mana sau la calculator.
Alte oper. Effectuate cu cambia - transferal ei( girarea)- se face prin declare.
Scrisa si subscrisa pe verso-ul titlului decredit( pe spate- se numeste si andosare) si
prin inmanarea docum. Noului benefic.
Ultimul benefic. Al cambiei o va prezenta la plata trasului la scadenta.
2- Girul – poate fi – in plin – presupune declar. Girantului semnata si datata.
- - in alb – contine doar semnat. Girantului
- Girul la purtator e echivalent cu un gir in alb.
- Girul treb. Sa fie neconditionat
- Girul partial e nul si se da cambia cu toata suma.
3 acceptarea – e angajam. Luat detras de a plati suma mentionata in cambie. In
acest mom., trasul devine debitorul principal
- se face de obicei pe fata cambiei si se exprima prin .cuv.
ACCEPTAT si prin semnat. Trasului ( eventual se dateaza)
Simpla semnatura a trasului pe fata cambiei e consid. Acceptare pt. Ca e necesara
doar semnat. Tragatorului
- poate restrnge suma de plata ( ca tras nu sunt obligat sa platesc toata suma).
Curs 8
AVALIZAREA CAMBIEI
DEF - e angajamentul neconditionat prin care un tert numit avalist, altul decat
tragatorul sau trasul devine garant pt. Obligatia unuia dintre semnatarii cambiei
numit avalizat pt. Toata suma mentionata in cambie sau pt. O parte din ea.
Avalistul treb. Sa aiba capacit. Juridica deplina. De obicei e o banca de prim rang
( de incredere, care prezinta garantie de solvabilit).
Avalul se da pe fata cambiei si se folos. Expresia “ pt aval” sau “pt. Garantie”.
Avalistul poate fi la randul sau avalizat.
PROTESTUL CAMBIEI
- inseamna declaratia oficiala a unui functionar public ( notar) ca instrum/.
De plata nu a fost acceptat sau platit la scadenta.
- Docum. Intocmit cu aceasta ocazie serveste ca proba in actiunea de regres.
REGRESUL IN CAZ DE NEACCEPTARE SAU NEPLATA A CAMBIEI
Act. De regres presupune indeplin. A 2 conditii:
- dresarea protestului – intocmirea docum . de mai sus
- introduc. Actiunii in termenul stabilit
posesorul unei cambii neonorate la scad. Are urmat. Drepturi:
- fie sa obt. Obt. O hotarare judecat. Asupra cambiei
- fie sa procedeze la executarea cambiala prin investirea ei cu formule
executorii
BILETUL LA ORDIN
- e instrum deplata pe termen scurt
- e un inscris prin care emitentul isi ia angajam. Neconditionat de a plati o
suma determinata posesorului legitim al instrum ( nu intotdeauna posesorul e
si benefic. Poate fi andosat).
- Toate oper. Care se realiz. Cu cambiile se pot realiza si cu BO ( mai putin
acceptarea)
Treb. Sa aiba conditii de fond ca la cambie si de forma urmat:
obligatorii – denum de BO
- promisiunea de a plati ( voi plati)
- suma de plata in litere si cifre si intr-o valuta a contract
- data emiterii
- nume complet si adresa benefic
- nume si adresa si semnat emitent
- aleatorii – loc emitere – lipseste – domiciliu emitent
- scadenta – lipseste – e la vedere
- - loc plata - lipseste – loc emitent
FUNCTII CAMBIE SI BO
- e instrum de pl – inlesnesc pl
- titlu de garantie – cand se garanteaza pl ratelor unui credit, prin emiterea de
catre solicitantul creditului a unor cambii sau BO cu scadente identice cu
termenele de pl ale ratelor. Acestea sunt girate in favoarea bancii creditoare.
- E instrum de credit comerc – presupune utiliz cambiei in cadrul unor
modalit. De pl pt. Asigur. Rambursarii creditului acordat ( acreditivul cu pl.
