Sunteți pe pagina 1din 94

VII

Seria de tAlcuiri verset cu verset ale cdrtilor Ve-


chiului Testament, continuatd prin volumul de
I
fald, se intemeiazd cu precddere pe marele te-
zaur exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce,
de cAte ori este cazul, gi precizdri istorice gi fi-
lologice de datd recentd. Autorii imbind rigo-
rile teologiei cu exigenlele culturii actuale,
oferind un valoros instrument de lucru adresat
mai ales seminarigtilor si studentilor in Teo-
logie, dar 9i intelectuaHtetii cregtine in general.

in curAnd, in aceeagi serie:

Si

ffit
-L
PARINTI

JTIDE€trTBII.iRUT
i:-'li'r ; i ''i{.l:ifr !
t .l:
Coperta:
Preot loan Sorin Usca
Valentin Dan

[ustratii coperta 1:
Samson Si Rut
(miniaturi - sec. al XII-lea)
VACTXITJL ?ESTAIVINNT
tn rAncurREA sFINTTLoR PARTNTI

VII
JUDECA?"ORII.
RUT

Serie editatl cu binecuv6ntarea


i. P. s. Nicolae Corneanu
Mitropolitul Banatului

@ Asociagia Filantropici Medicall <<Christiano>


pentru prezenta edifre - Bucuregti, 2005

Edifura Christiana - $os. Pantelimon 27, se*tor 2, Buctregti


021591; tel./fax: 02L /2520517; e-mail: chr@mediasat.ro

Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu


Director literar: Rizvan Codrescu BDITT]RA
CIIRISTIANA
Bucuregti - 2005
rsBN 973-8125-65-0
JUDMCATORILOR
Introducere

Curtea Judecdtorilor este cea de-a gaptea carte a Sfin-


lal Botlpturi gi a doua dintre c[(ile istorice (dac[ socotim
€arBn lowa ca prima de acest fel). Biblia Hebraica rut-
molto oartca $ofetim, pe cdnd Septuaginta o numegte Krire,
lar ltulguta o numegte Liber Sopthim id est ludicum. Pre-
lutlndoni, fnfelesul e acela de judecdtori, iar pozilia ce4ii e,
ln toato cazurile, dup[ cea a lui Iosua.
Cartea Judecdtorilor descrie evenimente petrecute pe
-
prrcuraul a aproape dou[ secole (circa 1200 1032 i. Hr.),
tntro moartea lui Iosua gi instituirea regalit[1ii. A fost, dup[
oum to va vedea, o perioadfl plin[ de tulburdri gi de decidere
a morawrilor, epocl dominatl de frgurile unora dintre
Judocitori. DupI moartea lui Iosua, ,,la conducerea popo-
rulul au urmat betranii triburilor, iar cdnd peste Israel s-au
rhtrtut invaziile unor popoare $i triburi str[ine, Dumnezeu a
rlncluit pe unii b[rba(i viteji pentru a mdntui fara de cotro-
pltorl, Acegti blrbafi sunt cunoscuti sub numele de iude-
edbrl, cu toate c[ principala lor menire a fost (...) sd-i scape
po lnraelifi din m6na dugmanilor din afar6, motiv pentru care
erau privifi ca nigte eliberatori gi m0ntuitori ai poporului (3,
9-15), Probabil c[ in weme de pace, respectiv in ristim-pul
dlntre o n[vdlire gi alta, in fafa lor erau aduse pricinile mai
eomplicate care se iveau"l.
Judecdtorii,,este a doua dintre c[rfile profetice, astfel
lntitutatd dup[ judecltorii care au condus poporul lui Israel
ln pcrioada de la moartea lui Iosua pdnd la ivirea profetului
Snmuel. Principala funcfie a judecdtorilor era aceea de a
nruma comanda militarl a nafiunii ori a unui grup de triburi
lrr timp de rizboi. Numai incantl Deborei se face abuziela

I l>umitn Abrudan gi Emilian Cornipsctl, Arheologie biblicd (in con-


llnuare:AB), Editua Institutului Biblic ai de Misirure al Bisericii
( )rto-doxe Rom6ne (in continuare: EIB), Bucuresti, 1994, p. 184.
funcfia propriu-zis judiciar{ a acestor conduc[tori. Titlul de
judecltor nu era ereditar (exceptdnd cazul lui Abimeleh) gi trnducorii de care ne folosinl aceasta reugind sd armoni-
,gto, dc cele mai multe ori in chip tacit, aceste diferenfe.
nu pare s[ fi constituit monopolul unui trib anume,'2. ,,Car-
Ca gi in volumele anterioare, nu ne vom interesa
tea Judecdtorilor aratd, in general, lupta monoteismului im-
ltt{ot do istoria israelifilor, ci vom ciuta, pe cdt posibil, sen-
potriva
lUdlo mistice ale acestei istorii, deqi, de data aceasta, spre
porul, s
drorcbirc de Cdryile Regilor, care vor unna, exegeza patris-
Starea s
tlgl o*o mai slrac6.
lumegti, iqi pierde autoritatea. Dumnezeu, potrivit amenin-
ln comentariul nostru la Cartea Judecdtorilor, yom
fdrilor din Legea lui Moise, pedep mufgo la imp64irea acesteia in'trei sec{iuni:
gi in acest timp trist a fost o weme
L Prolog (1, 1 - 2,36) - parte ce rememorea-
implinit gi poporul s-a bucurat de
zd evenimente din perioada lui Iosua;
episodul din C-artea Rzl. Scopul c6(ii este ar[tarea credin-
II. Perioada Judecltorilor (3, I - 16, 31);
ciogiei divine"3. ,,Cartea Judecdtorilor ne informeazl asupra
ilt. Epilog (17, | -21,25) - cuprinzdnd cdteva
unei perioade din istoria lui Israel despre care nu avem date
adaosuri istorice ce subliniaz[ pervertirea
din nici o altd sursd. Rabinii considerd c6 autorul clrfii este
credin{ei gi a moravurilor in timpul judec[-
profetul Samuel. Specialigtii modemi susfin c6 povestirile au
torilor.
fost redactate treptat gi adunate la un loc abia in wemea,
monarhiei. DupI unii, varianta definitivd a cdrfii dateazl de
lncepind cu acest volum, ne vom ajuta gi de Sep-
dupd distrugerea Ierusalimului din 586 i. Hr."4.
H$glnta tradusi in limba romini de cfltre un grup de trudi-
Pentru simplificare, vom il considera gi noi drept au-
torl (Colegiul Noua EuropI/Editura Polirom, Bucuregti /Iagi,
tor pe Samuel, frr[ a exclude redactdri ulterioare, iar ca timp
3 volume, 2004), cu men{iunea cd, in cazul termenilor gre-
al scrierii cirfii propunem o perioad[ intre 1030-1010 i. Hr.,
la inceputurile monarhiei in Israel, o date cu Saul.
0tftl, vom opta, ca gi pdn[ acum, pentru o transcriere c6t
fiul apropiatl de modul in care acegtia trebuie a fi citifi, res-
Edi{ia AIfred p- plngAnd modalitatea apuseand de transliterare. in cazul unei
tex
tic, pentru intregul o- W€ntuale reeditdri a primelor qase volume din seria noastri,
sebirile fiind, uneori, al dorlm s[ facem importante adaosuri, apelAnd atdt la Septua-
ilnla, cgt 9i la alte lucr[ri, apirute ulterior publiclrii volu-
molor ln discufie.
I. Prolog (1, 1- 2,36) 2i ,,lur Domnul le-a zis: fuda se va ridica; ia-ti,
ln mlna lul am dat fara!".
Ca gi in alte d[fi, tribul Iuda se afl[ in fruntea
Irraclllilor (cf. 9i Numerii 2, 3). Reamintim ci din Iuda Se
CAP. 1 - Cucerirea Canaanului
m nrfto Mtntuitorul Hristos.
3: ,,$i a zis Iuda cltre Simeon, fratele stru: Ri-
1: ,r$i a fost cI, dupi moartea lui losua, fiii tui
Israel L-au intrebat pe Domnul, zic0nd: Cine se va ridica dlel.to cu mine in mogia mea gi si facem rlzboi im-
pentru noi impotriva Canaaneenilor, sI se batl cu ei?".
potrlvt Canaaneenilor; apoi voi merge gi eu cu tine in
E0ilr tat Iar Simeon a mers cu el".
,,Noile evenimente se desf[goar[ dupd moartea lui
Iosua, degi numele gi decesul acestuia vor fi reluato, t[rorrr- ,,luda gi Simeon erau nlscufi din aceeagi mami, T ia
(Froerca 29,33-35). in textul de fafi, eponimi ai triburilor
netic, in capitolul 2"6. Ajci, ca gi in alte locuri din Cartea
Judecdtorilor, Domnul e intrebat de cltre preot, prin Urim gi
lllpootive, cele dou[ din sud, c-are vor avea o istorie oare-
Ouir rpatte fafa de cele nordice"e.
Tumim. Prin mijlocirea acestora, marele preot obfinea rls-
4: ,,$i s-a ridicat luda, iar Domnul i-a dat in m0i-
punsul divin in imprejur6ri deosebite.
Septuaginta 2 |rcepe astfel: $i a fost aSa: dupd
Ullf lor pe Canaaneeni gi pe Ferezei; 9i dintre ei au lovit
moartea lui lisus... ,,$i a fost aSa: coplla inifiall poate fi h Eozoc zece mii de blrbati".
semnul unei legituri puternice cu cartea precedent[. Situatia ,,Bezec; localitate situatd, dup[ toate probabilit[1ile,
pl looul actualului Bet-$ean"ro.
nu este neobignuit[, de vreme ce cu gi incep Numerii Si Le-
Bezec (: fulger) era locuit de numeroqi canaanifi gi
viticul, iar lisus (Navi) incepe cu un segment de frazi iden-
frncrlti.
tic: $i afost aSa: dupd sfirSitul lui Moise..."7.
5: ,,Iar in Bezec au dat peste Adoni-Bezec ai au
,,Dup[ Iosif Flaviu (Antichitdfi iudaice V, 120), cel
careL-a intrebat pe Dunnezeu in numele israelifilor a fost
fleut rlzboi cu el; 9i i-au bitut pe Canaaneeni 9i pe Fe-
preotul Finees, al c[rui nume se afll indicat in finalul cir{ii irtalt.
iisus (Navi) (24, 33a)-8. ,,Adoni-Bezec inseamnd Bezec e domnul rneu, per-
fon{ diferit de Adoni-Bezec (Adoni-fedec), regele Ierusa-
6
llmului, din Iosua 10, 3"rr.
Btblia sau SJiinta Scripturd, Edifie jubiliar6 a Sfinflrlui Sinod, ver- 6-7: ,,lrr Adoni-Bezec a fugit, dar ei au alergat
siune diortosittr durpd S eptuaginta, redactartl gi adnotafii de Bartolomeu
Valeriu Anania (in continuare, abreviaf BBVA), Editura hstitutului
dupl el gi l-au prins gi i-au tiliat degetele de la m0ini gi
Biblic ai de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne (in continuare: drgotele de la picioare. $i a zis Adoni-Bezec: $aptezeci de
EIB), Bucuregti, 2001, p.273. rr3l rv0ndu-9i tliate degetele de la m0ini 9i degetele de la
7
Septuaginn 2, Iisus Nave, Judecdtoii, Ruth, I-4 Regi, (in continua- plclorre rdunau fbrflmituri de sub masa mea; prin ur-
re, abreviat: SEP 2), volum coordonat de: Cristian BAdiliF, Francisca mtro, aga cum le-am ficut eu lor, tot astfel mi-a risplltit
B6lttrceanu, Monica Brogteanu, Dan Slrryanschi, in colaborale cu pr.
Ioan-Florin Florescu; traduceri de: Florica Bechet, Ioana Costa, Ale-
xandra Moraru, lon P[tnrlescu, Cristina Costena Rogobete, Colegiul
Noua Europtr/Polironl Bucuregt'/Iagi, 2004, p. ll3.
8lbid.

10 ll
mie Dumnezeu. $i l-au dus in Ierusalim, gi a murit a- brcn, lrr Hebronul i-a iegit impotrivii (iar numele cel
colott. Yf0hl rlHobronului era Chiriat-Arba); 9i i-au bitut pe
Istoria Israelililor nu'e lipsitd de cruzimi, dar, in lqrl il po Ahlman gi pe Talmai, rlmIgifele lui Enac".
caztl de fafil, ei au aplicat lui Adoni-Bezec acelagi mod de Hebron (: uniune) s-a numit inifial Chiriat-Arba (:
mutilare pe care el il folosise asupra a gaptezeci de regi; in- olrte tmp[trit[); era o cetate din regiunea muntoasl a lui
supi Adoni-Bezec va considera c[ asupra sa a venit rilzbrt- fiffb, Alol, tribul Iuda a invins pe $esai (: alb; nobil), pe
narea divini. Oricum, pentru a atenua efectul acestor rdn- thlnan (. fratele unui dar) sipe Talmai (: plugar; iteaz),
duri, precizim cd mutilarea consta doar in tdierea degetelor ttttltltolo unor popoare descendente din Enac (: git lung;
celor mari, gi nu a tuturor degetelor, cum ar reiegi din tradu- ur{rl),
cerea de fa[i. Degi, urm[torul comentariu, complici pro- Ne amintim cI de Enachifi s-au insp[imintat iscoa-
blema: ,degetele: gr. akra inseamn[ exact vdduri, extremi- dllr trlmiee de Moise in Canaan (Numerii 13,26-30).
tdli, iar in acest pasaj poate indica fie degetele, fie doar de- ll-15: ,,Iar de acolo s-au suit impotriva celor ce
getele mari; echivalentul ebraic nu este relevant, fiind un hlru ln Debir (al cirui nume fusese mai inainte Chi-
hapax.Imaginea din versetul umrdtor (v. 7) (oameni mdn- thhtoforr Cetatea Clrturarilor). A zis Caleb: Cel ce va
c6nd pe sub mese, ca nigte c6ini) ar sugera tlierea tuturor lCti Cttrtea Ctrrturarilor gi o va lua, aceluia ii voi da de
degetelor"l2. . rflr ps lllca mea Acsa. $i a luat-o Otniel, fiul cel mai
8: ,,Iar liii lui Israel au lEcut rilzboi impotriva ilalr rl lul Chenaz, fratele lui Caleb; iar Caleb i-a dat-o
Ierusalimului gi l-au luat gi l-au trecut prin ascufigul sI- lf rcfl0 po Acsa, fiica sa. $i a fost cl-n timp ce ea mer-
biei, iar cetatea au ars-o cu foc". tflp Otnlel a tndemnat-o sI cearl o farinl de la tatil ei;
Ierusalim (: cetatea plcii) era locuit de Iebusei; el S ff olrtea 9i striga de pe asin: M-ai dat in finutul din
va fi cucerit deplin de cltre ewei abia sub regele David, insi illtlzll... Dar Caleb i-a zis: Ce ti-a venit? Iar Acsa i-a
chiar gi dupi aceasta va ft, in mare parte, locuit gi de cltre d:t Dl.ml, te rog o binecuvilntare, cil m'ai trimis intr-
iebusili. ,,De fapt, Ierusalimul va fi cucerit doar sub domnia Il flnut dln miazlzi: di-mi gi izvoarele de api! Iar Ca-
lui David. Anacronismul, menit a sublinia meritele tribului hb l.r dat, dupl inima eir lzvoarele cele de sus gi cele de
lui Iuda, este pistrat aici gi in grecegte, spre deosebire de fortt.
versetul 18. Iosif Flaviu (Antichitdli V, 124) incearc[ s[ ar- E cuceritl cetatea Debir (: cuv0nt) de c[tre Otniel
morizeze l, 8 cu l, 21 gi cu Iosua 15,63, fEcind distincfia (= putoroa lui Dumnezeu), fiul lui Chenaz (: vdnltor), fra-
intre oragul de jos, care a fost cucerit, Si orasul de sus, Blr lul Caleb (= cdine; ca o inim6).
inexpugnabil"r3 Pentru fapta sa, Otniel primegte de sofie pe Acsa (:
9-10: ,,Iar dupl aceasta s-au cobor0t fiii lui luda wrlgl pontru glezr6), fiica lui Caleb. Este o reluare a celor
si battr rlzboi impotriva Canaaneenilor care locuiau la rllrtrto tn Cartea losua,15, l6-19.
munte 9i in finutul de miazlzi 9i in cel din c0mpie. gi a ,,Textul ebraic ofer[ versete aproape echivalente, in
mers Iuda impotriva Canaaneenilor care locuiau in He- rohlmb textul grecesc atestl diferenfe chiar gi intre cele douE
tredllii manuscrise ale Judec[torilot''ra.

'4' tr
lbkl,,p. tt5.
":il'i.',p'
T2 13
,rlar fiii lui Ilobab Cheneul, socrul lui Moise,
16: vld"l7, Cot[ti ce nu au putut fi luate, in wemea lui Iosua, de
s-au suit din cetatea Palmierilor, cu fiii lui luda, la mia- tt{bul luda: Gaza (: putemic), Ascalon (: migrafie), Ecron
zizi de Arad, gi s-au dus gi au locuit cu poporul". (- crtorminarc), Azot (: loc fortificat). Aceste cet6{i au a-
Cheneii sau Qeneii ,,aparfineau madianitilor gi, du- Filistenilor.
pd tradifiabiblic[, au trdit intr-o parte a Peninsulei Sinai. Au
ffilnut
l9l ,r$l Domnul era cu Iudal acesta.a luat mun-
p[truns apoi in Canaan, o datl cu triburile israelite, practi- ldrr tllndcl pe locuitorii din vale n-a putut sI-i nimi-
cind meseria de fierari ambulanti. Au fost asimilafi progre- ml;Clr ol fllnd ocroti{i de Rahab".
siv de citre israelifi. Ietro, socrul lui Moise, se trlgea din , ,,Rahab: desfrinata din Ierihon, fafi de care Israelifii
neamul qeni1ilor"l5. Hrilu obligafii morale (Iosua 6,25). Textul Masoretic moti-
Hobab (: iubit) Cheneul (:fierar) pare a fi fost VglEt dlforit: ... de vrerne ce ei aveau care de fier"tg.
cumnatul lui Moise; dupi alte opinii, aga cum s-ar deduce de Motivalia din textul ebraic pare si fie mai plauzibi-
aici, socrul acestuia, astfel c[ Hobab ar fi un alt nume pentru ,5 h oontoxt,
Ietro sau Raguel. inclindm s[ credem c[ prima variant5 e i,' lpoul se complicd, intrucdt textul grec vorbegte aici
mai aproape de realitate. Oricum, aici e vorba de urmagii lui {f,[pa Rlhav, iar nu despre Ratrab, Raav in Septuaginta. Ot,
Hobab, care s-au allturat, in wemea lui Iosua, tribului Iuda, Bhrv u fi transcrierea pentru Recab.
locuind la niazdzi de Arad (: m[Sar s[lbatic; locul refu- ,,Loctiunea stranie din Septuaginta a fost explicat[
giafilor). t € rlwto la recabifii din Ieremia 35. Acegtia, din frdelitate
17: ,,$i a mers Iuda impreuni cu Simeon, fratele
tH d0 rtr{mogul lor eponim pentru care idealul era viala
sIur gi i-a bitut pe Canaaneenii care locuiau in fefat gi i- Hudf din pustiu, refvzau orice contaminare cu civilizafia:
au dat pierzlrii; iar cetlfii i-au
pus numele Pierzanie".
ThrOdora (Quastestiones in ludices 6) afrrmi ci Recab l-ar
,,in Codex Vaticanus: Anathema, cuvdntul original fi liltult pc Iuda sd evite cflmpia, loc de impietate 9i corup-
ca-re se traduce Pierzanie. Anatherna era prada de rlzboi de-
dicatl in intregime lui Dumnezeu; pentru ca ins[ nu cumva
ts, htlf Flaviu (Antichitdli V, 128) interpreteazd conform
imutut sbraic, vorbind despre mullime deiare"te.
vreunul dintre luptltori s[ fie ispitit a-gi insugi ceva, ea era ' 20-Zl: ,,Hebronul i l-au dat lui Caleb, a9a cum
nimicitd fEri nici o cru1are"r6. lDlaala Molse; 9i acolo a mogtenit el cele trei cetifi 9i
Tefat (= tum de pazd) a fost acordat tribului Simeon, lClO l.r omor0t pe cei trei fii ai lui Enac. Dar fiii lui
care a numit cetatea Horma (: nimicire; pierzanie).
Vfilrmln nu l-au scos pe Iebuseii care locuiau in leru-
18: ,,Dar Iuda nu a luat Gaza, nici imprejurimile
flla, utfcl cI Iebuseii locuiesc p0nl astlzi in Ierusalim
ei, nici Ascalonul sau hotarele lui, nici Ecronul gi nici hprrunt cu fiii lui Veniamin".
hotarele lui, nici Azotul sau imprejurimile lui". Pdnd astdzi, adicd p6n[ la timpul scrierii cdrfii, dar,
,,Negafia se afl6 in amAndoi codicii Septuagintei: CUpl oum am mai spus, Iebuseii aveau s[ locuiascd incl
Alexandrinus gi Vaticanus; Textul Masoretic relateazi cuce- Hultl vromo in lerusalim.
riri succesive. Cetifile ins[ vor fi supuse sub regele Da-
I liltvn, p.274.
rH
ltltvA. gr.274.
l' Hl l' ,r, p. I l(1.

15
22-26:,rFiii lui losif s-au suit la Betel; 9i Domnul ;1, ultorior, deveniti cetate leviticl; Dor
(: locuinf[) era o
era cu ei. $i au impresurat Betelul gi l-au dlr0mat; iar ednto canaanit6 pe farmul Mediteranei, aflatd pe teritoriul
numele cel vechi al cetitii era Luz. Iar iscoadele vIzflnd lul A1m, dar atribuit[ lui Manase; Balac (: nimicitor) apare
un om iegind din cetate, l-au prins gi i-au zis: Aratl-ne pe doer hr Septuaginta; Megghiddo (: amplasamentul trupe-
unde si intrlm in cetate gi vom face mill cu tine. $i el !m), ootate ce controla c6mpia Esdrelonului; Ibleam (: locul
le-a arltat pe unde sI intre in cetate; iar ei au izbit blruln1oi1, cetate din finutul lui Isahar, insi atribuit[ lui Ma-
cetatea cu ascufigul slbiei; iar pe omul acela gi pe rudele illo, Dogi s-a cerut nimicirea bigtinaqilor, in toate aceste
lui i-au llsat liberi. $i a mers omul acela in finutul €atltl au fost ltrsafi sd tr[iasci in continuare gi canaaneii. La
Heteilor gi a zidit acolo o cetate pe care a numit-o Luzl ftl r.n pctrecut gi in alte cetdfi, dupl cum se va ar[ta in
acesta e numele ei p0ni-n ziua de a;stdzi". €of,tlnunro:
Betel (= casa lui Dumnezeu) se afla la vest de Ai 9i 28-36: ,,$i a fost cI dupi ce Israel s-a intirit, i-a
la sud de $ilo; vechiul nume al cetifii era Luz (: migdal). llflt pc Canaaneeni sl-i pllteascl bir, dar de alungat nu
Ulterior, o altl cetate cu numele Luz a fost ridicati in finutul h rlungrt. Nici Efraim nu i-a alungat pe Canaaneenii
Heteilor sau Hitifilor, ctitor fiind acel om care a descoperit llll loculau ln Ghezerl iar Canaaneenii au locuit in
fiilor lui Iosifintrarea in cetate. UilJloeul lul 9i-i pllteau bir. Nici Zabulon nu i-a alungat
27: ,rManase, de asemenea, nu i-a alungat pe cei !l 001 co locuiau in Chitron, nici pe cei ce locuiau in
din Bet-$ean, care este o cetate a Sci{ilor, nici oragele ei Flfhflol; lar Canaaneenii au locuit in mijlocul lor 9i=i
9i nici imprejurimile ei; nici pe cei ce locuiau in Taanac, pEtmu blr. Nici Ager nu i-a alungat pe cei ce locuiau in
nici oragele acestuial nici pe locuitorii din Dor, nici ht0, crro-l pltrteau bir, nici pe locuitorii din Dor, nici pe
oragele acestuia; nici pe locuitorii din Balac 9i nici im- bOultorll dln Sidon, nici pe locuitorii din Mahaleb, din
prejurimile sau oragele lui, nici pe locuitorii Meghiddo- Aillbt dln Helba, din Afec qi din Rehob. $i a triit Ager
nului gi nici imprejurimile sau oragele acestuia, nici pe h m[locul Canaaneenilor care locuiau in fara aceea, de
locuitorii Ibleamului 9i nici imprejurimile sau oragele Vtlmc cG nu i-a izgonit. Nici Neftali nu i-a alungat pe
acesfuia; iar Canaaneenii au inceput si locuiasci in a- l0Cultorll dln Bet-$emeg, nici pe locuitorii din Bet-Anat;
ceasti fari". il r trllt Neftali in mijlocul Canaaneenilor care locuiau
Bet-$ean (: casa siguranfei) era ,,o cetate a Scililor: lU Frr nceea; dar locuitorii din Bet-$emeq 9i din Bet-
menfiune proprie Septuagintei; una gi aceeagi cu Schitopolis. Anrt l-ru devenit plititori de bir. Amoreii insi i-au
Sci(ii (numifi ln Vechiul Testament gi Agchenazi - Facerea lmplnl pe fltt lui Dan in munte, fiindcI nu le-au inglduit
10,3): popor nomad, din care unele triburi au plecat din il cohorre la vale. Aga au inceput Amoreii sI locuiasci
sudul Rusiei gi au pltruns in Asia gi-n Orientul Mijlociu. h muntele Mirfilor, unde trliesc urgi 9i vulpi, in Aialon
Pavel ii va menfiona ca fiind cei mai indeplrtafi drntre bar- tl tn flralbtm; dar mf,na fiilor lui Iosif a fost puternicl
bari (adicd, dintre cei ce nu vorbeau limba greaci), ceea ce [uprr Amoreilor, aga incflt acegtia i-au devenit birnici.
inseamn[ c[ locuiau in nordul Mirii Negre'ao. Taanac 1: Itr hotrrul Amoreilor a fost de la urcugul spre Acravim,
loc nisipos) era o cetate canaanitl acordat[ tribului Manase dc lr rtlnc[ gi mai sus de ea".
Rcd6m traducerea toponimelor int6lnite aici (api-
20asv4p.zl+. rulG, do altfel, gi in Cartea losua'\: Ghezer (: agezare in pan-
16 t7
t[), veche cetate canaantt[; Chitron (: fum; cea{i), cetate in rl:t Apr grllegte Domnul: Eu v-am scos din lara Egip-
teritoriul lui Zabulon,la 12 km depirtare de actualul Haifa; hrlul fl V.irn adus in tara pe care M-"q jurat fafl de
Nahqlol (: p[gune), sat al lui Z,abtion; Aco (: nisip arzdtor), pfilnitt vottrt sl v-o dau voui, zicind: in veac nu voi
cetate situat6la 40 km sud de Tyr, atribuitl lui Ager; Dor, ollcr loglmCntul pe care l-am Ihcut cuvoi!".
amintit aici, apare doar in Septuaginta; Sidon (: pescuit; Ingerul Domnului: ,,E vorba de ingerul pe care
v0nltoare), veche cetate pe firmul Mediteranei, la 35 kn Epmnul l-a rtnduit s6-i clliuzeascl pe ltrngul 9i anevoiosul
nord de Tyr; Mahaleb sau. Ahlab (: regitrne bogat[), cetate lor drum din Egipt pdn6-n fara Flg[duinlei (vezi Iegirea 23,
din teritoriul lui Ager, la 6 lcn nord-est de Tyr; Aczib (= 10.22), DacI insuccesele israeli{ilor menfionate in capitolul
ingetltor), cetate pe litoral, aparfinAnd lui Ager; Helba (: Sroodont ist
fertilitate), cetate pe teritoriul lui Ager, la nord-est de Tyr;
(vffraole le
Afec (: fo45), cetate la nord de Sidon; Rehob (: loc larg), tf,'ar, oht e

cetate de la hotarul lui Aqer; Bet-$emes (: casa soarelui), lltll tl-au awt cartierul general in timpul cuceririi Cana-
cetate la hotarul dintre Iuda gi Dan, la circa 38 krn deplrtare ftulul, Betel amintit aici e propriu Septuagintei-
de Ierusalim; Bet-Anat (= casa zeilei Anath; casa ecoului), 2-5: ,,Dar nici voi si nu faceli vreun leglm0nt cu
cetate in munfii lui iuda; Aialon (: finutul cerbilor), cetate fl co loculesc ln aceasti tari 9i nici si nu vi inchinafi
din lara de Jos, la circa 2l krtnord-vest de Ierusalim; $aal- dumnozellor lor; dimpotrivi, chipurile lor cele cioplite si
bim 1: vulpi), cetate amorit[ pe teritoriul lui Dan; Acravim h llmlclll, iertfelnicele lor si le surpati!... Dar voi n-a{i
(: scorpioni), pantd din sud-estul frontierei lui Iuda. Cata- [lUltrt de glasul Meu, de vreme ce a(i fdcut toate aceste
anilii devin birnici ai israelililor, dar, cum se va vedea, pre- lnenrrl. Iar Eu am zis: Nu-i voi alunga de dinaintea voa-
zen(a lor s-a dovedit o cursi pentru ewei, in principal din Itsl, cl el vor fi sI vI facl necazuri, iar dumnezeii lor sI
punct de vedere religios. ,Pentru infelegerea corect[ a celor il lh platrtr de poticnire. $i a fost cI dupi ce a grlit in-
cuprinse in carte trebuie sd finem seama de faptul c[, in tim- |lrul Dom Israel,
poporul 9l- numit
pul lui Iosua, s-a ftcut numai cuceiirea sumari a pim6ntului
IOOUI rcela Dom-
firii, rlmdndnd de datoria fieclrui trib si deslvirqeasci a-
ceasti cucerire prin stdrpirea locuitorilor canaanilizl. Aceas- Eulul".
Locul a fost numit Bochim (: cei ce plAng; pl6n-
t[ cucerire definitivi s-a deslvdrgit lent. Aga s-a putut in- in apropiere de Ghilgal, aici s-au ciit eweii in
timpla ci unele cet6fi sunt trcl stlpinite 4e canaanifi... De ld): situat
aici se explici unele contradiclii aparente"22. Uflra mustrdrilor ingerului.
6-10: ,,$i Iosua a dat drumul poporului, iar fiii lui
Itrrcl c-au dus fiecare la mogtenirea sa, si-;i mogte-
CAP. 2 - Lepddarea israelifilor; pedeapsa Si iertarea lor
0ltrcl ptrmflntul. Iar poporul I-a slujit Domnului in
1: ,,$i ingerul Domnului s-a suit de la Ghilgal la torto zllele lui Iosua gi-n toate zilele bitrinilor care-au
Locul Plflngerilor 9i la Betel gi la casa lui Israel gi le-a trllt lndelung dupi Iosua gi care-au cunoscut toate lu-
crurllc cele mari pe care Domnul le-a ficut in Israel. Iar
tr
nBVA, p.274.

t9
Iosua, fiul lui Navi, sluga Domnului, a murit ln vflrsti de m{tfll, tnttafica lui Iisus semnificd reintoarcerea omului la
o sutii zece ani. $i l-au ingropat in hotarul mogtenirii
sale, la Timnat-Heres, in muntele lui Efraim, la miazl-
noapte de muntele Gaag; gi toatl generafia aceea s-a
adiugat la plrinfii lor; 9i dupi ei s-a ridicat o alti ge-
nerafie, care nu L-a recunoscut pe Domnul gi nici lucru- M,tgrd pe Domnul: ,,Aceast[ generafie este aceea a gdn-
rile pe care Domnul le flcuse cu Israel". dfullor r si urc[ direct din inima omului
Iosua a fost ingropat la Timnat-Heres sau Timnat- (Orljon, 1,2)"'7.
Serah (: porfitrne suplimentard), sat din finutul lui Efraim, ael au flcut riu in fa{a Dom-
pe coasta nordicl a muntelui GaaS (: cutrernur de pdm6nt). EUlul ll t-au lnchinat baalilor. $i L-au pirisit pe Dom-
Odati cu moartea lui Iosua, va incepe degradarea moravu-
rilor gi un gir de apostazieri ale poporului.
SEP 2: Toate zilele lui lisus:,,Origen distinge intre
zilele lui.Irsus gi zilele lui Manase (sa'o zilele lui Faraon).
Prima expresie trimite la lumina adevdrului gi drept[fii; a A[hrtelor".
doua, la intunericul r[utefii qi al ereziilor. in sens mora| zi- ,,Credinfa politeistd a fenicienilor este adeverit[ 9i
lele lui Iszs sunt zilele in care sufletul pune in practicd vir-, & mftluriile arheologice de la Sidon, unde s-au descoperit
tufile cregtine (Omilii la Judecdtori l, l). Origen interpre- Efmolo tcmplului inchinat zeului E;mun, care corespunde cu
teazd aceste zile calitativ, nu cantitativ. O zi este dreptatea; Adonlr prin natura 9i funcfiile sale. in panteonul sidonian
o alt[ zi este sfinfenia; o alte zi, prudenla; o altd zi, milo- fltl runt inclugi: zerl/, Baal Si Astarta, cunoscufi de autorii
stenia. Prin urmare, zilele lui lisus formeazd un minunchi de todorltor Vechiului Testament"28.
virhrtr sufletegti (ibid.1,3)"24..[ar cdyi au mai trdit vrerne in- Reamintim cd Baal inseamn6 domn; stdpdn, iar As-
delungatd dupd Iisus ,,se referfl, dupl Origen, la sfinfii, de lgile, cea care aduce lumind. Baal era zeul furtunii 9i al fe-
dupl Iisus [Iristos. Vremea tndelungatd caracteizeazl vre- Oundltdtii, iar Astarte, zeitpMamL, a fertilit{ii, a dragostei
mea sfinleniei; la sfhr$itul wemurilor, inaintea celei de-a do- fl a rtrzboiului din panteonul canaanit.
ua Veniri, timpul va fi scurtat (Matei 24,22) de dragul sfin- ,,Profefii iudei, care antrnfau prin Iahve un Dum-
filor. Timpul eshatologic este plin de rlutate, este vr timp ietou de o concepfle mai elevat[, s-au opus cultelor str[-
scurt (ibid. I,3)"'s. Y€ohi, care ren[gteau fEri incetare, celebrdnd p0n[ la exa-
SEP 2: Iisus,Jiul lui Navi, robul Domnului, a murit; o€rbare gi la monstruozitate saqalitatea viefii organice, for-
,,Origen citegte ftaz.ain contrapunct cu Galateni 2,20: Iisus ftlo olcmentare ale singelui, sexualit6fii gi fecunditdfii. Cul-
trdieSte in mine.Iisus Navi este figura tipologicl a lui Iisus tul lui Baal a ajuns sd simbolizezepreze$a 9i revenirea pe-
lkistos. Prin urmare, tot ceea ce se spune despre primul se dodle[, in orice civilizafie, a tendinfei de a exalta fo(ele
referl, tn cheie tipologic[ gi spirituall,la al doilea. in sens
re
iEP 2,p.122.
24 11
SEF z,pp. t2l-122. lhld,
" Ibid.,p.2l2, 't AB, p.32.
20 2l
instinctive"2'. Aici e relatatd o prim[ c[dere in idolatrie. 'l'oxtul biblic aratd o intervenfie direct[ a lui Dum-
,,Pentru Origen, cei care au slujit Baalilor sunt cei ce nu f,trou lmpotriva apostafilor, ins[ dep[rtarea de dreapta cre-
cred in Evanghelia lui Iisus Hristos qi cei care-Si pleacd
dlnfl provoac[ singur[ mullime de neajunsuri, de weme ce
genunchii inimii fn fala poftelor trupeSti (Omilii la Jude-
cdtori [,3)"". t.r tllat log[tura cu lzvorul binelui.
l6: ,,$i Domnul le-a ridicat judecitori; 9i Domnul
14: ,,$i Domnul S-a mflniat cu mare aprindere
asupra lui Israel; gi i-a dat pe miina prlditorilor, care i-
l.r mlntult din m0na celor ce-i pridau".
,,Aici e introdusd tema judecdtorilor, pe care Dum-
au jefuit; 9i i-a vAndut in m0na dugmanilor lor de prim-
nrteu li rtnduiegte la weme 9i wemi de cizd moral[, aqa
prejur, iar ei n-au mai fost in stare si stea lmpotriva
Bum va face, mai tirziu, cu profefii' th acest sens, judec[torii
vrijmagilor lor,"
RU Grau magistrafi care sI cump[neasc[ 9i s[ impartl
SEP 2: Si i-a dat pe mdna jefuitorilor; ,Bentra Oi-
drcptatca, ci conduc[tori, eroi, salvatori"".
gen, exist[ doui situalii in care Dumnezeu ii plrlsegte pe
17-19 ,,Dar ei nici de judecltorii lor n-au as-
plcitoqi (prefigurafi de Israelul lnchinltor Baalilor). Prima
tultrtr cl s-au desfrf,nat umblAnd dupl alti dumnezei 9i li
situafe, oficialI, cdnd autoritifile bisericegti ii expulzeazdpe
eretici in vIzul tuturor. A doua, cdnd Domnul, Care vede in
htu lnchlnat acestora; 9i repede s-au intors din calea in
taind (Matei 6,6), abandoneazd sufletul plin de vicii diavo-
$lo plrlnfii lor umblaserl sI asculte de cuvintele
Domnului; ei n-au flcut aga. $i de vreme ce Domnul le
luJnn (Omilii la Judecdtorill, 5)-3t .
t{dlctre judecfltori, Domnul era cu judecltorul ;i-i scipa
,pumnezeiasca Scripturd spune cd cei care calci
poruncile sunt vdndufi celor de alt neanr, adicd p[catelor dr m0na dugmanilor lor in toate zilele judecltorului;
impotriva firii, pinl ce nu se intorc prin poclin@"32.
lllndcl Domnului ii plrea riu de suspinul lor, pricinuit
15: ,,impotriva celor cu care mergeau mflnl-n
dr cltre cei care-i impresurau 9i le flceau necazuri. Dar
dupl ce judecltorul murea, ei se intorceau 9i se stricau
m0nl; dimpotrivl, mina Domnului era impotriva lor,
spre riu - a$a cum Domnul grlise gi a9a cum Domnul li
Hrl rtru dec0t pirinfii lor, merg6nd dupl dumnezei strl-
Se jurase; 9i El a adus peste ei necazuri mari".
lnl, tlujinduJe gi inchin6ndu-se lor; ei nu gi-au pirlsit
Itvodlrile, gi nici ciile lor cele rele".
,pacd, in virtutea credinfei lor monoteiste, fiii lui E rezumati perioada judecltorilor, cu biruinfe perio-
Israel fuseserd capabili de victorii asupra unor forfe armate,
dlso, dar gi cu apostazii. Se atatd cd poporul ce urma ido-
decadenfa religioasi ii pune in fafa crimei orgarizate, clreia
lrtrici canaanite desfrdna sa.u predcurvea: ,,De fiecare dati
nu-i pot rezista, ca unii ce deveniserd alia{i ai propriilor lor
oind Israel (la cult canaanean, el il fn-
inamici"33.
Eeuld pelahve, sPiritual"3s.
20-23: Domnul asuPra lui Is-
2e
Jean Chevalier gi Alain Gheerbran! Diclionar de simbolui (in con- nol gi a zis: De vreme ce neamul acesta a pirisit le-
glm0ntul pe care El l-am poruncit plrinfilor lor gi n-au
ltcultat de glasul Meu, nici Eu nu voi mai izgoni de