Prin cambii, scrisoare de credit comerc, incasso-ul documentar)
- E instrum de credit bancar – consta in asigur. Unei mai rapide circul a
creantelor prin urmat. Operatiuni:
- - scontarea – inseamna transferul creantei cuprinsa intr-un instrum .de
pl. Neajuns la scadenta in schimbul unei sume egala cu val, nominala a
instrum de pl. Scontat, mai putin dob. Calculata asupra sumei din instrum,
din mom. Scontarii pana la scadenta.
- S = Vx Ts x n / 360x100
- S=suma de incasat; V=val. Instrum de pl; Ts= taxa de scont; n=nr. Zile
ramase pana la scadenta
- - rescontarea – adica bancile com preschimba in bani cambiile si BO pe
care le detin la BNR care percepe taxa de rescont.
- La aceasta oper. Se recurge cand disponibilit. BCR de scont sunt limitate si
nu ar putea contribui la refinantarea exporturilor decat in mica masura.
- S= V – VxTr x n / 360 x 100
- Tr=taxa rescontare ( rescont, oficiala a scontului)
- - forfetarea – consta in vanz. De catre exportator a unei creante asupra
importatorului pe termen mediu sau lung ( 6 luni- 5 ani), unei banci sau
institutii financ specializate numita forfetist cu conditia renuntarii de catre
acesta la dreptul de regres asupra exportatorului.
Dpdv juridic – scontarea si forfetarea – se aseamana pt ca ambele presupun
transmit.. instrum. Prin girare
- se deosebesc ca banca de scont isi rezerva dreptul de regres impotriva celui
care a solicitat scontarea in timp ce forfetistul pierde acest drept.
Dpdv economic – ambele oper. Au acelasi scop – refinantarea exporturilor
- se deoseb – forfetarul se realiz de cateva institutii specializate ( Germania,
Italia, Anglia)
- - scontarile le fac toate BC de oriunde
- - forfetarul se face din fonduri atrase de pe piata eurodevizelor
- - scontarea se face din fonduri proprii ale bancii de scont
- - forfet. Se realiz. Pe termen mediu/lung
- - scontarea se realiz pe termen scurt
- - taxa de scont e influentata doar de taxa de rescont
8
 - - taxa forfetara depinde de nivel dob. De pe piata eurodevizelor; - elib card
de suma forfetara; de durata credit; de rata de risc a tarii/firmei debitoare - utiliz card pt pl – semnarea fact de catre consumator reprez ordinul de pl
( importatoare) adresat bancii emitente a cardului
- Acest mod de negoc. A taxei de forfet se num. A forfait de a plati comerciantul
- decontarea docum intre comerciant si banca emitenta
AVANTAJE SI LIMITE CAMBIE SI BO
Avantaje – ambele materializeaza datoria importator
- permit exoportatorului sa-si mobiliz creanta
- elimina riscul de schimb
- preciz. Exact termenul de pl
- au cerinte formale relativ simple, in special cand sunt emise pe formulare Curs 9
tipizate INSTRUM DE PL. CU ACCES LA DISTANTA
– cambia e emisa de exportator – nu lasa la latitudinea importatorului sa-si ia DEF - sunt serv, bancare care asigura legat. Intre banca si client, prin operatiuni
angajamentul de pl electronice, fara ca clientul sa mai vina laghiseu.
Limite – sunt supuse riscului de pierd, furt, falsif Operatiunile care se pot efectua prin intermediul acestor instrum. Sunt:
- cambia trebuie acceptata de tras - transfer de fonduri – plati
- cambia e lenta la incas pt. Ca e posibila interventia mai multor banci - schimburi valutare
- constituire de depozite
PLATA PRIN CEC - inf. Privind situatia conturilor – pot viziona contul
cele mai uzuale instrum .electronice – e-banking – se adreseaza firmelor care pot
- se apropie cel mai mult de pl cu numerar avea legat. Cu banca prin intermediul unui computer
- e un ordin scris, neconditionat, dat de tragator ( emitent) unei banci numita - - internet banking – se adreseaza clientilor
tras de a plati o suma de bani la vedere unei terte pers numita beneficiar ale caror computrere au acces la internet
- - mobile banking – prin intermediul telefon
tragator - > tras - > beneficiar mobil
- trebuie sa existe un disponibil ( provizion) in contul tragator.