22 23
dinaintea lor pe nimeni dintre neamurile lisate de losua, II. Perioada Judecitorilor (3, 1 - 161 31)
lisate ca prin ele si fie Israel pus la-ncercare gi si vadl
daci va fine sau nu calea Domnului, sI meargl pe ea a$a
cum au plzit-o plrinfii lor. Domnul este Cel ce a lisat
aceste neamuri, gi nu le-a nimicit degrabii gi nici nu le-a
CAP.3 - Otniel, Aod qi gamgar
dat in-mflna lui Iosua". l-2: ,,larti neamurile pe care Domnul le-a llsat
,,Dacd sub Iosua s-a continuat forma de guvernare p0ntru ca prin ele si-l punl la-ncercare pe Israel, cele ce
teocratic[, el intrunind in persoana sa toati puterea legi-
slativd, judecltoreascd gi executivI, dupl moartea lui, isra-
[u cunogteau rlzboaiele Canaanului, doar de dragul ge-
lGraflilor lui Israel, ca si le invefe rizboiul, ceea ce ele
eli(ii nu mai au un conducltor unic, de aceea la conducerea
semin{iilor revin bltrlnii cu vechile 1or drepturi, frr5 a fr
!u ptlau mai dinainte..."
,,(Dumnezeu) in unele imprejuriri dep[rteaz[ gi
anulat caracterul teocratic al orgarizdii poporului. Cele 12
llung[ arqifa wljmaqului de la orn, in altele lasi s[ fie ispitit
semin{ii nemaiav6nd un singur conducdtor, au slibit unitatea
(,..), CIci dreptul care nu-gi cunoaqte slibiciunea sa std pe
nafional[ qi religioas[, poporul alunecdnd in idolatrie gi fiind
hUchie de cufit gi niciodat[ nu-i departe de cddere, nici de
pedepsit cu asuprirea neamurilor str[ine. De sub asuprirea
leul pierzitor, adici de diavolul mdndriei. gi cel ce nu-gi
str[ind israelilii vor fi salvafi de judec[tori (1200-1032 i.
Ounoagte sl[biciunea sa e lipsit de smerenie. Iar cel lipsit de
Ik.), care au condus simultan numai o parte din popor, fEri' tcoasta e lipsit gi de des[v0rgire. Iar cel lipsit de aceasta e
a avea dreptul de a legifera gi a fixa impozite. Conducerea pururea inficat"tT . Iatd, agadar, cd pr ezenla canaanililor, ca
lor nu era ereditari gi nici nu avea semrle speciale ale dem-
nitetii. in persoana lui Samuel, ultimul judecitor din Israel, ;l eea a ispitelor in via(a fiec[ruia, avea in primul rdnd un rol
pcdagogic.
se concentreazd. toatd, puterea legislativi, judecdtoreascl gi
3-6: ,,Cele cinci stlp6niri ale Filistenilor 9i to{i
executiv["36.
Crnaaneenii gi Sidonienii gi Heveii care locuiau in Liban,
de la muntele Baal-Hermon p6ni la Ifamat. Le-a llsat
pentru ca prin ele sI-l punl pe Israel la-ncercare, sI gtie
dactr ei vor asculta poruncile Domnului, pe care Acesta
lc dtrduse plrinlilor lor prin m0na lui Moise. gi au locuit
llll lui Israel in mijlocul Canaaneenilor gi al Heteilor gi al
Amoreilor 9i al Ferezeilor gi al Heveilor gi al Gherghe-
rellor gi al Iebuseilor. Pe fetele acelora gi le-au luat de
femei, iar pe fetele lor le-au dat dupl fiii acelora, gi au
rlujit dumnezeilor lor".
Despre aceste popoare, aflate in w6jm[gie, de cele
mai multe ori, cu Israel, s-a vorbit suficient ln volumele

36
AB, p. 153. l' Sf I*u" Srul, Despre sfintele nevoinle,N.-

25
anterioare. Cele cinci stdpdniri ale Filistenilor stxfi cele 9-1 l: ,,Fiii lui Israel au strigat citre Domnul, iar
cinci principale cet[fi ale acestora. Liban (: alb) lanf muntos DOmnul l-a ridicat lui Israel un m0ntuitor care l-a m0n-
constituind hotarul de nord-vest al flrii Sfinte; Baal_ tUlt, fl tnume pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic
Hermon (= domnul distrugerii) se numea un munte la rEslrit fl lul Caleb. Duhul Domnului a fost peste el; el a fost
fUdrcltor la rlzboi 9i Domnul i l-a
peste Israel 9i a iegit
drt ln m0ntr pe Cugan:Rigeataim, regele Siriei, 9i mflna
lul I fost puternici asupra lui Cugan-Rigeataim. $i lara a
fOrt llnlgtitl vreme de patruzeci de ani; 9i a murit Otniel,
flul lul Chenaz".
evite eufemistic nunirea neamului celui mai detestat de cI- Otniel (: Dumnezeu este putemic) era fratele,
tre ernei. Astfel cd, ulterior, c6nd fara le-a fost numit[ de ci- Prcbabil vitreg, al lui Caleb, fiu al lti Chenaz (: vinltor) 9i,
tre romani Filisteia sau Palestina, aceasta a fost o lovitui in fltm se arat[ aici, primul b[rbat c[ruia i se atribuie titlul de
plus pentru eweii invingi. JUdacdtor. El aduce eliberarea poporului gi pacea pe timp de
7-8: ,,RIu au ficut fiii lui Israel in fafa Domnului pttruzeci de ani. Patruzeci e numirul incerclrii, al ribdlrii.
Soootim, dati fiind deasa sa prezerrli in Scripturl, ci e fo-
lollt pentru simbolistica sa, chiar dacE se opereazi rotunjiri
pntru a se obfine. Pentru Origen, numele (Oniel) inseamnl
wrmea lui Dumnezeu, iar personajul simbolizeazi oStirea
slujit lui Cugan-Rigeataim vreme de opt anirr. Nreascd a ingerilor salvatori (Omilii la Judecdtorim,3)'/J.
Tufigurile denufhesc crdngurile sacre ale canaani- 12-14:,,Dar fiii lui Israel s-au finut in a face rIu
filor, in care se adunau acegtia pentru cultul adus divinitd- ln frfa Domnului, iar Domnul l-a intirit pe Eglon, regele
(ilor lor, Morbului, impotriva lui Israel, de vreme ce ei flceau
,,Siria-R rlul ln fafa Domnului. $i i-a adunat la sine pe tofi fiii lui
(care ar Amon gi Amalec; 9i s-au pornit gi l-au bltut pe Israel gi
care nu duce la numele adevdrat, deci prin care purt[torul lui lu pus stip0nire pe cetatea Palmierilor. $i fiii lui Israel
era luat in rds"3E. Edifia Rahlfs a Septuagintei are dou[ va- l-ru slujit lui Eglon, regele Moabului, vreme de optspre-
riante pentru Cugan-Rigeataim: Husarsathom (A) Si Husar- tGce ani".
sathem (B). ,,Dupn Origen, Husarsathom inseamn[ umilirea Schema aceasta se va repeta de-a lungul perioadei
lor; pin rlrrrlare, fiii lui Israel au fost pedepsifi de Dum- Judectrtorilor. Dup[ perioade de liberate, lurlo.rcazd reciderea
nezeu fiind arunca{i pe ultima treaptd. a hjosirii. Fiii tui ln idolatrie gi, indat[, o noud asuprire str[in[. Atit doar cd
Israel simbolizeaz[ sufletele trufage, arogante, care primesc nu se poate alcitui o cronologie cdt de cdt exactd pebaza
in schimb pedeapsa umilirii din partea Domnului (Omilii la datelor din carte, nici autoritatea judecitorilor gi nici st[-
Judecdtortm, 1)-". plnirile strdine neextinzAndu-se asupra intregului Israel; ast-
l'cl, poate fi deseori vorba despre judecltori care au activat

ao
thid.

27
concomitent, ca $i despre stdpAniri concomitente, asupra vtlvarea poporului Si eliberarea fiilor lui Israel sunt pre-
unora sau altora dintre triburile israelite. Autorul va grupa ,llgurdrile cdpeteniilor oStirii cereSti gi ale puterilor de Sus.
evenimentele astfel ca de gapte ori s[ arate apostazia popo- l)umnezeu trimite ajutor celor care strigd dupd El din toatd
rului gi, tot de gapte ori, eliberarea acestuia. Num[ru] jude- lnima Si care, prin convertire gi pocdinfd, atrag asupra lor
citorilor prezerfiali in carte va fi acela de doisprezece' E lngdduinla divind (ibid. m,6)'At .
16-17: ,rfar Aod gi-a ficut un pumnal cu doui
tllgurir lung de o palml, gi l-a incins sub hainir la goldul
drept. $i merg0nd el, i-a adus lui Eglon, regele Moa-
bului, darurile, iar Eglon era un om foarte plIcut".
autorul Cdrlii Judecdtorilor - ,,Grecescul astios inseamn[ pldcut. Textul Maso-
15: ,,Fiii lui Israel au strigat cltre Domnul, iar retic; gras. in mentalitatea wemii, omul gras era gi pl[cut
Domnul le-a ridicat mflntuitor pe Aod, fiul lui Ghera' (citadin bine hrlnit); termenul ebraic, mai direct, este gi mai
Iiul lui lemeni, blrbat in stare si foloseascl deopotrivl propriu'/2. La SEP 2; tare trupe;, cu sensul de planturos.
atf,t mflna dreaptl c0t 9i pe cea stflngI; prin m0na lui au 18-23: ,$i a fost cI dupl ce Aod a sf0rgit de
trimis fiii lui Israel daruri lui Eglon, regele Moabului"' lnm0nat darurile, i-a m0nat afari pe cei ce le purtaseril.
Aod sau Ehud (: mlrturisitor; unic), frul lui Ghera Iar el, intorcflndu-se de la idolii din Ghilgal, a zis: O,
rege, am sl-fi spun un cuv0nt de tainI. Iar Eglon i-a zis:
'faci!... $i i-a scos afari, de pe lingi sine, pe tofi cei ce
;edeau imprejurul siu. $i Aod a intrat la el - iar acela
ledea de unul singur in foigorul siu de vari; gi a zis Aod:
O, rege, eu am pentru tine un cuv0nt de la Dumnezeu!
Atunci Eglon s-a sculat de pe scaunul siu gi a stitut
tproape de el. $i a fost ci de-ndati ce regele s-a sculat,
litatea de a-qi folosi mdna dreaptl - care il face inapt pentru Aod pi-a intins m0na stingl, a luat pumnalul de la goldul
luptl; abilitatea compensatorie a mainii stdngi este un secret rlu cel drept 9i I-a implintat in p0ntecele lui Eglon at0t
care se dezviluie numai in momentul culminant. Traducerea de puternic, lnc0t gi m0nerul a intrat dupl limba pum-
nalului, iar grisimea a astupat rana in urma ascu(igului,
de vreme ce el nu a scos pumnalul din p0ntecele aceluia.
lar Aod a iegit in tindl printre paznici, inchiz0nd dupi
rlne ugile foigorului 9i incuindu-1e".
Faptul cI Aod r[m0ne cu atdta ugurinfl singur cu
llglon va fi avut o explicafie, care ins[ ne scapd. Posibil ca
Eglon s[ se fi temut de un complot intern, zvonuri ajungflnd

{r
sEP 2, pp.128-129.
izbdvitori Si judecdtori ridicali de cdtre Dumnezeu pentru "BBYA"p.276.

28 29
pAnd la Aod. Acela va fi profitat de conjuncturi, blnuind cd Slujitorii s-au dedat odihnei, siguri ci qi regele c[-
Eglon va evita chiar gi ptezenla apropiafilor s[i la presu- zuse intr-un somn ad6nc'/6.
punerea c[ ar putea, prin informafiile primite, prinde frrul ,,Pentru Origen, pumnalul este cuv6ntul Evangheliei
conspirafiei. (cf. Ewei 4,l2), cuvdntul profetic ce se trfige addnc Ai pen-
Desigur, acestea sunt presupuneri, dar le socotim tru totdeauna in pdntecele gi in inima filozofiei lumegti. Lup-
plauzibile, de weme ce nu e in obiceiul regilor s[ r[mdni t6nd cu sabia evanghelicd impotriva derivelor gi ereziilor,
singuri cu un strlin. frecarcjudecdtor dhBiserica lui Hristos devine utAotAT.
O altd viziune: ,,Un tinlr din semin{ia lui Beniamin, 24-27: ,,$i dupl ce a iegit el, au intrat slujitorii
numit Iehuda3, fiul lui Gherasaa, pe cdt de curajos la fire, pe regelui 9i, viz6nd ugile foigorului incuiate, au zis: Nu
atdt de viguros la trup (ce folosea cu prec[dere mdna stdngd, cumvs a iegit si se legene in scaunul din foigorul de
in care stitea intreaga-i putere), locuia in Ierihon 9i finea vartr? $i li s:a urflt de-at0ta agteptare; 9i vlzflnd ei ci
strdnse leglturi cu Eglon, pe care gtiuse si-l cucereasc[ prin nlmeni nu deschide ugile foigorului, au luat cheia gi au
felurite daruri 9i prin deosebitele sale lingugeli, aqa c[ ajun- deschis; gi, iatI, stipffnul lor zicea pe pim0nt, mort. $i
sese s[ fre indrdgit chiar gi de ceilalli oameni din preajma p0nf, si se dumereascl ei, Aod a fugit fEri ca cineva si
regelui. Duc6nd intr-o zi nigte daruri suveranului, insoft de prindi de vestel 9i, trec0nd pe l0ngi chipurile cioplite, a
doi dintre slujitorii s[i, gi-a ascuns sub haini, la goldul drept, rclpat in Seira. $i a fost ci de indatii ce Aod a venit in
un jungher gi a intrat astfel la rege. Era in toiul verii, pe la, fara lui Israel, el a tr0mbifat din corn in muntele lui
amiazd, aga c[ str[jile se ardtau mai deldsitoare in misirmea Efraim; iar fiii lui Israel s-au cobor0t din munte impre-
lor, pe de o parte din pricina argi,tei, pe de altl parte datoritl untr cu el, av0ndu-l in frunte".
orei cind luau prinzul. Dupi ce ;i-a oferit darurile regelui Seira (= capr[) era o localitate in muntele lui Efra-
(stdnd pe un jil( care in timpul verii se afla intr-un foiqor), a im. Aod pregdtegte o acfiune arrn:ritd de amploare; altfel,
inceput s[ sporoviiasc[ cu el. Acum rdmdseser[ singuri, doar asasinarea regelui asupritor n-ar fi insemnat prea mult.
fiindcl regele poruncise Lupta trebuia pornit[ cit mai devreme, pini cflnd Moabilii
sa[iei sale cu Ehuda5. Dar erau inc[ in derut[, in urma pierderii regelui.
temut c[ lovitura lui va da 28-29: ,,Iar el a zis_ cltre ei: Venifi dupl mine,
pufin primejdioasl. L-a fEcut s[ se scoale, spundndu-i cd are clci Domnul Dumnezeu i-a dat pe vrijmagii nogtri, pe
i[-i povesteasc[ un vis, din pomnca lui Dumnezeu. $i cdnd Moab, in m0na noastrl! $i-n ziua aceea au ucis din
r"gei", bucuros c[ i se va povesti visul divin, s-a sculat din Moab ca la zece mii de birbati, pe liece rlzboinic ce se
jilf, Ehud i-a infipt jungherul in iniml, lisAnduJ implAntat in afla intre ei gi pe fiece voinic; li nici un om n-a sclpat".
ran[, apoi a iegit repede gi a incuiat uga foigorului tn urma ,,Ca gi, mai tdrziu, Filistenii lui Goliat, annata rd-
lui. mas[ fEr[ comandant intr5 in deruti gi poate fi ugor nimi-
cit['/8. in plus, din cuvintele lui Aod, concluzion[m c[ el a
o'Aod.
{ Ghera. a6
Iosif Flaviq Anrichifiti iudaice, \1, 5, 2.
at
Numiq in traducenea folositi (probabil9i in original), in doul fehri: a7sEP2,p. l3o.
Iehud gi Ehud. E vorta, desigur, de acelaSi Aod' ltBBVA p.277.

30 3t
avut parte gi de o revelafie, fiind convins c[ Domnul le va da lui Israel au strigat cltre Domnul; fiindci
3: ,rtr'iii
biruinfa. Posibil ca intreaga sa acfiune si fi.fost rezultatul lcela avea noul sute de care ferecate gi cu mare strlg-
unui imbold divin. nlcle i-a asuprit pe fiii lui Israel vreme de douizeci de
30: ,,Aga s-a umplut Moab de rugine sub m0na anlt'.
lui Israel in ziua aceea. $i fara a avut odihnii vreme de Din nou, cdin(a poporului asuprit gi revenirea la cre-
optzeci de ani; iar Aod i-a judecat p0nI a murit". dinfa ldsat[ prin Moise.
80 este de 2 ori 40. Din nou credem cI e o rotunjire 4-5: ,,$i Debora, o proorocifi, sofia lui Lapidot -
a numirului de ani, practicd obiqnuiti la autorii biblici. oa era judecitor in Israel la vremea aceea. $i ea locuia
31: ,,Iar dupl el s-a ridicat $amgar, fiul lui Anat, rub palmierul Deborei, intre Rama 9i Betel, in muntele
care i-a ucis pe Filisteni, ca la vreo gase sute de blrbafi, lui Efraim; la ea veneau fiii lui Israel sI se judece".
cu un fier de plug desprins in urma boilor; gi el, de ase. ,,Contexful o prezinti pe Debora nu ca pe o cdpe-
menea, l-a milntuit pe Israel". tenie politici, ci ca pe un magistrat care imparte drepta-
$amgar (: sabie), frul lui Anat (: rugdciune ascul- tea"50. Debora (: albind), sofia lui Lapidot (: to45; feciiel,
tat[), s-a remarcat in luptele cu Filistenii; el, ins[, nu poartd locuia intre Rama (: iniltime), cetate veniaminiti, Si Betel
titlul de judecltor, iar cronologia nu indici o perioadl care (= casa lui Durrnezeu), orag la vest de Ai gi la sud de $ilo.
s[-i poarte numele, a$a cum procedeazL autorul in cazul Interesant cI Deborei (al cirei nume inseamni albind) i se
judecdtorilor. potrivegte in bun[ mdsurl simbolistica albinei: ,,Ansamblul
tris[turilor imprumutate tuturor tradifiilor culturale denot[
CAP. 4 - Debora Si Barac faptul cI, pretutindeni, albina apare ca fiind tnzostrat[ cu o
naturl arziltoare, ca o fiinfl de foc. Albinele sunt o intru-
l-2: ,,Drr fiii tui Israel s-au tinut in a face rlul in chipare a preoteselor Templului, a proorocifelor, a sufletelor
fafa Domnului; Aod insi murise. $i Domnul i-a dat in curate ale inilialilor, a Spiritului gi a Logosului. Albina puri-
m0na Iui Iabin, regele Canaanului, care domnea in ficl prin foc ai hr[neqte prin intermediul mierii; cu acul arde,
Hafor; iar clpetenia oastei lui era Sisera, care locuia in iar cu strilucirea ei lumineaz[. in plan social, este un simbol
Haroget-Goim". al stdpdnului ordinii gi prosperitifii, al regelui sau implra-
Israel (sau parte a sa) trece sub st[pOnirealnri labin tului gi, nu mai pufin, al elanului rdzboinic Ai al curajului. Ea
(: El pitrunde), care domnea in Halor (: castel ingrldit; se inrudegte cu eroii civilizatoi, care introneazd armonia
t6rg), capitala regatului Canaanit care se intindea in nordul prin infelepciune gi sabie"sr. Se mai afirmtr aici, in plus, c[
Palestinei. Cipetenia oastei sale era Sisera (: cdpetenie), ca- Debora judeca pricinile Israelililor, lucru care nu se mai spu-
re locuia in Haroset-Goim (: pidurea neamurilor). Este a ne despre ceilalli j udecdtori.
patra cldere in idolatrie gi a patra oard cdnd urmeazd std- ,fentru Origen era vldit[ inrudirea dintre ebr. De-
pdnirea str[in[ asupra Israelifilor. ,,Numele labin inseamrfi bhorah, albind, gi dhabar, a vorbi; pentru el, profelia alc[-
prudenld, pricepere, dup[ Origen (Omilii la Judecdtori lY, tuiegte mierea Cuvdntului divin. Harisma profeliei este dd-
3)',*t.
SoBBVA p.2r7.
oe 5'DS I, Ed. Artemis, Bucuregti, 1994,p.84.
sEP 2,p. r32.

32 33
ruitd dupd purit-atea sufletului, nu dupd sex (Omitii la Ju- 8-10: ,,$i i-a zis Barac:Daci tu vei veni impreunl
decdtori V, 2)"t'. Iat ,,R.ama inseamn[ indtyimi, iar Betel, cu mlne, mI voi ducel dar dacii nu vei merge, nu mI voi
casa Domnului. Agadar,locul unde slllgluiegte profetesa pa-
duce; fiindci eu nu cunosc ziua in care Domnul ii va
re pre4gstinat: intre cer gi casa lui Dumnezeu (Mgety ibid.,
dotchide ingerului SIu un drum allturi de mine. Iar
v,3)"t'. Dobora a zis cltre el: Negrepit, voi merge impreuni cu
6-7: ,,gi Debora a trimis gi l-a chemat pe Barac, tlno, dar sI gtii c[ nu a ta vt fi biruinta pe calea pe care
fiul lui Abinoam, din Chedegul Neftalimului, 9i i-a zis: morgi, cici in milni de femeie il va da Domnul pe Sisera.
Oare nu fre F-a poruncit Domnul, Dumnezeul lui Israel,
si te duci in muntele Tabor 9i si iei cu tine zece mii de $l r-a ridicat Debora gi a mers impreuni cu Barac la
Chedeg. $i Barac i-a chemat pe Zabulon gi pe Neftali la
blrbafi dintre {iii lui Neftali gi dintre fiii tui Zabulon?... Chedeg; 9i i-au venit la picioare zece mii de birbafi; iar
Iar Eu il voi aduce la tine, la p6r6ul Chigon, pe Sisera, Debora a mers cu el".
clpetenia ogtirii lui labin, 9i carele lui gi gloatele lui, qi (i- Aici se confirm[ cele spuse in comentariul de mai
I voi da in m0nI',. tus. De remarcat ci Barac nu e afectat de perspectiva im-
Barac (: fulger; sclipire), fiul lui Abinoam (: tat[l plrfirii meritelor in lupt[, vddind cL era mdnat de dorin{a de
bun[tIfii) din ChedeS (: sfhnt; sfintit), a fost judecdtor, im- a-gi elibera neamul qi nu atras de faima unui mare r[zboinic.
preuni cu Debora. Cu el, se completeazl numirul de doi- 11: ,,Dar lfeber Cheneul s-a despirfit de liii lui
sprezece al judec[torilor, intre care nu-l putem socoti, aga
llobab, socrul lui Moise, 9i gi-a intins cortul la stejarul
cum am ardtat, pe $amgar. Tabor (: munte inalt) era un 'ftanaim, aproape de Chedeg".
munte aflat la hotarul dintre Isahar gi Zabulon. ChiSon (: Heber (: comuniture) se retrage la faanaim (: locu-
cursul apei cu multe cotituri) e cel de-al doilea curs impor- rile pribegiei), localitate de frontier[ a lui Neftali, in apro-
tant de apd din fara Sfhntd, dupfl Iordan. Cum deducem din piere de Chedeg, nedorind si participe la lupta impotriva lui
text, Barac primise porunc[ divinn de a pomi lupta, dar el Sisera, av6nd infelegere de pace cu Iabin, regele canaanit.
ezitd, in a porni acfiunea, fapt ce-i va gtirbi oarecum din 12-16: r,Afunci i s-a spus lui Sisera cI Barac, Iiul
faim6, numele sIu rimAndnd asociat cu cele ale doui femei, lul Abinoam, s-a suit in muntele Tabor. Iar Sisera a che-
Debora qi Iaela. in plus, e de subliniat c[ Debora era in mare mat toate carele sale - noul sute de care ferecate - gi tot
cinste la evrei, intr-o epoc[ in care femeile nu se bucurau de poporul pe care-l avea, de la Ilaroget-Goim la p0r0ul
o deosebit[ prefuire la orientali. E un indiciu asupra ex- Chigon. Iar Debora a zis citre Barac: ScoalI-te, cici a-
cepfionalelor sale calit[li, care au impus-o impotriva vederii ceasta e ziua in care Domnul l-a dat pe Sisera in m0na
generale din acel timp gi, mai cu seaml, spafiu geografic. tr, fiindci Domnul va merge inaintea ta! Iar Barac s-a
lui Dumnezeu,popo- coborit din muntele Tabor; 9i cu el, cei zece mii de bir-
dar nu pini la capit hafi. Atunci Domnul l-a ingrozit pe Sisera - cu toate ca-
rele lui qi cu toatl ogtirea lui - in fafa ascufigului sibiei
cu care il intflmpina Barac; 9i a sirit Sisera din carul siu
ql fugea cu picioarele. Iar Barac i-a fugirit carele 9i ogti-
rea pOni la Haroget-Goim; 9i toatil ogtirea lui Sisera a
clzut sub ascu{igul slbiei gi nimeni n-a rImas".

35
Discret, e inftfigat[ intervenfia divinI in confrun- neamurilor care-l ucide pe Sisera, care este simbolul omului
tare, pe care cei doi judecitori, Debora 9i Barac, o vor re- psihic, supus patimilor. laela il ucide infigdndu-i f[rugul cre-
dinfei (prin puterea crucii). Gura lui Sisera vorbea despre
lucruri trupeSti, invdldtura lui lduda slava trupului, ii in-
demna pe filozofi sd trdiascd tn lux si pldcere si amdgise
neamul omenesc cuformecele desfrdului (Omilii la Judecd-
lori Y ,5)"56. ,,Origen se intreab[ de ce Iaela i-a dat lui Sise-
cei inzestrafi cu armament greu n-au fost in stare s[ ,tin[ ra lapte, de weme ce acesta ii ceruse ap[? $i r[spunde prin-
sibiile in mdnd dinpricina frigului. Furtuna ii mdna insl din tr-o celebrl teorie a sa: Scriptura numegte lapte invdtflturile
spate gi-i stdnjenea mai pufin pe israelifii care au prins astfel destinate incepitorilor, pruncilor abia iniliali in misterele
mult curaj, convingi cd Dumnezeu venise in ajutorul lor; au credinfei cregtine. Atunci cdnd acest aliment spiritual este
nivdlit in mijlocul dugmanilor gi i-au mlceldrit pe mulfi din- fnghilit de un suflet credincios, chiar dacl nu confine multe
tre ei. Unii au fost r[pugi de israelili, allii au c[zut speriafi calorii, el sporegte calitlfile sufletului respectiv; dac[ ins[ e
de propria lor cllirime sau au murit sub carele de lupt[, blut de un suflet necredincios, provoac[ moartea acestuia
pierind strivili de ele"ss. (ca in cazul lui Sisera, simbol al omului vicios) (ibid.,Y,
17-19: ,rlar Sisera a fugit cu picioarele pflnl la 6;"s'.
cortul Iaelei, femeia lui lleber Cheneul - cici intre labin, 20-21 ,,Sisera i-a zis: Stai in uga cortului, gi dacl
regele Haforului, gi casa tui Heber Cheneul era pace.Iar va veni cineva la tine gi te va intreba: Este vreun om
Iaela i-a iegit inainte lui Sisera gi i-a zis: Abate-te, dom- rlci?, tu si-i spui: Nu este! Atunci laela, femeia lui He-
nul meu, abate-te la mine, nu-fi fie teami! Iar el s-a abi- ber, a luat un lErug de la cort gi a luat gi un mai in m0nI
tut la ea, in cort; gi ea l-a acoperit cu o mantie de-a ei. $i pl a intrat la el, tiptil; 9i i-a pus flrugul pe timpll 9i l-a
i-a zis Sisera: Di-mi pu{inl api str beau, ci sunt insetat! lzbit cu maiul gi i-a strlpuns creierii p0nI-n plmflnt; iar
Iar ea a destupat un burdufcu lapte 9i i-a dat sI bea 9i l- dl a leginat 9i s-a intunecat 9i a murit".
a acoperit". ,,La fel, dac[ Iail, femeia lui Havei Chineul, n-ar fi
Iaela (: ciprioar[) era sofia lui Heber, amintit mai luat f[rugul cortului, n-ar fi nimicit pe Sisera, adicl m6ndria.
sus. Acela frind in bune relafii cu Iabin, Sisera a avut in- Astfel, dac6 mintea e intlriti gi se preg[tegte s[ unneze
credere s[-i cear[ adipost. De menfionat c[, dup[ regulile iubirii care stinge toate patimile trupului, fiindcl e indelung
orientale, era o necuviinfi ca un strlin s[ pltrund[ intr-o in- rdbddtoare Si bund (I Corinteni 13,4), ur[gte pisma gi m6n-
c[pere rezewatd femeilor, ag dria gi cugetd in inim[ potrivit firii gi nu las6 ceva contrar s[
drept, erau condilii sPeciale, c o stipAneasc6, ci se opune cu puterea ei celor contrare firii,
anite era urmfuit de vrljmaqi. p0n6 ce le scoate din fire. Dar dac[ mintea adwdratd devine
ofer6lapte, acela predispundnd la somn, cu atnt mai mult pe cap al sufletului, nu se intimplI acestea c0nd sufletul igi
cineva venit direct de la trn :.jazboi istovitor. ,f,entru Origen, aminteqte de toate nedrept[file slvirgite contrar firii in tot
laela, al ctrrei nume inseamnl urcare, este simbolul Bisericii
50sEP2,p. r35.
55 t'sEP 2, pp. 135-136.
Iosif Flavig Antichitali iudaice,Y, 5, 4.

36 37
timpul cdt a fost amestecat cu cele naturale"s8. T6lcuirea traducere, dificult[1i resimfite gi in Septuaginta. Versiunea
misticl atenueazl gravitatea faptei Iaelei, care gi-a incilcat de fafn refine ceea ce e mai limpede in codicii Alexandrinus
cuvdntul dat qi, mai grav la orientali (qi nu numai), datoria qi Vaticanus"se. ,,Pentru Origen, cdntul Deborei simbolizea-
sacri a ospitattetii. Degi gestul s[u e lIudat mai jos de cltre z[ c0ntecul de biruinp eshatologic[ al Bisericii lui Hristos
Debora, este greu cititorului de azi sd-l vadl intr-o lumin[ (Omitii la Judecdtori VI, 1)"60.
pozitivE, chiar judecdnd dupi legile inuz atunci. Reamintim, 2: Descoperire-n Israel
ins[, c[ perioada judecltorilor a fost una de confuzie moralI cflnd tot poporu-n lupti se indeamni!
gi religioas5, cu rare pete luminoase (cum vom int0lni, din
plin, in Cartea Rut, aceasta descriind intdmpllri tot din Domnul,
wemea judecitorilor). prin ing orului"6l.
22-24: rr$i, iati, Barac iI urmirea pe Sisera; iar Versetul incepe astfel in SEP 2 (A): Pentru cdpeteniile care
Iaela i-a iegit inainte 9i i-a zis: Vino, 9i (iJ voi arita pe au luat puterea in Israel'. ,,cdpeteniile ii simbolizeazd pe in-
birbatul pe care-l caufi! $i a intrat cu ea: 9i, iat5, Sisera gerii care stau deasupra fiec5rui credincios din Biseric[ de la
zdcer mort, cu flrugul infipt in t0mpli. Aga l-a umilit tnceputul drumului spiritual pini la deslvdrgire (Omilii la
Dumnezeu in ziua aceea pe labin, regele Canaanului, in Judecdtori Yl, l -2)-62 .
fafa fiilor lui Israel. $i m0na fiilor lui Israel a inaintat 3: Auzifi, voi, regi,
din ce in ce mai mult impotriva lui labin, regele Cana- gi lua{i aminte, voi, satrapi:
anului, p0ni ce l-a nimicit". Eu Domnului ii voi c0nta,
Iabin a continuat lupta impotriva Israelifilor gi dupd cflntlri voi inilla
moartea lui Sisera, ins[ fEri succes. Cdt privegte asasinarea Dumnezeului lui Isrtel.
lui Sisera, am putea si o absolvim pe Iaela de cruzime; E vorba de cdntiri acompaniate de instrumente mu-
posibil ca recurgerea la tirug s[ fi fost singura posibilitate, in zicale. ,*Ascultali, regi: perfiru Origen, Debora, simbolul Bi-
condifiile date, de aJ ucide pe comandantul canaanit. sericii, se adreseazl credinciogilor-regi. Acegtia sunt de
stirpe regeasc[ intrucdt il au ca model pe Regele Iisus"63.
CAP.5 - Chnturea Deborei Si a lui Barac 4: Doamne, cind ai iegit Tu din Seir
gi cflnd treceai
1: in ziua aceea, Debora gi Barac, fiul lui Abi- prin padina Edomului,
noam, au cflntat, zic0nd:" plmflntul se cutremura,
,,Acesta este trnul din cele mai vechi texte poetice cerul se tulbura
ale Vechiului Testament; a fost alcltuit la scurti weme duph gi norii picuri picurau, de ploaie;
ce s-au petrecut evenimentele din capitolul precedent, llu-
dand triburile care au rlspuns chernirii Deborei gi mustrdn-
du-le pe cele care n-au r{spuns. Din cauza vechimii, Textul
Ebraic e in mare parte deteriorat gi ridic[ mari dificultlfi de

5t qrinte, XVII,
Isaia Pustdcul , Doudzeci ti noud de 5.