- Emitere CEC fara acoperire=infractiune MODALITATI DE PLATA
MASURI DE CONTRACARARE A RISC PL. PRIN CEC modalit + instrum = tehnici de pl
1. Beneficiarul sa verifice atent CEC dpdv exterior si al continut
2. CEC trebuie sa aibe anumite elem de sigur: ACREDITIVUL DOCUMENTAR
- - serie si nr. distincte - e reglem. Pe plan international de publicatia nr.600 a Camerei de Comert
- - elem .de desen in culori fluorescente si fibre invizibile care pot fi detectate Internationala de la Paris ( CCI Paris), prin care e permisa omisiunea
cu ultraviolete anumitor elem.
- - hartie tratata chimic ca sa reziste la impactul cu lichide si alte subst Ex : daca nu mentionez in acreditiv ca transbordarile sunt sau nu permise =>
- Impregnare cu cerneluri rezistente la apa publicatia ma complet. Si-mi spune ca nu sunt permise
- - elem de securit Daca nu mentionez de publicatia 600, trebuie sa am grija si sa scriu totul exact in
- - microtext acreditiv.
Elem. Obligatorii de forma Exista 3 docum obligatorii: fact, doc. Transp, si pt. Conditia CIF/CIP si polita de
– denum de CEC asig conf. Acestei public.
- ordinul neconditionat de a plati suma de pl - este insotit de doc. Ce atesta existenta altora.
- moneda, data, loc emitere - E emis de o banca ( emitenta, ordonatoare) din ordinul unui client al sau
- denum. Bancii trase, loc plata ( importator, ordonatorul acreditivului), prin care banca se angajeaza - sa
- nume si semnat tragator plateasca o anumtia suma unei terte pers ( exportator, benef. Al acredit) doar
3. sa depuna imediat CEC ul la banca pt incasare ( benefic) daca acesta a dovedit cu doc ca si-a indeplinit oblig. Contractuala ( ca a
Un Cec depus in 48h de la primire e incasat in 8 zile daca e emis si pl in aceeasi livrat m)
tara; in 20 zile – pe acelasi continent; in 70 zile – pe continente dif - - sa accepte si sa plat cambii
4, - sa solicite avalizarea CEC trase asupra sa debenef. Acreditiv
- - sa autoriz o alta banca sa
INSTRUM DE PLATA ELECTRONICE efectueze oper de mai sus ( cand banca import si a export nu sunt
corespondente, adica au deschise reciproc cont una la cealalta)
CARDUL
- e un instrum de pl electronica, un suport de inf standardizat , securizat si ETAPE derul acredit. Docum:
individualizat, care permite detinatorului sau sa-si utiliz disponibilul din - incheierea unui contract comercde vanz – cump international intre vanz si
contul deschis la emitentul cardului sau sa utiliz o linie de credit deschisa in cump, mentionandu-se ca modalit de pl. Acredit. Docum.
favoarea sa de emitentul cardului. - Importatorul da dispoz. Bancii sale sa deschida acredit docum in baza
\FUNCTII CARD disponibil pe care-l are in cont sau in baza unui credit acordat de banca.
- retrag de numerar Ordinul de deschid. Contine termenii si docum pe care exportatorul treb. Sa
- plata; credit le indeplin. Pt. A i se face plata.
- serv, de asigurare, calatori, asist. Medicala - Deschid acredit de catre banca emitenta ( importator) printr-un angajament
- garantare a CEC ferm de pl. Asumat in scris conf. Intructiunilor primite de la importator
plata cu cardul presupune etapele: - Remiterea acredit docum catre banca exportator ( benef acredit)
- semnarea contractului aferent incheiat intre consumator si emitent card - Banca beneficiara il anunta ca i s-a desvhis un acredit si il remite
- deschid cont personal al consumator - Confirmarea de catre exportator a concordantei datelor din contract cu cond.
- semanrea contractului furnizor intre emitent card si comerciantul acceptant Din acredit docum
- deschid cont pers. Al comerciant

9
Daca export considera ca anumite cerinte din acredit nu corespund contract si nu le
poate indeplini, acesta contacteaza importator si ii solicita modif acredit ( se
numeste amendare – de la amendament)
Uneori, modif poate avea loc la solicit. Importator, care constata dupa deschid
acredit ca mai trebuie facute anumite precizari.
Modif. Acredit e solicitata intotdeauna de importator.
- livrarea m de catre exportator conf clauzelor din acredit ( care are putere mai
mare ca contractul din mom. Semnarii acreditivului).
- Remiterea de catre exportator catre banca sa, a docum care atesta livrarea m.
- Controlul bancar al docum, care are in vedere concordanta acestora din 2
pdv:
- - concordanta cu termenii si conditiile acredit
- - concord dintre docum
Banca poatestudia docum in 5 zile, conf publicatiei 600.
- utiliz acredit docum, adica plata cv m. Daca acredit e domiciliat la banca
exportator
- banca exprtator remite docum bancii import care verif docum si daca corespund,
debiteaza contul importator si crediteaza banca exportator, care la randul ei
crediteaza contul exportator
- banca importator transmite docum acestuia, pt. Ca importator sa poata intra in
posesia m.
AVANTAJE ACREDITIV
- e considerata cea mai sigura modalit de pl. Din 2 pdv:
- - pt exportator – ptca inainte de livrarea m se afla in posesia unui
angajam ferm de pl. Al unei banci
- - pt importator – are sigur ca banca va plati doar daca docum sunt
corespunzat
- DEZAV – formalismul – daca un docum nu are o vigula nu se plat
- - complexitate – multe doc de cxomplet
SCRISOAREA DE CREDIT COMERCIAL
- SE UTILIZ in Anglia, SUA, Japonia
- E un angajam. Irevocabil al bancii emitente, luat fata de exportator sa
EFECTUEZE PL DACA SUNT RESPECTATE cond. Din scrisoare
CARACTERISTICI
- E adresata intotdeauna exportatordirect
- E intotdeauna utiliz prin cambii trase de exportator asupra bancii emitente
- E intotdeauna dmiciliata in strainatate fata de exportator, adica fie la sediul
bancii emitente a importator, fie
La o banca dintr-o terta tara
INCASSO-UL DOCUMENTAR
- consta in faptul ca importatorul accepta pl. Docum remise de catre
exportator prin intermediul bancilor celor 2 parteneri
- e reglement. De publicatia 522 a CCI Paris
ETAPE
- inch. Contract internation in care se mention pl prin incasso
- livrarea m conf cond din contract
- obt doc de export. In functie de ele incaso-ul poate fi:
- - simplu – alcat doar din doc financ ( cambii, chit)
- - documentar – alcat din doc comerc cu sauf ara doc financ
- Setul de doc insotit de ordinul de incasare e prezentat la exportator la banca
sa ( banca remitenta)
- Banca remitenta emite incaso-ul docum si il remite impreuna cu doc bancii
importator ( banca insarcinata cu inasarea)
- Banca importator isi avizeaza clientul de sosirea doc
- Banca elib doc importatorului fie contra pl fie contra acceptare
- Importatorul ridica m pe baza doc pe care le are
- Banca import remite banii daca pl e la vedere sau remite cambia acceptata
catre exportator, daca pl e la termen
- Banca remitenta crediteaza contul exportator sau ii remite cambia acceptata
ce va fi pl la scadenta
AVANTAJE incaso
- exportatorul e protejat pt ca importator nu poate intra in posesia m decat
daca accepta sau pl doc intrand astfel in posesia lor
- fata de acreditiv e mai ieftin, pt ca bancile transmit doc dar si riscurile
DEZAV –
- riscuri > ca la acreditiv
- exportator livreaza m fara o certitudine de pl
- importator dupace a pl sau a acceptat doc la pl, intra in posesia unei m
necorespunz
ORDINUL DE PLATA
- reprez dispoz data de importator ( ordonator) bancii sale de a plati o suma in
favoarea exportator numit benefic OP ului
AVANTAJ – e f ieftin fata de acreditiv
- e mai rapid
- e mai simplu
DEZAV – treb constituit un provizion ( banca imi ia banii imediat din cont)
- Revocabilit – pana suma intra in contul curent ( al exportator) banii pot fi intorsi
curs 10
GARANTII UTILIZATE IN AFACERILE ECON. INTERNATIONALE
EXISTA RISCURI – comerciale – neplata, intarzierea platii
- necomerciale – rezboi, politici financ. Ce impiedica transfer. Bani,etc
exista garantii – reale
- personale
DEF – garantia e orice metoda, instrument sau angajament accesoriu contractului
comercial, emis si pus la dispozitia unui titualr de drepturi, prin care acesta e
asigurat de realizarea certa a drepturilor garantate sau de reparatia corespunz. A
daunelor provocate de nerealiz. Acestor drepturi.