38 39
,,Seir: masiv muntos la sud de Marea Moartd, pe Domnul binecuv0nta{i-L!
populat de Edomifii care se intindeau (potrivit unor texte l0: Voi, cei ce-n a,miazd cnEri(i pe cenugiile asi-
egiptene) p6nd in Sinai, fostul sdlas al Domnului. De acolo [€t
poporului Sdu (vezi psalmi 67,7). De voi, cei ce sta{i pe tron de judecati
Dumnezeu sunt inso{ite de migc6ri cos-
9i bate{i drumul laolalti
precum cele ce rrmeazd,,il. cu cei ce judecl din mers, g6ndifi-vi!
5: munfii se clitinau de fafa lui Elohim, Domnul,
_,,Origen interpreteazA spiritual versetul: animalul de
Sinaiul acesta de fafa Domnului, Dumnezeului lui tnjugatu' sau de sub jug este trupul, cu toate patimile sale
Israel. carnale. Suflaul credincios incalecl pe el strunindu-i apucd-
,,Elohim (Eloi): menfiune proprie Septuagintei (Co- turile animalice (Omi lii la Judecdto ri YI, 5)-68 .
dex Vaticanus;. ln fimbaiul gi teologia Vectriutui iestament, 1 1: Voioase sunete vor inll{a
folosirea acestui nume era menitl s6 ateste faptul cd Dum- cei din taraful veselelor horel
e Domnul (Iahve) abso- acolo vor grii de fapte drepte.
Suveranul istoriei"6s. O, Doamne, fI si se-nmulfeascl
Iui Anat, DreptI{ile in Israel!
in zilele Iaelei Atunci poporul Domnului
pustii fhcut-au cIile, s-a coborit acasi, in ceti{i.
iar ei umblau pe-alituri, 12: Trezegte-te, degteaptl-te, Debora,
pe str0mbe cili umblau. trezegte-te, degteapti-te gi c0ntE!
,,Indeplrtarea de Dumnezeu provoacl pustiu gi sle- Ridicl-te, Barac,
ire"66.
9i fl-fi-i robi pe cei ce te-au robit,
7: in Israel sllbeau vitejii, se sleiau tu, fiu al lui Abinoam!
p0n-ce s-a ridicat Debora, 13: Atunci s-a preamlrit puterea lui.
p0n-ce s-a ridicat in Israel o mamI. O, Doamne, umilegte-i pe cei mai tari ca mine!
8: Ales-au dumnezei strlini,
,,in cele ce urmeaz[, campania militari a lui Barac e
rlzboiu-atunci bitea Ia porfi: prezentatl de un martor ocular, cu am[nunte care lipsesc din
nici pavIzl, nici sulifl, nimic capitolul 4, unde istorisirea e condensat[ pe esen1ial"6e.
in cele patruzeci de mii Biblia 1982 are, pentru versetul 13: Atunci poporul
ale lui Israel! Domnului s-a trezit. Rdmdstla lui s-a strdns cu cei viteji.
9: in ce-i e r0nduit lui Israel,
,,Dumnezeiegtii ucenici, inainte de chemarea neamurilor, au
acolo-mi este inima. flcut cunoscuti aceast[ taini (a lui Hristos - n. n.) in toati
Voi, cei din popor, voiogi de lupttr, ludeea. Pentru c[ degi n-au crezut to(i, au avut putinfa s[

4L
primeasc[ tofi cuvdntul despre fkistos. Dar s-a rndntuit Grele-ncerciri pentru o biatii iniml!
rdmdgila, dupn Scripturi. Iar c[ Iudeii au precedat in cre- 17: Peste Iordan e Galaad,
din(E celor din neamuri e vldit gi nu e necunoscut nici unuia acolo corturile gi le-a-ntins.
din cei ce exist["7o. Revenind la textul Scripturii, pliln cei De ce rim0ne Dan in luntri?
viteji vom infelege pe aceia ce-I urmeazi lui llristos; cu a- Aqer sttr jos pe fiirmul miirii,
ceia se va stdnge rdmdsila poporului Domnului, adicl acea In porturi corturi gi-a intins.
parte din Israel care se va adluga mdrturisitorilor dreptei 18: $i Zabulon, popor care-9i aruncI viala citre
credinle. Dar despre acestea, mai limpede, ne pare potrivit a moarte,
vorbi atunci cdnd vom ajunge la alte pffi ale Scripturii. 9i Neftali pe dealul din c0mpie.
14: El, Efraim, i-a smuls din rldlcini in Amalec; 19: Regi au venit la ei
Veniamin, in spate, cu ai sli; gi s-au intins in r0nduri de bitaie.
Machir s-a coborfit cu mine Atunci incoronatii Canaanului
si-gi caute dugmanii; s-au rlzboit la Taanac,
din Zabulon s-au cobor0t pe apa Meghiddonului,
acei ce poartl panl pentru scris. dar n-au luat nici opradi de argint.
,lmalecilii erau o popula{ie nomadl din degertul 20: Stelele-n cer s-au rinduit de luptl
Sinai, la gr:mila sudici a tnrii Sfinte (...). Mai tdrzit, a gi s-au bitut cu oastea lui Sisera.
parte din ei s-au infiltrat chiar in f,ara Sfhnt6, tr6ind in ,,E vorba de un rdzboi sfrnt, cu participare cosmi-
regiunea Efraim. Amalecitii erau socotifi dugmanii de moar- c[!"73.
te ai lui Israel (Numei 24,20; Psalmi 83, 8). Ei au fost ex- 2l: P0r0ul Chigon i-a aruncat la mal,
terminafi in mare parte de cltre Saul gi David"7r. vechiul pflrfiu, p0rOul lui Chigon...
15: $i prinfi din Isahar Puternicul meu suflet il va ctrlca-n picioare!
. sunt cu Debora gi Barac, 22: Cdnil unghiile cailor s-au rupt,
a9a cI pedestragii lui Barac vitejii lor fugeau mf,ncflnd pimflntul
trimigi au fost de cltre el in vale, 23: sd blesteme cetatea lui Meroz.
in partea de mogie a lui Ruben. O, blestemafi-o!,
Grele-ncerciri pentru o biatl inimi! griiegte inger de la Domnul,
,,Nu toate triburile lui Israel au r[spuns chemirii lui cu greu blestem si-i blestemafi
Barac, ceea ce provoac6 dezlh;r:ie, am[r6citure"72. pe cei ce locuiesc intr-insa,
l6: De ce gedeau ei oare intre st0ni: ci n-au venit in ajutorul Domnului,
s-audi behlitul turmelor pe Domnul si-L ajute-ntre viteji.
pentru ogtirile lui Ruben? ,,Meroz: cetate in tribul lui Neftali, ai c6rei locuitori
n-au slrit s5-L sprijine pe Domnul in rdzboi"Ta.
70
Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, IV, I l.
TrAB-o. 114.
'r BBVA" D.279.
" nev.a" p.279. 7a
BBVA" i.zls.
42 43
24 Orbinecuv0ntatl fie-ntre femei laela, haine pestrite, pradi de tot felul,
femeia lui Heber Cheneul! 9i teslturi cu aur inflorite
O, binecuv0ntati fie ea sunt prlzi bogate pe grumazul sIu...
peste femeile din corturi! 31: Doamne,
25: Acela apl i-a cerut a;a si piarl to{i vrljmapii TIi!
ea lapte dintr-un blid i-a dat Iar cei ce Te iubesc sI fie
gi unt cu care Prinfii se hrlnesc. ca rlsiritul soarelui puternic!
26: $i mflna st0ngI la firug a-ntins-o Aici se incheie cdntarea Deborei gi a lui Barac. Fina-
gi dreapta ei la maiul de b[tut: lul cuprinde un blestem pentru wljmagii lui Dumnezeu, ca
cu maiul pe Sisera la izbit gi o binecuvdntare pentru dreptcredinciogi.
gi capul i l-a sfredelit 32: $i patruzeci de ani a fost in fari pace.
9i t0mplele cu-n singur cui i le-a strlpuns.
Concluzie privind perioada in care judec[tori au fost
27:Eli s-a zvircolit chiar la picioare, Debora gi Barac. Din nou, ca gi in alte locuri, numdrul anilor
chiar la picioare i-a murit: o, cel mai probabil, rotunjit de cltre autor, dupi obiceiul
cum a intrat, a$a s-a dus;.. vechilor ewei. Aceste rotunjiri strnt un impediment in plus
Fapta Iaelei e vdztttd intr-o lumin[ cdt se poate de ln fata celor ce-ar dori s[ alcituiasc[ cronologii apropiate de
pozitivd. Chiar dacd infelegem motiva{ia autorilor cintlrii, realitate.
nu ne putem reprima rezervele, ca sI le numim astfel...
28: Mama lui Sisera Pe fereastri CAP. 6 - Ghedeon
se tot uita, 9i iattr c-a strigat:
De ce-ntirzie carul siu sI vini? 1-6: ,,$i au fhcut riul in fafa Dom-
fiii lui Israel
de ce in drum nu i se-arati carele?... nului, iar Domnul i-a dat in milna Madianifilor weme de
,,schimbare de decor: palatul lui Sisera, unde mama, ;rpte ani. Mflna lui Madian apisa greu asupra lui Israel;
scuturatl de nelinigti, gi-l imagineaz[, totugi, victorios. Rela- 1l din pricina Madianifilor gi-au lIcut fiii lui Israel
tare din care nu lipsegte sadismul invingitorului care jubi- rccunzltori in munti 9i b0rloguri 9i vizuini in st0ncI. $i
leazd"1s. ora ci dupi ce fiii tui Israel semlnou, Madianifii gi Ama-
29: Femeile-nfelepte-i rtrspundeau' lecifii 9i al{ii de la rislrit se ridicau gi tlblrau pe ei gi le
dar ea din nou se intreba in sine: rtricau recoltele p0nI la Gaza gi pe plm0ntul lui Israel
,,Femeile-nlelepte: doamnele de onoare, a clror me- nu llsau nimic cu care omul s6-gi poatl fine viafa sau
nire era s[-gi incurajeze st[p0na..."'0. orla sau boul sau asinul; ci aceia tot veneau, ei gi ani-
30: Au nu cumva el sti gi-mparte prizi? malele lor, aduc0ndu-gi gi corturile; ca licustele veneau,
El va fi darnic fiecirui om. ol gi nenumlratele lor clmile, veneau pe ptrm0ntul lui
Haine pestrife, prizi pentru Sisera, Irrael gi-l l6sau pustiu. $i tare a siriicit Israel din pricina
Madianifilor".
A treia cidere a poporului gi a treia asuprire strlinl,
BBVA" p. 280.
"76gBVAp.28o. de data aceasta din partea Madianililor. SEP 2 arefiii Rdsd-

44 45
ritului: ,,Pentru Origen, Jiii Rdsdrtulzi sunt tofi cregtinii bine spilate"78. Ghedeon (: t[ietor de lemne) era fiul lui
boteza[i. Dar nu tofi r6m6n in Biserica adevdrati. in acest Abiezer (: tat[ al ajutorului), fiul hti IoaS (: Domnul a dat);
pasaj ar fi vorba despre eretici, falsifii ai Rdsdritului, care s-
ol va fi al cincilea judecitor ln Israel. ,,Episodul chemirii lui
au aliat cu fiii diavolului, prefigura{i de Madiam gi Amalec
Ghedeon (care, ca gi $amgar, nu este explicit numit printre
(Omilii la Judecdtori ylJll,l)-11 .
Judecdtori) amintegte de chemarea lui Moise (Iegirea 3, 1-
7-10: ,rAtunci Israel a strigat cltre Domnul. $i a l2\"'.
fost cI atunci cOnd fiii lui Israel au strigat cltre Domnul, 12: lar ingerul Domnului i s-a aritat, zic0nd:
de rlul Madianifilor, Domnul a trimis un birbat, un Domnul este cu tine, cel tare-n tlrie".
profet, Ia fiii lui Israel, iar acesta le-a zis: Aga grliegte
,,Trimiterea unui inger este modalitatea perceptibilI
Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu sunt CeI ce v-am prin care Dumnezeu le transmite oamenilor anumite me-
ridicat din fara Egiptului gi v-rim scos din casa robiei 9i oaje"8o.
v-am izbivit din mina Egiptului 9i din m0na tuturor 13: ,rfar Ghedeon i-a zis: Cu mine, Domnul meu?
celor ce vI necljeau; gi i-am alungat de dinaintea voa- Dar daci Domnul este cu noi, de ce au cizut asupri-ne
strI, iar pimf,ntul Ior vi l-am dat voui. $i v-am zis: Eu toate relele acestea? $i unde sunt toate minunile Lui, de-
sunt Domnul, Dumnezeul vostrul nu vI temefi de dum- tpre care plrin(ii nogtri ne povesteau, zicOnd: Oare nu
nezeii Amoreilor in a ciror fari locuifi! Dar voi n-afi Domnul ne-a scos pe noi din Egipt?... Acum insi Dom-
ascultat de glasul Meu,'. nul ne-a lepidat gi ne-a dat in puterea lui Madian...".
Din nou, c[infa precede eliberarea. Astfel se petrec Ingerii nu se arat[ decdt celor curafi cu inima sau,
lucrurile nu numai cu popoarele, ci gi cu sufletul fiecdrui om mai degrabi, doar acegtia ii pot vedea. Totugi, chiar gi aceg-
in parte. Desigur, clin{a nu poate fi impusi, ins[ ftr[ ea gi tia pot fi muncifi de indoiali gi chiar de ceva mai mult, pAnI
eliberarea devine imposibil[, cu atAt mai mult cu c6t, acela pe muchia descurajdrii, cum vedem din r[spunsul lui Ghe-
ce nu se cliegte in urma clderii, nici nu-gi doregte libertatea.
deon.
11: ,rAtunci a venit un inger al Domnului gi a 14: ,,Drr ingerul Domnului intors spre el gi i-a
s-a
gezut sub un stejar care se afla la Ofra in
{arina lui loag, zls: Du-te cu aceasti putere pe care o ai, giJ vei mflntui
tatil lui Abiezer; iar Ghedeon, fiul sIu, imblitea gr0u pe Israel din mflna lui Madian! IatI, Eu te-am trimis!".
intr-un lin, ca sl,scape cu fuga de dinaintea Madiani- Puterea lui Ghedeon: ,,8 vorba de puterea frzicd,la
filor". care se adaugl aceeaalui Dumnezeu CareJ trimite"8l.
Ofra (: clprioari): sat pe malul vestic al Iordanului, 15: ,rDar Ghedeon i-a zis: Pe mine, Doamne?...
pe teritoriul jumet6fii lui Manase.
Cum il voi mflntui eu pe Israel? IatI, neamurile mele
,l
imbldti: a treiera griul b6t6nd spicele cu un bdf. sunt mai slabe in (tribul lui) Manase, iar eu sunt cel mai
Spre a se feri de privirile dugmanilor, Ghedeon frcea aceastI
t0nlr in casa tatllui meu!".
treabi intr-un lin, adic[ intr-o cuv[ de lemn, cu perelii inalli
(nu chiar sdpati in st6nc6), din care, in mod normal, se ob{i-
nea vinul prin zdrobirea strugurilor cu picioarele desculle gi

77
SEP 2,pp.144-145.

46 47
,,^A,semenea lui Moise (Iegirea 3, 1l) 9i Ieremia (Ie- le-a adus sub stejar gi s-a apropiat. Iar ingerul Domnului
remia 1, 6) in fafa chemirii Domnului, Ghedeon opune la l-a zis: Ia carnea gi azimele gi pune-le pe piatri, iar
inceput rezistenfE"s2. Nu e, desigur, at6ta impotrivire, pe cdt zeama toarn-o deasupra! Iar el a lEcut aga. Iar ingerul
e vorba despre smerenie. in Sgp 2, Ghedeon spttrre: Iatd, Domnului a intins virful toiagului pe care-l avea in m6-
ceata mea de o mie este cea mai Subredd (din tribul) lui Ma' ntr 9i a atins carnea 9i azimele; 9i foc a iegit din piatrl qi a
nase... ,,inainte de instaurarea monarhiei, fiecare trib i;i mistuit carnea gi azimele. $i ingerul Domnului s-a dus de
orgariza singur mobilizarea trupelor gi frecare clan trebuia rub ochii lui. $i a vlzut Ghedeon cI acela fusese ingerul
si furnizeze un contingent numit mie, indiferent de efec- Domnului; gi a zis Ghedeon: Vai, vai, Doamne al meu,
tiv"83. Doamne!, cI l-am vdzrtt pe ingerul Domnului falI cltre
16: ,,I.arr Domnul i-a zis: Eu voi fi cu tine gi-l vei fafn! $i i-a zis Domnul: Pace fie!; nu te teme, nu vei
bate pe Madian ca pe un om". muri! $i Ghedeon I-a zidit acolo Domnului un altar gi l-a
in cele ce ni le poruncegte Dumnezeu trebuie si numit Pacea Domnului; el se aflI p0nI azi in Ofra lui
gtim ci ne va gi sprijini, cu puterea Sa, pentru a izb6ndi: Abiezer".
,,Noi si aruncim neputin(a noastr[ inaintea Celui ce poate s[ ,,Credinfa era c[ un om nu-L poate vedea pe Dum-
faci cu mult mai mult dec6t cele ce le cerem, sau le gdndim nezeu fbrl s[ moard din aceasti pricin[ (Iegirea 20, 191' mai
noi (Efeseni 3,20), pdnl ce va zdrobi taberele (wijmagilor) cxplicit: Iegirea 33, 20)-86.
inaintea noastr6. CIci El nu va l6sa pe Madiam 9i pe Amalic 25: ,r$i a fost ci in noaptea aceea i-a zis Domnul:
gi pe fiii r6s5riturilor s[ nimiceasc[ rodurile noastre. Sd a9- la un tlurag din cireada tatilui tIu 9i un taur de gapte
teptlm ajutorul St[pdnului nostru Dumnezeu, CIci e mai ani; 9i vei dirflma jertfelnicul lui Baal, care e al tatllui
p,rt"*i" decdt ei. $i ne vom mantui"8a. tlu, pi vei tlia tufigul de lingi el".
17-18: ,,$i i-a zis Ghedeon: Dac-am aflat mili in ,,in cultul lui Baal, tufigurile erau locuri sacre unde
ochii tli 9i daci vei face astlzi pentru mine tot ceea ce se petreceau, de obicei, ritualurile orgiastice"8T. ln plus, e o
mi-ai spus, sI nu pleci de aici p6nI c0nd eu mi voi apari{ie aici a numirului 7 (taurul de 7 ani): o jertf[ inchi-
intoarce la tine gi voi aduce jertfi 9i voi jertfi in fa{a ta. puind sfrnfenia pi perfecfiunea poate curifi locul intinat de
Iar acela i-a zis: Eu sunt; voi rIm0ne p0ni c0nt te vei slujirea la idoli.
intoarce". 26-32:,,$i-I vei zidi Domnului, Dumnezeului tIu,
,,Eu sunt: formul[ prin care Dumnezeu S-e definegte un jertfelnic pe v0rful muntelui Maoz, in buni rdndu-
pe Sine (vezi Ieqirea 3,14: Eu sunt Cel ce este)"8s. lali, gi vei lua taurul cel de al doilea qiJ vei aduce
l9-24:,,$i Ghedeon s-a dus gi a pregitit un ied rrdere-de-tot cu lemnele tufigului pe care-l vei tiia. $i a
dintre capre, iar dintr-o efI de IIinI a f5cut azimel car- luat Ghedeon zece birbafi dintre slujitorii sii gi a f5cut
nea a pus-o in cog, iar zeama a turnat-o intr-o oali, 9i i rla cum i-a spus Domnul; dar s-a temut s-o faci ziua, de
teama casei tatilui s5u 9i a oamenilor cetitii, gi a flcut-o
82 noaptea. Iar oamenii cetifii s-au sculat a doua zi dis-de-
BBVA, p.280.
t3
sEF 2, p.147.
8a *o
Sf. Varsanufie , Scrisoi duhovnicesti, 16T. BBVA"p.28r.
8s t7
BBVA p.281. BBVA" p.2Br.

48 49
diminea(I; 9i, iatl, jertfelnicul lui Baal era dir6mat, iar Valea lzreel (: Dumnezeu seam[n[), mai cunoscutd
tufigul de alituri tiiat; 9i au vizut taurul cel de al doilea sub denumirea de Cimpia Ezdrelonului, era o c6mpie cu
adus ardere-de-tot pe jertfelnicul cel nou-zidit. $i au zis lungimea de 35 lan li l[1imea maxim[ de 25 krn. Prin
unul cltre altul: Cine a fbcut lucrul acesta? $i au cer- Abiezer (: tatl al ajutorului) infelegem familia clreia ii
cetat gi au intrebat 9i au aflat ci Ghedeon, fiul lui loag, a nparfinea Ghedeon, ramurd a tribului Manase. ,,,{biezer in-
IEcut lucrul acesta. far oamenii cetllii au zis citre loag: seamni ajutorul tatdlui meu, dlpd Origen. Agadar, Ghedeon
Scoate-l afari pe fiul tIu: sI moari, de vreme ce a dir0- il cheamd in ajutor pe Tatdl Cel de Sus (Omilii la Jude-
mat jertfelnicul lui Baal gi a tliat tufiqul de lflngi el! Dar cdtori Yln, 3)"e0 .

Ioag a zis citre oamenii ce se ridicaserl asuprl-i: Voi 3640:,r$i a zis Ghedeon citre Dumnezeu: DacI
vreti acum si-l rlzbuna(i pe Baal? Oare voi il veti min- '[u il vei m0ntui pe Israel prin mflna mea, Ita cum ai zis,
tui? Oricine ii va lua partea, acela si moarl-n dimi- lrttr, eu pun un maldir de lAni pe arie; 9i dacl roua va fi
nea{a asta! DacI el este dumnezeu, sI se apere singur pe numai pe maldlrul de l6nI, iar incolo, peste tot locul,
sine cI i-a dlrOmat cineva jertfelnicul! $i-n ziua aceea l- uoclciune, atunci voi gti cI prin m0na mea il voi m6nfui
au numit (pe Ghedeon) Ierubaal, zic0nd: SI se apere pe Israel, aga cum ai spus. $i a ficut aga. $i s-a sculat
Baal de el insugi, ci i s-a dlrflmat jertfelnicul!". Ghedeon dis-de-dimineafl gi a stors l0na, iar roua a curs
,,Conform unor etimologii populare, Ierubaal ar dln l0ni: un blid plin cu apI. $i a zis Ghedeon citre
insemna: Baal sd se apere sau Baal id t" pr"o*dreascd"88. Dumnezeu:'Sii nu se aprindi mffnia Ta asupri-mi daci
De observat c[ Ioag, ciruia ii aparfinuse jertfelnicul idolatru, voi mai grii incl o datl; voi mai face inci o incercare cu
nu dezaproblfapta fiului s[u; nu neag[ nici dumnezeirea lui l0na: sI fie usciciune numai pe l0nl, iar peste tot locul si
Baal, dar pune condifia ca acela s[ gi-o manifeste, dac[ o are fle roui! $i aga a flcut Dumnezeu in noaptea aceea:
cu adev[rat. Conflictul pare sI se fi stins in curdnd, c[ci ucciciunea a fost numai pe lflnl, iar peste tot locul a fost
indat[ il afl6m pe Ghedeon in fruntea ogtirii israelite. ,,Re- rouitt.
plica lui Ioag are drept scop at6t s6-gi salveze fiul fEcdndu-l ,,Roua de pe ldnd. Episodul indoitei consult[ri a lui
s[ depindl de judecata directd a zeului Baal, frrd interven(ie !)umnezeu a ocupat un loc important in tradifia patristicS.
umand, cit gi sI pregiteasc[ aparilia numelui care avea si Origen a interpretat episodul alegoric, referindu-se gi la pre-
devini ulterior ap"lati rol rdzboinic al lui Ghedeon'8e. decesorii care l-au interpretat in acelagi fel (Probabil kineu,
33-35: ,,Atunci tofi Madianifii 9i Amalecifii pi fiii ldversus haereses ln, 17,3): l0na ar fi, simbolic, Israel care
rlslritului s-au adunat laolaltl 9i 9i-au pus tablra in s-a imbibat mai int6i de har, dar apoi l-a pierdut; plm0ntul
valea Izreel. Iar Duhul lui Dumnezeu l-a imbrlcat pe ur reprezenta neamurile pig0ne care au dobdndit bunurile
Ghedeon; el a trAmbifat din corn, iar Abiezer i-a venit rpirituale de care nu avuseseri parte pdnd atunci. (in tradilia
intr-ajutor. $i a trimis vestitori la tot (tribul lui) Manase imnograficd rds[riteanl, ldna inrourafd este Fecioara Maria
qi la Ager 9i la Zabulon gi la Neftali; 9i a iegit in in- ln pdntecele cireia S-a intrupat llristos). Ghedeon dd dovadi
tflmpinarea lor". rlc prudenfi gi discernlmdnt. El gtie cI demonii pot lua chi-
pul ingerilor pentru a-i duce pe credinciogi in eroare. De

'"sEP2,p. l5o.

51
F

aceea folosegte un test atdt de subtil (Omilii la Judecdtori Amalecililor se afla spre miazinoapte de el, pe colina
Vm, 4-5). Theodoret (al Cirului) (Quaestines in Iudices 15) More, cea din ges".
reia aceastl interpretare, devenit[ tradi(ional[ in scrierile En-Harod (= izvorul spaimei): Izvor pe coasta de
cregtine. (Iosif Flaviu) (Antichitdli iudaice V,215) a trecut nord-est a muntelui Ghilboa; More (: inalt): colin[ de pe
sub t[cere acest episod pentru c[ felul neobignuit in care valea lzreelului, la nord de Harod.
Ghedeon fl consulte pe Domnul putea dduna reputa(iei ero- 2-4: ,,$i a zis Domnul citre Ghedeon: Poporul
ului"9l. care este cu tine e numeros; de aceea Eu nu-i voi da pe
,,Simbolismul legat de roul este, in general, apropiat Madiani{i in mina lor, ca nu cumva Israel si se laude
de cel alploii, dar influenfa lui fine de o organizare mai sub- impotriva Mea, zic0nd: M0na mea este aceea care m-a
tild. Expresie a binecuvdntdrii ceresti, ea reprezinti in mod m0ntuit!... $i i-a zis Domnul: Vorbegte aSa ca sI audE
esenfial gralia care insufleyeste"e2 . tot poporul 9i zi: Cine este insplimflntat sau fricos?:
in primul caz, cdndploaia cade pe l6n[ iar p[mdntul Acela si se intoarci indirlt din muntele Galaad! $i s-au
rlmAne uscat, e inchipuit[ intruparea Domnului: ,,Ploaia de lntors din popor douizeci gi doul de mii gi au riimas zece
pe l6n[ (...) preinchipuie pe Fecioara gi Niscltoarea de mii. $i a zis Domnul cltre Ghedeon: IncI e mult popor;
Dumnezeu"'3. Venirea M0ntuitorului in lume e discretE, ca coboarl-i la apI, iar Eu !i-i voi alege: $i va fi cI acela
o ploaie pe 16n[ care nu face zgomot, iar Fecioara primegte f,supra clruia Eu i1i voi spune: - Acesta sI meargi cu
in sine Cuv6ntul ca pe o roud venitd din cer. Pimdntul tine!, el va merge cu tine; iar acela despre care Eu ili voi
rlmAne uscat, c[ci inc[ nu a inceput activitatea publici a [pune: - Acesta nu va Inerge cu tine!, acela nu va merge
Domnului. in al doilea caz, cdndpSmdntul primegte roua iar cu tine".
l6na rdm6ne uscat6, se arat[ propoviduirea credin(ei la Pomind de la aceasti relatare, un sfat citre cei por-
neamuri, in tot plmdntul, in weme ce Iudeii (sau mare parte nifi sd primeasci Taina Botezului: ,,Din ap[ gi-a ales Ghe-
dintre ei) il resping pe Hristos: ,,Ldna care arlmas uscat[ de deon vitejii biruitori in lupte. Voi, ins6, cei pogor6fi in ape
roud inchipuia Ierusalimul, iar vasul cel plin de ap[ inchi- curate, ridicafi-v[ din ele 9i frti biruitori in lupte! Primi(i din
puia Botezul: aceea a rlmas uscati ca gi cetatea inchipuit[, Ap[ iertarea gi din lupt[ cununa!"es.
acesta s-a umplut ca gi sc[ld[toarea simbolizatil'ea. 5-7: ,,Ia,r el a cobor0t poporul Ia apl. $i a zis
Domnul citre Ghedeon: Pe tot cel ce va linchi apa cu
CAP. 7 - Lupta lui Ghedeon impotriva Madianifilor llmba, aga cum linchegte cf,inele, sdJ pui de-o parte; iar
pe tot cel ce se va pune in genunchi sI bea apI, si-l pui
l:
,,Ierubaal - adicl Ghedeon - s-a sculat dis-de- de altl parte. $i numtrrul celor ce au linchit apa din
dimineatl, precum gi intregul popor care era cu el, gi gi" m0na dusl ctrug la guri au fost trei sute de blrbafi; iar
au agezat tablra la En-Harod; iar tabira Madiani(ilor 9i restul poporului s-a pus in genunchi si bea apn. $i
Domnul i-a zis lui Ghedeon: Cu acegti trei sute de btrr-
er bafi vtr voi m0ntui gi-i voi da pe Madiani{i in m0na ta;
sEP2-o. l5o.
lar restul poporului sI se duci fiecare la casa lui".
"osm,p.
e3
tz+.
Sf. IoanDarraschi\ Cele trei tratate contra iconoclastilor,m,22.
e4 oi
Sf Efi,err S ini, Imnete Ardtdii,Vll, 14. Sf. Efrem Srnrl op. cil., VII, 8.

52 53
,,Proba era de ordin psihologic: nu e bun lupt[tor Dumnezeu aceasta a declarat-o El insugi limpede, cdnd a
acela care se repede cu l[comie s[ bea apd din riu, cu ochii spus: ,Sd nu se Jdleascd fmpotriva Mea Israel si sd spund:
inchigi sau cufundafi in unde; bun lupt[tor este acela care prin puterile mele m-am eliberat"ee. ,,Poate fi cineva foarte
bea cumpdtat, stdnd in picioare, in stare de veghe, cu pri- bogat in virtuli, dar daci din neplsare se abate de la ceea ce
virea roatd imprejur"e6. Dar diferitele versiuni pro probl"- se cuvine, se ridic6 asupra lui frii rdslriturilor rele de la
me, astfel cI au apdrut interpretlri contradictorii: ,,Comen- Amalec gi mai ales de la Madiam, puterea cea iubitoare de
tariile lui (Iosif Flaviu) (Antichitdli V, 2t6-2I7) pi Theodo- curvie, impreund cu clmilele lor, adic[ cu amintirile p[ti-
ret (al Cirului) (Quaestiones in ludices 16) se intemeiaz[ pe mage, c[rora nu este numIr, gi nimicesc toate roadele p6-
un text cu confinutul celui atestat de Be7; pentru (Iosif Fla- mdntului, adici ale fEptuirii gi ale deprinderii celei prea
viu), b[utul din m6ni este semn de teamd qi lagitate; pentru bune. Atunci s6r[cegte Israil gi se impufineazl cu sufletul gi
Theodoret - este nep[sare. AmAndoi consider[ c[ cei care se vede silit sI strige cltre Domnul. Iar din cer se trimite
beau ap6 in felul acesta sunt incapabili sn lupte gi tocmai de gdnd bun, care imit[ pe Ghedeon prin multa credinfl gi sme-
aceea au fost alegi. Origen (Omilii la Judecdtort 8.,2) im- rita cugetare. Cdci mia mea, zice, este cea mai smeritd in
bin[ cei doi termeni (qui lamberent in manu aquom uel lin- Manase (6, l5), ca s[ lupt impotriva atdtor mul$mi cu trei
gtal - care lip[iau apa din mdnd sau cu limba/ Si explicd sute de oameni slabi gi s[ dobdndesc in chip minunat biru-
astfel cd oStenii Domnului trebuie sd-Si foloseascd mdna Si in(a asupra vrljmagilor, cu ajutorul harului"lm.
limba, altfet spus - sd aclioneze Si sd vorbeascd'eE. 8-11: ,,$i au luat merindele poporului in mf,na
,,Contra madianifilor care, precum arati cartea Ju- lor, precum 9i tr0mbi{ele; iar pe acei blrbafi ai lui Israel
dec[torilor, umpluseri tot p[mdntul ca llcustele, lui Ghe- i-a trimis pe liecare la corful siu; dar pe cei trei sute de
deon i se porunce$te si lupte cu pufini nu fiindc[ nu avea blrbafi i-a imblrbltat. Iar tablra Madiani{ilor era
mai mulli in armati, ci este oprit sd duc[ la rdzboipe mulfi, acolo, dedesubt, in vale. $i a fost ci-n noaptea aceea a zis
ca nu cumva mullimea s[-gi poat[ revendica numai pentru Domnul cltre Ghedeon: Scoali-te gi te coboarl de-ndati
sine victoria. De aceea, degi adunasetreizeci de mii de oa- la tabirl, cI ti-am dat-o in minilar dacl te temi si
meni inarmafi, Dumnezeu i-a vorbit astfel: Este mult popor cobori singur, afunci coboari-te la tablri tu gi Pura,
cu tine, sd nu cadd Madian fn milna fui. $i ce a urmat dup[ sluga ta. Iar fu vei auzi ce vor spune, gi dupl aceea mfli-
aceea? I-a l6sat numai trei sute de bdrbafi omului care avea nile tale se vor intlri 9i te vei cobori asupra taberei. Iar
sd lupte cu multe mii de barbari. A poruncit sd se reducd el gi Pura, sluga lui, s-au coborflt in apropierea celor
unitatea de ostagi la un numir aga de mic, pentru ca sI nu cincizeci care strljuiau la margine".
poati pretinde ceva pentru ei cei pulini dintr-o acfiune de Ghedeon pleacl s[-i iscodeascl pe Madianifi firsofit
rdzboi infiptuit[ de puterea cereascl. in sfhrgit, de ce a ftcut de Pura (= roditor), sluga sa.
l2-13:,,Madianifii gi Amalecitii 9i tofi fiii rlsi-
e6 ritului tibir0sertr in vale, mulfi ca llcustele; cimilele lor
BBVA T. 282.
e7 erau nemisurate, multe ca nisipul de pe (Irmul mirii. $i
Code* Vaticanus: Pe orbine va tipdi din apd cu limba, aSa cum li-
pdie cdinele, sdJ pui deoparte; Si pe oicine se va apleca fn genunchi
ee
qi bea, sdJ pui de altd parte. Salvianus, Desp re guvernarea lui Dumnezeu,Vll, 8 , 32-33 .
lm
" sEP2,p. 152. Ioan Carpatiul , (Jna sutd capete de mdngdiere,27.

54 55
ci dupl ce a auzit Ghedeon poves-
15: ,,$i a fost
tlrea visului gi t0lcuirea lui, I s-a inchinat Domnului gi s-
i intors in tabira lui Israel gi a zis: Sculafi-v[, clci Dom-
nul a dat tablra in m0na noastri!".
ghinat gi l-a doborat...,,. incredin{at de cele dou[ semne cu roua, Ghedeon
Piinea de orz,,simbolizeazd israelitul sedentar care primegte inc[ o confirmare asupra biruinfei ce va veni.
atacd o populafie nomad["101. ,,p6inea de orza celor ce erau
16-18: ,,$i i-a implr{it pe cei trei sute de oameni
ln trei cete; gi-n mflinile fieciruia a pus o tr0mbi(I gi o
ulcici goall, gi-n ulcicl o flclie. gi le-a zis: Cum mi vefi
vcdea pe mine, aga sI faceli 9i voi; iatI, eu mi duc in
mijlocul taberei: cum voi face eu, aga sI facefi gi voi. Eu
voi suna din tr0mbitl, iar voi tofi, impreuni cu mi1s,
14: ,rlar vecinul slu i-a zis: Asta nu poate fi vefi suna din tr0mbite de jur-imprejurul intregii tabere
altceva dec6t sabia lui Ghedeon,IiuI lui loag, blrbat din
1l vefi striga: Pentru Domnul gi pentru Ghedeon!,'.
Israel; Dumnezeu i-a dat in m0ni pe Madianili 9i toati Ghedeon nu expune teoretic planul siu, ci le cere
tabira". ostagilor sd-i imite gesturile: ,,inve1e cei ce vor, de la (...)
,,Visul gi t6lcuirea lui demonstreazd cdadversarii lui Ghedeon, c[ nu cuvAntul, ci fapta duce pe incep[tori la imi-
Israel sunt demobilizafi.^lluntric, proces psihologic pe care tare. Fiindci atunci cind socotesc cI e ugor s[ porunceascI
conteazd orice luptdtor"' ". cu cuvAntul, degi sunt grele cele poruncite, dar nu se incu-
,,Mdncirile gustoase gi megtegugit drese se f,ac unel- met[ sI invefe cu fapta, ei fac v[dit tuturor scopul lor, c6 igi
te de dirAmare a virtufii bine intirite, cldtin0nd gi ddrAmdnd lnsugesc adic[ aceastl conducere nu strlduindu-se ca sl
statornicia gi tiria ei. Pe de alt6 parte, precum belqugul alun- lbloseascl celor ce vin la ei, ci ca s[-qi implineascd propria
gI virtulile, tot aga pu{inltatea surp6 int[riturile plcatului. pllcere"r05. Posibil s[ nu fie intotdeauna aga, gi mulli s[
(...) ASa pAinea de orz a Israelifilor, rostogofindu-se, a r6s- sftrtuiascl cu bune intenfii la slvirgirea celor cuvenite. Dar,
turnat corturile Madianililor. Fiindci hrana sdricdcioas[, Itrri a le fEptui ei ingigi, simpla expunere teoretici r'arn6ne,
rostogolindu-se gi inaintdnd mult, risipegte patimile curviei. cel mai adesea, fdre urmeri pozitive. Aceasta gi din cauz6 ci
Cici Madianifii poartl simbolul patimilor curviei, frindci ei cei sfEtuili cauti sl[biciunea sfhtuitorului, pentru a-gi justi-
lica propriile lor sl[biciuni...
19-20:,,Iar Ghedeon 9i suta de birbafi care erau
cu el au venit in apropierea taberei la inceputul strijii de
miezul noptii gi au trezit strljile gi sunau din tr0mbite 9i
lnv6rteau prin aer ulcelele pe care le aveau in m0ini. $i
ccle trei cete au sunat din tr0mbife gi au spart ulcelele gi
flneau in m0na st0ngi fEcliile gi-n m0na dreaptl tr0m-

"'5 Nil Ascehrl , op. cit.,25.

57
bifele din care trflmbi{au in timp ce strigau: O sabie 22: ,,$i cei trei sute de birba(i au sunat din
pentru Domnul gi pentru Ghedeon!". tr0mbi(e, iar Domnul a pus o sabie in m0na fieclrui om
,,Obiceiul wemii era ca in timpul nopfii sE se dln intreaga ogtire impotriva vecinului sIu, aga incAt se
r6nduiasci trei striji de patru ore (Iegirea 14,24; I Regi 11, tliau unii pe alfii; 9i a fugit ogtirea cltre lerera p0nI la
11); atacul lui Ghedeon s-a produs pe la orele 11, cind se lletgita 9i p0ni la Abel-Mehola, aproape de Tabat,,.
incheia prima straj["r06. Ulcelele inchipuie trupul, care tre- ferera (: leg[ttr[): cetate pe valea Iordanului; ,Bet-
buie spart, adicl finut in fr6u de c[tre nevoitori, pentru ca Sita (: casa salc6mului): cetate in valea lzr:ee| Abel-Mehola
prin el s[ iradieze ftclia luminii dumnezeiegti: ,,,A'stfel pre- (= pajigtea jocului): localitate pe malul Iordanului; Tabat (:
cum Ghedeon, dacl n-ar fi sfbrdmat ulcioarele, nu ar fi luat bundtate): localizare incert[, pomenit itr legdtur[ cu Abel-
in m6na lui lumdnirile gi n-ar fi vdzrtt lumina 1or, aga dac[ Mehola. Sunt punctele pin[ la care i-au urm[rit israelilii pe
omul n-ar disprefui trupul, n-ar vedea lumina dumneze- vrtrjmagi. C0t privegte lupta propriu-zis6, in panica gi con-
irii"l07. ,Botezafilor, lua[-v[ flcliile voastre cum gi-au luat fuziacreatd, Madianifli gi Amalecifii s-au luptat intre ei.
fbcliile lor oamenii lui Ghedeon! Biruifi intunericul cu ft- 23-24: ,,Atunci au fost chema{i blrbafii israe-
cliile voastre gi t[cerea prin Osana voastrE! C[ci 9i Ghedeon llteni din (triburile) Neftali gi Ager 9i din intregul Ma-
a biruit in lupti prin strigite gi lumini"rO8. Iar tr6mbifa este nase gi-i fugireau pe Madianifi. Iar Ghedeon a trimis
un ,,instrument muzical, intrebuin(at pentru a nurca princi- vestitori in tot muntele lui Efraim, zic6nd: Coborflfi-vi
palele momente ale zilei sau pentru a vesti marile eveni- lnaintea Madianifilor gi luafi-le apa p0ni Ia Betbara gi
mente istorice gi cosmice: Judecata de apoi, asaltul, o cere- Iordan! $i fiecare blrbat din Efraim a dat strigare gi au
monie solemnd"l@. in multe comentarii patristice, trdmbifa e luat apa, p0ni la Betbara gi fordanr,.
simbol al propovlduirii Evangheliei. Sabia, ,,ca 9i sdgeata, ,,Strategia de a-i lryp p" fugari fEri ap[, ocup0nd
strdpunge; ele strnt doul arme de penetra{ie. Sabia taie, fiil.d punctele de aproviziolare""'. Betbara (: casa vadului): loc
o arml de decizie, un instrument al adevirului in ac1iune"rro. de aprovizionare cu apd,lalordan.
21: ,,$i fiecare om a stat pe locul siu de iur- 25: ,,gi au prins doul c5petenii ale Madianifilor:
imprejurul optirii; iar ogtirea tottil, alergf,nd, a dat sem- pe Oreb 9i pe Z,eeb; pe Oreb l-au ucis la
fur-Oreb, iar
nal gi a fugrt'. pe 7.eeb la Iecheb-Zeeb. gi i-au urmirit pe Madianifi, iar
,,Ivit niprasnic in puterea noir(ii, fantasticul spec- capetele lui Oreb gi Zeeb le-au dus la Ghedeon, dincolo
tacol al unui cerc de torfe ce se invdrtejeau prin vizduh 9i de Iordan".
p[reau c[ trdmbi{eazd, - Si fac pimnntul sI plesneascd -,era ,,Ca gi amalecifii, tot astfel Si madianilii duceau o
de naturi si provoace derutd gi panic[ in tabdra advers6""'. viafd nomad[, penduldnd intre golful Aqaba gi Muntele
Sinai in sud, gi tara Moabului, in nord. Ei au intreprins dese
incursiuni in lara Sfrnte, in epoca judec[torilor. Ghedeon a
'6 sEP 2,p.155. rcugit s[-i alunge gi sn-i {inn departe de granilele firii"rr3. O
'o' Isaia Pustnicul, op. cit.,)(W,5. ttlttr precizare: ,,Oreb inseamnl Corb, Zeeb inseanrfi, Lup;
to8
Sf. Efrem Sirul, op. cit.,vlJ,g.
r@
[, p. 384.
Ds
rroDS[,p.182. rr2
BBVA, p. 2g3.
tt'BBVA p.282. "tAB,p. l14.