GARANTII PERSONALE
1. SCRISORI DE GARANTIE BANCARE( GARANTII BANCARE)
- e un angajam. Irevocabil, asumat inscris de banca garanta in favoarea unui
beneficiar al garantiei de a plati acestuia o suma de bani, in cazul in care o
alta pers. Numita ordonator, in contul caruia s-a emis garantia, nu a onorat o
anumita obligatie asumata prin contractul comercial sau a onorat-o defectuos
fata de beneficiarul garantiei.
ELEMENTE
a- partile implicate – ordonator
- - beneficiar
- - banca
- Banca aparare in antetul scris si semnatura
B – obiectul garantiei – e oriv\ce obligatie asumata prin contract – se spune pt. Ce
ee emisa
C – valoarea – e suma de bani mention,. In cifre, litere, exprimata intr-o moneda.
Suma e fixa sau determinabila ( cand e purtatoare de dobanda).
D – formula de angajament a bancii – fraza prin care banca garanta se obliga sa
plateasca beneficiarului. Formula e clara, fara echivoc.
D – clauza de garantare – cuprinde garantul, beneficiarul, suma garantata,
conditiile de execut. Ale garantiei.
E – cond. Si modul de execut ale garantiei – din acest pdv garantiile pot fi:
- neconditionate – se executa la prima si simpla cerere a benef
10
 - conditionate – care precizeaza ca plata se va face numai pe baza unor
dovezi scrise/doc care sa demonstr. Neindeplin. Sau indeplin defectuoasa a
obligatiei garantate
F – intrare in vigoare – mentionata sub forma datei si locului emiterii garantiei
G – valabilitate – e perioada de timp in care beneficiarul garantiei poate cere
executarea acesteia. Ea se poate exprima fie ca o data calendaristica fixa sau in
functie de obiectul garantiei ( valab > 15-45 zile fata de mom. Realizarii obiectului
garantat, pt. Ca benef. Sa se poata prezenta la banca cu solicitarea scrisa si banca
sa poata verifica). Pot solicita banci prelungirea valabilit. Contra cost.
H – clauza de legislatie – legea care guverneaza garantia respectiva e legea tarii
bancii garante de obicei
I – clauza de reducere – se refera la diminuarea automata a obligatiilor bancii
garante pe masura ce aceasta efectueaza plati
J – clauza de identificare – prin care banca garanta solicita ca cererea de executare
si docum. Justificative sa-i parvina prin canal bancar, insotite de declaratia bancii
respective, prin care sa certifice ca semnaturile de pe documente sunt autentice
K – aplicabilit regulilor uniforme – CCI Paris a emis reguli pt. Scrisoare ca la
acreditiv
L – semnatura autografa si numele bancii garante
ETAPELE OBTINWERII SCRISORII DE GARANTIE BANCARA
- incheierea conventiei angajament intre solicitantul scris(ordonator) si banca
garanta ( emitent)
- ordonatorul treb. Sa prezinte o garantie reala sau persoanal ( ipoteca, gaj,
depozit constituit colateral la banca sa)
- aprobarea emiterii garantiei bancare de conducerea de resort a bancii garante
- emiterea scrisorii de garantie pe care banca o trimite ( originalul) benef.
Acesteia. Ordonatorul e instiintat d e asta.