58 59
locurile unde au fost ucigi at cdpdtat numele lof'lt4, fur- le-a rdspuns cE n-a pornit impotriva wijmagilor de capul lui,
Oreb fiird stdnca lui Oreb, iar lecheb-Zeeb - teascul lui ci la porunca Domnului, aga c[ poate s6-i socoteascl gi pe ei
Zeeb. p6rtagi la victorie, allturi de cei care au luptat pentru inflp-
tuirea ei. Prin aceste vorbe le-a potolit mdnia, fbcdnd evrei-
CAP. 8 - Biruinla lui Ghedeon asupra Madianililor lor un serviciu mai mare decdt cel adus de str{lucitele iz-
b0nzi asupra dugmanului. in felul acesta, el i-a ferit pe ewei
l-2: ,rlar blrba{ii din Efraim au zis citre Ghe- de primejdia unei invr[jbiri intre cet[feni. Pentru trufia ei,
deon: Ce ne-ai flcut tu nouI, cI nu ne-ai chemat c6nd ai eeminfia avea s[-gi primeasc[ pedeapsa cuvenitd, dup[ cum
mers si te rizboiegti cu Madianifii?... $i s-au certat vom ardta la momentul potrivit"ll6.
stragnic cu el. Iar Ghedeon le-a zis: Ce-am f?icut eu acum 4-9: ,,$i Ghedeon a venit la Iordan gi l-a trecut, el
fafl de voi? Oare nu-i mai bunil toati roada din via lui gl cei trei sute de blrbati care erau cu el, flIm0nzi, dar
Efraim decflt un ciorchine din via lui Abiezer?". tot urmlrind. $i a zis cltre oamenii din Sucot: Da{i p0i-
,,Efraimifii nu fuseserl invitafi sd ia parte la cam- ne pentru hrana acesfui popor care este cu mine, ci e
panie decdt in ultimul moment (vezi 7, 24-25), dar lor le fltrmfind; iar eu dendati alerg in urmlrirea lui Zebah 9i
revenea meritul de a-i fi prins pe Oreb Si Zeeb, o captur[ falmuna, regii Madianului. Dar mai-marii Sucotului au
mai important[ decdt toate isprlvile celorlalte triburi. Cior- rls: Sunt oare acum mflinile lui Zebah gi falmuna in
chinele e struguragul stafidit care a rlmas pe v{n in urma m0na ta, ca sl-i dlm oastei tale p0ine?... Iar Ghedeon a
culesului viei (cuvdnt folosit gi in Miheia 7,l)-"t. Continul zis: Prin urmare, c0nd Domnul ii va da in m0na mea pe
rlspunsul lui Ghedeon: 7*bth 9i pe falmuna, atunci 9i eu vi voi sclrpina tru-
3: ,,in mflna voastrl i-a dat Domnul pe Oreb gi purile cu spinii pustiului gi cu ciulinii. gi de acolo s-a suit
7.e,eb, cipeteniile Madianifilor; ce-am putut face eu fafl la Penuel, 9i tot aga le-a griit celor de acolo; iar oamenii
de ce-afi flcut voi? $i daci el le-a griit cuv0ntul acesta, dln Penuel i-au rlspuns aga cum ii rlspunseseri cei din
li s-a potolit m0nia indreptati asupri-i". Sucot. $i a zis Ghedeon cltre oamenii din Penuel: C0nd
Nu e foarte clar ce s-a petrecut intre Ghedeon gi m[ voi intoarce cu pace, atunci voi dir0ma turnul
Efraim, dar insolenfa Efraimililor se va vldi, in imprejuriri acesta!".
oarecum asemlnitoare, gi in capitolul12, nici acolo nefiind Sucot (:
colibe): localitate pe malul vestic al Iorda-
limpede pricina nemultumirii lor. Impresia e ci, in acea pe- nuhi; Penuel (: fafp lui Dumnezeu) e numele unei cetiili
rioad[ tulbure, tribul Efraim a cdutat si obfind, cu prilejul situate pe locul vizitrnii lui Iacov, cdnd acesta s-a luptat cu
diferitelor lupte, un ascendent asupra celorlalte semin(ii. lngerul (Facerea 32, 24-30). Nu neaplrat zgdrcenra a oprit
,,Cei din seminfia lui Efraim erau foarte gelogi pe izbdrrr;ile pe locuitorii acestor cetifi de a sprijini oastea lui Ghedeon,
oblinute de Ghedeon gi s-au hotlrit sd se r{fuiasc[ cu el,' ci dorinfa de a afla sfhrgitul confruntlrii, c6tii vreme Zebah
invoc6nd faptul c[ ii atacase pe dugmani f6ri s[ le comunice (= jetft) Si falmuna (: umbri) se puteau incl regrupa gi
nimic. Fiind un b[rbat chibzuit gi plin de virtufi, Ghedeon lntoarce soarta disputei. Mizind pe infrAngerea lui Ghedeon,
lnsofit de o oaste pufinnumeroas[, aproape o ceatd,loctt-
lr4BBVA" p.283.
I 16
"5 BBVA p.283. Iosif Flavfur, Antichitdii iudaice,Y,6,6.

60 6r
itorii celor doud cet6{i nu doreau sd fie socotili ulterior drept Nu e aici atdt cruzime gi spirit revangard, cdt sanc-
cei care au sprijinit wt rdmrdtit. [ionarea celor ce se compldceau in indiferentism religios gi,
l0-L2: ,rlar Zeba,h gi falmuna se aflau in Carcorl cum am spune azi,nalional,pactizdnd cu asupritorii.
gi oastea lor era cu ei, ca Ia vreo cincisprezece mii, to{i 18-19: ,,$i a zis ciltreZ.cbth gi falmuna: Ce fel de
cei care mai rlmlseserl din toatl ogtirea rlsiritului; iar birbafi erau aceia pe care i-a1i omor0t in Tabor? Iar ei
cei ce clzuserl au fost o sutl douizeci de mii de blrba{i nu zis: Cum arlfi tu, aga arltau gi ei: asemlnarea unui
purtltori de sabie. $i s-a suit Ghedeon pe calea celor ce fiu de rege. $i a zis Ghedeon: Aceia erau fralii mei gi fiii
locuiesc in corturi, la risiirit de Nobah 9i de logbeha; gi a maicii mele. $i li s-a jurat: Viu este Domnul!: dacl voi i-
lovit ogtirea, dar ogtirea nu avea griin.T*ba,h gi falmuna afi fi llsat cu viafi, eu nu v-ag ucide".
au fugit, dar el s-a luat dupi ei gi i-a prins pe cei doi regi Ghedeon igi intiregte cuvintele cu jurlm6nt: ,,Ca ul-
ai Madianului... 9i a tulburat intreaga ogtire". timi ac(iune cu caracter religios, findnd searna de partea for-
Carcor (: gan[): loc pe malul r[slritean al Iorda- mal[ in care se sivdrgegte, este jurlm0ntul. Ca act religios,
nilfi; Nobah (: cel ce latri): localitate menfionatd al[turi de jurlm0ntul implic[ invocarea numelui divin gi el este rostit
Iogbeha; un drum ce ducea c[tre triburile nomade trecea la in vederea stabilirii adevirului. Legea poruncegte prestarea
est de Nobah; Iogbeha (: cea in6lfatd): cetate aparfinAnd lui lui in cazul cAnd se producea instrlinarea unui bun sau a-
Gad. Ogtirea ce a mai rdmas cl Zebah gi falmuna nu se cesta era contestat"l18. Despre uciderea fralilor lui Ghedeon
regrupase, fiind in continuare inaptl pentru lupt[, cum se pe Tabor se vorbegte doar aici. Va fi fost gi acesta un imbold
deduce din text. pentru judecitor de a porni la luptd.
13-14: ,,$i Ghedeon, Iiul lui Ioag, s-a intors din 20-21:,,$i i-a zis lui Ieter, fiuI slu cel intii-nis-
rlzboi pe urcugul dinspre Heres. gi a prins o slugi dintre cut: ScoalI-te gi ucide-i! Dar fiul siu nu gi-a scos sabia,
ale locuitorilor din Sucot gi a intrebat 9i a scris numele fiindu-i teaml, deoarece era incl foarte tflnir. lar Z,ebah
mai-marilor gi pe ale bltr0nilor lui: gaptezeci gi patru de gi falmuna i-au zis: Scoall-te gi cazi asupra noastri, cEci
blrbati". puterea ta este &ceea a unui bflrbat! $i Ghedeon s-a scu-
,Mai-marii erau gefii executivi ai comunitdlii; bd- lat qi i-a ucis pe Zeba,h gi pe lalmuna gi a Iuat lunifele de
trdnii alciltuiau sfatul infelep{ilor, avAnd qi atributii admini- la g0tul cimilelor lor".
strative"lr7. Heres (:
tdcut): numele unui pustiu din regiune. Ieter (: belgug) era fiul cel mai mare al lui Ghedeon
15-17: ,,$i a mers Ghedeon la mai-marii Suco- (care a avut 72 de fii). ,,Lunilele: Ornamente circulare sau,
tului 9i le-a zis: lttd Z.cbah gi falmuna, din pricina mai probabil, in form[ de semilun6"lle.
cirora m-a{i luat peste picior, zic0nd: Sunt oare acum 22-23: ,,Iar birbafii lui Israel au zis cltre Ghe-
m0inile lui Zebah gi falmuna in m0na ta, ca sI dIm p0i- deon: Domnegte peste noi, tu gi fiul tIu gi fiul fiului tiu,
ne oamenilor tli flImflnzi?... $i i-a luat pe mai-marii gi ctrci tu ne-ai m0ntuit din m0na Madianifilor! Dar Ghe-
pe bltr0nii cetifii 9i i-a bltut cu spinii pustiului gi cu deon le-a zis: Eu nu voi domni, gi nici fiul meu nu va
ciulini: cu ei i-a pedepsit pe blrba(ii cetltii. gi turnul din domni intre voi, ci Domnul va domni asupra voastrd".
Penuel l-a dlrimat, iar pe blrba{ii cetl(ii i-a ucis".

"'BBVA, p.283.
62 63
,,inainte de Samuel, israelifii au vnrt sd aleagd rege care urmagii lui Ghedeon l-au adorat ca pe un zeu, sdvdr-
peste ei pe judecitorul Ghedeon sau pe fiul s[u, insd acesta pind astfel desfrdnare fafd de Dumnezeul lof'122. Ghe-deon
rcfiizd, recunoscdnd in fafa lor c[ adevlratul conducitor al respinge sceptrul monarhic, dar igi atribuie, in urma succe-
lor este Dumnezeu""'. Ghedeon refiyd si fie numit rege, selor militare, funcfii sacerdotale, nu fEri umr[ri nefaste
dar ideea nu a pierit, cum se va vedea ceva mai jos, din pentru casa lui gi pentru Israel.
incercarea fiului s[u, Abimelec, de a fi rege (o numim in- 28: ,,Aqa au fost Madiani{ii umilifi in fa{a lui Is-
cercare deoarece intreaga sa acfiune ne-a p[rut a fi, aproape rael, gi de atunci nu gi-au mai ridicat capul. $i-n zilele lui
de la inceput, un egec). Ghedeon a fost pace in fari vreme de patruzeci de ani".
24: ,r$i le-a zis Ghedeon: VI voi cere ceva: Fie. Din nou num6ru140!
care birbat si-mi dea c0te un cercel din prlzile lui. 29-32: rr$i s-a dus lerubaal, fiul lui Ioag, 9i a lo-
Aceasta, fiindcI ei, fiind ismaeli{i, aveau cercei de aur". cuit in casa lui. A avut Ghedeon gaptezeci de fii niscufi
,,Termenul Ismaelili (urmagii lui Ismael, frul egip- dln coapsa lui, Iiindci avea multe femei. Iar tiitoarea lui
tencei Agar) e folosit pentru nomazi- Acegtia, asemenea cra in Sichem; gi i-a niscut gi ea un fiu, clruia i-a pus
figanilor corturari de astdzi, aveau cultul podoabelor de aur. numele Abimelec. Ghedeon, fiul lui loag, a murit in ceta-
Num6rdndu-se printre invingi, comorile lor deveniseri pradl tea sa gi a fost ingropat in mormflntul lui loag, tatll sIu,
de rizboi (foarte bogat[, dup[ cum se va vedea)"r2l. in Ofra lui Abiezer".
25-27:,rlar ei au zis: Negregit, vom da. $i fiecare Abimelec (= tatll regelui) e singurul, intre frafii sdi,
blrbat, intinzindu-gi haina, a pus pe ea un cercel din descendent din Sichernifi, prin mam[. El va avea un rol cen-
prada sa. $i greutatea cerceilor de aur pe cafe el ii ce- tral in perioada imediat urmitoare morfii lui Ghedeon. A-
ruse a fost de o mie gapte sute de sicli, in afari de lunife cesta a avfi 72 de fii, aici fiind exclugi Abimelec Ai Iotam.
9i de lin{uguri gi de straiele de porliri pe care le purtau ,,Ghedeon era dispus si renun{e la domnie, dar"a fost silit s-o
regii Madianului gi-n afarl de lan{urile care erau la g0- defini vreme de 40 de ani. Ca Judecltor, a impirfit dreptatea
turile cimilelor. Ghedeon gi-a lEcut din ele un efod gi l-a ln pricinile care au ajuns la el gi toate sentinfele date de el au
pus in cetatea sa, Ofra, cu care tot poporul de dupl el s-a fost socotite fErI cusur. Dup[ ce gi-a dat sfhrgitul la bltrdneli
desfrinat gi care a devenit piatri de poticnire pentru addnci, a fost inmormdntat tn patria lui (Ofr61"tzl.
Ghedeon gi casa lui". 33-35: ,,$i a fost ci dupl ce a murit Ghedeon, fiii
Aurul adunat cu acest prilej ajungea la aproximativ lui Israel s-au intors gi s-au desfrflnat cu baalii gi gi-au
28 de kilograme. Astfel cd aici, prin efod, vom in[elege ca flcut un leglm6nt cu Baal-Berit, cum cI el este dum-
desemn0nd, cel mai probabil, un obiect de cult care, aga cum nezeul lor. $i fiii lui Israel nu gi-au mai adus aminte de
aratd textul biblic, 4 dus poporul la rit[cire. ,,Efodul era un Domnul, Dumnezeul lor, cel ce i-a mflnfuit din mflna
vegmdnt preo{esc instituit de Moise. Sensul de aici al cu- tuturor vrijmagilor lor de primprejur. $i nu s-au purtat
vAntului este incert. Se pare cI e vorba de un idol cu infE- cu mili fall de casa lui Ierubaal - adicl Ghedeon -, dupl
figare de statuie sau de siculef sau altceva de acest fel, pe tot binele pe care eI i-l ficuse lui Israel".

r22BBVA" p.284.
r23
Iosif Flaviq Antichitdli iudqice,Y,6,7.

65
F

A cincea apostazie, urmatil, ins[, nu de o invazie rpre Abimelec,Iiindci ziceau: El e fratele nostru. $i i-au
strlin6, ci de un rdzboi civil, e drept, limitat la un spafiu dat gaptezeci de argin{i din casa lui Baal-Berit, iar
restr0ns. Baal-Berit (:domnul unui legimnnt): denumire Abimelec Ai-a tocmit cu ei nigte oameni de nimic ai IEri
acordat[, tn epoca judecitoriloq localitlfii Sichem de cltre clplt0i, c&re s-au gi dus cu ei. $i s-a dus la casa tatilui
adoratorii lui Baal, zeul Baal avind un ternplu in Sichem. ilu, in Ofra, 9i i-a ucis pe toli fra{ii sii, adici pe liii lui
Cum va reiegi din capitolul urm6tor, lipsa de mil[ fap de Ierubaal, gaptezeci de blrbafi, pe o piatri; dar a rimas
casa lui Ghedeon a fost manifestatl doar de cltre locuitorii Iotam, Iiul cel mai mic al lui lerubaal, fiindcl se as-
Sichemului, poate gi profrtdnd de indiferenfa celorlalli. cunsese".
,pe fapt erau gaptezeci gi doi, dar naratorul retine
CAP.9 -Abimelec doar num[ru] celor uciqi de Abimelec"r26. La cei 70 de copii
ai lui Ghedeon ucigi de Abimelec se adaugi lotam 9i Abi-
fiul lui lerubaal, s-a dus in Sichem
1: ,rAbimelec, melec insugi. Iar,piatra poate fi indiciul caracterului sacri-
la fratii mamei sale gi a grlit citre ei gi ctrtre toate ru- flrcial al actului, care inaugureaz[ o schimbare de domnie
deniile din casa tatilui mamei sale, zicind:,' (cf. IV Regi 10,1-171"t" .
,,Ghedeon nu mai apare cu numele s[u adevlrat, ci 6: ,,$i s-au adunat tofi blrba{ii din Sichem gi toa-
cu porecla sa (poate dincatzd" cd fEcuse efodul menfionat in tI casa Bet-Milo pi s-au dus 9i l-au flcut pe Abimelec re-
8,27, obiect de idolatrie;"r24. ,,Sichem: vechi orag canaane- ge la stejarul Agezirii, l0ngi Sichem".
an, situat la circa 50 lcn nord de Ierusalim; in el igi avu- ,,Milo (Bet-Milo): clddire in care se fineau adundrile
seser[ silag patriarhii Avraanr, Iacob gi fiii acestuia. Ose- consiliului cet[1ii"r2S. ,*Stejarul Asezdrii: Sub acest stejar pu-
mintele lui Iosif, aduse din Egrpt, aici fuseseri ingropate aese Iosua o piatrl funerar[ (Iosua 24,26); agadar, locul a-
(Iosua 24,32), gi tot aici igi linuse Iosua Navi cuvintarea de vea o anume sacralitate"l2e.
rimas-bun (Iosua 24, I-25). Cu toate acestea, populafia ora- 7a: ,r$i i s-a spus lui lotam, iar el s-a dus 9i a stat
gului era canaanean[, neam din care fdcea parte gi liitoarea pe v0rful muntelui Garizim 9i-a ridicat glasul gi a plflns
lui Ghedeon, marna lui Abimelec, acesta fiind, agadar, jum5- pl le-a zis:
tate israelit gi jumitate canaanean"l2s . Urmeazd cuvAntul lui Urmeazd cuvdntul lui Iotam. ,,Rostirea lui Iotam es-
Abimelec c6tre cei din rudenia sa: te in Biblie intdia fabuli cu personaje din lumea vegetalI 9i
2-5: ,rSpunefi in auzul tufuror oamenilor din Si- animall"130.
chem, zic0nd: Cum e mai bine pentru voi?: SI vi sti- 7b: Ascultafr-mfl, blrbafi ai Sichemului,
p0neasci gaptezeci de blrbafi, adicl to{i fiii lui Ierubaal, gi Dumnezeu vi
va asculta!
sau si vI stlp0neascl un singur blrbat? gi amintifi-vii 8: S-au dus c0ndva copacii
cI eu sunt osul vostru gi carnea voastrii! $i frafii mamei
sale au vorbit despre el, in auzul tufuror oamenilor din
Sichem, toate aceste cuvinte. Iar ei gi-au plecat inimite

'20 BBVA, p.284.


''5 nnv4p. zs+.

66 67
sl-gi ungi un rege. na. La fel este gi milostivirea lui Dumnezeu: este remediu
$i i-au zis miislinului: Domnegte peste noi! lmpotriva gregelilor gi a morfii, ajutor al omenirii gi hran6
9: Dar mislinul le-a rispuns: pentru lumina inimii. Privifl cu atenfie, nu cumva face aluzie
Oare-mi voi llsa eu grlsimea aici la legile date (de Dumnezeu omenirii), de la primul om
cu care sspenii il preamiresc pe Dumnezeu, p6n[ la fkistos, legi pe care diavolul le-a contrafbcut pentru
ca si mI duc si domnesc peste copaci? a ingela neamul omenesc? intr-adev6r, prin smochin face
10: $i au zis copacii cltre smochin: aluzie [a ponrnca dat[ omului in Paradis, pentru c[ atunci
Vino gi domnegte peste noi! ctnd acesta a fost amigit, gi-a acoperit goliciunea cu frunze
11: Dar smochinul le-a rispuns: de smochin. Vifa amintegte de cea folositl de Noe, pe we-
Oare-mi voi lisa eu dulceafa mea potopului, din cauza vinului clreia, pe cdnd a adormit, a
gi roada mea cea bunI, fost batjocorit. MesHnul amintegte de le-gea datl in pustiu
ca sI mtr duc si domnesc peste copaci? lui Moise, iar smochinul de legea mdntuitoare a lumii (ve-
12: $i au zis copacii cltre vifi: nit[) prin apostoli, pentru cd de la ei am invlfat castitatea, pe
Vino gi domnegte peste noi! 1
care diavolul n-a putut s-o strice. De aceea ni s-au transmis
13: Dar vifa le-a rispuns: 4 Evanghelii, pentru c[ Dumnezeu a anun{at omenirii de 4
Oare-mi voi lisa eu vinul .l ori vestea cea bunl gi pentru cd aceasta a fost educati prin
- veselia lui Dumnezeu gi a oamenilor - ; intermediul a 4 legi, ale cdror perioade sunt clar indicate de
ca si mi duc sI domnesc peste copaci? deosebirea fructelor. Smochinul, prin dulceata (fructului
14: Apoi copacii tofi au zis citre miricine: o[u) gi prin belgugul (frunzigului), ne amintegte de viafa
Vino gi domnegte peste noi! omului in paradis inainte de cI-dere, viafl plinl de desfttare.
15: Iar mirlcinele le-a zis copacilor: Dar nu numai acurn, ci gi altddat[ in Scripturh, fructul smo-
Daci-ntr-adevir mi ungefi rege peste voi, chinului desemneaz[ ceva mai bun. Vi[a, prin bucuria ce a
venitir gedefi la umbra mea!; i adus vinul ei celor izbdvili de la mdnie gi potop, amintegte
dactr nu, sI iasl foc din mine de trecerea omenirii de la starea de teami gi nelinigte la
gi sI mistuie cedrii Libanului!". starea de bucurie. Mdslinul, prin uleiul pe care-l produce
,,Este clar ci acestea nu s-au zis despre copacii carer fructul s[u, amintegte de milostivirea lui Dumnezeu: dup[
cresc in plm0nt, pentru cd copacii, fiind fEr[ via@ 9i bine potop, Dumnezeu iarlgi $i-a ar[tat milostivirea Sa cltre
fixa(i cu r[d[cinile in pIm6nt, nu s-ar fi putut aduna s[-gi oamenii cei rIt[cifi, le-a dat o lege, S-a ar[tat unora dintre ei
aleagi rege. Aceasti pericop[ se referi la suflete, care, ina- gi a hr{nit cu untdelemn flacIra virtu{ii, care era ca gi stinsl.
inte de intruparea lui Hristos, se nipustiserl nebunegte spre ln sfhrgit, spinul simbolizeazi castitatea; el a fost numit de
copacul p[catelor. $i adresindu-se lui Dumnezeu, L-au ru- cltre unii gi cactus. Probabil c[ din cauza afnit[fii ce-o are
gat sI aibd mil[ de ele, si domneasci peste ele mila cu fecioria, a primit gi doul nume: i s-a zis spin din ca,uzdcd
milostivirea Sa, pe care Scriptura le redl sub forma cste inflexibil ln fa(a plicerilor; i s-a zis agnus cactus, din
linului, pentru c[ uleiul este binefbcitor pentru trupuri, cauza insugirii sale de a fi totdeauna pur. (...) Prescripfiunile
remediu impotriva suferinfelor gi a oboselilor gi izvor primelor legi, a celor de pe wemea lui Adanu a lui Noe gi a
lumine. Alimentat[ cu ulei, orice lamp[ igi inmulfegte lumi lui Moise, au fost neputincioase s[ mAntuiasci omul; singur

68 69
F

codul de legi cuprins de Evan-ghelie a mdntuit toati lumea.


ccrilor senzuale. Amintegte, apoi, de cei ce s-au salvat de la
Se spune despre smochin cd n-a domnit (prin copaci trebuie
potop, care, g0ndindu-se la via bucuriei spirituale, au fost
si infelegem pe oameni, iar prin smochin anumiie porunci), [mbntali cu o bluturl falsl gi, dezbtilcat fiind omul de vir-
pentru cd, dup[ cldere, omul a voit din nou si fie condus de
tute, a fost ftcut de rugine. (...) Puterea w[jmag6 totdeauna
virtute, sI nu fie lipsit de nestriclciune gi de frumusefile imita qi ia chipul virtufii 9i al dreptllii, nu pentru ca sd fie
paradisului; dar p[c[tuind, a fost alungat departe, ca ne_ practicate acestea, ci pentru a ingela pe oameni. (...) Dar de
maifiind in stare s6 aib[ parte de nestric[ciune. Dup[ gre_ c0nd a inceput sd domneascl peste oameni castitatea, r6t6-
gcald, prima lege i-a fost transmisl prin intermediul tui Noe;
cirea a fost indeplrtat[; Ilristos, prinful fecioarelor, a nimicit
dagd ar fi respectat-o, aceasta i-ar fi dat puterea s6 si r[utatea, iar smochinul cel adevirat, mislinul cel adevirat gi
m6ntuiasci de pdcat. Dac[ o cultiva dupi puterile sale, ea
via cea adevdrati igi dau rodul lor"r3r. in aceastl t0lcuire,
avea si-i aduci linigtea, indep[rtarea relelor gi bucuria, aga
spinul evdzttt ca un simbol al castit{ii, iar focul ie$it din el
cum via d[ vin celor care o ingrijesc. Dar aceasti lege n_a
ca unul curl[itor. Mai departe, prin spin e vlzut acela ce nu
domnit peste omenire, pentru ci, cu toati st[ruinfa lui Noe,
aduco nici un rod (e o ambivalenfi a spinului, dupd cum gi
omenirea nu i s-a supus. (...) Din nou c[-z6nd omenirea in
fabula lui Iotam evitl o cohcluzie tranganti, chiar dacE o su-
gregeall, Dumnezeu a dat lncd o lege, pe wemea lui Moise,
gereazl). Credem cI urm[toarea tAlcuire e mai apropiati de
care avea menirea s[ domneasci peste omenire gi s_o in_
cele ce a dorit Iotam s[ transmiti:
drume spre dreptate. Dar oamenii i-au spus adio gi s_au
,Jar ci e propriu oamenilor uqurateci, care n-au de la
tndreptat pentru mult timp c6tre idololatri;. (...) ir, ,m.pit,
ei ingigi nici un folos, si ia asupra lor ugor conducerea
Dumnezeu S-a milostivit a patra oar6 de om gi a trimis
altora, e vldit gi din experienp. C[ci nu s-ar indemna cine-
castitatea ca sd domneasc[ peste om pe care Scriptura pe
-
drept.o numegte Spin. Aceasta face Si dispari pllcerile'gi
va, care a gustat linigtea gi a inceput cit de cdt si se ocupe
cu contemplafia, s[-gi lege mintea de grijile celor trupeqti,
ameninfi c[ daci nu i se vor supune fhr[ rezerve tofi gi nu i
desfrc0nd-o de la cunogtinfa gi trlgdnd-o spre lucrurile p[-
se vor ataga cu adwdrat, pe tofi ii va nimici cu foc; pentru c[
m6ntegti, odatl ce se aflE in cele inalte. (...) $i a zis vila:
dup[ ea nu va mai fi nici o lege gi nici o inv[f[tur5, ci numai Lisa-voi eu oare rodul meu cel bun, pe care l-a slEvit Dum-
judecati gi foc. Din aceasti cantz.d, de acum omul a inceput
nezeu gi oamenii, ca s[ merg si stipinesc peste copaci? De
str practice dreplatea, si cread[ cu t6rie in Dumnezeu gi si
asemenea n-a primit nici smochinul pentru dulceafa lui, nici
respingl (uneltirile) diavolului. in felul acesta, castitatea so
mlslinul pentru uleiul lui. Mirlcinele ins[, lemn neroditor gi
arat[ mult folositoare gi de mare ajutor pentru oameni; spinos, a primit st[pinirea, o stlpAnire care nu avea in ea gi
numai pentru ea diavolul n-a putut megteri un rival, cu care
nu afla nici in copacii supugi nimic care si o fac[ pl[cut6.
si amigeasc6 pe om, aga cum a ftcut pentru celelalte Cdci pilda spune nu de copacii Raiului, ci de ai p[durii, c5"
porunci. Smochinul, cu fructul lui dulce gi bog[fia (co_
au lips[ de conducere. Astfel precum vifa, smochinul gi mls-
r9a1ei) sale, amintegte, precum am zis, de viafa plin[ de linul n-au primit s[ stdpdneasc[ peste eopacii pddurii, bucu-
desfrtlri din paradis. Dar, diavolul, cu sfaturile lui, a reugit rdndu-se mai mult de rodul lor decit de cinstea domniei, tot
s[ prind[ pe om in cursele sale gi sdJ indeplrteze de la acest
aga cei ce vdd in ei un rod al virtulii gi simt folosul lui, chiar
mod de viaf[; el l-a convins si-gi acopere goliciunea cu
frunze de smochin, adicd s[ se lase pradE animalicegte pl[- r3r
Metodiu de Olimp,.Bancheul sau despre castitate,X,2-5.

70
7t
n

dacd ii vor sili mulli la aceastl domnie, nu primesc, prefuind


meu gi i-ati omorf,t pe fiii lui (gaptezeci de birbap) pe o
mai mult folosul lor decdt conducerea altora"t32.,,Iar bles- platri 9i l-afi lIcut rege peste locuitorii Sichemului pe
temul, pe care li l-a vestit in paraboli m[rlcinele copacilor,
Abimelec, fiul slujnicei lui, fiindci el e fratele vostru -, ei
vine gi asupra oamenilor care fac la fel cu aceia. C6ci sau va blne, dacl intru adevir gi desivArgire afi lucrat astEzi
iegi, zice Scriptura, foc din mdr[cine qi va mistui copacii
faftr de Ierubaal gi casa lui, veseli{i-vi intru Abimelec,
p[durii, sau va iegi din copaci gi va mistui m[r[cinele (v.
lar el si se veseleasci intru voi! Dar dacl nu, foc si iasi
20). fua gi intre oameni, odatl ce s-au f[cut invoieli nefolo-
dln Abimelec ai si-i mistuie pe oamenii Sichemului 9i ca-
sitoare, neaplrat va uflna o primejdie, at6t pentru cei ce s-au
ra Milo; 9i foc sI iasl din oamenii Sichemului gi din casa
supus unui invS(itor neincercat, c0t gi pentru cei ce au primit
Milo 9i sIJ mistuie pe Abimelec!".
stlpinirea in urma neatenfiei ucenicilor. De fapt neiscusin{a Exprimarea pare ambiguL, dar in fapt este un bles-
invit[torului pierde pe inv[(icei. Iar negrija inv[ficeilor tem, care se va implini curdnd.
aduce primejdie invlfitorului, mai ales cdnd lanegtiinfa ace-
cli ocolite, s-
21: ,,$i Iotam a fugit gi, mergflnd pe
luia se adaugi trdndivia lor. Clci nici invifitorul nu trebuie I dus la Beer 9i a triit acolo, ferindu-se de Abimelec,
si uite ceva din cele ce ajutl la'indreptarea supugilor, nici fratele slu".
lnv[{iceii nu trebuie s[ treaci cu vederea ceva din poruncile Beer (: fhntin[), amplasare necunoscuti. Din acest
gi sfaturile invdfltorului. Pentru c[ e lucru grav gi primejdios
moment, figura lui Iotam nu va mai reveni in Scripturl.
at0t neascultarea acelora, c0t gi trecerea gregelilor cu vederea
Oricum, in ciuda prezenfei sale episodice, datoritd fabulei de
din partea acestuia. SI nu cread[ invIfitorul cd slujba lui mai sus el rdmdne in memoria cititorului Scripturii. Fuga lui
este prilej de odihnl gi de desfbtare. Clci, dintre toate lucru-
Iotam e explicabild, de weme ce Abimelec dorea s6-gi ucidi
rile, cel mai ostenitor este s[ conduci sufletele. (...) Celor ce tofi frafii, iar Sichemul a consim{it la aceasta. in plus, se
sunt pugi peste oameni, felurimea n6ravurilor gi viclenia adIuga acum afrontul cuvdntului slu, intlrit de blestemul
gindurilor le face foarte grea conducerea, gi cei ce o primesc final.
trebuie sI se pregdteasc[ pentru o lupt[ obositoare. Ei tre- 22-24:,rlar Abimelec a domnit peste Israel vreme
buie sd indure fErI supdrare sc[derile tuturor, iar datoriile de trei ani. Dar Dumnezeu a trimis un duh rIu intre
neimplinite din pricina negtiinfei s[-i facl s[ le cunoascd, cu Abimelec ai locuitorii Sichemului, iar locuitorii Siche-
indelungi rlbdare"l 33. mului s-au purtat ca nigte tridltori fafl de casa lui
16-20:,r$i acum, daci voi intru adevlr gi cu desi- Abimelec, ca sI aducl la luminil nedreptatea ficutii celor
v0rgire afi lucrat gi l-a(i pus pe Abimelec sI domneasci, gaptezeci de fii ai lui lerubaal, iar sOngele lor si-l arunce
gi daci ati fEcut bine cu Ierubaal gi cu casa lui, gi daci i-
asupra lui Abimelec, fratele lor, care i-a ucis, gi pe bIr-
ati flcut-o ca str-i rlspHtifi binele pe care el, cu m0na lui, bafii Sichemului, care i-au imblrbitat m0na str-gi ucidl
vi I-a lEcut - clci tatil meu s-a bitut pentru voi, gi viala frafii".
gi-a pus-o in primejdie gi v-a m0ntuit din mflna Madia- Duh rdu:,,Sensul nu e acela de a fi trimis o fiin{5
ni{ilor, dar voi v-a{i ridicat astEzi impotriva casei tatllui rea (un inger riu sau un demon), ci de a fi provocat o anume
stare de spirit, defavorabil[, intre conduc6tor gi condugi"r3a.
t32
Nil Ascetul .op. cit..26.
'33lbid.,27. '3nBBVA, p.285.
72
73
Chiar dacl Abimelec e menfionat in cronologie, el nu poate ehemului. Acesta, gi probabil nu numai el, i-a rlmas cre-
fi inclus intre judecltori, nici chiar asociat cu Ghedeon. In dincios lui Abimelec, degi, ca uflna$ al lui Hemor, era un
fapt, el a incercat si se proclame rege, dar av0nd o recu- canaanit, imposibil de gtiut cAt de pur; oricunr, argumentafia
noagiere, gi aceasta efemerl, doar in Sichem, astfel c[ prima lui Gaal nuJ poate stAmi impotriva lui Abimelec, acceptat
tentativi de a instaura monarhia in Israel a eguat lntr-un mod inifial cu entuziasm de Sichemili (nu e imposibil ca frceala
lamentabil. pi, mai apoi, ostilitatea dintre Abimelec Ai locuitorii Siche-
25-26:,,$i locuitorii Sichemului i-au pus p0ndari mului si fi intervenit gi in urma cuv6ntului lui Iotam, care va
pe crestele mun{ilor gi-i jefuiau pe tofi cei ce treceau pe flr fost resimfit ca o amenin(are. Mai mult, Scriptura a spus-o
acolo. $i i s-a dat de gtire lui Abimelec. Atunci a venit in direct, a fost gi o intervenfie divind in acest sens, ca pedeap-
Sichem Gaal, fiul lui Ebed, 9i fratii sIi, iar locuitorii Si- s[ pentru fratricidul s[v0rqit de Abimelec, sprijinit de Siche-
chemului s-au increzut in ei". mi1i. Altfel, nu rezulti din text cI Abimelec ar fi gregit cu
Intri in scerl Gaal (= dispref), fiul lui Ebed (: s1o- ceva fafi de locuitorii Sichemului, pentru ca acegtia s[-i do-
jitor). ,,Acest Gaal pare un aventurier care abr:zeazi. de in- reascl repudierea). Gaal igi continud cuvAntul:
crederea oamenilor, le percepe problemele gi la face jocul. 29-33:,,Dac-ar fi fara asta pe m0na mea..., a-
El apare la vrernea culesului viilor, c0nd se f[ceau $i pe- tunci l-ag alunga pe Abimelec ai i-ag zice: inmulfegte-fi
trecerile recoltei. Abimelec nu locuia in Sichern, aga c[ el n- oastea gi iegi! Ila,r 7.ebru.l, mai-marele cetlfii, a auzit cu-
a fost de fali.lapetr@ere"135. vlntele lui Gaal, fiul lui Ebed, gi s-a m0niat foarte. $i a
27-28:,,$i au iegit la c0mp gi au cules viile qi au trimis in tainl soli la Abimelec, zicflnd: Iati, Gaal, fiul
cilcat strugurii gi s-au veselit; gi au intrat in casa dum- lui Ebed, a venit cu frafii lui in Sichem gi au intir0tat
nezeului lor gi au m0ncat gi au blut gi l-au blestemat pe cetatea impotriva ta. $i acum, ridici-te noaptea, tu 9i po-
Abimelec. $i a zis Gaal, fiul lui Ebed: Cine e Abimelec pi porul care este cu tine, gi p0ndegte dimineafa in c0mp. $i
cine e fiul Sichemului, ca sI-i slujim? Oare nu e el fiul lui va fi cI dimineafa, in rislritul soarelui, te vei porni gi vei
Ierubaal gi oare Znbul, ajutorul sIu, nu e oare sluga lui, nIvtrli asupra cetlfii; gi cf,nd el, impreunl cu poporul
el, fiul lui Hemor, tatiil lui Sichem?... De ce trebuie sl-i core e de partea lui, se va porni impotriva ta, Il-i dupi
slujim noi lui?". cum ili dI m0na!".
,,Gaal incearci s[ afafe orgoliul nobilimii Siche- De la instigarea impotriva lui Abimelec, Gaal merge
mului impotriva urlui rege (doar) pe jumltate israelit"r36. mai departe, revendicdnd pentru sine funcfia aceluia, degi el
Sau, mai degrab[, i se reprogeazllui Abimelec c[ nu e intru pare a fi un oaspete ocazional in cetate, ffu{ vreo legltur[ cu
totul canaanit, populafia eweiascl nefiind majoritarl in Sichemul, a$a cumAbimelec avea, prinmam[.
Sichem. Reprogul lui Gaal nuizeazd pe mama lui Abime- 3441: rrlar Abimelec s-a ridicat noaptea, impre-
lec, ci pe israelitul Ierubaal (Ghedeon). Zebul (: locuin(i), uni cu tot poporul care era de partea luir gi au stat la
fiul (urmagul) hi Hemor (= mlgar)t3', era guvernatorul Si- p6ndl asupra Sichemului in patru cete. $i dacl s-a fEcut
dimineafi, a iegit Gaal, fiul lui Ebed, 9i a stat in poarta
'35 BBvA p. 285 cetlfii; iar Abimelec s-a ridicat la pflndl,laolaltl cu po-
t'u
BBVA p. 286 porul care err cu el. Iar Gaal, fiuI lui Ebed, a vizut po-
137
Numele nu avea conotafia peiorativf, ce i s-ar da la noi. porul gi a zis citre Z,ebulz lati, popor se coboarl de pe

74 75
F

creasta munfilor... Dar Zebul i-a zis: Tu vezi umbra Itda fratricidului odios, nu apare ca o figur[ intunecati. De
muntilor ca gi cum ar fi oameni!... Gaal insl a mai grlit, altfel, asasinarea frafilor in cazuri de succesiune Ia tron (gi,
zic0nd: Iat5, popor se coboarl dinspre asfinfit merg0nd lntr-un fel, aga a fost perceput[ starea de dupl Ghedeon) e,
drept prin mijloc, o parte vine pe calea stejarului VIzI- din nefericire, o practicl obignuiti in istoria omenirii.
torilor gi o alta pe calea Meonim... Atunci 7*bul i-a zis: 46: ,r$i auzind oamenii to{i care se aflau in turnul
Unde-fi este acum gura care ziceaz Cine este Abimelec, Sichemului, au venit la adunarea lui Baal-Berit".
ca sI-i slujim noi lui? Oare nu acesta-i poporul pe care l- Turnul Sichemului;,,Se pare cd acest tum se afla in
ai disprefuit? Du-te acum gi bate-te cu eMar Gaal a iegit afara cetlfii. ln el gedeau cei ce se refugiaseri in vremea
in fruntea birbafilor din Sichem 9i s-a bitut cu Abi: luptelor"lao.
melec, dar Abimelec l-a pus pe fug[. $i a fugit dinaintea 4749:,r$i i s-a spus lui Abimelec cI acolo s-au
lui, 9i mulfi au clzut ucigi p0nI la poarta cetltii. $i Abi- adunat to{i oamenii din turnul Sichemului. Atunci Abi-
melec a intrat in Aruma, iar 7.ebrul i-a alungat pe Gaal gi melec s-a suit in muntele Salmon, el gi tot poporul care
pe fra(ii sli, aga ca ei sI nu mai locuiascl in Sichem". era cu el; 9i a luat Abimelec in mini un topor gi a tiiat o
Aruma (: movilifi): sat de 10ng[ Sichem. lntarzie- carcinl de lemne gi, ridic0nd-o, gi-a pus-o pe umlr gi a
rea lui Gaal se explici prin lumina slabl a mijitului zorilor, zis citre poporul ce se afla cu eI: Ce m-afi vizut pe mine
put6nd fi convins o vreme ci ceea ce zlregte este ndlucire. fIc0nd, facefi repede ca mine! $i au tliat gi ei, fiecare,
4245: rr$i a fost ci a doua zi a iegit poporul la c0te o sarcintr; gi, ridicflnd-o, au mers dupi Abimelec ai
c0mp.. $i i s-a dat de veste lui Abimelec. Iar el a luat, le-au pus deasupra locului de adunare gi le-au dat foc; gi
poporul pi I-a implrfit in trei cete 9i le-a pus la p0ndl in astfel au murit to(i oamenii din turnul Sichemului, ca la
c0mp. $i s-a uitat 9i, iatI, poporul iegea din cetate; iar el o mie de blrbafi gi femei".
s-a aruncat impotriva lor gi i-a bltut. Atunci Abimelec ai Salmon (= umbrit): munte acoperit de plduri din
cipeteniile care erau cu el s-au av0nt4t gi apoi s-au oprit apropierea Sichemului. Posibil ca aceste versete siJ fi in-
la poarta cetltii, iar celelalte doui cete s-au nipustit spirat pe Malcolm, din Macbeth, sdmute pidurea Bimam la
asupra tuturor celor ce se aflau in c0mp gi i-au bitut. $i-, castelul Dunsinane. SEP 2 are: ... Si au dat foc peste ei la
n toatl ziua aceea s-a luptat Abimelec impotriva cetlfii;, cetdluie... (A): ,,a da foc pe deasupra e o stratagem6 care
gi a luat cetatea gi a ucis poporul care se afla in ea gi a permite uciderea persoanelor fEr[ a pingiri spafiul in care se
dlr0mat cetatea 9i a preslrat-o cu sare". afll acestea: aici, sanctuarul amintit la9,46"tat.
Adeseori, in vechime, ,,cuceritorii impr5gtiau sare pe. 50-54: ,,Apoi s-a dus Abimelec la Tevef gi a im-
plmdnturile cucerite, pentru a le face sterpe pentru totdea-- presurat Tevetul 9i l-a luat. Dar in mijlocul cetifii era un
ur a"138. ,,Pemantul slrat este sau devine steril. Pe astfel de turn puternic; 9i au fugit in el to{i blrbafii 9i femeile
ruine nu mai cregte nici iarb6"l3e. Degi nu se spune aceasta, cetltii gi au inchis uga dupi ei gi s-au urcat pe acoperigul
e de presupus c[ frdelii lui Abimelec, aga cum a fost Zebul,, turnului. Iar Abimelec a ajuns la furn gi l-a impresurat;
vor fi fost crutafl de la masacru. Abimelec, de altfel, in po.i gi s-a apropiat de uga turnului, ca sE-i dea foc Ai si ardi.

'38 DEI, p. 699.


'3eggvAp. zgo.

76 77
F'

Dar o femeie a aruncat de sus o bucatl de piatrtr de de mlna unei femei"ra3. Acest rcntmat arat[ itinerariul celui
r0gnifI in capul lui Abimetec Ai i-a spart feasta. Iar Abi- ce obfine mlrirea prin omor. Totugi, dac[ in fafa lui Dum-
melec l-a strigat de-ndatI pe tinlrul care-i purta armele nezeu nu ne indoim cd vom afla o judecat[ dreapti pentru
9i i-a zis: Scoate-ti sabia gi ucide-m5, ca nu cumva sI se fiecare suflet, omenirea plstreaz[ adeseori amintiri pozitive
spuni vreodati: L-a omor0t o muiere! Iar t0nirul l-a in- fafn de asasini odiogi $i contestA meritele adevlrafilor elibe-
junghiat, gi el a murit". ratori. Dar, cum despre acestea ar trebui sd aducem exemple
Tevel (= mligtinos): cetate in apropiere de Sichem. mai apropiate de zilele noastre (perioadl mult mai generoasl
De weme ce Abimelec a atacat Teveful, posibil ca aici s[ se gi in documente), socotim c[ ne-am indepdrta de scopul pe
fi refugiat parte dintre adversarii s[i Sichemili. care ni l-am propus, astfel cI ne incheiem aici scurtele
,,Clci aga citim c6, daci weodat[ Dumnezeu a voit noastre considerafii...
s[ se infeleagl limpede ci de El se s[vArgesc fapte mari,
acestea le-a infEptuit prin cei mai pu{ini gi mai de jos, pentru CAP. l0 - Israel invins de Filisteni
ca sI nu fie pusd fapta cereascd pe seama puterii braplui
omenesc. De aceea gi generalul Sisara, de care tremura ar- 1-2: ,rDupi Abimelec, spre m6ntuirea lui Israel s-
mata eweiasci, a fost ucis de o femeie (cap. 4), gi pe Abi- a ridicat Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo, din semin(ia lui
melec, cuceritorul de cet[fi, l-a rlpus o m6ni de femeie"la2. Isahar; el locuia ln $amir, pe muntele lui Efraim.I-a fost
Degi Abimelec a dorit si evite aceasta, atdt autorul biblic c6t
Judecitor lui Israel vreme de doulzeci gi trei de ani gi a
gi comentatorii patristici subliniazi cI el a fost ripus de o murit gi a fost ingropat la $amir".
femeie. Cu intervenfia acestei femei se incheie inci o pe- Tola (: vierme), fiul lui Pua (= col[), fiul lui Dodo
rioad[ socotitd a fi fost meniti a pedepsi infidelitatea reli- (= iubitor; unchi), a fost al gaselea judecitor; triitor gi in-
gioasi a Israelifilor, astfel c[ ea define, intr-un fel gi p[- gropat la $amir (= spin), cetate din muntele lui Efraim.
strdnd propo4iile, rolul unui judec[tor eliberator. 3-5: ,,$i dupi el s-a ridicat lair din Galaad gi i-a
55-57:,,9i vIz0nd blrba{ii din Israel cI Abimelec fost judecitor lui fsrael weme de douizeci gi doi de ani.
a murit, s-au dus fiecare la casa lui. Aga i-a ptitit Dum-
$i i s-au nlscut treizeci gi doi de fii, care cilireau pe
nezeu lui Abimelec rilul pe care i-l lIcuse tatilui slu, treizeci 9i doi de cai tineri gi aveau treizeci gi doui de
omorindu-i pe cei gaptezeci de frafi ai sIi. gi tot rlul cetifi, pe acestea le-au numit: oragele lui Iair, p0nI-n
birbatilor Sichemului l-a plltit Dumnezeu asupra capu- ziua de azi; ele se aflil in Galaad. gi Iair a murit gi a fost
lui lor: asupra lor a venit blestemul lui lotam, fiul lui ingropat la Camon".
Ierubaal". Iair (: corturar) Galaaditul a fost cel de-al gaptelea
,,Ucigagul Abimelec, fiul nelegitim al lui Ghedeon, judecitor. El a fost ingropat la Carnon (: loc permanent).
a ucis pe cei gaptezeci de fii legitimi ai lui Ghedeon; socotea Tola gi Iair par a fi fost judec[tori mirunfi, sau autorul c[rfii
cI a niscocit cu asta un plan dibaci, ca s[-gi intlreasci se va fi confruntat cu lipsa datelor. Oricurn, ei sunt men-
stlpinirea; apoi a zdrobit pe cei ce l-au ajutat la omor; dar
fionafi ca izblvitori ai poporului gi participanfi la cea de-a
este zdrobit de ei; gi, in sfhrgit, este ucis de o piatr6 aruncatd cincia eliberare; de remarcat c6, in cantl lor, nu s-a mai

'n2 Salvianus, op. cit.,VII, 8,30.


'n' Sf. Vasile cel Mare, Omilii si Ltndntdn,n{.,2.

78
79
recurs la rotunjirea num[rului anilor c0t au fost judecItori.
BaaMar Domnul a zis citre fiii lui Israel: Oare nu v-am
Nu e exclus ca acegti doi judecitori s[ fi activat conco- mintuit Eu pe voi din m0na Egiptului gi a Amoreilor qi a
mitent, m[car pe o anumitl perioadi, cici, cum am mai fiilor lui Amon gi a Moabului gi a Filistenilor 9i a Sido-
spus, deseori activitatea unui judecitor intr-un trib (sau in
nienilor 9i a lui Amalec Ai a lui Madian, atunci cflnd
mai multe) s-a suprapus cu a altui judec[tor, in alt[ seminfie.
acegtia v-au asuprit gi cind voi ali strigat la Mine? Dar
6: ,rDar fiii lui Israel au continuat si facl rlul in voi M-a(i plrisit 9i afi slujit la dumnezei strlini; de
fata Domnului, slujind baalilor gi Astartelor gi dumne- aceea, nu vI voi mai mintui. Duceli-vI gi strigafi la dum-
zeilor Amoreilor gi dumnezeilor Sidonului gi dumneze- nezeii pe care i-afi ales, pentru ca ei si vI mintuiascl la
ilor Moabului 9i dumnezeilor Filistenilor; 9i L-au pirisit vremea necazului vostru! $i au zis fiii lui Israel citre
pe Domnul gi nu l-au slujit,,.
Domnul: Am picltuit, 16 cu noi ce-fi place, doar de
,,R.ec[derea Israelililor in idolatrie anunfl alte pe- aceastl datl mdntuiegte-ne! $i i-au lepldat din mijlocul
depse; cauza acestora e de ordin religios,rnoral. Dar, in lor pe dumnezeii striini 9i I-au slujit numai Domnului,
virtutea iconomiei divine, tot ele anuntd un nou mdntui- Ciruia I-a plrut rIu de necazurile lor".
tof't4. E cea de-a gasea cidere in idolatrie a poporului. Din nou cdinfa pune inceput izb[virii.
7-8: ,rltr Domnul cu aprindere S-a m0niat pe Is- 17-18: ,,Iar fiii lui Amon s-au ridicat gi gi-au pus
rael; 9i i-a dat in m0na Filistenilor gi-n m0na fiilor lui tabira in Galaad; dar gi fiii lui Israel s-au adunat lao-
Amon, care i-au nectrjit gi i-au asuprit la acea vreme pe laltl 9i gi-au pus tablra la Mifpa. gi au zis poporul 9i
Iiii lui Israel timp de optsprezece ani: pe tofi fiii lui Israel mai-marii Galaadului, Iiecare citre vecinul slu: Cine
de dincolo de Iordan, in tinutul Amoreului, in Galaad,'. oare este acela care va incepe sI se batl cu {iii lui Amon
,/.lt6 populafie amintiti, de asemenea, in Sfhnta gi va fi cipetenie peste tofi cei ce locuiesc in Galaad?".
Scripturd, ca aflAndu-se in atingere cu lara Sftntd qi poporul Sunt pregdtite cele ce vor urma in capitolele urm[-
eweu au fost amonilii, tib semitic aflat la est de Iordan gi toare.
Marea Moarti, precum gi la nord de Moab. Se considerau
descendenfi din Lot, nepotul lui Awaam. Relaflile lor cu CAP. 11 - Istoria lui Ieftae
eweii n-au fost dintre cele mai pagnice. (...) Cdtre sfhrgitul
secolului II d. IIr. Au fost absorbili de cdtre arabi. Capitala l: ,rlar Ieftae Galaaditul era puternic in v0rtute;
lor a fost Rabat Amon, numitl ulterior Filadelfia, iar actual- era fiul unei desfrfinate care i l-a nlscut lui Galaad pe
mente ,Ary1*t,145. Ieftae".
9-16: ,,Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca si se
,,Galaad era numele unei regiuni, dar in 5,17 parc a
batl cu (triburile) Iuda gi Veniamin gi Efraim, aga cI liii fi numele unui trib. in acest caz, Galaad din textul de fatl
lui Israel erau foarte str0mtorafi. gi au strigat fiii Iui este un eponim: Ieftae e trn bastard pe care o desfrdnate il
Israel spre Domnul, zic0nd: Am plcituit impotriva Ta, dIruiegte Galaadifilor prin Galaad. Nefiind copil legitim, el
cI L-am plrilsit pe Dumnezeul nostru gi i-am slujit lui nu avg? drept de mogtenire, fapt pentru care s-a refugiat in
1O6:r146.
I44BBVA" p.287.
r45
AB, p. tir. ro6
BBVA" p. 287.

80
8l
Ieftae(: El va deschide), Galaadit, dar gi fiu al unui ,,Cdnd ammaniliitaT au pdtruns ln finutul gala-adean,
Galaad (: stdncos), e al optulea judecltor al lui Israel. localnicii s-au retras spre munf;, lipsili de un con-ducltor.
2-3: ,,Dar femeia lui Galaad i-a nlscut fii. gi dupl Tr[ia pe atunci un anume Iephtesla8, care se trigea dintr-un
ce liii femeii au crescut, acegtia l-au alungat pe leftae, vechi neam nobil gi intrefinea pe cheltuiala lui o oaste
zic0ndu-i: Tu nu vei avea mogtenire in casa tatllui nos- proprie. Eweii i-au trimis soli gi l-au rugat sd vini in
tru, de vreme ce egti fiu de fiitoare! Iar Ieftae a fugit de ajutorul lor, fdgdduind sI se supun[ domniei sale atdta timp
dinaintea frafilor sii gi a locuit in finutul Tob. gi-n jurul c6t va trii. Iephtes nu le-a acceptat ruglmintea, imputdndu-
lui Ieftae s-au adunat oameni de nimic gi au mers cu el". le faptul c[ nici ei nu i-au dat weun sprijin cdnd a fost ne-
Tob (: bun): regiune la r[s[rit de Iordan. Cdt pri- drept[tit pe fat$ de c[tre frafii lui. Cici nu le era frate de
vegte oamenii de nimic ce-l insofeau pe Ieftae, credem cii sAnge, ci fusese n6scut de o femeie strdin[ care cucerise iu-
este vorba tot despre renegafi, nicidecum despre aventurieri birea tat[lui lor gi ca atare fusese alungat, disprefuindu-i-se
sau tdlhari. Ieftae, cum vom vedea, nu era lipsit de noblefe, slIbiciunea. De atunci el locuia in finutul numit Galaditisrae
astfel ci era de neconceput s[ se insofeascd cu oameni de o gi-i lua in solda lui pe tofi cei ce se refugiau la dAnsul. in
moral[ joas[. cele din urmI, Iephtes s-a llsat lnduplecat de rugdminfile gi
4-11: ,,$i a fost cI la vremea c0nd frii lui Amon se de jurlmflntul lor ci primeau sd se supunl puterii sale pentru
preglteau sI se bati cu Israel, bitrflnii Galaadului au totdeauna, pregltindu-gi oastea de rizboi"lso.
mers si-l aduci pe Ieftae din finutul Tob. gi i-au zis lui l2-l5a: ,,Apoi Ieftae a trimis soli la regele fiilor
Ieftae: Vino gi fii clpetenia noastrl, gi ne vom bate cu fiii lui Amon, zic0nd: Ce ai tu cu mine, cI ai venit impo-
lui Amon! $i a zis Ieftae cltre bltr0nii Galaadului: Oare trivi-mi sI te bafi in {ara mea? Iar regele fiilor lui Amon
nu voi m-a!i ur0t 9i m-afi gonit din casa tatllui meu? De le-a rispuns solilor lui Ieftae: Fiindci lsrael, atunci c0nd
ce vehifi la mine acum, cind suntefi la necaz? Iar bI- s-a suit din Egipt, a luat pim0ntul meu, de la Amon
tr0nii Galaadului i-au zis lui leftae: Tocmai de aceea ne- p0nl la Iaboc Ai lordan; iar acum, intoarce-mi-l cu pace,
am intors acum la tine, ca sI mergi cu noi gi sI te lupfi cu gi voi pleca. $i daci solii s-au intors h feftae, acesta a
fiii lui Amon gi ne vei fi cipetenie peste tofi cei ce lo- trimis din nou soli Ia regele frilor lui Amon, care i-au
cuiesc in Galaad. $i a zis Ieftae cltre bltr6nii Galaadu- zis:"
lui: DacI voi mI intoarcefi spre a mI lupta cu fiii lui ,,in cele ce urmeazi, Ieftae aduce argumente: l) de
Amon gi daci Domnul ii va da in mflinile mele, atunci eu ordin istoric: Israel nu a intrat ln Canaan ca un cuceritor
voi fi cipetenia voastrS. $i au zis bitr0nii Galaadului care, pur gi simplu, irwadeazd, un teritoriu, ci ca un pro-
citre Ieftae: Domnul sI lie martor intre noi cI vom face prietar care nu cere altceva decdt s6-gi croiasc[ drum c6tre
dupl cuv0ntul tIu! $i a mers Ieftae cu bltr0nii Galaadu- locul din care plecase (vv. 15-22);2) de ordin religios: fie-
lui; 9i poporul l-a pus clpetenie peste ei; iar Ieftae a griit care popor mogtenegte teritoriul pe care i l-a hdrdzit divini-
toate cuvintele sale in fafa Domnului, in Mi(pa".
Nu e exclus ca printre bdffAnii Galaadului si se fi la7
Amonitii.
aflat gi frafi ai lui Ieftae, de weme ce acesta le reprogeazl cd la8
Ieftae.
'
l-au izgonit. loe
Galaad.
r50
Iosif Flaviu, Antichitdli iudaice,V, 7, 8.

82 83
;

tatea in care crede (vv.23-24);3) de ordin juridic, gi anume boi cu Israel? I-a biruit, atunci c0nd Israel locuia in
principiul prescripfiei: daci un teritoriu nu e revendicat de Hegbon pi-n hotarele lui gi-n finutul Aroer gi-n hotarele
nimeni pe o anume durati, el devine proprietatea celui care lui gi-n toate cetlfile de pe t0ngi lordan, vreme de trei
il folosegte (vv. 25-26)"15r. IJrmeazi cuvdntul lui Ieftae, ;ute de ani? De ce nu l-a{i luat in at0ta amar de vreme?
transmis prin soli: $l acum, eu n-am picltuit impotriva ta, dar tu egti ne-
l5b-28: ,rAqa grliegte Ieftae: Israel nu a luat drept fa(I de mine pregiitind un rlzboi impotrivi-mi.
pim0ntul lui Moab, 9i nici pim0ntul fiilor lui Amon, Domnul, Judecltorul, EI sI judece azi intre fiii lui Israel
deoarece, afunci c0nd a iegit din Egiptr lsrael a mers prin gi fiii lui Amon! Dar regele fiilor lui Amon n-a ascultat
pustie pflnl la Marea Rogie, dupl care a venit la Cadeg. de cuvintele lui leftae, pe care acesta i le trimisese".
Atunci a trimis Israel soli la regele Edomului, zic6nd: Din acest cuvdnt, transmis prin soli, vedem c[ Ieftae
LasI-mI sI trec prin fara ta!, dar regele Edomului nu l-a, nu era om de rdnd: nu numai ci cunogtea istoria poporului
ascultat. A trimis apoi gi la regele Moabului, dar nici slu in amlnunt, dar avea gi puterea de sintez[, ca gi pe aceea
acesta n-a wut. Atunci Israel s-a agezat la Cadeg. Apoi ei de a expune evenimentele in favoarea poporului s6u. Chiar
au ciliitorit prin pustie gi au ocolit {ara Edomului gi fara dac[ regele amonit nu a renunfat la intenfiile sale, solia nu
Moabului; 9i au venit spre rislrit de {ara Moabului qi 9i= va fi rlmas fXr[ nici un efect asupra sa.
au agezat tablra dincolo de Arnon gi n-au trecut de 29-31: r,$i Duhul Domnului a venit peste Ieftae.
hotarul Iui Moab, cici Arnon este hotarul Moabului. Acesta a strlbitut Galaadul 9i finutul lui Manase, N- t
Atunci a trimis Israel soli la Sihon, regele Amoreilor,; juns la Mi(pa Galaadului spre cealaltl latur5 a fiilor lui
regele Ifegbonului, gi i-a zis Israel: Lasi-mi si trec prin Amon Atunci I-a flcut Ieftae o flglduinfi Domnului gi
fara ta citre locul meu! Dar Sihon n-a vmt si-l lase pe a zis: Daci-mi vei da in m0ni pe liii lui Amon, atunci va
Israel si treacl prin hotarele lui; dimpotrivl, Sihon gi-a fi cI oricine va iegi primul pe u98 casei mele si mi in-
adunat tot poporul 9i gi-au tgezat tabira la Iahaf gi s-au; t0mpine c0nd mi voi intoarce cu pace de la fiii lui Amon,
bltut cu Israel. Dar Domnul, Dumnezeul lui Israel, l-a acela va fi al Domnului: tl voi aduce ardere-de-tot".
dat pe Sihon, impreunl cu tot poporul siu, in m0na lui ,,Flgiduinfele nu erau obligatorii in Israel, dar,
Israel gi l-au biitut; iar Israel a mogtenit tot pim0ntul odatl flcute, trebuiau duse la indeplinire. F[giduinfa este,
Amoreilor care locuiau in lara aceea, de la Arnon pinl de obicei, condi{ionat[, avdnd caracterul unui contract intre
la Iaboc ai din pustie p0ni la lordan. $i acum,Ilomnul1., om gi Dumnezeu; primul exemplu de acest fel ni-l ofer[ Ia-
a inllturat pe Amoreu de dinaintea poporului Siu Isra- cob (Facerea 28,20-22). Sacrificiile umane erau ins[ inter-
el; dar fu egti oare acela care il va mogteni? Nu vei mog- zise prin lege, gi tocmai in aceasta const[ insolitul fEg[du-
teni tu oare ceea ce fi-a dat Chemog, dumnezeul tiu? Aga' in{ei, explicabile numai prin marea nizlpe care el o pune in
9i noi: suntem mogtenitorii fufuror acelora pe care Dom- joc - victoria asupra Amonifilor: dacl Dumnezeu ii va dlrui
nul, Dumnezeul nostru, i-a inllturat din fafa noastrl 9i ceea ce e mai bun, el nu-I poate oferi, in schimb, decdt tot
ni i-a dat mogtenire. $i acum, egti tu mai bun decit Ba- ceea ce e mai bun! Cu toate acestea, votul s6u e fdcut in pri-
lac, fiul lui Sefor, regele Moabului? A fEcut el oare rIz- p[ gi e greu de presupus cI s-a gAndit la propria sa fiic6"rs2.
rs'BBVA"p.288.
'" BBVA" p. 289.

84 85
FI

Presupunem c[ Ieftae gi-a ftcut fdgdduinla in timpul 37-39: ,$i a mai zis ea ctrtre tatil slu: TatI, fI
luptei, c0tl weme balanfa victoriei era incerti. Doar impre- pentru mine lucrul acesta: Lasi-ml doui luni, si mi duc
jurnri speciale pot impinge un suflet echilibrat (cum reiese pe munfi in sus gi-n jos gi sl-mi pl0ng fecioria, eu $i
din intregul text a fi fost Ieftae) la hotlrdri extreme. lnsotitoarele mele! Iar el i-a zis: Du-te! $i a lisat-o liberi
32-33: rrgi a mers Ieftae inainte ca sl-i intimpine timp de doul luni, iar ea s-a dus, impreunl cu insofi-
pe fiii lui Amon gi s-a rizboit cu ei, iar Domnul i-a dat in toarele ei, 9i gi-a pl0ns fecioria in munfi. $i dacl acele
m6na lui. gi i-a bItut de Ia Aroer p0ni spre Minit, in doul luni s-au sff,rgit, ea s-a intors la tatiil ei, iar el a
douizeci de cetifi, 9i pini la Abet-Cheramim, cu mari plinit asupra ei fEgiduinfa pe care o flcuse. $i ea n-a
pagube; iar fiii lui Amon au fost umilili in fa(a fiilor tui cunoscut birbat".
fsrael". ,"Aici arta naratorului e deslvdrgit[: degi e vorba de
Aroer (: goliciune; tufrg de ienuplr): cetate pe malul un holocaust (injunghierea victimei gi arderea ei total[, pdnl
drept al Arnonului; Minit (= impir[ire): cetate amoiie; Abel- la cenug[), autorul evit[ ispita unui tablou dramatic, r[s-
Cherarnim (: pajigtea viilor): loc pe malul risiritean al Ior- colitor, terifiant (ca acela al Ifigeniei din opera lui Euri-
danului. E cea de a gasea izb[vire a poporului de sub st6p0- pide), gi expediazd totul in cdteva cuvinte seci gi conclu-
nirea striin6 (cu artifrciul c[J vom socoti gi pe Abimelec dente, apelind la imaginafia gi participarea l[untric[ a citi-
drept un stdpdnrtor strdin). torului"l55.
34-35:,,9i dactr s-a intors Ieftae ln Mifpa, Ia casa ,,Dup[ Sf0nta Scriptur6, jertfele omenegti sunt inter-
lui, iattr cI frica lui a iegit si-I int0mpine cu timpane 9i zise (...). Jertfa judecfltorului Iefta este un caz izolat gi ne-
jocuri; ea era singurul slu copil, el nemaiav0nd un alful, conform cu Legea divin["r56. ,,Leg[mintul lui Iefta se ter-
nici bIiat, nici fati. gi a fost cI-n clipa in care a vizut-o, min[ intr-o manier[ tragicd; el fhglduiegte s[ sacrifice pe
el gi-a sf0giat hainele 9i a zis: Vai, vai, fiica mea, tu mi-ai oricine se va ivi la intrarea casei sale; fiica sa a fost cea care
rtrsturnat totul, tu lmi dai totul peste cap: cI impotriva i-a venit in fafi gi el gi-a indeplinit legdrrdntul"rsT. ,,Theo-
ta mi-am deschis eu gura clitre Domnul, gi nu voi putea doret (al Cirului) (Quaestiones in ludices 20), intreb0ndu-se
si-mi iau cuvAnfuI inapoi!...',. asupra motivelor pentru care Dumnezeu a inglduit jertfa
, ,,Ieftae igi di seama ci preful victoriei e prea mare gi fiicei lui Ieftae, g[segte ca unic rdspuns pilda cu scop peda-
c[ toat[ bucuria lui s-a spulberat. Cu toate acestea, r6mAne gogrc: oamenii sunt indemnafi in felul acesta s[ fie cum-
neclintit in credin{i gi onoare"rs3. pltafi in promisiunile pe care le fac"ls8. Introducem aici o
36: ,rltr ea i-a zis: Tati, (i-ai deschis tu gura cI- opinie personal[, greu de sus(inut, dar neputdndu-ne implca
tre Domnul?: Fi cu mine dupl cuv0ntul care (i-a iegit cu aducerea unei jertfe umane de c[tre Ieftae. Fiica sa va fi
din guri, de dragul clruia te-a rlzbunat Domnul !mpo- fdcut leglmdnt de feciorie pe viafi (gi ea n-a cunoscut bdr-
triva vrijmagilor tii dintre fiii lui Amon!,,. bat; sd-mi pldng fecioria), fapt care, in gdndirea evreilor de
,pegi tatll nu-i explic[ anume despre ce e vorba,
copila pricepe gi-gi asumd jert la"ls4.

r53
BBVA o.289.
"'anvn" p. zse.

86 87
F-

atunci, echivala cu moartea. Mai jos, se aratd c6 fetele din fiicei lui Ieftae. Se intreab[: oare Ieftae gi-a jertfrt fiica in
Israel o pldngeau anual pe fiica lui Ieftae. Chiar dacd aceastl mod sdngeros, pril ardere, sau a destinat-o spre a servi in
comemorar€ s-a dovedit trec[toare, tolerarea ei in epocl gi templul Domnuluil6r gi astfel s[ plzeasc[ fecioria perpetui?
menfionarea in Scriptr:r6 fbr[ weo not[ criticl par a susfine Jertfirea real[ s0ngeroas6 o susfin dintre cei vechi IosifFla-
varianta fecioriei pe viafi in locul celei a holocaustului. vfu, (Anti chitdli, Y, 7, l0), Talmudul, Origen, Sfhntul Efrem
Altfel, aducerea de jertfe umane stirnind oroarea Israelililor, (Sirul), Sfhntul Ioan (Gur[ de Aur), Sfhntul Ambrozie (al
chiar gi intr-o epocl confuzd, cum a fost aceea a judec[- Milanului), Fericitul leronim gi Fericitul Augustin, Toma de
torilor, credem c[ reac{ia ar fi fost una de condamnare a lui Aquino gi alfii, iar dintre cei noi: Vigoroux, Hummelauer,
Ieftae gi de oprire a oric[rei comemoriri a faptei sale. De Zapletal, Lagrange, Hetzenauer gi alfii. Jertfirea in sens im-
aceea opin[m, cu toate c[ textul Scripturii pare a ne con- propriu o sus{in iudeul R. I. Kimchi (sec. Xtr), Nicolau Ly-
trazice categoric, cd arderea fiicei lui Ieftae a fost una ranul (sec. XIV), Ubaldi, Cornelly, van Hoonecker, Szcho-
simbolicd, in sensul ardtat. Astfel ci vom putea zice gi noi, kke gi al{ii. Cu toate ci autorii sunt de p[rere ci Ieftae, ina-
fEr[ refinerea ce ne-ar produce-o un omor, chiar unul sacri- intea r[zboiului cu amonifii, a fEcut juruinfi de jertft in sens
ficial: ,,Ca pe o mielugea a adus Ieftae la altar pentru a fi propll, cont6nd chiar gi pe eventualitatea unei jertfe ome-
jertfite Domnului pe fiica sa, care nu cunoscuse b[rbat. Iar negtir62 (...), totugi, cei de perere opuslr63 insist[ asupra lau-
ea, care se asemdna Jie, Prea Fericite, cu glas mare striga: delor ce i se aduc lui Ieftae Q Regi 12, ll; Ewei 1 1,32), ca-
Pentru Tine, Mire, m[ pdstrez curat[" l5e. re ar fi incompatibile dac6 Ieftae ar fi s[vdrgit o (astfel de)
40: ,,$i s-a flcut un obicei in Israel: fiicele lui nelegiuire. Preofimea n-ar fi tolerat comemorarea anuali de
Israel se adunau in fiecare an s-o plingi pe fiica lui Ief- 4 zile avictirnei, dacl ar fi vorba de jertfE omeneasci atdt de
tae: patru zile pe an". potrivnicd Legii Domnului 9i str[ind de practica religioasi.
,/.cest obicei e men[ionat numai aici in Vechiul fecioria perpetuI, in concepfia poporului biblic, eclivaleazd
Testament, gi e probabil c[ n-a avut viafi lungd. Dincolo gi cu o adevirat[ jertf[, c[ci Vechiul Testament, in general, nu
deasupra lui, ins6, acest cr0mpei de istorie deschide per- apreciazd, fecioria, aSa cum o aprex;iazl Noul Testament.
spectiva unei ample analize teologice: Dumnezeu acceptl Chiar cuvintele: iar ea n-a gtiut de bdrbat aratd, cd e vorba
provocarea omului, acceptdnd in acelagi timp gi solufia. Di- de jertf[ improprie, jertfr de feciorie. Apoi, inainte de jert-
lematic: salveaz[ o fiinfi uman[ sacrific6ndu-$i poporul, fire, fiica li cere tatilui voie ca: sd se ducd Si sd rdtdceascd
sau igi salveazdpoporul sacrificdnd o frinfi uman[?... Mult prin munli gi sd-Si pldngdfecioria cu prietenele ei. Ieftae se
mai t6rziu, arhiereul Caiafa, inspirat de Dumnezeu, va enun- invoiegte gi ea rlticegte prin munfi timp de dou[ luni. insd
fa principiul cd, defolos ne este sd moard un otn (adic6 Iisus) majoritatea autorilor vld in cani de fafa o jertft adev6ratd,,
pentru popor, iar nu tot neamul sd piard (Ioan 11, 50)'160. mai ales dupi ce textul constat[ llmurit: el (Ieftae) a tnde-
Revenim la problema jertfei fricei lui Ieftae, pre-
zentdnd ambele opinii in circulafie: ,,Ltdt la Sfrnfii P[rin{i
16l
cdt gi la exegefii biblici mai noi se discutl chestiunea jertfirii Ternplul incl nu exist4 dar aceasta nu iryiedictr inchinarea cuiva
lui Dwnnezeu.
162
rse 9i noi socotim ctr abia in ultimn irstarrp s-a g6ndit Ieftae la o jerffi
Metodiu de olimp, op. cir.,fl,. omeneasctr, neexcluz6nd-o, totugi.
ItrBgvA,p.2Bg. 163
intne care, ptrstdnd pnrporfiiL, ne nrundrtrm.