- Cererea de executare a garantiei bancare pt garantiile conditionate care e
insotita de doc., justificative
- Plata garantiei si restituirea la banca garanta a originalului scrisorii de
garantie.
- Daca garantia nu e platita pt. Ca nu a fost nevoie, banca o cere totusi pt. A
inchide operatiunea.
TIPURI DE GARANTII BANCARE
EMISE IN FAVOAREA IMPORTATORULUI
1 – garantie de particip. La licitatie – ordonatorul( organizatorul) are riscuri
acoperite de garantii – ofertantul modif. Sau retrage oferta inainte de adjudec;
ofertantul castigator refuza sa incheie contractul sau daca incheind contractul
refuza sa depuna garantie de buna executie
Val. Garantiei se exprima % - e de 2-10% din val. Ofertei
Valabilit tine cont de termenul de valabilit al ofertei si de termenul de adjudecare
( 15-45 zile dupa expirarea termenului de adjudecare)
2 – garantie de buna executie – are ca obiect oblig. Vanz. De a indeplini contractul
conf. Clauzelor prevazute
Val.exprim % - 5-20% din val contract
Valabilit depinde de termenul de livrare al m sau de termenul de receptie a lucrarii
( prestatiei) din contract
3 – garantie de buna functionare ( de buna executie tehnica) – e o varianta a lui2
Obiectul il constituie acoper. Riscului cumparatorului dupa livrarea m dat.
Neindeplin oblig vanz privind remedierea defectiunii, inloc tot/partiala a m
necorespunz calit, efectul service in per. De garantie
Val de 5-20% din val m/prest
Valabilit depinde de termenul de garantie al m respective
4 – garantia de restituire a avansului – acopera riscul cumparator de nerestituire a
pl. In avans
Valoare – 10-15% sau 100% Sunt cele mai riscante. – pt ca poti sa nu o mai
primesti
Val= val avans
Valabilit depinde de termen de livrare
Exeportatorul poate beneficia de ele, dar si importatorul depinde cine si pt ce o
cere
EMISE IN FAVOARE EXPORTATORULUI
1 – garantie de efectuare a platii – acopera oblig cumparator de a plati m ( o cer
cand nu cunosc partenerul)
Val e cv contract
Valabili se corel cu termen livrare m
2 – garantia de pl la incasso – acopera risc de pl la incasso.
Val = val m. Livrate
Valabilit depinde de data depun doc de pl la incaso
3 – garantia pt pl efecetelor de comert – se garanteaza pl cambieisi BO. Daca trasul
( emitentul) nu pl
Val=val nominala a cambie/BO
Valabilit se corel cu scadenta efectului de comert
4 – garantia de plata a ratelor scadente –
Val = intreaga suma a contract si se diminueaza odata cu pl ratelor
Valabilit e corel cu scadenta ultimei rate
5 – garantia de deschid a acreditiv docum – are ca obiect substituirea temporara a
acreditivului doc, daca importatorul intarzie deschid acestuia sau poate avea ca
obiect inlocuirea acreditiv cand importator nu mai solicita deschid lui
Val = val m
Valabilit e aceeasi cu a acreditiv care ar fi trebuit deschis si e mention in contract
6 – garantie de admisie temporara – obiectul este asigurarea administratiei vamale
aferente intrarii m in tara importator in cazul in care acesta mi le returneaza
Val = taxele vamale calcul conf incadrarii m in tariful vamal
Valabilit depinde de mom stabilit de catre vama pt scoaterea din tara a m
respective
7 – garantia de compensatie pt export prealabil – intr-o oper de compensatie riscul
mare il are cel care livreaza primul. Deci el cere garantia. Obiectul este pt asigur.
Primului exportator
Val=val m exportate
Valabilit e corel cu termenul de livrare al m in compensatie
8 – garantia pt exportul in consignatie – obiectul garantiei e angajam bancii garante
de a plati cv m daca consignatarul m nu isi indeplin.obligatia ( nu da banii pe m
vanduta sau nu returneaza m).
Val= val contract de consignatie
Valabilit depinde de termenul stabilit in contractul de consignatie pt. Vzare sau
returnarea m.