88
89
n

plinit cu ea juruinla cu care se iurase. Aqa se explicl gi angajat drept c[pitan al ogtii impotriva lui Amon, pogo-
surprinderea dureroas[ cind vede iegind din casl in int6m- rtndu-se peste el Duhul Domnului, c6nd pornegte la r6zboi.
pinarea tui pe unica fiic[ gi unica odrasl[ din familielfl. Firegte ci Duhul Domnului, care il ajut[ si biruiasci inrdz-
Firegte c[ faptele s[vdrgite chiar gi de blrbafi in funcfii de boi, nu inspiri gi nu-i aprobi toate faptele, pe care le sdv6r-
trimigi ai lui Dumnezeu, sau ridica(i de Dumnezeu, ii anga- gegte tn alte imprejurlri"r73. Reamintim, dupl toate acestea,
jeazdin sens moral pe ei personal Simt Legea,pe care pot s[ ctr Sfrntul Apostol Pavel il include pe Ieftae tntre eroii cre-
o observe sau sI o calce. in cazul dat, Ieftae face o juruinfn dinfei, implinitori ai drept[tii (Ewei 11,32-38).
pripit[ in materie nepotriviti pentru juruinfi, pe care el 1i Oricum, istoria aceasta ne las[ cu o anume amI-
de datoria sa si o indeplineasc[ (gregit!), pentru cuv0ntul dat rlciune, astfel ci o vom muta in plan mistic: ,Jeftae inchi-
(...). De altfel, Ieftae, g"a"a seam[ de originear65, educa- puiegte persoana Domnului. lar fata lui, trupul preacurat al
1iar66 gi tinerefile luir67, a fost un blrbat de la care te pofi Aceluia. C[ci precum Ieftae era ndscut dintr-o desfi:inatI gi
agtepta la fapte lipsite de sentimentul ging[;iei 9i al sensi' a fost alungat dintre ai lui, iar iegind a luptat gi a biruit pe
bititefli moraler68. El era feciorul unei femei desfranate'o' dugmani, frgiduind lui Dumnezeu sI aducd drept jertfti pe
era nelegitim in familie, de unde fusese izgorut de fra1ir70 primul din familia sa, care-l va intimpina la intoarcere, la fel
El, izgonit fiind, se aSeazd in finutul Tob ti se asazd gi Domnul, niscdndu-Se dupl trup din firea noastrl cea des-
Ieftae oameni fird cdpdtdi, care ieSeau cu el (dnpil jaf) frAnat[, in chip neplctrtos, prin aceea ci S-a fEcut semi-
Dupi asemenea antecedentetTz, el este ales de bitrini n[torul propriului Siu trup, alungat fiind de cei ce socoteau
a fi Iudei gi biruind ln rizboiul cel pentru noi, a adus trupul
t64
S[u propriu lui Dumnezeu 9i Tatil lui. Fiindcn Ieftae se tiil-
insd, in logica vechilor evrei, dar chiar gi a oamenilor de azi,
mtrcegte deschizdtura lui Dumnezeu"t74.
eaqi durere insoteqte gi g6ndul cI cineva apropiat ar alege calea
rieipe viaf6.
t65
Iosif Flaviu afnxtl cA leElgeadintr-unvechi neqm nobil. CAP. 12 - infirAngerea Efraimililor;
prin soli il aratii pe Ieftae un om ' moartea lui leftae; trei judecdnri mfuunli
'66 Cuvq'rtul ftnsrnis amoniflor
cat
167
Scriptura nu lasi de inleles nimic infamant referitor la tinere{ea l: ,,Dar birbafii lui Efraim s-au adunat gi au ve-
Ieftae. nlt la fefon gi i-au zis lui leftae: De ce te-ai dus tu si te
168
in nici un caz nu ne-a ptnrt teftae a fi inssnsibil.
r6e lupti cu fiii lui Amon IEri si ne fi chemat gi pe noi sI
Socotim cI termenul hebuie luat in sensul cd, acea femeie nu
sotie legitiml a tauilui lui Ieftae.
mergem cu tine?: Cu foc i1i vom arde casa, grimadi
l7o
Acest arntrnunt nuJ pune int-o lumini negathd pe Ieftae, ci, peste tine!".
degrab6, pe frafii sAi. Tefon (: norQ: cetate pe valea Iordanului, in teri-
l7l Incursiunile de jaf sunt o prcsupunerc, Scriptura nefiind toriul lui Gad, la nord de Sucot, menfionat Si in Numeri
in acest sens; dupl losif Flaviu, Ieftae gi-ar fi aldtuit o oaste prol 26,15. Efraimifii aduc lui Ieftae acelagi reprog ca, odinioari,
pe caro o intcfinea; de ase,menea, greu de cr.ezat ca insotitorii lui lui Ghedeon (8,1), dar acum recurg gi la ameninfiri.
tae sA fi fost de o calitate indoielnictr, ei fiin( probabil, indqafiafl
ai lor, ca gi Ieftae, din felurite pricini, asupra clrora nu ne putern
t7_1.
nunta. Studiul llechiului Testament, pp. 173-17 S.
r72
Nu ne e clar cefel de anteced€nte. ''n Sf, Ma*im Mlrturisitoml , Neitanerii, tnrrebdi gi rdspunsui,46.

90 9t
2-4: ,rlar Ieftae le-a zis: Eu eram rlzboinic, eu 9i ,,Dar cei din seminfia lui Efraim l-au ameninfat cu
poporul meu, iar fiii lui Amon mI umileau de moarte; r[zboiul fiindc[ nu i-a luat ca plrtagi la expedilia impotriva
atunci v-am strigat, dar voi nu m-afi sclpat din m0inile ammanifilorrT6, ci gi-a p[strat doar pentru el prada gi faima
lor. Atunci, vdzind eu cI voi nu-mi suntefi de nici un faptelor eroice. Iephtes le-a rispuns c[ nu le era strdin faptul
ajutor, mi-am pus sufletul in mflntr 9i mi-am croit drum cE rudele lor de sdnge erau pdndite de rdzboi gi n-au venit
pini la fiii tui Amon, iar Domnul mi i-a dat in m0nl. De cdnd au fost chemafi in ajutor, degi s-ar fi cuvenit s[ so-
ce oare v-afi ridicat voi astiizi impotriva mea, sI vi rilz'' seascd degrab[, fdri s[ fie rugafi, la aflarea gtirii. Apoi le-a
boili cu mine? $i i-a adunat Ieftae pe to{i blrbatii gala- cerut s[ cumpineascl la nedreptatea faptei lor, fiindc[ igi
adifi ca si se batfl cu Efraim; 9i i-au bitut birbatii Ga-; atacau propriile rude, ei, care nu indr{zniserd s[ lupte cu
laadului pe Efraimifi, fiindcl acegtia le ziseserl: Voi sun- wijmagii. I-a mai ameninfat cI ii va pedepsi pe efraimili cu
tefi nigte fugari din Efraim: Galaadul se afli intre Efra-. asprime, prin voinfa Domnului, dacd nu vor dovedi in[e-
im gi Manase...". lepciune. Fiindcd ei nu s-au l[sat induplecafi, ci gi-au strdns
Dacd autorul biblic n-a zis-o p0ni acum, se arat[ c[,, trupele ca s[-l intdmpine, el gi-a chemat oastea din Galaad gi
in trecut, Efraimitii au refuzat ajutorul solicitat de Ieftae, ei le-a pricinuit o grea infrAngere. Dup[ aceea i-a urmdrit gi,
plrdnd doritori si participe la betnlii abia dup[ ce acestea ocup6nd vadurile Iordanului, a ucis 42.000 dintre
au incheiat cu biruin1i. Spre deosebire de Ghedeon, insil 7: ,rleftae i-a fost judecitor lui Israel "7t2177.
vreme de
Ieftae nu va l[sa nesanc(ionati insolenfa lor. gase ani. $i a murit Ieftae Galaaditul gi a fost ingropat in
5-6: ,r$i Galaadifii au pus mflna pe vadul Galaad, cetatea sat'.
danului inaintea Efraimifilor. Iar fugarii dintre Din nou, nu credem c[ s-a recurs la o rotunjire a
mili le ziceau: LIsafi-ne si trecem! Iar oamenii numErului anilor lui Ieftae ca judecitor, poate gi din pricina
lui ziceau: Egti cumva Efraimit? Iar acela zicetz Nu! A- scurtimii acesteia.
tunci ei ii ziceau: Ziz $ibbolet! D* acela nu putea sI-l 8-10: ,,DupI el, cel care l-a c0rmuit pe Israel ca
rosteasci intocmai, iar ei il luau gi-l ucideau acolo, la va' judecltor a fost lb{an dinBetleem. Acestuia i s-au niscut
dul lordanului. La acea Yreme au cizut din Efraim pa- treizeci de biiefi gi treizeci de fete; pe acestea le-a dat la
truzeci si doul de mii". casele lor, iar pentru bliefi a adus din afari treizeci de
,,Textul Masoretic: Acela zicea: Sibbolet (se vede fete. El i-a fost judecltor lui Israel vreme de gapte ani. $i
Efraimitii, asemenea grggilor, nuJ puteau pronunfa pe a murit Ibfan gi a fost ingropat in Betleem".
$ibbolet inseamn[ spic"r1s. Indiciu care ar duce la conclt Iblan (: strdlucitor) a fost al noulleajudecitor. Era
c[ Efraimifii au primit o putemic[ infuzie de sdnge str[in, originar din gi a fost ingropat inBetleem (= casa p6inii), orag
weme ce pentru Israelifi nu constituia o problem[ din teritoriul lui Zabulon, degi Iosif Flaviu (Antichitdli V,
lui,I. Dat[ frind amplasarea centralI a tribului Efraim, 271)il muti in Iuda.
tia se vor fi corcit cu b[gtinagii canaanifi. Acestea, insi, Il-12:. r,Iar dupi el a fost in Israel judecitor EIon
simple ipoteze, de weme ce nu cunoagtem in amlnunt din Zabulon, vreme de zece ani. $i a murit Elon-Zabu-
plasdrile umare din acea perioadl.
176
Amonitilor.
r75
BBVA,p.289. ''7 Iosif Flaviq Antichitdsi tudaice,Y,7,ll.

92 93
FI

loneanul gi a fost ingropat in Aialon, in finutul lui Zabu- iascl pe Israel din m0na Filistenilor. Femeia s-a dus gi i-
lon". s spus blrbatului ei, zicflnd: Un om al lui Dumnezeu a
Elon (: stejar) a fost al zeceleajudecdtor, ingropat venit la mine - iar inlEligarea lui era ca aceea a unui
inAialon (: finutul cerbilor). lnger al lui Dumnezeu -, 9i l-am intrebat de unde este,
l3-15: ,,Dupi el a fost in Israel judecitor Abdon, dar numele slu nu mi l-a spus. $i mi-a zis: IatI, vei
fiul lui Hilel Piratonitul. Acesta a avut patruzeci de fii pi zlmisli 9i vei nagte fiu; gi acum, sI nu bei vin sau biu-
treizeci de nepofi, care cllireau pe gaptezeci de cai ti. turi tare gi sI nu mlnflnci nimic din ceea ce este necurat,
neri. I-a fost judecltor lui Israel vreme de opt ani. $i a cici nazireu ii va fi pruncul, incl din p0ntece, lui Dum-
murit Abdon, {iul lui llilel Piratonitul, 9i a fost ingropat nezeu, pini in ziua morfii sale".
in Piraton, in linutul lui Efraim, pe muntele lui Amalec". Manoe (: odihn[) era originar din fora (: viespe),
Abdon (: supus), fiul lui Hilel (: strilucitor), a fost cetate din cAmpia lui Iuda, gi aparfinea seminfiei lui Dan.
al unsprezeceleajudec[tor. El a fost ingropat in Piraton (= Nazireu provine de la nazar (: a lega): ,,Persoan[
princiar; vArQ, cetate din muntele Amalecitilor, in Efraim. care se inchinl lui Dumnezeu pe o perioad[ anume, rimA-
Caii tineri amintiti aici (ca gi aceia de la 10, 4) erau, mai nAnd in stare de puritate pe durata leg[mdnhrlui slu. Leg[-
degrab[, mlgirugi, cdtl vreme evreii incd nu se foloseau de mdntul de razbeat, accesibil b[rbafilor ca gi femeilor, se
cai. Oricunr, cllErirea mig5rugilor ardta o demnitate lnaltl in face din proprie voinld, durata minime fiind de treize,ci de
vechiul Orient. zile. in acest ristimp, nazireul nu are voie s[ bea vin sau
Cu acest grup de judec[tori Qeftae, Ib1an, Elon gi orice alt[ biutur6 pebazd, de alcool, s[ trag[ weun profit din
Abdon) se incheie cea de a $asea izb[vire a poporului de sub weun produs al vifei de vie, s6-gi taie pIrul sau s[ se apropie
stlpinirile celor de alt neam. de weun cadavnr. Ultima interdicfie se aplici chiar (9i fa[[
de) defuncfii din propria familie. Dac5, dintr-un motiv oare-
CAP. 13 - Nagterea lui Samson care,naziranl se pdnglregte totugi in contact cu un cadavnr,
Biblia prescrie purificarea sa: si-gi radi capul, s[ agtepte
l: ,,Fiii lui Israel au lEcut iarigi rtrul in fata Dom- gapte zile, iar in a opta sI aducd dou[ turturele sau doi
nului, iar Domnul i-a dat in m0na Filistenilor weme de porumbei preotului ca jertfE de ispEgire pentru plcatul de
patruzeci de ani". necurifenie. Leglmdntul trebuie apoi refHcut. O dat[ leg[-
Cea de a $aptea apostazie gi asuprire striin[. mdntul implinit, nazireul trebuie s[ jertfeascl la Templu o
2-7: ,,Era pe atunci un om din fora, din seminfia oaie gi un berbec, s6-gi radi capul gi s6-gi ardi p[ru] pe altar,
lui Dan, al cirui nume era Manoe; femeia lui era stearpl dup[ care poate s[ bea gi sd se intoarcd, la vrala normall
gi nu nlgtea. Dar ingerul Domnului i s-a aritat femeii gi (Numeri 6, l-21). Leg[mdntul nazireatului este adesea pro-
i-a zis: iati, tu egti stearpl gi n-ai nlscut, dar vei zlmisli nunfat in semn de recunogtinf5, de exemplu, pentru resta-
gi vei nagte fiu. $i acum, sI fii cu mare grili: si nu bei bilirea slndt[{ii sau pentru naqterea unui copil, sau pur gi
vin sau btruturi tare gi sI nu mininci nimic din ce esto simplu ca un act de purificare spirituald. Rabinii descurajau
necurat. CI, iatl, vei zimisli 9i vei nagte fiu: brici de ca- legimdntul de nazireat, ca gi orice alte practici de ascez6;
pul siu nu se va atinge, cici nazireu ii va fi pruncul, inc{ potrivit 1or, legile nazireatului se aplicau doar in Eref Israel
din pintece, lui Dumnezeu, gi el va incepe sI-l mflntu- gi, chiar gi acolo, doar in wemea c0nd preotii oficiau la

94 95
Templu. Cu toate acestea, s-au consemnat unele cazuri gi in facem pruncului care se va nagte! $i a auzit Dumnezeu
diaspora. Legim6ntul de nazireat se aplicl de obicei pentru glasul lui Manoe: ingerul lui Dumnezeu a venit din nou
o perioadl de timp limitate. Biblia relateazi totugi dou[ ca- la femeie, la vremea c0nd ea se afla la cimp pi blrbatul
zuri de razireat pe viali: Samson gi Samuel (I Regi l, 11). ei nu era cu d0nsa. $i femeia a alergat in grabl gi i-a
Statutul de nazireu pe viafi era diferit in sensul cI interdicfia opus blrbafului ei: Iati, mi s-a arltat omul care a venit
oriclrui contact cu un cadavnr nu mai era valabil6"l7E. la mine in ziua aceea! Iar Manoe s-a sculat gi a mers
,J.[azireul era in Israel bErbatul (foarte rar femeia) care I se dupl femeia sa; pi a venit la blrbatul acela gi i-a zis: Tu
dedica in mod special lui Dumnezeu - pe viafi sau pe ter- egti omul care i-a vorbit femeii mele? Iar ingerul a zis:
men limitat -, fhg[duind s[ nu-gi taie p6ru1, s[ nu bea vin sau Eu sunt. $i a zis Manoe: Acum, daci vorba ta se va plini,
b[uturi tari gi si nu se ating[ de cadawe. Nazireatul implica, ce trebuie fEcut cu copilul, gi de ce si se fereasc5? Iar
pe toatd durata lui, gi o anume sfinfenie. Regulile nazirea- lngerul Domnului a zis citre Manoe: De tot ce i-am spus
tului au fost instituite prin legea lui Moise (Numeri 6,l-21). femeii, de acelea sil se fereasci: SI nu mlnince nimic din
Nazireul era, agadar, un harismatic, inzestrat cu daruri dum- ceea ce iese din vi{a de vie; si nu bea vin sau biuturi
nezeiegti gi avea de indeplinit o misiune sacr6: profet, in tare; si nu miinflnce nimic din ceea ce este necuratl sI
cazul lui Samuel; apostol, in cazul lui Pavel; rlzboinic, in plzeasci tot ceea ce i-am poruncit ei".
cazul lui Samson; acesta din urm[ a fost rinduit astfel chiar ,pesigur, restricfiile impuse femeii (v. 4) erau nu-
de Dumnezeu, aga cum arat6 textul de fa1i"l7e. ,,Consa- mai pontru durata sarcinii; ale copilului, ins[, pe viafd (cu
crarea pruncului (din momentul conceperii sale pdn6 la toate cI acesta nu le va respecta!)"181.
sfhrgitul viefii) este urmarea unei porunci divine exprese, nu Locul poate fi luat gi ca un argument in favoarea
a f[glduinfei omenegti. El devine astfel naziren (...), adicd postului, chiar dac[ legimdntul nazireatului implica alte
este pus deoparte ca ales al lui Dumnezeu. Samson este din rdnduieli decdt cele pe care le socotim noi drept post (refe-
acest punct de vedere un personaj aparte in (Vechiul T rindu-ne aici la aspectul material al postului): ,,Cine a ftcut
ment) (...). Nazireul se abfine de la vin gi de la orice bluturl pe Samson viteaz mare gi nebiruit? Oare nu postul, prin care
amelitoare, inclusiv de la consumarea stafidelor (care provin a gi fost zdmislit in p6ntecele maicii sale? Postul l-a n[scut,
tot de la vifa de vie); el nu-gi taie p[rul din momentul postul l-a al6ptat, postul l-a fhcut bdrbat, postul poruncit ma-
consacririi, intrucit pdrul este considerat addpost al duhu- mei lui de inger"l82.
rilor si puterilor magice; nu are voie sd se apropie de nici un 15-18: ,,$i a zis Manoe cltre ingerul Domnului:
cadavnr, nici chiar alunei rude apropiate. La incheierea leg[' Nu-ti vom da drumul si pleci p0nI c0nd vom giti un ied.
mdntului, ndziredigi taie pnrul giJ arde pe altar"r8o. Dar ingerul Domnului a zis cltre Manoe: Daci nu mI
8-14: ,rlar Manoe I s-a rugat Domnului, zic0nd: lagi sI plec, nu voi m0nca din pflinea ta; iar dacl vei wea
O, Doamne, omul acela al lui Dumnezeu, pe care Tu str faci o ardere-de-tot, pe aceea Domnului si I-o aduci;
trimis la noi, sI vinl din nou gi sI ne invefe ce anume sld fiindcl Manoe nu-gi da seama ci acela este ingerul Dom-
nului. $i a zis Manoe cltre ingerul Domnului: Care-fi

18'BBva"p.29o
r82
Sf. Vasili cel Mare, Omilii Si cwdntm,l,6.

97
F
este numele? - Pentru cr, dupi ce cuv0ntul tIu se 23-24: Iar femeia i-a zis: Dacll Dumnezeu ar fi
plini, sI te preamilrim. Dar ingerul Domnului i-a zis: vrut si ne omoare, n-ar fi primit din mfina noastri
ce-ntrebi tu de numele meu? CI e minunatlr,. nrdere-de-tot gi jertf5 de carne gi nu ne-ar fi aritat toate
Rispunsul ingerului e ,,identic cu acela pe tceste lucruri, gi nici nu ar Ii f?icut cu noi ceea ce p0nI
ingerul Domnului^^iJ d5duse lui Iacob la aceeagi int acum nu s-a mai auzit. $i femeia a niscut un fiu gi i-a
(Facerea 32,29)-183.
pus numele Samson. $i pruncul a crescut, iar I)umnezeu
19-22:,,Atunci Manoe a luat un ied 9i jertfa l-a binecuv0ntat".
carne gi I le-a adus Domnului pe o st0nci. Iar acela
flcut un lucru minunat sub ochii lui Manoe gi ai
sale: C0nd flacIra s-a ridicat de pe jertfelnic spre cer,
flacirI s-a inllfat gi ingerul Domnului; iar Manoe gi
meia sa, vlz0nd aceasta, au cizut cu fafa la pIm0nt.
ingerul Domnului nu li s-a mai arltat lui Manoe gi fer
sale. Atunci Manoe a gtiut cI acela fusese ingerul
nului. $i a zis Manoe citre femeia sa: Negregit vom
de weme ce L-am vlzut pe Dumnezeu...rr.Iar femeia
zis: DacI Dumnezeu ar fi vrut si ne omoare, n-ar fi
mit din mfina noastri ardere-de-tot 9i jertth de carne
nu ne-ar fi aritat toate aceste lucruri, gi nici nu ar
fiicut cu noi ceea ce p0nl acum nu s-a mai ruzitr.
Manoe a vdzttt inger, iar nu pe Dumnezeu, dar
ingeri se rdsfrdnge lumina Aceluia, astfel c6 putem spune
Manoe gi femeia sa s-au inwednicit de o anume vedere a
Dumnezeu: ,,Deci precum existd o frumusefe inteligibili
lui Dumnezeu, dar nu e vizutl in ipostas, infelege c[ exi vest de Ierusalim. Ca gi in caztil altor judecdtori, e subliniati
gi un chip inteligibil al Lui, mIref, atotsfhnt, preasllvit,
asistenfa Duhului.
cinuind uimire sufletului, umplAnd gi lumindnd cu totul mi
tea, covdrgind-o cu rrarea gi mult felurita Lui strilucire
CAP. 14 - Faptele lui Samson
aducdnd in ea infelegerea lui Dumnezeu. De acesta inti
rindu-se gi Manoe, a strigat: Suntem pierduli, femeie! l: ,rSamson s-a cobor6t la Timna; iar in Timna a
vdzut pe Dumnezeu. Clci tot cel ce se intiplregte de chi
vtrzut o femeie dintre fiicele Filistenilor gi i-a plicut".
acela, mlrturi.segte c[ aceasta este o dovadI a intiplririi
,,Timna: ordgel in,tinutul lui Dan, la hotirul cu finu_
Dumnezeu"l84. tul lui Iuda, cucerit de Filisteni. Era situat, cumva, in yaia de

'83 BBVA o.29r. ItiBBVA o.291.


"n Calirt
pati*hul , Capete despre rugdciune,52.
''n nnve"p. zet.

98
99
jos, ceea ce explicd termenii s-a cobordt, s-a suit (ca in doi poli oscileaz6 numeroasele lui infelesuri simbolice,,r8e.
relafia Ierihon - Ierusalim)"t87. Timna inseamnl porliuna in Cartea Judecltorilor, insi, leul care se repede la Samson,
atribuitd. drum pe cel pornit s[ elibereze pe
2-4: ,r$i s-a suit gi le-a spus tatllui slu gi de Dumnezeu), nu poate reprezerfia
sale, zic6nd: Am vIrzrtt in Timna o femeie dintre i pe aducitorul mo(ii. Astfel, birui-
Filistenilorl agadar,luati-mi-o de femeie! Dar tatiil torul Samson se face prefigurare a M6ntuitorului tlristos:
ca gi mama sa, i-a zis: Oare printre fiicele fra(ilor tli ,,Nazireul Samson era o preinchipuire a vitejiei Tale. El a
n tot poporul meu nu-i nici o femeie? De ce si te duci rupt in buc[fi leul, aseminarea morfii. Tu insl ai rupt in bu-
9i sl-{i iei femeie dintre Filisteni, de la cei ce sunt clti moartea gi ai fEcut ca din amlrlciunea ei si se iveasci
tliati-imprejur? Iar Samson a zis citre tatil sIu: pentru oameni viafa cea dulce"lm.
aceasta si mi-o iei, fiindcl ochii mei pe ea au 7-8: ,,Apoi s-a cobor0t gi i-a vorbit femeii, iar ea a
Dar tatil siu gi m&ma sa nu gtiau ci de la Domnul pllcut in ochii lui Samson. gi dupl c0tiva vreme s-a
aceasta, cI adicl el cauti si se rizbune pe Filisteni lntors ca s-o ia. gi s-a abltut si vadi st0rml leului; 9i
fiindci la acea vreme Israel se afla sub stipfinirea F iatl cI-n gura leului era un roi de albine, gi miere',.
tenilortt. ,,IJn roi de albine sllbatice igi flcuse buduroi din
,,Cererea lui Samson, aparent capricioasI, h6rca leului care, intre timp, devenise schelet,,lel. ,,Ca hrana
parte din planul lui Dumnezeu"l88. De aici va trcepe unici, mierea igi extinde infelesul simbolic la cel de cu-
iul slu (purtat de unul singur!) impotriva Filistenilor. noastere, de Stiinyd, de infelepciune, iar infruptarea din ea
5-6: ,rAgadar, Samson, impreunl cu tatll sIu este rezeryatd fiinfelor de excepfie, qi in lumea noastrl gi in
cu mama sa, s-a dus la Timna. $i dacl a ajuns el la cealaltd""'. Mierea a fost apropiat[ de inv[(itura dumne-
Timnei , acolo i-a iegit inainte un leu tf,nir rlcnind la zeiasci. Astfel, ln Hristos, acolo unde domnea moartea, se
Atunci Duhul Domnului S-a repezit asuprl-i, iar el revars[ acum dulceafa Evangheliei.
sf0giat leul ca pe un ied, flri sI aibi nimic in mAini. 9: ,,gi a luat-o in mflinile sale 9i mergea minc0nd.
tatllui gi mamei sale nu le-a spus ce frcuse". $i a venit Ia tatil gi la mama sa gi le-a dat, iar ei au m0n-
Leul ardun simbolism arnbivalent: ,,Putemic, cat; dar nu le-a spus ci din gura leului luase mierea".
ran, simbol solar gi luminos pin[ la extren; leul, Urcugul duhovnicesc nu e lipsit de paradoxuri (iar
animalelor, are calitlfile gi defectele inerente rangului cel ce se increde doar in puterile sale va fi intors din calea
Dac[ el reprezintd incamarea insigi a Puterii gi a suitoare!): ,,Degi leul mort era necurat, amdrIciunea sa a dat
ciunii, a Drept[{ii, in schimb, orgoliul slu nemdsurat dulceafi. in leul arnar era miere bun6. in azimacea dulce e
siguranfa de sine fac din el simbolul (...) Stepdnului, al venin aducltor de moarte."le3.
veranului, orbit de propria sa putere, de propria sa lumini
care ajunge tiran, crezdndu-se, de fapt, ocrotitor. El poate
agadar pe cdt de ocrotitor, pe atit de insuportabil: intre

t8TBBVA o.29r.
r88
BBVA'p.zst.

100 101
10-19: ,,$i s-a cobor0t tatll sIu la femeie, iar Alt paradox al rdzboiului duhovnicesc: dulceafa
Samson a fEcut acolo un osplt de gapte zile, cici aga amIrIgte, iar amlr6ciunea indulcegte:,Neamurile (pegdne)
I?iceau tinerii. $i a fost cii atunci cflnd l-au vlzut cei de s-au frcut arnare prin mierea lui Samson, care le-a omorit;
acolo, au ales treizeci de nuntagi; gi acegtia erau impre- ele au venit iarlgi la viali prin Crucea care le-a izbilvit.
und cu el. Iar Samson le-a zis: Am si vI spun o ghi= Binecuvintatd sd fie dulcea{a Tal"le4. Viz0ndu-gi dezlegatd
citoare; gi daci-n aceste gapte zile ale ospltului mi-o vefi ghicitoarea, Samson pare a r{spunde printr-un proverb.
descoperi gi mi-o vefi dezlega, vi voi da treizeci de 20: ,rCdt despre femeia lui Samson, ea s-a mlritat
tr0mbe de p0nzi 9i treizeci de rflnduri de haine. Iar ei au cu fratele lui de milni, care-i era prieten".
zis: Spune-ne ghicitoarea, s-o auzim! Atunci el le-a zis: Pinfratele de mdnd e tradus grecescul nymfagogos:
Din cel ce mdndncd a ieSit mAncare ,,inlelesul propriu al cuvdntului nymfagogos: cel ce, la nun-
gi din cel puternic a iegit dulceald" td, conduce mireasa la mirele ei; dwi, un intim gi om de
Dar ei, timp de trei zile, n-au putut si-i ghiceasci incredere al mirelui; in tradilia popularl rom6neasc[: frate
ghicitoarea. $i a fost ci-n cea de a patra zi au zis ei citre de mdnd. Termen folosit gi la Facerea 2I,22"1es .
femeia lui Samson: PicllegteJ pe blrbatul tIu ca sI-fi: S[ remarc[m cd,incazal multora dintre judecltori,
dezlege ghicitoarea; cI dacl nu, cu foc te vom arde, pe se sptrne ci au fost manati de Duhul lui Dumnezet (Ruah
tine gi casa tatllui tlul oare de-aceea ne-a{i chemat, ca si Elohim), putdnd presupune c[ Duhul nu a rlmas strdin nici
ne slrIci(i? Atunci femeia lui Samson a pl0ns in fafa lui acelorjudecltori despre care nu se spune explicit acest lucru
gi i-a zis: Tu nu faci dec6t sI mI urigti, nu sI mi iubegti, (sunt, ins6, gi diferen(e de exprimare, de la caz Ia caz, cdnd
de vreme ce ghicitoarea pe care le-ai pus-o fiilor popo- se arat6 curn a conlucrat Duhul cu fiecare judecltor; sunt,
rului meu nu mi-o spui gi mie... Iar Samson i-a zis: Da- a$a cum le percepem noi, mai multe lucrlri ale Duhului,
ci eu n-am spus-o nici tatilui meu gi nici mamei mele; chiar dac[ limba noastrl rlmAne s[racI in incercarea de a
cum o si fi-o spun (ie? $i ea i s-a tot plins in acele gapte descrie lucrarea Acestuia): ,,Cum e scris in Judecltori, in
zile cit a durat ospi(ul. $i a fost ci-n cea de a gaptea zi, puterea acestui Duh, Gotoniil (Otniel) judeca (3, 10), Ghe-
de weme ce ea nu-l slibea, i-a spus; iar ea lea spus-o' deona fost intlrit (6,34),Ieftae abiruit (1l,29),Debora, fe-
fiilor poporului siu. Iar in ziua a gaptea, inainte de asfin- meia, s-a luptat (4, 4-10). Chiar Samson, c0t flcea binele gi
{itul soarelui, oamenii cetil{ii i-au zis: nu suplra Duhul, a sdv6rgit fapte supraomenegti"le6.
Ce e mai dulce decdt mierea
Si ce e mai puternic decdt kul? CAP. f5 - Samson se rdzbund
Iar Samson le-a zis:
Dacd nu mi-ali ft pus janinca sd are, cI dupi c0tva timp, la vremea sece-
1-5: ,,$i a fost
ghicitoarea nu mi-alift ghicit-o. rigului, Samson s-a dus si-gi vadl femeia, aducind cu el
Atunci s-a nlpustit asuprl-i Duhul Domnului; gi un ied. $i a zis: Vreau si intru la femeia mea, in odaia ei
s-a cobor0t el in Ascalon, gi acolo a bltut treizeci de
oameni 9i le-a luat hainele, iar r0ndurile de haine le-a I e4
Sfl Efrem S inl., Imnele Nasterii, ){.J,lIIl., 26.
dat celor ce-i spuseserii ghicitoarea. Cu mare aprinderet '05 BBVA,
p.292.
s-a m0niat atunci Samson gi s-a suit in casa tatilui slu". ts sf. chiril al Ierusalimului, Cateheze,xvl, 28.

t02 103
m-

de culcare. Dar tatil ei nu l-a llsat sI intre. gi a zis tatll Etam (: viniraa fiarelor): stdnc[ in regiunea mun-
ei: Am crezut cl-ntr-adevir ai ur0t-o 9i i-am dat-o unuia toas[ a lui Iuda.
din prietenii tIi . Iattr, sora ei mai tCnIrI nu e oare mai Peste fluiere gi peste coapse: SEP 2 are: peste pi-
bunl dec0t ea? SI fie a ta in locul ei. Iar Samson le-a zis: cioare, peste coapse, expresie,,enigmatic[, fiind ins[ trans-
Nevinovat voi fi eu de acum in fafa Filistenilor, de vreme punerea literald a textului ebraic (care confine, poate, o ex-
ce le voi face riiu! $i ducindu-se Samson, a prins trei presie de argou ostigesc)"1e8.
sute de vulpi 9i le-a legat c0te doul coadl de coadl gi, 9-19: ,,ltr tr'ilistenii s-au suit gi gi-au agezat tabl-
luind fEclii, a legat c0te o fiiclie intre doui cozi. $i, a- ra in (finutul) lui Iuda pi s-au intins p0nl la Lehi. Iar
prinzflnd fEcliile, a dat drumul vulpilor in holdele Filis- oamenii din Iuda le-au zis: De ce-a(i venit impotriva
tenilor; 9i a ars totul, de la grf,ul de pe arie p0nI la grflul noastri? Filistenii au rEspuns: Am venit sI-t legim pe
incE nesecerat gi chiar p0ni la vii gi mf,slinir,. Samson gi si-i facem ce ne-a f5cut el. Trei mii de oameni
Vulpe traduce ebraicul gual,pin care era infeles gi din Iuda s-au dus atunci la gura st0ncii Etam gi i-au zis
gacalul.. Acegtia, faf6 de vulpi, strnt mai ugor de prins in lui Samson: Oare nu gtii ci Filistenii sunt stiip6ni peste
numir mare. Unii traducitori au gi optat aici pentru Sacal. noi? De ce ne-ai lIcut tu asta? Iar Samson le-a zis: Cum
Totugi, dat[ fiind tdlcuirea ce va unna, vom prefera tra- mi-au fiicut ei mie, aga le-am fEcqt eu lor. Dar ei i-au zis:
ducerea l:uri Sual pinvulpe, datl fiind qi conotafia de viclea- Noi am venit sI te legim gi si te dim in m0inile
nd pe care o are vulpea: ,,Poate nici Samson n-ar fi aprins Filistenilor.Iar eI le-a zis: Jura,ti-mi cI nu vi ve{i arunca
semdndturile celor de alt neam, dac[ n-ar fi legat cozile asuprl-mi! Iar ei au zis: Nu, ci doar te vom lega str0ns gi
vulpilor, intorc6nduJe cu capetele de laolalt[. C6ci cel ce te vom da in mflna lor, dar de ucis nu te vom ucide. $i l-
poate in{elege cursa pl6nuit[ de gdndurile viclene de la au legat cu doul funii noi gi l-au dus de la st0nca aceea.
r{sirirea lor, trecdnd peste inceputuri (cici acestea se prefac
$i dacl a ajuns el la Lehi, Filistenii strigau de bucurie, gi
la intrare cI sunt cuvioase, uneltind s[ ajungi la fint[), va i-au iegit, alerg0nd, inainte. Dar Duhul Domnului S-a
vldi prin compararea sfhrgiturilor (cozilor) intreolaltl, tic[- repezit asuprl-i, iar funiile cu care.i erau legate brafele
loqia g0ndurilor. Aceasta inseamnd cd, legdnd coadi de coa- s-au l6cut ca nigte c0l{i apucafi de foc: legiturile de pe
dd, pune intre ele, ca o flclie, judecata care le dipe falt'le7. brafele lui s-au topit. gi glsind eI o falci de migar
6-8: ,,Iar Filistenii au zis: Cine a fdcut asta?... $i aruncati prin preajml, gi-a intins m0na, a apucat-o gi a
li s-a spus: Samson, ginerele Timneanului, pentru cE ace- omor0t cu ea o mie de birbafi. gi a zis Samson:
la i-a luat femeia gi a dat-o dupi un f0rtat de-al lui. Iar Ca ofalcd de mdgar i-am dot gata,
Filistenii s-au'dus gi au ars-o cu foc, pe ea 9i casa tatilui cu ofalcd de mdgar am ucis o mie
ei. Samson insl le-a zis: Cu toate cI asta afi fEcut voi cu
$i a fost ci, dupi ce a incetat si grliasci, a arun-
ea, eu tot mi voi rlzbuna pe voi, 9i doar dupi aceea voi cat din mflnI falca gi a numit locul acela Ramat-Lehi. gi
fi linigtit $i le-a dat o bltaie stragnicl, lovindu-i peste el era foarte insetat. $i a strigat cltre Domnul, zic0nd:
fluiere gi peste coapse. Apoi s-a dus de acolo gi a locuit Tu ai binevoit a da aceastl mare mf,ntuire prin m0na
intr-o pegteri din st0nca Etam". robului TIu, iar acum eu voi muri de sete gi voi cidea in

'" Nil Ascetrl , op. cit.,3g. r'8


sEP 2,p.191.