Curs 11
GARANTII PERSONALE
1. GARANTIA COMUNA A BANCII – se deoseb. De garantia bancara prin
faptul ca beneficiarul garnatiei e obligat sa execute intai debitorul principal
si apoi se poate adresa garantului.
2. SCRISOAREA DE CREDIT ( ACREDITIV STAND-BY) – se utiliz. In
SUA unde scris. De gar. Bancare sunt interzise.
Dpdv juridic e o forma de garantie si o forma de acreditiv.
Deosebirea esentiala intre scris. De credit comerc. Si acreditivul stand-by consta in
faptul ca primul e un angajam. De plata si al2lea e un instrum de garantare, plata
facandu-se doar in masura in care obligatia asumata prin contract au fost
indeplinite.
3. AVALUL BANCAR SI AVALUL COMERCIAL asupra efectelor de
comert – cambie, BO ( vezi avalizarea)
4. GARANTIA SOCIETATILOR DE ASIGURARE – polita de asigurare e
o garantie de tip personal. Societ. De asig. Pot oferi si scrisori de garantie
lacare comisioanele sunt mai mici.
5. GARANTIA STATULUI – statul ofera garantia in urmat. Situatii:
- cand operatiunea comerc. e desfas. De o firma cu capital total/ partial de stat
- cand firma executa operatiunea la cererea expresa a statului
- cand operatiunea prezinta interes pt. Dezv. Economica a tarii
- cand operatiunea are al. F. Mare
- in cazul creditelor guvernamentale
11
 garantia statului nu acopera – riscurile politice si cele valutare Creditorul are dreptul sa verifice bunul care e afectat garantiei si daca debitorul nu
isi indeplin. Obligatia garantata, are dreptul sa intre in posesia bunului si sa-l
GARANTII REALE - Cand cel obligat garanteaza cu propriile bunuri vanda.
1. DEPOZITUL BANCAR - e o garantie materiala directa, data de debitor 5 REZERVAREA DREPTULUI DE PROPRIET. – e o clauza contractuala
creditorului, din patrimoniul propriu, oferind avantajul simplitatii si vitezei prin care vanz isi rezerva dreptul de propriet. Asupra m. Pana in mom. Achitarii ei
de executare. integrale.
Astfel, partenerii unui contract comerc. Convin ca incontul operatiunii care
formeaza obiectul contractului comercial, garantarea platii sa se faca prin
constituirea unui depozit de catre debitor la o banca desemnata expres.
Dezav- imobilizarea fondurilor debitorului
2. IPOTECA – e o garantie reala imobiliara, constand dintr-un drept real
asupra unui imobil al debitorului.
Daca la scadenta debitorul nu achita cv marfii ( la contractul comercial) sau a
creditelor (la credite) primite, creditorul poate solicita vanz la licitatie a imobilului
respectiv pt. Ca din suma obtinuta sa-si acopere creanta.