104
105
m0na celor netiiafi-impreiur?... Atunci Dumnezeu a libidoul, elementul instinctiv al omului, o viafi care se des-
cut si se iveascl o deschizlturl in falcl, 9i din ea a f[goari toatii pe plan pemantesc Ai senzual'403. Ca gi in cazul
api. Iar el a biut gi duhul i-a revenit 9i s-a inviorat; leului ucis de Samson, acestea sunt preschimbate tn apl d[-
aceea s-a numit el Qocul acela) ttrtoare de via{6, dup6 cum acolo din simbolul morfii a rlslrit
p0nI-n ziaadearzi". dulceafa. E o noud prefigurare a lucr[rii lui Hristos. Toate
Lehi (: falc[), ridiclturd de teren din fara lui Iuda, acestea se fac Ai un argument in favoarea cinstirii sfinfilor gi
a numit ulterior Ramat-Lehi (: colina frlcii). ,,'{tunci a sfintelor moa$te: ,,Daci prin voinfa lui Dumnezeu a izvordt
son a devenit mai increzut decdt se cuvenea in urma ln pustiu api din piatrl tare gi din falca migarului ap6 pentru
sale, pe care n-o socotea c[ se datora ajutorului dat de Dut Samson ciruia ii era sete, este de necrezut ca s[ izvorasc[
n"r"i, ci qi-o atribuia numai for;ei sale, f[lindu-se c[ el mir bine mirositor din moagtele mucenicilor? Cu nici un
dobordt o parte din wljmagii sli 9i a pus pe fugd ceal chip pentru cei care cunosc puterea lui Dumnezeu gi cinstea
parte. Chinuit o datd de o sete cumpliti, a fost nevoit si pe care o au sfinfii de la Dumnezet)"2w.
cepte c[ puterile omului sunt slabe 9i cd doar l)runnez Cu o falcd de mdgar... : ,pistihul rostit de Samson
poate si fac[ totul, ruginduJ sI nu-gi reverse m0nia pe este din specia pgeziei de jubilare, al clrei model reprezintd,
din pricina vorbelor pe care le rostise 9i sd nu-l dea pe mi Centul Deborei"2os.
dusmanitor, ci s[-l sprijine, ca s[ scape teafbr din necazul 20: ,,$i el i-a fost judecltor hi fsrael, in zilele
acum. Dumnezeu S-a l[sat induplecat de ruga lui 9i a Filistenilor, weme de doulzeci de ani,,.
ca din stdncl s[ fAqneascl un izvor cu app^dulce 9i ,,Dupi ce inimile evreilor au fost atdt de ap[sate de
i"**'". Samsonanumit acestloc Falca2m 9i el se '
fndelung[ nedreptate a supunerii, incit nimeni cu inim6 de
ap pane in zilele noastre"2ol. b[rbat nu indrlznea s[ ridice sufletele mulfimilor spre c6g-
Scheletul, desigur, semnificl moartea: tigarea libertefii, a rdslrit intre ei Samson, hdrdzit printr-o
schelet de leu, miere, dintr-un schelet de asin, ap[, dumnezeiascd prevestire, blrbat mare, wednic de a fi socotit
Duterea lui Dumnezeu de a converti simbolurile mo{ii cel mai de seaml nu intre mai mulfi, ci intre putini gi, ceea
viati aievea"2o2. Socotinl ins6, cI apava fi izvordt din st ce este mai presus de orice vorb[, cel dintdi dintre tofi prin
c6, nu din hirca asinului (cum ar rezulta din textul Sep puterile trupului. Ceea ce ne atrage de la inceput o mare ad-
gintei; chiar dacl absurd, textul Septua@ntef este mai pre mirafie fafi de el, nu numai in anii copiliriei a dat semne
din punct de vedere teologic, arltdnd atotputernicia d strllucite de rdnduiald gi cumpdtare, st[pAnindu-se de la vin
Oricurn, ,,migarul, ca gi Satana, ca 9i Fiara, inseamnl gi respectAnd datoriile de nazireu, careJ opreau s[ se tundI,
dar gi in ai tinerefii, v6rsti care la altii este mai aplecatd ispi-
tee
rb vrerre ce apa nu fA$este din falc6, ci din st6ncI, e semn cd telor, a s[vdrgit fapte cu totul deosebite gi uimitoare, mai
sif Flaviu s-a folosit ae teit,Letraic al Scripn,ii, degi avea c,nogt presus de puterile unui blrbat. Prin acestea a intirit repede
lncrederea in proorocirile dumnezeiegti care il indlfaseri at6t

203
DS tr. p. 279.
]u Sf. loan Oarnaschi4 Dogmarica, IV, 25.
205
sEP 2,192.

107
de mult itr har incdt trgerul coborind i-a vestit na$ereal nazireu, pe durata leglm0ntului sEu, se abfinea de la
peste nidejdea pirinfilor, ca viitoare pavdzd 9i c[l[uz[ peq raporturi trupegti, acestea implicdnd necur[fia ritual[. ins[,
tru ai sdi, de mult timp aplsafi de asuprirea palestiniel in cazul special al nazireatului pe viafi, cum a fost cel al lui
nilor"206. Samson, r[mdneau invigoare doar celelalte opreligti
(abfinerea de la orice produs vitipol gi de la orice b[uturl
CAP. 16 - Cdderea lui Samson. Rdzbanarea lui fermentat[, de la mAnc[ruri necurate - aceasta fiind, de fapt,
-
o obliga{ie general[ gi permanent6 in Israel gi interdicfia
1-3: ,rDuc0ndu-se Samson la Gaza, vilzut t de a-gi tlia p[rul).
o femeie desfrf,nati gi a intrat la ea.Iar celor din Gaza 4: ,r$i a fost ci dupi aceea el a iubit o femeie din
s-a dat de veste: Samson a venit aici! Iar ei l-au valea Sorecului de ges, al cirei nume era Dalila".
suratl gi toatl noaptea l-au p0ndit la poarta cetlfii; Sorec (: vin ales), vale din regiunea stlp0nit[ de
toatl noaptea nu s-au migcat, zic6ndu-9i: SI Filisteni; de aici se trlgea Dalila (: cocheti; femeie weltd).
p0ni se lumineazi de ziul, 9i atunci il vom omori. 5: ,,Iar mai-marii Filistenilor s-au suit la ea gi i-
Samson a dormit p0nl la miezul nopfii; iar la au zis: Ispitegte-l gi vezi in ce anume stI tiria lui cea
nopfii s-a sculat gi a apucat am0ndoui ugile din mare, cum enume il vom birui gi-l vom lega ca si-l umi-
cetifii impreunl cu am0ndoi st0lpii 9i, ridic0ndu-le lim; iar noi ifi vom da, fiecare birbat, cflte o mie gi o sutl
zdvor cu tot, gi le-a pus pe umir gi le-a dus in de arginfi".
muntelui din fafa Hebronului gi le-a llsat acolo". O recompens[ c6t se poate de generoas[ pentru cap-
Porfile unei cet[fi cu greu puteau fi manewate, turarea lui Samson, chiar dacd valoarea argintului a cunoscut
inchiderea gi deschiderea 1or, de un mare numir de variafii mari de-a lungrl timpului gi de la popor la popor. Ne
de reguli de ordinul zecilor. Astfel cd fapta lui Samson amintim c[ Abimelec a putut tocmi asasini pentru a-gi ucide
uluit indeajuns spre a fr amintitl 9i de autorul scripturisti frafii cu doar 70 de arginfi (9,4 - cAte un argint de fiecare
El nu doar a manewat aceste porfi, ci le-a smuls cu frate ucis!), iar Iuda Iscarioteanul gi-a vdndut inv[1Etorul cu
ducdnduJe apoi in vdrful muntelui, distanfa dintre Gaza doar 30 de arginfi (Matei 26,15); in cazul de fa[5, e vorba
Hebron fiind de 60 de kilometri. Trecdnd la un alt aspect, despre 1100 de arginF, inmulfdi cu num[rul mai-marilor
pare cE aici nu femeia a vestit wljmaqilor ptezenla Filistenilor, care va fi fost acela...
Samson. Ne ingiduim aici o menfiune, pentru a nu se emi 6-19: ,,$i a zis Dalila citre Samson: Spunemi, te
judec6{i nedrepte asupra lui Samson: frecventarea dt rog in ce enume stI tiria ta cea mare gi cu ce pofi fi le.
natelor nu era privit[ in epoci drept dezavuanti, dupl gat ca sI fii umilit? Iar Samson i-a rlspuns: Daci mi
nici din relat[rile biblice nu reiese weodate, doar adu vor lega cu gapte vine crude, neuscate, atunci voi deveni
fiind infierat; altfel, in mod tacit, se acorda prostituatelor slab gi voi fi ca unul din oamenii obignuifi. Atunci mai-
statut aparte, considerate fiind probabil ca un riu marii Filistenilor i-au adus ei gapte vine crude, neuscate,
Nu dorim s[ pled6m in favoarea acestei practici, dar nici 9i ea l-a legat cu ele. Cei pugi de ea sii pflndeasci gedeau
ne iluzion[m cI am putea-o st[vili in weun fel' Totuqi, ln ciimari. Iar ea a zis cltre el: Filistenii vin asupra ta,
Samsoane! Iar el a rupt vinele ca gi cum ar fi rupt cineva
Milanului, op. cit.,XD(, 10. o afi de c0[i atinsi de foc; astfel cI tiria lui a rtrmas o
'ou Sf. Ambrozie al

108 109
taini. Atunci Dalila a zis ctrtre Samson: Iatii ci m-ai ,pup[ cit se pare, sl[birea frzicd era asociat6 cu
ingelat 9i mi-ai spus minciuni; acum insl si-mi spui: cu demobilizarea interioar6 prin aceea c[ chipul femeii se arlta
ce pofi fi legat? Iar el i-a zis: DacI m[ vor lega str0ns in deja triumfEtor, aga cum Samson avea sd-l vadl cdnd se va
funii noi, cu care nimeni gi nimic n-a mai fost legat, trez7"2o7. Samson nu lasd impresia unui naiv, dezv[luind
atunci voi deveni slab gi voi fi ca unul din oamenii taina sa Dalilei, ci pe a aceluia obosit de a se mai impotrivi
obignuifi. Atunci Dalila a luat nigte funii noi 9i l-a legat rlutlfii vr{jmage gi, foarte probabil, a aceluia robit de far-
cu elel cei pugi de ea sI stea la p0ndI au iegit din cimarl, mecele Dalilei.Aici va fi fost clderea sa: el nu se increde in
iar ea a zis cltre el: Filistenii vin asupra ta, Samsoane! Dalila, dar nici nu o abandoneazA pe cea in care nu are
Dar el ca pe o alI gi-a rupt funiile de pe bra{e. $i a zis incredere. Este o tainl cum, oameni dIruifi cu p[trundere,
Dalila citre Samson: Iati ci m-ai ingelat gi mi-ai spus pot cldea in cursa celor care n-ar trebui s[-i atragi prin
minciuni; acum insl te rog sl-mi spui drept: cu ce nimic... Poate ci aceasta e o orbire lisati de Dumnezeu
anume poti fi tu legat? Iar el i-a zis: Daci vei impleti cu pentru smerirea celor ce nu-gi infrdneazl orgoliul (gi posibil
fir de urzeall cele gapte guvi{e ale capului meu gi daci le ca acesta s6-l fi incercat gi pe Samson, de weme ce se simlea
vei prinde cu un cui in perete, afunci eu voi Ii slab ca inwlnerabil), gi poate c[ orbirea ochilor lui Samson, ce va
orice om obignuit. $i a fost cI atunci c0nd el dormea, urma, decurge firesc din orbirea sufleteasci ce i-a premers.
Dalila a luat cele gapte guvite ale capului siu 9i le-a im= Altfel, Samson nu e prezentat pe undeva c[ ar fi incilcat
pletit cu lir de urzeali gi le-a prins cu un cui in perete gi leglmdntul nazireatului tn vreun fel (putdnd doar presupune
i-a zis: Samsoane, Filistenii vin asupri-fi! Iar el, trezin- c[ somnul s6u addnc s-ar fi datorat vinului), chiar raderea
du-se din somn, a smuls din perete cuiul cu impletitura. capului s[u fiind impotriva voinfei sale. De altfel, dacl pute-
$i a zis Dalila cltre Samson: Cum de spui tu: Te iubesc, rea l-a plrlsit pe Samson odat[ cu raderea plrului, e de pre-
de weme ce inima ta nu este cu mine? IatI, a treia oarl supus ci l-ar fi plrisit mai dinainte dacd gi-ar fi inc[lcat in
m-ai ingelat gi nu mi-ai spus in ce anume stl tlria ta cea weun alt fel obligafiile de nazireu.
mare. $i a fost ci tot necljindu-l ea flrI-ncetare 9i ne-, ,,Lui Samson i s-a dat ca toat[ puterea lui s[-i stea
slibindu-l, sufletul lui a sllbit p0nJa moarte. Atunci i-a in plr, ca s[ hfeleagd cd, nimic nu se dI flr[ puterea lui
vorbit el din toati inima 9i i-a zis: Brici nu s-a atins de Dumnezeu, chiar cele mai de disprefuit meserii din viaf6; cI
capul meu, clci sfint al lui Dumnezeu sunt eu inci din stau gi r[mdn jos, dup[ iegirea sufletului din trup. Cu alte
p0ntecele maicii mele; agadar, daci ag fi ras, atunci tiria cuvinte, pronia lui Dumnezeu se revars[ peste tofi de sus,
mea se va indepirta de la mine gi voi deveni slab gi voi fi din cele mai inalte locuri, ca dintr-un cap"'08. Formularea e
ca unul din oamenii obignuifi. $i viz0nd Dalila ci el ii oarecum neclar6: puterea lui Samson nu stdtea in p[r, dar gi-
vorbise din toati inima, a trimis gi i-a chemat pe mai- a pierdut-o odatl cu p6ru1, nemaiimplinind condiliile nazi-
marii Filistenilor, zic0nd: Mai veni(i o datii, acum, cI mi- reului.
a vorbit din toatl inima! $i au venit la ea toti mai-marii, 20: ,,$i a zis Dalila: Samsoane, Filistenii vin asu-
Filistenilor, aducflnd in m0inile lor banii. $i l-a fIcut, prn-fi! Iar el s-a trezit din somn gi a zis: Voi iegi din asta
Dalila pe Samson si adoarml pe genunchii ei; 9i a che-
mat un om, iar acela i-a ras cele gapte guvife de pe cap gi' 2o'BBVA o.294.
a-nceput si-l umileascl, iar tlria s-a indeplrtat de el". 'ot Clero*t Alexandrinul, Stromate,Vl, 153, 3-4.

110 lll
ca $i altidatl
gi mtr voi scutura... El insi nu gtia cI Dom-
Dumnezeul nostra ni l-a datin mdnd
nul Seindeplrtase de e1,,.
pe wdjmasul nostru,
Nu doar Samson a cdzttt din pricina unei femei: pe cel ce ne pustia pdmdntul
,,Cdte exemple ag putea da de acest fel? Din multe, amintesc gi ne sporea rdnigii!
de unul, care va ardta cdt de primejdioasl este imperecherea
cu fernei de alt neam. Cine a fost mai puternic din leagln gi $i-n vreme ce inima lor se veselea, ei au zis:
ChemafiJ pe Samson din casa temni(ei gi sI joace in fa{a
mai intlrit in duhul lui Dumnezeu decdt nazireul Samson?
noastrl! $i l-au chemat pe Samson din casa temnitei, iar
El insugi a fost tr[dat, e!^lnsugi n-a putut sd-gi p[streze harul
el a jucat in fafa lor; gi igi blteau joc de el gi l-au pus
din pricina rxrei femei""'. $i, am adluga noi, nu trebuie s6
lntre doi st0lpi".
vorbim numai despre femei de alt neam (ins[ nici s[ nu
,,Scena se petrece in marele templu al lui Dagon"2ll.
hfelegem cd intotdeauna femeile de alt neam atrag ciderea
Dagon (= pegte?) era tatdl lui Baal, zeul semdn[turilor gi
cuiva; iar6gi, ca s[ nu fim nedrepfi, se cuvine si adtdm cI gi
inventatorul c[rufei. C[ numele slu ar insemna pe;te e
bdrbafii pot t0ri la cidere, fie ei de alt neam sau nu). in
lndoielnic, degi e reprezentat uneori ca om-pegte.
concluzie, se cere mult discern[m6nt cdnd e s[ ne
,,Postul l-a aldptat pe marele Samson. Atdta weme
de cineva, gi se impune o prudenfi in plus (fIr[ a fi exclu-
c6t postul a insofit pe Samson, dugmanii sii c[deau cu miile,
sivigti) c6nd e vorba de striini, acegtia av6nd fie mentalitili,
smulgea din f6[6ni porfile oragelor, iar leii nu se puteau
fie credin{e religioase diferite, iar acestea, din pricina firii
impotrivi puterii mtinilor lui. Dar cdnd s-a apucat de befie gi
omenegti, cu greu se pot armoniza.
de desfrAu, a fost prins cu ugurinfl de dugmani, a fost lipsit
2I: ,rlar Filistenii l-au prins gi i-au scos ochii gi l. de ochi 9i a ajuns de batjocura copiilor celor de alt neam"2r2.
au adus in Gaza gi l-au legat cu c5tuge de aramI. gi tri-
Repetdm, tn ap[rarea lui Samson, ci putem doar presupune
gea la r0gnifl in casa temnifei',.
ci s-ar fi dedat befiei (dar cu argumente solide impotriva
,,Aceasta putea fi o r6gni{i (moar[) pentru cereale acestei ipoteze), iar desfrdu i s-ar putea socoti doar implti-
sau pentru piatr[. Regele Sedechia va avea aceeagi soart6:
mirea de acea Dalila, nu gi frecventarea ei ocazionali. De-
dupi ce-i va scoate ochii gi-l va inc[tuga, Nabucodonosor il
sigur, comentariul e din alt[ epoci, in care Evanghelia lu-
va fine, pentru tot restul vie[ii, fn casa morii (Ieremia 52,
mina deja in lume (fhri ca sl[biciunile lumii vechi si fi dis-
l1). Mnncd umilitoare, rezervatd,, de obicei, femeilor gi scla-
p[rut rneodatd). Oricum, comentariul nu-gi pierde valabi-
vilof'210.
litatea, at6ta doar cd am dorit seJ disculplm pe Samson de
22-25: rrDupi ce insii a fost ras, plrul capului a
parte dintre acrtze.
inceput s[-i creasci. Iar mai-marii Filistenilor s-au adu- '26-31:,,Iar Samson a zis cltre tinirul care-l du-
nat si-i aduci mare jertfh lui Dagon, dumnezeul lor, gl
cea de m0ni: LasI-mI si pipli stfllpii pe care se sus(ine
sI se veseleascd. $i au zis: Dumnezeu ni l-a dat in mf,ntr casa gi sI mE reazim pe ei! Iar cosa era plinl de blrbafi
pe Samson, wljmagul nostru. gi vlz0ndu-l poporenii,
9i de femeil se aflau acolo tofi mai-marii f ilistenilor, iar
aduceau laude dumnezeului lor, zic6nd:
pe acoperig erau ca la trei mii de birbafi gi femei uit0n-
2B
Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisoi,XD(, 8. 2r'BBVA o.294.
ztoBBY4p.29+.
2'2
Sf VasG cel Mare, op. cit.,Il, 6.
lt2 113
du-se la batjocorirea lui Samson. far Samson a Samson prinzind stAlpii ternplului ne duce cu
ctrtre Domnul, zic0nd: Doamne, Doamne, adu-fi gAndul la un Alt Samson, Soarele drept[tii, ajuns gi acelata
de mine 9i intlregte'mI, Dumnezeule, 9i de astl datl, un stAlp al piginilor (dar predat de cona{ionali de-ai S[i):
sI le plitesc Filistenilor cu vffrf 9i indesat pentru ,,Iar st6lpul biciuirii unde L-au dus arati chipul cdderii po-
mei amflndoi! $i rezem0ndu-se Samson in cei doi porului. Clci n-a fost ca la Samson, care a rdsturnat st6lpii
ai casei, cei ce fineau zidirea pe ei, s-a proptit in ei, de care a fost legat. Domnul lui Samson lnsugi e Stdlpul cel
unul cu dreapta gi in celllalt cu st0nga. $i a zis adevirat al oragului sfhnt"2l6. Cu Samson s-a sivdrgit cea de-
Sfflrgeasci-mi-se viafa cu a Filistenilor! gi s-a opintit a gaptea izbdvire a Israelililor gi ultima despre care vorbegte
toatil puterea, iar casa a clzut peste mai-mari gi peste Cartea Judecdtorilor. Faptele sale vor fi fost mai multe, de
poporul ce se afla in ea; iar morfii pe care Samson weme ce se spune cI a fost judecitor timp de douEzeci de
ucis la moartea sa au fost mai multi decit aceia pe ani (15, 20), dar autorul se va fi mulpmit s[ refin[ doar pe
ucisese in viafa lui. Atunci s-au coborit frafii sIi qi acelea mai deosebite.
casa tatllui siu gi l-au luat; gi, suindu-se, l-au Cu Samson se incheie istoria propriu-zisi a jude-
intre lora gi Egtaol, in mormflntul lui Manoe, tatll cltorilor, restul clrfii constituind adaosuri istorice care do-
$i a fost eI judecitor in Israel timp de doulzeci de ani". resc sE sublinieze atmosfera din epoci, referindu-se, desigur,
,,In cartea Judecitorilor citim c[ Samson a spu tot la intdmpliri din perioada Judec[torilor, cum va fi, de
implor0nd: Mori suflete al meu cu filistenii! Apoi s-a altfel, gi istoria cuprinsd in Cartea Ruf. Ajungi aici, vom in-
jinit cu toatd puterea Si s-a prdbuSit casa peste cerca, impreunl cu doi scriitori patristici, si rezum[m epoca
filistenilor Si peste tot poporul ce era fn ea. Chiar dacd Judecdtorilor, atrdgind atenfia ci grafierea numelor e uneori
este scris ci Iosua gi Samson au implorat, mijlocind, ci diferitn de cea cu care ne-am obignuit (ea variind, de altfel,
mai cd au vorbit, totugi vorbirea lor pare sd fie i gi de la o traducere la alta a Scripturii). ln final, vom pro-
mijlocitoare gi aceasta, cred, se deosebegte de rug[ciune, pune gi propriul nostru rezumat:
c[ infelegem numirile in sensul lor esen1ial"2l3. ,,Dup[ Iisus al lui Navi, poporul a cLlcat poruncile
,,De un asemenea sfhrgit a avut parte cel ce a lui Dumnezeu gi a fost rob weme de opt ani regelui Husa-
Judec6torul israelifilor vreme de doulzeci de ani. Demn rathon al Mesopotamiei. Pociindu-se poporul, eweii au avut
toatl admirafia este acest b[rbat pentru vitejia gi voinicia judecitori: Gonotheil2rT 40 de ani, Eclon2r8 l8 ani, Aoth2le 8
precum gi pentru curajul cu care gi-a infruntat ani. Apoi, pentru cd au p[cItuit, au fost subjuga{i de cei de
Faptul ci a fost viclenit de o femeie trebuie pus pe alt neanl 20 de ani. Apoi Debora2zo le-afost judecltor 40 de
firii omenegti, care se las[ lesne ademeniti de plcat.
cum, trebuie sI i se recunoasci meritul c[ in toate
5
privin{e a fost un om deosebit gi plin de virtufi. Rudele ]
I
Iosif Flaviu, Antichitdli iudaice, Y, 8, 12.
i-au luat trupul gi l-au trgropat allturi de strlmogii s[i, ]ff Sf. fnerr Sirul,ImneieRdstignirii,ry, t0.
217
oragul de bagtin[, Sa.iasa2l4"2l5. otriel.
'18 Eglon; acesta a fost rege al Moabului, iar nu judectrtor, gi a asuprit
oe israeliti vrerre de 18 ani.
zre
ltj Origen, Despre ntgiiciune,Xlv, 5. Aod iEhud).
220
"* InE€ lora gi Egtao[ inmorm6nnrl atitlui s6r:, Manoe. Alatt'ri de Barac.

tt4 115
Deborei, Barac, fiul lui Be'
biruit
t
ani. APoi madianilii ,:E
a

cltor Ghedeon 40
+u '- t
Debora
i moar-
ani,Iair 22deam' fost dat ln mina madia-
ani. APor lc-a fos
APoi le-a ruD
n din seminfia lui Mana-
Elon 10 ani 9i Abdol u *'
ani' APgiSI*^:
ny"' 0 de oameni r[zboi imPotriva
iusat 4u
jugat de aru'
40 G9
' tlrv^ -- 120000. Ghedeon a fostjude-
nioi u, avut Pace 40 de aru
Samirazs un an, p"
riiJil i"o u".T':::,T::l '3"H;
ani. Lui Abimelec i-a urmat B
:,ffi#.#::1"y'"#?'L,".I;1,,""1jffi
\
ffi.-::": Haran, din seminlia lui Efrai
'i"*i
Iisus,
[isus. care a PurLcr
Purta! ' ^^.^,
ia
(resrea2o'12)'
bui ani. DuP[ moartea acestuia i
'.---.
..---^ LX-hatrrl acesta a fOSt dat in mina amonililor weme
au fost co l' din seminlia lui Mana-
ani, DuPi el i-a condus Aba-
ins[,
insi se, care a
cum ist pe G tarf3l din
gdndu-se tur lui
lui I bron232 Zabulonitul, 8 ani;
niel, fratele Efraim, 8 ani. Unii, ins[, ad
a i, a condus
-'-:^1 "a . --- -=^**,,ir..rreii si au cei 7 ani ai lui Abatan' APoi
i au Plcdtuit ewer S1 iuns sub'st[PAnirea celor de
l'ri Eslom' regele moa
+O a" ani. intorcandu-se la
nilor; dar ft,,"11f:1-: de Samson, din seminlia lui
l
eii conducltor, ajudecat Po-
A"*if"' Lui !a urmat Profetul Samuil'
profe{it D
, imPreun[ cu anii in care a
din semrnpa rur r'^'*-'^' .i
qi era arhi
ra, sofia lui Labidot' frrl
Pentru cu lista Judecltorilor'
judecabri' pretenfia A"
"t*itut", '""""i-9i repetind c[ excludem din
*"
pa
-" Tola.
222
noi nu l-am inclus intre " "f"etul-"tlnllogii

2ze
Dzttlextas€ din surse extrabiblice'
230
Tola.
23r
IbEn
232
Elon
zr3
Afodon
zr 6[fr[16h*rr6ftul, stromate,l,109'2-6; I10' 1-5; 1Il' 14'

tt7
aceaste tstl pe Abimelec ($amgar, cum s-a vdant, n-a fost III. Epilo g (17, 1 - 21, 25)
inclus in list[ nici de comentatorii citafi, degi unii autori il
numlrl printre judecdtori):
Otniel - 40 de ani; Aod - 80 de ani; Debora gi Barac
CAP. 17 - Micaface un idol
- 40 de ani, fEr[ a gti dacd asocierea lor a durat tot atdfia ani;
Ghedeon - 40 de ani; Tola - 23 de ani; Iair - 22 de ani;
1-3: ,,Era un om din muntele lui Efraim, care se
Ieftae - 6 ani; Ibfan - 7 aru;Elon- l0 ani; Abdon - 8 ani;
numea Mica. $i a zis el cltre mama sa: Cei o mie gi o
Samson -20 de ani. Astfel, numirul Judec[torilor e acela de
sutl de arginfi care fi s-au luat 9i din pricina clrora tu ai
12, dupd numErul triburilor lui Israel gi al Sfrnfilor Apostoli.
rostit un blestem - l-ai spus chiar in auzul meu -, iati,
Socotim cI gi autorul biblic (fIrI a se gdndi, desigur, la A-
arginful e Ia mine: eu l-am luat. Iar mama sa a zis:
postoli) a cflutat acest numir. La aceast[ listi s-ar ad[uga,
Binecuv0ntat si fie fiul meu inaintea Domnului! El i-a
din Cartea I a Regilor, Eli gi Samuel; aceia, ins[, degi au inapoiat mamei sale cei o mie gi o suti de arginti, iar
pistrat titulatura de judecdtori, au fost ln primul rdnd mama sa a zis: Argintul l-am afierosit Domnului din
sacerdofi, avdnd astfel o misiune special[, diferit[ de cea cu ,

partea mea pentru fiul meu, ca sI fac din el un chip


care ne-am obignuit din cartea de fafa si tnfelegem sub cioplit, un chip turnat; acum !i-l dau tie'r.
aceastl denumire. OricunU numlrul Judecitorilor, ca gi ace-
,,Tot acest episod (ca gi capitolul urmdtor) ilustreazl
la al Apostolilor, rdmAne acela de 12 (despre lnfelesurile starea de confrrzie care domnea atunci in Israel, de la de-
acestui numlr vorbegte pe larg Sfentul Maxim MIrtr:risi- busolarea credinfei p6n[ la pervertirea moravurilor"23s. Mica
torul in Ambigua, fIr[ a epuiza subiectul). $i in cazul Sfin- (: cine este ca Domnul?) e un personaj contradictoriu. Din
filor Apostoli numirltoarea presupune dificultifi: ciderea cele cdteva date pe care le avem despre el, pare a fi mAnat de
lui Iuda, completarea numirului cu Matias, apoi chemarea o evlavie sincer[, dar iqi asuml posturi sacerdotale cu o
lui Pavel care, la fel cu Eli gi Samuel intre Judec[tori, va seninitate deconcertanti. in plus, se afl[ in plind confuzie
avea o pozilie oarecum aparte in rAndul Apostolilor Dom-,.
religioas[ (cdreia, in contextul epocii, ii putem glsi circum-
nului. stanfe atenuante), allturind cultul monoteist idolatriei.
4-5: ,rDtr el i-a inapoiat argintul mamei sale. far
mama sa a luat doul sute de arginfi gi i-a dat argin-
tarului; iar acela a fEcut un chip cioplit, chip furnat;
acesta se afla in casa lui Mica. Iar casa lui Mica era in
ochii lui casa lui Dumnezeu; 9i a flcut un efod gi un
terafim 9i gi-a pus miina pe unul din liii sii, iar acela i-a
devenit preot".
,,Centrele cultice fiind foarte pufine in Israel ($ilo,
Ghilgal, Betel, MiBa), oamenii au inceput s[ creadl cI fie-

'35 BBVA" p.294.

ll9
care igi poate face un locag de inchinare pe cont propriu, cu ,,S-a afirmat c6, in ciuda prescrip{iei legale, dupl
obiecte, sacre Si ct o preolie improvizatI"236. ,,Efod: un fel care numai cei din semin{ia lui Levi gi, ln chip expres,
de buzunar din feslturd in care erau finufi, probabil, so4ii numai cei din familia lui Aaron aveau accesul la indeplinirea
prin care se frcea consultarea zeilor"ztT . ,,Terafimi: zei cas- misiunii preo{egti, totugi, in epoca Judecdtorilor 9i la in-
nici, ocrotitori ai familiei, ale c[ror chipuri str[juiau vatra. ceputul monarhiei, intre preo{i s-au numirat gi dintre
Mici ca dimensiuni, ei puteau fi frrafi, ceea ce flcuse, c6nd- membrii celorlalte seminfii, ca gi ai celorlalte familii din
va, Rahela (vezi Facerea 31, L9)"238. De la sine,Mica hiro- seminlia lui Levi. Astfel, este amintit cazul lui Mica, din
toneSte preot, urm6nd ca apoi sE vadi in acela un sacerdot seminfia lui Efraim, care fEc6nd un idol, a rAnduit drept
real! Ulterior, venirea unui levit i s-a pirut gi lui ca mai a- preot slujitor al idolului pe unul din frii sdi, deci pe un
propiatl de realitate, dar gi pe acela il vahirotoni. efraimit. C0nd s-a abitut apoi pe acolo un levit din Bet-
6: ,rln zilele acelea nu era rege in Israel; de aceea leemul Iudeii, l-a angajat pe acela cu plat[ sd fie preot al
fiecare om flcea ceea ce i se plrea lui cI e drept". idolului din casa sa. Este vorba aici, in chip evident, de o
,,Punand anarhia pe seama lipsei de autoritate abatere de la credinfa adevlrat[ gi nu meritl, ca atare, s6
statal[, autorul crede c[ numai instaurarea monarhiei ar lu[m in seaml faptul relatat. Epoca judecltorilor este cu-
putea solufiona ciza. Din picate, istoria regilor lui Israel noscut[ ca o perioad[ de dellsare gi incilcare a datinilor
avea s6-i dea dreptate doar pa4ial"23e. strimogegti"2ao. Socotim acestea drept cea mai potrivitI
7-13: ,,Se afla pe atunci un t0nlr in Betleemul concluzie la capitolul de faf5, h{igul in care ne-ar introduce
semintiei lui luda; era un levit 9i locuia acolo. far omul fiind de nedezlegat dupl ce ne-am farniliarizat, in volumele
acela a plecat din Betleem, cetate a lui luda, sI se ageze anterioare, cu preceptele mozaice. Mica rImAne, ins[, un
unde va glsi un loc. $i a venit p0ni la muntele lui Efraim personaj pitoresc Ai, incl o dati o spunenL poate cu bune
gi'la casa lui Mica, adici la capiltul drumului.Iar Mica l- intenfii, dar victim["a confuziei religioase ce domnea in
a intrebat: De unde vii? El a rlspuns: Eu sunt levit din epoci.
Betleemul lui Iuda gi merg si mI agez oriunde voi gisi
un loc. Iar Mica i-a zis: $ezi cu mine, gi si-mi fii plrinte CAP. 18 - Fiii lui Dan cuprind cetotea LaiS
9i preot; 9i-fi voi da zece arginfi pe an 9i un rind de qi cad tn idolatrie
haine gi cele pentru trai. $i levitul a mers gi a inceput sI
locuiasci cu omul acelal gi t0nirut i-a devenit ca unul 1: ,,in zilele acelea nu era rege in Israel; gi-n
din fiii sIi.Iar Mica gi-a pus m0na pe capul levitului, iar zilele acelea semintia lui Dan igi cluta mogie unde si lo-
t0nlrul i s-a flcut preot; 9i a rimas la casa lui Mica. gi a cuiascl - Iiindci p0ni la acea vreme inci nu-i ctrzuse
zis Mica: Acum gtiu cI Domnul imi va face bine, fiindci parte deplinl intre neamurile fiilor lui fsrael,
leviful mi-a devenit mie preot". ,,In realitate, fiii lui Dan igi primiser[ partea, dar n-
au fost in stare si gi-o [ini, datoritd faptului cI Amoreii i-au
tmpins c[tre munte (1,34)-24r. in zileli acelea.nu era rege in

240
o.232.
AR.
'n'ssvA" p.295.

t21
Israel:,,Formula de inceput reia versetul 17, 6; in z ,,Laig, denumit naitdrzit Dan: un mic stat aramaic,
locuit de cet[{eni pagnici, care se indeletniceau mai degrabd
forml prescurtatl este folosit[ din npu in 19, 1 9i in
cu negustoria decdt cu politica"'*. LaiS inseamrfi,leu.
complete,
' in2l,25'ta.
2'-6:,rlar liii lui Dan au trimis din neamurile 8-10: ,rCei cinci oameni au venit la fra{ii lor in
cinci blrbafi, unul 9i unul, din fora 9i Egtaol, sI fora 9i Egtaol gi le-au zis: Ce mai sta(i? gi le-au zis:
Scula(i-vI gi si mergem impotriva lor, cici noi am vizut
deasci {ara'gi s-o cerceteze. $i leau zis: Mergefi 9i
pimlintul, gi iatii ci este foarte bun, dar voutr nu vI
cetali lara! iar ei au mers p0nl la muntele lui Efra
pa"i ri casa lui Mica. Acolo &u re-cunoscut.sllll.ti pasi; nu mai am0nafi plecarea: intrafi ca sI luati in
iotoi t.rit gi s-au abltut pe la el 9i l-au intrebat: Cine stipflnire fara! gi oriunde vI vefi duce vefi da peste un
popor la locul lui; fara e intinsi, clci Dumnezeu a dat-o
a adus aicif $i ce faci tu aici? $i ce ai tu aici? Iar
el I
mine in m0na voastrl: un loc unde nu lipsegte nimic din cele
il.poo., lga $ aia a ficut Mica pentru 9i
ce sunt pe ptrm0nt".
tocmit cu simbrie, iar eu i-am devenit preot' Ei i-au
B[rba{ii seminfiei lui Dan atacdnd o cetate pagnici
intreabl-L tu acum pe Dumnezeu, iar noi vom ;ti
au inspirat compararea lor cu lucrarea dracilor, wljmagi ai
vom avea izb0ndi pe calea pe care mergem' Iar pl
celor ce caut[ pacea gi linigtea: ,,Nu degeaba s-a scris cl
le-a zis: Mergefi in pace! Calea pe care merge{i e in
ziceau unii intre ei: Sculali-vd Si sd mergem la popontl cel
Domnului".
IatLcdgi iscoadele trimise de seminfia lui Dan-i11t
intdrit intru nddejde Si linistit (...). Cdrci cumplifii draci
serios pe acest preot, deqi au zdrit idolii din casa
lui obignuiesc tn toat[ vremea viefii sI-gi ascuttr sulifile ispitelor
impotriva celor ce gi-au ales viafa de linigte. $i mai furios
lupt[ ei impotriva celor mai cuviogi gi mai cinstitori de
Dumnezeu, impingindu-i spre picatul cu fapta prin r{zboaie
greu de rdbdat, doar vor putea astfel si-i desfacl pe cei
rdzboi[i de credinfa in Hristos, de ruglciune gi de buna
nldejde"'*'. Apropierea intre Danifi gi draci poate plrea
asprd, dar si nu ignorlm alunecarea lor religioasl din timpul
la care ne referim.
ll-14:,,9i au pornit din neamurile lui Dan, anu-
me din lora gi Egtaol, gase sute de blrba(i incingi cu
rrme de rlzboi. gi s-au suit 9i au tiblrit la Chiriat-
Iearim, in (inuful lui Iuda; de aceea s-a numit locul acela
TablraJui:Dan, pin5-n ziua de azi; iatE, el este in spa-
tele lui Chiriat-Iearim. Iar de acolo au strlbltut pflnl Ia
stoarci averil erau departe de Sidonieni 9i nu a
muntele Iui Efraim gi au venit la casa lui Mica. far cei
nimic de-a face cu Sirienii".
244BBVA, p.29s.
242
sEP 2,p.201. 245
243 Ioan Carpatiul , op. cit.,65.
sEP 2,p.201.

123
r22
cinci birbali care veniseri si iscodeascl fara Laig $i au strigat cltre fiii lui Dan. Iar fiii lui Dan, intor-
rlspuns gi au zis cltre fra(ii lor: $titi voi oare ci in lo cflndu-gi fe{ele, au zis citre Mica: Ce te.a apucat, de
acesta se aflI un efod gi un terafim gi un chip cioplit 9i strigi apa? Iar Mica a zis: Voi mi-afi luat chipul cel cio-
chip turnat?... Prin urmare, gtifi acum ce sI face[i!". plit - pe care eu mi l-am f?icut - 9i preotul mi l-afi luat gi
,,Textul din 17,4-5, ambiguu, pare a vorbi de v-afi dus; 9i acum imi spunefi: de ce strigi?... Iar fiii lui
singur idol, probabil un chip cioplit in lemn qi imbric.at Dan i-au zis: TacI-fi gura!, ca nu cumva sI-fi sari-nainte
prii tu-ure, cu argint. Aici e insi vorba de doi"2a6 oameni cu sufletul amflrflt gi sl-fi pierzi viafa, pe a ta pi a
Chiriat-Iearim (: cetatea pidurilor): localitate Ia casei tale! Fiii lui Dair s-au dus in drumul lor, iar Mica,
dintre Iuda gi Veniamin, initial gabaonitl. v5rzdnd cI ei sunt mai tari decOt eI, s-a intors la casa lui".
15-20 ,,$i au f5cut o migcare pi au intrat in intreg tonul abordat de fiii lui Dan descrie foarte
t0nlrului, levitul, in casa lui Mica, 9i l-au intrebat bine pe cel ce ignorl drepturile aproapelui (cei ce vor fi
sinitate. Iar cei gase sute de birbafi dintre fiii lui trecut prin situafii oarecum similare vor simfi pe dati a-
incingi cu armele lor de rizboi,stlteau la ugile porfii. ceasta).
cei cinci birbafi care merseseri sI iscodeascl {ara 27-30: r,Aqa ci fiii lui Dan au Iuat cele flcute de
ridicat gi au intrat in casa lui Mica; iar preotul Mica gi pe preotul lui 9i au venit la Laig, impotriva unui
acolo. $i au luat chipul cioplit 9i efodul 9i terafimul popor care trlia linigtit 9i f6ri grijn, gi i-au trecut prin
chipul cel turnat. Iar preotul le'a zis: Ce faceti? Ei i' ascutigul slbiei, iar cetatea au ars-o cu foc. $i n-a fost
rispuns: Taci! Pune-1i m0na la gurl 9i vino cu noi 9i nimeni care sI-i scape, cici de Sidon erau departe, gi nici
vei fi pErinte gi preot. Mai bine este oare sI fii preot nu aveau ceva de-a face cu alfii. Aceasta s-a petrecut in
casa unui singur om decflt sI fii preot al unui neam 9i valea Bet-Rehob; gi au rezidit cetatea gi au locuit in ea.
unei case in Israel? Iar inima preotului s-a veselit; el Cetatea au numit-o Dan, dupl numele lui Dan, pirintele
luat efodul gi terafimul 9i chipul cel cioplit 9i chipul lor, care i se nlscuse lui Israe
,ii
turnat gi s-a dus in mijlocul poporului?'. fusese Laig. Fiii lui Dan gi-au sI
Ceea ce nou[ ne poate plrea un furt, va fi fost fie al lor. Iar lonatan, fiul lui el
vdzut de c6tre cei de atunci, Dandii c[utnnd, prin acei i 9i fiii sii i-au fost preo{i seminfiei lui Dan p0nl-n ziua
obfinerea unei protecfii divine 9i socotind ci aceasta e strimutlrii din fara aceea,,.
cuvenitl unei seminfii (deqi relatarea nu lasl de infeles ,,Poate fi vorba de prima deportare ordonati de Ti-
intregul trib Dan a participat [a aceastii campanie) decdt glatfalasar al Iuea in anul 734 (sau 733) i.Hr.,,247 . Aceasta
singure case. Oricum, intewenfia lor rlmine una ar muta data scrierii cirfii cu trei secole mai aproape de noi.
chiar gi in contextul de atunci. Credenr, insi, cI textul se referE la strflmutarea chivotului
2l-26: rrAga s-au intors ei gi au plecat, din $ilo, nu la deportarea popula[rei. Bet-RehoD (: casa llr-
copiii avutul gi lucrurile inainte. $i daci s-au
gi gimii): localitate situatl in direcfia Hamatului. Ionatan (:
ei de casa lui Mica, iattr cI Mica 9i oamenii care Domnul a dat), fiul lui Ghersom (= izgonire), este levitul
in vecinlitatea lui au strigat gi i-au ajuns pe fiii lui care a insofit pe fiii lui Dan. Degi urmag al lui Moise, el

2n7
26
nevA" p. 296. 88v4p.296.