In practica internation. E preferata datorita faptului ca e mai ieftina( avantaj). 1. Partenerii de afac. Si criteri de aleg. A lor
Dezav – riscul de pierd. A valorii initiale si de riscul legat de transformarea 2. Metode de intrare in afac –av, dezav
bunului ipotecat in fonduri lichide (bani). 3. Etapele derul vanz dir-indir
In practica internation. Ipoteca trebuie sa indeplin. Urmat. Cerinte: 4. Etapele derul cump dir-indir
- val. Bunului ipotecat treb. Sa reprez. 110-130% din val. Contract(creantei). 5. Av-dezav ale comert electronic pt. Comercianti-clienti
( pt. Ca val. Poate scade sau pt. Ca pt. Un bun se pot face mai multe ipoteci). 6. Functii si cerinte ambalajului m
- Bunul ipotecat sa fie asigurat la o societ. De asig., iar polita de asig. Sa fie 7. Functii si cerinte marcajului m
emisa la ordinul beneficiarului ipotecii. 8. Mod realiz a transp multimodal
- Ipoteca sa fie de rangul 1 ( sa fie prima data inreg. In registrul ipotecilor) 9. Etapele expedierii maritime in cond CFR-CIF
- Bunul ipotecat sa nu intampine obstructii privind recuperarea fondurilor ( tip 10 FAS-FOB
schimb valutar sau transferul sumelor din strainatate in tara). Trebuie sa stim 11. ETAPELE EXPEDIERII FLUVIALE
bine legislatia in tara respectiva: drepturi, restrictii rezidenti, etc. 12. ORGANIZ. EXPED. FEROVIARE CU VAGOANE COMPLETE
Actul autentic de ipotecare se inreg. La Registrul de bunuri imobiliare sau funciare 13. LIVRAREA M. CU VAGOANE COLECTIVE
din tara debitorului si e dat beneficiarului ganratiei care il pastreaza pana cand 14. EXPEDIERE RUTIERA
debitorul se achita de obligatii. 15. EXPED AERIANA
In caz contrar, beneficarul initiaza procedura de execut. Silita constand in initierea 16. ASIG. M. IN TRANSP. MARITIM
demersului la judecatorie sau notariat, anuntarea licitatiei, adjudecarea ofertelor si 17. TERESTRU
daca nu exista nici un cumparator organizarea unei alte licitatii. 18. Vamuirea marfii la import definitiv
3. GAJUL – spre deoseb. De ipoteca se refera la garantarea unui bun mobil 19. Vamuirea marfii la export definitiv
sau a unor docum care reprez. Bunul respectiv. 20. Regimuri vamale suspensive
Riscurile pt. creditor ca si la ipoteca sunt legate de constanta valorii in timp a 21. Statutul vamal al marfii
valorii gajate, de rapiditatea transformarii vslorii gajate in bani lichizi, de aspecte 22. Procedura vamala normala
legate deschimbul si transferul valutar ( pt. Gaj international). 23. Procedurile simplificate de vamuire
Contractul de gaj se inreg. La autorit. Locala autorizata in acest sens, din tara 24. Cambia si biletul la ordin – def, elem, oper
debitorului. 25. Plata cu cec
In tara noastra, aceste contracte se inreg la notariatul din raza de domiciliu a 26 card – def, functii, mecan. Plata
debitorului, unde se retine un exemplar. 27. Instrum .de plata cu acces la distanta
Drept gaj pot fi utiliz. Bunurile mobile corporale / incorporale cu conditia de a se 28. Acreditiv docum – def, etape, av/dezav
afla in circuitul civil cum ar fi: 29. Plata prin incasso docum – def, etape, av/dezav
- titluri de credit – cambia, BO 30. Plata prin OP
- creante si drepturi incorporale – contract export, acreditive docum 31. Scris de garantie bancara – def, ele\m
- hartii de val – titluri de val – actiuni, obligatiuni 32. Garantii bancare emise in favoarea importatorilor
bunurile mobile corporale se pot gaja prin transmit. Bunului efectiv catre creditor 33. Exportatorilor
sau prin transmit unui titlu care reprez. Marfa ( un conosament poate fi gajat sau se 34. Garantii reale
da recipisa de depozit creditorului).
4 GARANTIA REALA MOBILIARA – se aseamana cu contractul de gaj, dar
domeniul de aplic. E mai amplu ca al gaj comercial.
Obiectul acestei garantii se poate concretiza in urmat. Bunuri: stocuri de m,
depozite deschise la institutii bancare / financiare, conosam, actiuni, drepturi de
exploat a res. Naturale, drepturi din investitii, marci si alte drepturi de propriet.
Intelectuala, polite de asig, bunuri mobile inchiriate care fac obiectul unei
operatiuni de leasing pe o durata de timp > 1 an
Dreptul real de garantie devine valabil doar in mom. Indeplin. Formalitatii de
publicit..
In tara noastra, cond. De publicit. Se considera indeplinita in mom. Inscrierii
avizului de garantie reala la arhiva electronica de garantii reale mobiliare si are
valabilit. 5 ani.
Pe durata contractului de garantie reala mobiliara debitorul are dreptul sa
dministreze bunul si sa dispuna de el ca un bun proprietar.

12