124 125
Judec[torilor formeazd o unitate narativ[, creatd pe schema
criml-pedeaps[-repara{ie. Din punct de vedere istoric, nimi-
cirea tribului lui Beniamin de c6tre celelalte triburi israelite
s-ar fi inseriat mai logic dup[ capitolul 2 (...); Iosif Flaviu
(Antichitdli iudaice V,136-174) a operat acest transfer, flrl
aJ justifica; Theodoret (Quaestiones in ludices 27) sugerea-
z[ acelagi 1ucru"252.
2: ,par fiitoarea s-a mflniat pe eI 9i l-a pIrIsit,
ducflndu-se la casa tattrlui ei din Betleemul lui luda; 9i a
rimas acolo patru luni".
la ei de-a lungul tuturor zilelor cflnd casa lui Dumnezeu ,,Un levit cu pufin[ avere, dar cu suflet mare, locuia
inpl(ile muntelui Efraim. Soarta a ftcut sE aibl in st[pdnire
o bucati de p6m6nt primit[ ca mogtenire. El gi-a luat o to-
varlgl de viafi din Bethleemul Iudeii gi, cum se intimplI
lucrurile la inceput, din pofta nemlsuratl a inimii o dorea cu
mare patimd pe tinlra so{ie. Dar fiindcl ea nu-i rdspundea la
versetul precedent. fel ardea gi mai mult s-o aibd, cuprins de marea flac[rd a
dragostei, gi focul lui cregtea peste misuri. Nevenind ins[
CAP. 19 -Nelegiuirea din Ghibeea nimic ai din partea tinerei, fie din sldbiciunea dragostei, fie
din pricina durerii c[ n-are de la ea rlspuns pe misura do-
rin{elor lui, igi tot arflta nemulpmirea fafi de ea. De aici me-
reu certuri, pdnl cflnd femeia, socotindu-se jignit[, i-a dat
cheile gi s-a intors acasl la plrin1i"2s3.
3-11: ,,Iar birbatul ei s-a sculat gi s-a dus la ea
si-i vorbeascl dupi inima ei, si se impace cu ea gi s-o
aduci acas5. $i, luflnd cu sine pe sluga lui pi doi asini, s-a
dus la casa tatilui ei. $i dacl I-a zilrit tttdl tinerei, i-a
iegit cu bucurie inainte. $i socrul sIu, tatll tinerei, l-a
dus inluntru; iar el a gezut cu d0nsul trei zile gi a mincat
gi a biut gi a dormit acolo. gi a fost ci in ziua a patra,
leemul lui Zabulon (Iosda 19, 15) plecase 9i levitul ad[postitl trezindu-se dis-de-dimineafl, s-a sculat sI plece. Iar tatIl
;;M;;t?,-i-41';to.,,ultimele dour capitole2sl ale crrfii' tinerei a zis citre ginerele slu: intlregte-fi inima cu o

25t
208
BBVAp.296. 2s2
'oeBBv4p.296. 2s3 v[,
"oBBVA, p.296. , 3.

126 127
pirinteasci nu-i lipsea dorinfa de a mai {ine pe lAng[ el fiica,
. $i au gezut amflndoi 9i au
le-a amdnat plecarea pdn[ dupi amiazd,, ca si porneascl la
$i a zis tatil tinerei citre
inima ta si se veseleasciit drum dupl ce vor lua masa de pr0nz. Voia s[-i mai fini gi
dup[ pr'anz, sub motiv cd de acum se apropie seara. Dar
ginerele rya mai putut fi induplecat, cu toate rugiminlile
socrului"255.
12: ,rDtr stlp0nul slu i-a zis: Nu ne vom abate
noi in cetate striinlr ln care nu se afli nimeni din fiii lui
de drum ca un ostag p0nI ce ziua se va pleca! $i au
Israel, ci vom merge pflni la Ghibeea".
m0ncat am0ndoi gi au blut. $i omul s-a sculat si plece, el
, i-l
Ghibeea (: colin[) era o cetate apa(indnd tribului
9i fiitoarea lui gi sluga lui, dar socrul Veniamin, din apropierea Ramei. in vremea lui Iosua, de-
zis: tate, ziua s-a plecat spre searl i, 9i
vine cetate levitice Qosua 21,19).,,Rezervarea acestor cetdfi
inima ta sI se veseleascil iar m0in vefl
levililor nu excludea posibilitatea ca gi membrii celorlalte
porni pe calea voastrl vei merge
gi la locuin{a ta' Dar
soninfii sE tr[iasc[ in ele, dar acegtia trebuiau si cumpere de
omut n-a vrut s[ mai rim0ni, ci, ridic0ndu-se, au pornit
la levi{i pnmAnt spre a-gi putea construi acolo case. Aga, in
cetatea preofeasci Ghibern, fiii lui Iamin (beniamenili) for-
rnau o bun[ parte a locuitorilor. Nici levifilor nu li se inter-
zicea s[ locuiasci in alte cet6{i, dacd interesele cereau lucrul
acesta (17,7)-256.
13-15: ,r$i i-a zis t0nlrului: Vino, 9i si ne apro-
piem de unul din aceste locuri gi sI poposim in Ghibeea
sau in Rama. $i au trecut gi au mers; gi soarele le-a apus
aproape de Ghibeea, care se afli in finutul lui Veniamin.
(vezi Iosua 15, 8), pregltind astfel urmitoarele doul ver'
sete"254. $i acolo s-au abitut din drum, ca sI intre gi si popo-
seascl in Ghibeea. $i au intrat gi au gezut in ulita cetlfii,
dar nu era nimeni care si-i indrume spre o casl in care
str rim0nl".
,,Dar sttrp0nului nu i-a pl[cut aceastd socoteall de a
cere glzduire intre oameni de neam strdin, mai ales fiindcl
Gaba gi Rama, cet[{i ale tribului lui Veniamin, nu erau
departe. Astfel cd n-a finut seaml de propunerea servi-
socrul i-a mai oprit o zi, fHcindu-i s[ z[boveasc6, fiindcf,,
torului, ca gi cum sfatul trebuie c6nt[rit dupi condilia so-
zicea el, a$a cere omenia. Dar 9i dupl aceasta la fel voia str
cial6 a celui ce-l rostegte gi nu dupl valoarea lui, oricit de
adauge zilelor de mai inainte gi pe a cincea, cu toate cd nu l0
mai gasea motiv de intArziere. Totugi, frindci din dragostO zst
lbid.,vrA.
256
zsaBBv4p.297. AB, p.239.

129
t28
;ir

umil ar fi cel de la care pornegte. Soarele era in asfi4it qi


abia au putut ajunge pe ins rate in oragul Gaba,,2s1. ;
16-19: ,,Iati insl cI un om bltr0n venea
searl de la munca lui de pe c0mp. Omul acesta era gi
din muntele lui Efraim gi locuia in Ghibeea; iar
locului erau fii ai lui Veniamin. gi dacl el gi-a
ochii, a vizut un cllltor in ulifa cetltii. gi i-a zis
tr0nul: Unde mergi gi de unde vii? Acela i-a
Suntem in trecere de la Betleemul lui Iuda p0nI
laturile muntelui lui Efraim - cI eu de acolo sunt;
dus pini la Betleemul lui Iuda 9i mI intorc la casa
dar aici nu e nimeni care si mi duci spre o casi.
asinii nogtri am paie gi hrani, am piine Si vin
mine gi pentru slujnica mea gi pentru tinirul ce se
cu robii Gii; nu avem lipsi de nimic,,.
,,Cuvdntul lui Dumnezeu le este celor a c6ror
se invdrtegte mai mult in jurul virtulilor trupeSti paie Si
nutrind partea pltimitoare (pasional[) a sufletului lor
lucrarea virtufilor. Dar celor ce s-au ridicat prin
plafie adevlrati la infelegerea celor duhovnicegti le este
ne care le nutregte partea mintald a sufletului spre deslv
girea dup[ chipul lui Dumnezeu"258. Textul vorbegte aici
despre vin (de vdzut gi Facerea 24,23-25).
20: ,,$i a zis bltr0nul: Pace (ie!; lipsurile tale
iau eu asupri-mi, dar nu cumva sI rim0i in uli!i".
,,De aici, istorisirea e un ecou al episodului din
cerea 19, 2-11, int6mplare care a dus la nimicirea
gi Gomorei"2se.
Cuvintele pace lie erau forma obignuitl de
,,Salutul (berakha) eweilor exprim[, pe ldngd infelesul
propriu, gi o binecuvAntare; de aceea verbul din care
inseamnd, pe l6ng[ a saluta, gi o binecuvdntare. Cel

257
Sf Ambrozie al Milanului , Scrisori,yl,5.
]5f Se Uaxim Mlrtruisitorul Capetele' gnostice,167.
25eBBVA, 'uo AB. o. 135.
p.297.
'u'sei4p.z9l.
130
l3l
chis uga casei gi a iegit ca si plece-n drumul siiu; iatl Mi{pa. $i daci liii lui Israel au venit, au zis: Spune(i-ne,
ci femeia lui, fiitoarea, zdcea prlbugiti la uga casei, unde s-a petrecut acest riu? $i rispunz0nd levitul, bir-
m0inile pe prag.Iar el i-a zis: ScoalI-te, si mergem! baful femeii care murise, a zis: Eu gi fiitoarea mea am
ea nu i-a rispuns: murise. Iar el a luat-o gi a pus-o venit in Ghibeea lui Veniamin ca si rim0nem peste
asin gi, ridicflndu-se, s-a dus la casa lui. $i daci a norpte. Dar oamenii din Ghibeea s-au ridicat impotriva
in casI, a luat sabia gi, apuc0ndu-gi fiitoarea, a tiiat-o mea gi au inconjurat casa, noaptea, impotriva mea; pe
douisprezece bucl{i, pe care le-a trimis in toate mine au vrut si mI omoare, iar pe fiitoarea mea au
lui Israel. $i a fost cI tot cel ce vedea acestea zicea: umilit-o 9i gi-au bltut joc de ea, iar ea a murit".
ceva nu s-a petrecut gi nici nu s-a vizut din ziua in ,pin istorisirea in sine a evenimentului nu reiese
fiii lui Israel au iegit din lara Egiptului 9i p0nl-n ziua aceasti inten{ie (de aJ ucide pe levit); levitul are ln minte,
azi! Luafi seama gi rosti{i-vI!". probabil, violenfa cu care fusese impresuratl casa"263. Un alt
Prin gestul s[u spectaculos, levitul obline ceea ce aspect, privind versetele 1-2: acestea ,,formuleazi solemn...
scontat: supunerea faptei celor din Ghibeea judecdfii ideea unitdfii lui Israel"2n.
gului Israel. 6-11: ,rlar eu am apucat-o pe fiitoarea mea gi am
tliat-o in buclfi 9i le-am trimis in toate hotarele mog-
CAP. 20 - Pedepsirea nelegiuirii din Ghibeea tenirii liilor lui fsrael; aceasta, pentru ci ei au lEcut in
Israel o astfel de nebunie gi o asemenea rugine. IatI, voi
1: ,*{tunci au iegit to{i fiii lui
Israel; 9i tofi suntefi liii lui Israel: rostiti-vI 9i sffltui{i-vn aici, intre
obgtea, ca un singur om, de la Dan p0ni la Beer-$eba, voi. Atunci intregul popor s-a ridicat ca un singur om,
fara Galaadului, s-a adunat la Domnul, in Mifpa". zic0nd: Nimeni dintre noi nu se va intoarce la cortul s5u
,,Un altar al Domnului se afla in Mifpa lui Veni 9i nimeni dintre noi nu se va intoarce la casa lui! $i
(care nu trebuie confundatl cu Milpa Galaadului). De t acum, iati ce avem de l5cut in Ghibeea: Vom merge
redactarea acestui capitol e defectuoasI; text inclrcat, lmpotrivi-i prin tragere la sorti: I)in fiecare seminfie a
ori redundant sau lacunar, cu o seaml de inadvertenfe lui Israel vom lua c0te zece bnrbafi la o suti gi c0te o
exagerEri (inclusiv numIrul participan{ilor la rdzboi, suti la o mie gi c0te o mie la zece mii, ca sI aducl hrani
ambele pfury)'ao. De la Dan pdnd la Beer-$eba, adicd pentru poporul ce va merge in Ghibeea lui Veniamin ca
nord gi pdn6-n sud, Galaadul reprezent6nd extremitatea si-i pliteasci pe misura ruginii pe care ea a fEcut-o in
c6; cu alte cuvinte, s-a strtns intregul Israel, chiar dacl Israel. $i to{i oamenii lui Israel s-au adunat in cetate ca
epoca judecltorilor cele 12 treburi s-au separat, un singur om".
unul de celIlalt. ,,Poporul gtie, totugi, ci nu e vorba de o simplii ten-
2-5: ,rTotte neamurile lui Israel, obgtea tativl de omor, ci de o-fapti infarnante care se r[sfrdnge asu-
gului popor a stat in adunarea poporului lui pra intregului Israel"265.
patru sute de mii de b6rbafi pedegtri, purtitori de
Iar liii lui Veniamin au auzit ci fiii lui Israel s-au suit
262
BBVA" pp .297-298.

132 133
la rizboi impotriva lui Veniamin gi s-au rinduit laolaltl
rL-tl:,,Iar semintiile lui Israel auJl#:#Tft impotriva Ghibeii. Dar fiii lui Veniamin au ielit din
acel Ghibeea gi au culcat la pIm0nt, in ziua aceea, doulzeci 9i
si doutr de mii de birbati din rindurile lui Israel. Dar fiii
9i
vrut lui Israel s-au imbirbitat gi s-au r0nduit din nou pentru
luptl acolo unde se r0nduiserl in prima zi. $i s-au ri-
dicat fiii lui Israel 9i p0ni seara au plflns in fafa Dom-
potrivi, fiii lui Veniamin s nului. $i L-au intrebat pe Domnul, zic0nd: Oare ne vom
ia Ghibeea' spre a ieqi sI apropia noi sI ne batem cu frafii nogtri, fiii lui Ve-
mlrul fiilor lui Veniamin c niamin? Domnul a zis: Ridica{i-vii impotriva lor! Iar fiii
orin cetltile lor a fost de do
'tl.not fiind Purtltor de sab lui Israel s-au apropiat a doua zi de fiii lui Veniamin.
Dar in aceeagi zi, a doua, fiii lui Veniamin le-au iegit
inainte din Ghibeea gi au culcat la plm0nt incl optspre-
zece mii de birbali din r0ndurile lui Israel; toti acegtia
erau purtltori de sabie. Tofr fiii tui Israel s-au ridicat
atunci 9i au venit la Betel gi au plflns 9i au gezut acolo in
fafa Domnului; 9i-n ziua aceea au ajunat p0ni seara gi
au adus inaintea Domnului arderi-de-tot 9i jertfe de
m0ntuire - clci acolo era chivotul leglmintului Domnu-
lui, iar Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stltea pe
intrePrinse, Pare a fi anticiPa atunci inaintea tui; 9i L-au intrebat fiii lui Israel pe Dom-
;;6r.f"r'tlar fi recurs la o simp16 delegafie)' nul, zic6nd: Oare vom mai iepi noi sI ne batem cu fra{ii
t o. o, ^-.i']iieat si au venit la Betel 9i L-au
nogtri, fiii lui Veniamin? Iar Domnul le'a rlspuns: Ridi-
ca{i-vffieine ii voi da in m0inile voastre!".
,pacL arhiereul voia s[ slvdrqeascl cele sfinte in
fiecare zi, era absolut liber in aceaste privinfa. Dar s-a
incet[{enit obiceiul ca el s[ oficieze la loca;ul sfhnt mai ales
la s[rbltorile mai mari. A doua obligafie a arhiereului a fost
aceea de a consulta voia lui Dumnezeu in momente deo-
sebite, de cump[n[, ale comunitnfii lui Israel. Se aratl clar
ci mai mul{i arhierei au procedat in conformitate cu aceast[
obligafie. Astfel, despre arhiereul Finees, fiul lui Eliazar 9i
ur Betel.
r)tru in
Silo "iiis,,,rar nepotul lui Aaron, se zice cI a stat inaintea chivotului
fiii lui rsrael s-au ridicat a doua zi 9l
iegit legamantului ca s6-l consulte pe Iahve"267. Finees era, la
iofi blrba{ii lui Israel au
au tlbirflt lflngl Ghil;'
267
AB,p.24l.
266
BBVA" p. 298.
135
t34
rdndul s[u, din Ghibeea (Iosua 24, 34),Ioc in care va fi 9i au vlzut ci sunt infr0nti. Iar Israelitenii le.au deschis
Veniaminifilor drumul, cici ei se bizuiau pe oamenii de
pindl pe care-i puseserl impotriva Ghibeii. gi c0nd
aceia se retrtrgeau, pflndarii s-au pornit gi s-au revlrsat
se sprijinl, probabil, pe frglduin{a lurlui legdmdnt de pace asupra Ghibeii; tofi p0ndarii s-au repezit gi au trecut
intre Domnul 9i Finees (Numeri 25, l0-13). Dup[ Theodoret intreaga cetate prin asculigul sEbiei. Iar fiii lui Israel
aveau un semnal de lupti cu oamenii de pflndl: aceia si
ridice din cetate un st0lp de fum. Atunci liii lui Israel au
v5izat ci p0ndarii luaserl Ghibeea gi s-au r0nduit in linie
de bitaie; dar gi fiii lui Veniamin au inceput sI loveascl
imprejurul Ghibeii". gi au rinit ca Ia vreo treizeci de oameni dintr-ai lui
,,strategre dup[ modelul cuceririi cet[fii Ai (Iosua 8, Israel; clci ziceau: Negregit, vor cldea de dinaintea noa-
stri, aga cum s-a petrecut in prima lupfii... Semnalul
'3-25)-26e.30-48: ,,$i-n ziua a treia s-au ridicat fiii lui Israel insl se ridica din ce in ce mai mult deasupra cetflfii, ca
impotriva fiilor lui Veniamin gi s-au r0nduit impotriva un st6lp de fum. gi dacl fiii lui Veniamin s-au uitat
Gnibeii, aga cum o mai lIcuserI de doul ori. Iar fiii lui ind5rit, iati cI nimicirea ceti(ii se urco p6n-la cer...
Veniamin au iegit in fa{a poporului,lis6nd cetatea goali; Atunci oamenii lui Israel s-au intors inapoi; iar fiii lui
Veniamin s-au speriat vIz0nd ci nenorocirea s-a apro-
piat de ei. gi au intors spatele de dinaintea fiiloi lui
Israel, pe calea pustiei, 9i au fugit, dar Iupta i-a luat din

lui Israel au alergat de pe locurile lor, dinspre partea de


apus a Ghibeii. $i au venit asupra Ghibeii zece mii de
oameni, alegi pe spr0nceanl din intregul Israel; 9i bltilir
devenea crfincenl; 9i ei (fiii lui Veniamin) nu gtiau ctr deom, au ucis dintre ei incl doul mii de blrba(i. gi tofi
nenorocirea vine asupriJe. $i Domnul l-a lovit pe Venia' cei ce au clzut din Veniamin au fost doulzeci gi cinci de
min in fafa fiilor lui Israel; ;i-n ziua aceea fiii lui Israel mii de oameni purtau sabie; tofi
au nimicit din Veniamin douizeci 9i cinci de mii gi o sutl acegtia, birbafi ,vlzind,au fugit in
de oameni, tofi purtltori de arme. Iar fiii lui Veniamin pustie la stflnca de oameni; gi au ge-
zut acolo, la st0nca lui Rimon, vreme de patru luni. Iar
fiii lui Israel s-au intors citre fiii lui Veniamin gi i-au
trecut prin ascufigul siibiei, de la cetate p0nI Ia pigunea

137
cirezilor gi p0ni la orice s-a putut afla in fiecare cetate; 9i sI piari astlzi din Israel o seminfie? gi a fost cii a doua
zi s-a sculat poporul dis-de-dimineafi 9i a zidit acolo
altar gi au
zis fiii lui I
nu a venit
jurlm0nt mare impotriva celor ce nu s-au suit Ia Dom-
nul in Mifpa, zic0nd: Unul ca a
priveau
-incdt str[mogii nogtri neprihana, ci-i arltau atdta cinste Dar fiii lui Israel s-au mulcomit
socoteau c[ trebuie pornit rLzboi impotriva celor fhrl fratele lor, 9i au zis: Azi a pierit o
respect pentru ru;ine. $i, in aceastl privin(I, at6t de marq ,,Campania lui Israel impogiva lui Veniamin fusese,
dorinta de rlzbunare exista in trecut, incit au fost nimicifi practic, un rizboi de exterminare,,273.
tofi membrii tribului lui Veniamin in afari de gase sute, carq ins[, aga cum se poate vedea limpede din text, bi-
rlmlseser[ din r[zboi 9i pe care i-a aplrat muntele in care s5 ruin{a intr-un rdzboi fratricid nu aduce nici o bucurie invin_
au retras. C[ci aga citim in Scriptur{, de al cirei cuprins esto gitorilor...
bine sd finem seama'271. i l
,par pinI iar
Rimon (: rodie):st ci din apropierea Ghibeii; nu-
nebunia s-a schimb 6ns
meroase v6i fac inaccesibild stinca dinspre sud, nord 9i vest, toti cu jale mare gi ni_
astfel cd era un loc foarte potrivit pentru fugati' micit de fra{ii din celelalte triburi gi c[ o puternic[ armatd, a

CAP. 21 - Seminlia lui Veniamin se refoce ;

lui Israel s-au iurat in Mi{pa, zic0nd:


1: ,rFiii
meni dintre noi si nu-gi dea fata de nevasti vreunuia a adus grele pierderi gi dintr-o parte gi din cealalt[. S-au vlr_
Veniamin!".
,,Spre nord de Ierusalirn, pe teritoriul semin{iei
Veniamin, se afla cetatea Milpa (: sentinel[), de pe care
putea privi la mare dep5rtare. Cetatea este cunoscutl ca
impo.t^ant centru religios, in epoca judecdtoilor"2Tz'
2-6: ,,$i s-a dus tot poporul la Betel 9i a
acolo p0nI seara inaintea lui Dumnezeu 9i 9i-au rid
glasul gi au plflns cu plflngere mare. $i au zis: De
Doamne, Dumnezeul lui Israel, de ce s-a flcut aceasta,

270
sEP 2,p.215.
27'
Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, Yl, 2. 2'3
BBVA o. 3oo
272
AB,p.93. 'o Sf. a*fLzie al Milanului ,Scrisort,Vl, 14.

r38 139
F
7-9: ,rCe vom face oare ca sI le dim neveste celor
turii). Oricurrl num[ru] fetelor din Iabeg
ce au rlmas? Ci noi ne.am jurat fafi de Domnul cI nu era insuficient faf[
de numirul supraviefuitorilor
le vom da sofii dintre fetele noastre. gi au zis: Cine, din din V*i*r.
l3-23:.,oAtunci toatl adunarea a
neamurile lui Israel, nu s-a suit la Domnul in Mifpa?
$i, grlit fiilor lui Veniamin ce se aflau la st0nca trimis gi le-a
iatI, la adunare nu venise in tablri nici un om din laUeg- ni_or tii-"
chemat la pace. $i-n wen ea aceef,
Galaad... $i a fost numErat poporul: acolo nu se afla nici s_au intors fiii lui
Veniamin la fiii lui fsrael;
un om dintre locuitorii Iabeg-Galaadului,,. dat de neveste
pe fetele pe care le aduna
,,La vest de Iordan, in munfii Galaad, se gtie c[ a eg-Galaad; iar
existat localitatea Iabeg-Ghilead (Galaad), de unde au fost acerora le-a prrcut aceast
asupra tui Veniamin, cr lacuse Domnut
luate fete pentru blrbafii din tribul lui Veniamin, in legEturl
semintiile lui Israel. gi au zis bitr0nii
;-:rilJH-#
cu care celelalte triburi s-au jurat s6 nu le dea fete in adunirii: Ce vom
c[s[torie"275. Locuitorii din IabLS (: secet[) nu numai ci n-
face oare ca sl le dIm nevest"
ce au rimas, de
vreme ce femeile din seminfia lui""io.
au venit la adunarea Domnului din Mifpa, dar nu au par_ Veniamin au r# if-
ticipat nici la campania de pedepsire a Glibeii, de vremi ce micite? gi au zis: O mogte*re trebule sI
fie pentru cei
nu se aflau cu ceilalfi Israelili. Era nu doar o sfidare, dar gi din Israel; cici noi
un semn al indiferenfei fap de apartenenfa la Israel, atitu, fetele noastre, de
dine primejdioasi, mai cu seami in acea epoc5, dizolvant[
oricum.
srrbrtoarea anuar' rr,,rH',: tr3,{"','tl,"iiil1itFTi
10-12: r,Iar adunarea a
trimis acolo doulsprezece miazlnoapte de Betel" gi la risnrit aJ
mii de blrba{i dintre cei mai puternici si le-a porunciL
de la Betel la Sichem gi la miazEzi
a*_ol care duce
de Levona. gi le-au
poruncit fiilor lui Veniamin, zic6nd:
Mergefi $i;.;;
defi-vI in vii!; 9i cin
$ilo ies dinfuind la j
gi ia femeie dintre fii
Iui Veniamin. gi va ti ci at
lor vor veni Ia noi sI se pI
culcug_de btrrbat, 9i le-au adus in tabIrI la gilo, in
fi_ de dragul nostru!; cI nici
nutul Canaan',.
bat o femeie ca pradi de rizboi, nici
Poate uimi logica dup[ care o primd cruzime e voi nu le-afi dat
compensat[ printr-o a doua, dar e vorba de wemuri aspre gi,, :tr 9i voi avefi o vinl. Iar fiii
in ambele caztri, al Ghibeii gi al Iabegului, de grave delicto_ uat femei, dupl nu-
religioase, clrora omtil tradilional, ca s[J numim astfel, le,
acorda atenfia cuveniti (micile devieri erau gi in vechime, 1T"IilliJ.,lil,l;3i
tolerate, cum rezult[ chiar gi dintr-o lecturare atent[ a Scrip-
Din nou o stratagemi
practicile vremii gi, pe alocuri td in
27s
AB,p. lo2.
de astdzi. Scriptura, de altfei,
s .

#H
140
t41
t
impotrivire la aceast[ rdpire, ci doar sfatul preliminar care 25: ,rin zilele acelea nu era rege in fsrael;
lua in calcul aceastl eventualitate. ,,Sirb6toarea Domnului s- de
aceea fiecare om flcea ceea ce i se pfrea in fafa o.nifoi
a schimbat in slrbdtoare de nunti. Fetele, smulse din bra{ele lui cI e dreptr,.
p[rinfilor, se pErea c[ sunt predate chiar de plrintr in rndinile
,,Concluzie care preg[tegte epoca regilor lui Is_
b[rbafilor gi socoteai cd fiecare nu e luati, ci dat[ ca r_ael'z7e. Dar, inainte a" u *iui j";pJ;;o""
logodnic[ de la s0nul mamei. Astfel, tribul Veniamin, aproa- monarhiei in
Israel, vom mai zdbovi la perioadaiuaecitoritor,
pe sftr0mat gi nimicit, in scurt timp a ajuns lnfloritor, ddnd in comen_
tariul urmltor, acela la Caitea Rut.
invlfatur[ ci este spre mare pierdere pentru cei fIr[ friu
cdlcarea-cinstei, fiindci paguba adusl neprihanei se rdzbunl
crvrrt''276.
,,in fiecare an se celebra la $ilo un hag - o sir-
bltoare a Domnului pentru care se ftcea pelerinaj din toate
p6(ile. Tinere fete dansau hora gi tot Israelul se veselea
inaintea Cortului sfhnt'277.
Nu gtim despre ce s6rbltoare va fi fost vorba; Ana.
nia propune, cu rezerve, S[rbitoarea recoltei (sau a Cortu-
rilor), in luna Tigri, care ar corespunde, la noi, cu luna
octombrie. ,,R[pirea fetelor din Selo este aici obiect de dez.
batere juridice. Canil este complicat: acr:r;atorii sunt tafii gi
frafii fetelor, ap[ritorii sunt bfuenii comunitelii, ac:,tzafii
sunt beniamifii sau chiar b[h6nii. Verdictul pdstreazi in
textul grecesc concizia celui ebraic, degi cu unele diferenfo
in confinut. Textul Masoretic arc:- Dacd pdrinlii sau fralii
lor vin sd ne ceard socoteald, le vom spune: indurayi-vd de
ei, cdci nici unul dintre noi nu Si-a luatfemeie ca (pradl de)
rdzboi. Nici voi nu puteali sd le dali, altfel ayi fi avut
vind'278.
24: ,r$i-n vremea aceea s-au dus de acolo fiii lul
lsrael, fiecare la seminlia lui gi la neamurile lui, fiecare
la mogtenirea lui".
Cuvinte prin care se arat[ incheierea
Domnului din acel an.

"'BBVA, p. 3oo.
COMENTARII
LA
CARTEA RUT
fnfioducere

Cartea Rut igi are numele de la acela al eroinei

In iudaism, de asemenea, Cartea Rut se bucurd de

cartea Judecdtorilor. pe c6nd celelalte dour adaosuri arati


stdpdnirea idolatriei intr-trn trib al lui Israel28r gi profunda

28oBBVAp.3ol.
,r,Dar.

147
CAP. I- Rut Si Noeminatn Moab

ci-n zilele c6nd cflrmuiau judecltorii


1: ,r$i a fost
s-a f?icut foamete in farI. Iar un om din Betleemul lui Iu-
da s-a dus sI locuiasci in c0mpia Moabului, el gi femeia
lui gi cei doi fii ai lor".
,,E de observat arta naratorului de a-gi preglti citi-
torul printr-o introducere pe c6t de succintl (de numai cinci
versete) pe atAt de cuprinzdtoare (timp, loc, personaje, cir-
cumstanfe, acestea din urmi fiind dou[ dezastre; o seceti gi
o moarte intreit[)"285.
,,$i a fost aSa: atdt cartea Rut, cdt gi Iisus Navi gi
Judec[torii incep cu sintagma ke egheneto, Si a fost, care
poate indica o legltur[ cu cartea precedent[, dacl nu e vorba
doar de un cligeu narativ"286. ,in (vremea) cdrmuirii iude-
cdtorilor: perioada Judec[torilor se lntinde in mare intre
1200 9i 1030 i. Hr., data aproximativ[ a urclrii lui Saul pe
tron"287. ,A plecat sd se strdmute: strdmtfiarea in teritorii
str{ine, redat[ aici prin grecescul parikise, e un eveniment
frecvent in epoca Vechiului Testament (Facerea 12,10;26,
3; 47, 4), pricinuit de calamit[{i, epidemii sau crize econo-
important.
mice. Cei care se instr[inau nu se mai bucurau de statutul
cuvenit in cadrul tribului din care proveneau gi, in momentul
intoarcerii, intdmpinau greutl{i in reabilitarea sociali"2E8.
,,Betleemul lui luda: localitate la c6[iva kilometri sud de Ie-
rusalim, trebuie deosebit de localitatea cu acelagi nume,
aflat[ in teritoriul lui Zabulon
att. S-afld"utfoamete tn
lard:
,,Rhabanus Maurus di acestui verset o conotafie simbolici,

285BBVAo.3o2.
2s6
sEP z-'i.zrl.
2" Ibid. Cu- ro mai adtat, cronologiile prcpuse de diferili autori di-
ferl destrl de mult inte ele, o apropiere constat6ndu-se abia o da6 cu
282 inceoerea domniei lui David-
intibulveniamin zw
16,7.
Studiul Vechiului Testament,pp' 175'176'
283
28e
2'a lbid.
lbid,p.l77.
149
leglturi cu unele dorinfe ale
,,Numele proprii sunt in
mamei, ca Naomi (:
pllcuta mea; grafioasa mea), sau cu
nume de animale, pentru ca pruncului s[ i se imprime calit-
6{ile acestora: Rahela (: mielugeaua), $ual (: vulpe), Caleb
(: c0ine), sau in leg[tur[ cu numele divin:. Ioab (= Dum-
nezeu este tatil), Elimelekh (: Dumnezeu este rege), Ieho-
chanan (= Dumnezeu miluiegte). Numele teofore mai vechi
purtau gi termenul general semit de stdpdn sau Dumnezeu -
Baaliada (: mina lui Dumnezeu\, Isbaal (: omul lui Dum-
nezeu). intrucdt Baal era un zeu canaanean, atunci numele
respective sunt transformate, in cazul de fafa in Eliada gi
Igboget. Alte nume au infeles profetic: Avraam (: tat[l mul-
timii), Iosua (= Dumnezeu m0ntuieqte), David (= cel iubit)
etc., sau, in timpul romanilor, li se adluga gi numele tatllui,
devenind compuse: Bartolomeu (: fiul lui Tolomeu), Barti-
meu (: frul lui Timeu), ori supranume ca Simon Petru, Si-
mon Zelotul. De asemenea, se dau nume suger0nd originea:
Simon Canaanitul, Iuda Iscarioteanul, sau f,rind in relafie cu
evenimente importante din viaf[ - Ghedeon devine Ierubaal
(Judecltori A,521 - sau de origine aramaicl -Manta"2e3.
Un alt aspect: degi legea prevede cd amonit Si moa-
bit nu va intra in adunarea Domnului, chiar dupd al zecelea
neam si pdnd-n veci (Deuteronomul23,3), se trece cu seni-
ndtate peste aceasta, dovadl ci citatul acdpdtat dintru ince-
put un sens duhovnicesc (chiar dac6, in unele perioade, va fi
luat in sens cdt se poate de literal).
De altfel, Si Cartea Rut afost primit[ ftrI rezerve in
canonul iudaic, dup[ cum nici urmagii moabitencei nu s-au
dezis de strlmoaga lor.
,,Rhabanus vede simbolic in numele celor doul fe-
mei, pe de o parte necredin(a iudeilor - ebr. Orfa, cea care
si-a tntors grurnazul -, iar pe de alta supunerea gi clgdinfa
zso
16;4.
2" Bnve, p. 302
neamurilor pigine - ebr. Rit, cea cdre este prietend'ze4.

'' Snp 2',p.233. Traduceri cu rtul diferite decdt mai sus' Intreaga
'n3 AB,p. l2g.
interpretare'de aici ne pare forfatii, dar folositoare ln fixarea
unor rea-
'no sEP 2,i.233.
litilti religioase.
151
150
5-7: ,,Mahlon gi Chilion au murit amflndoi, a9a cI ci tare m-am amir0t eu de grija voastrE; cE Domnul S-a
femeia a rlmas 9i f?iri btrrbatul ei, 9i IErI cei doi fii. Iar indeplrtat de mine,'.
ea s-a ridicat impreunl cu amindoui nurorile ei 9i s-au ,,Noemina se referd la cds[toria de levirat; legiferati
intors din cflmpia Moabului; aceasta, deoarece in cflmpia de Moise (Deuteronom 25,5-lO), dar practicat[ de inei
cu
Moabului s-a auzit bI Domnul gi-a cercetat poporul, mult inainte (Facerea 38, 7-30), o lege in virtutea cireia fra_
dflndu-i p0ine. A iegit ea din locul unde se afla; 9i, im- tele sofului mort avea obligafia de ise insura cu v[duva a_
preunl cu ea, am0ndoul nurorile ei; 9i mergeau pe cale, cestuia; primul lor fiu purta numele celui mort si-l mostenea.
sI se intoarcl in fara lui luda". Acesta, in fapt, este firuIrogu al istorisirii de ia1i"2ei. Noe_
Din formulare, Pilo ci toate trei femeile doreau, la mi se referl la cdsdtoria de levira ins[, cum vom vedea, in
un moment dat cel pufin, s[ vinl in Iuda. Cartea Rut va fi diferit. in textul ebraic,
8-9: ,r$i a zis Noemina citre am6ndoui nurorile Nogmi folosegte aguna,,,termen din legea e-
ei: Ducefi-vl 9i vI intoarcefi fiecare la casa ei plrin- weiasc[ desemnind o femeie care rIm6ne legatd,ae baiUatul
teascfl, sI faci Domnul mili cu voi, aga cum 9i voi afi
gi ei pe viafi gi care nu se poate recdsdtori, fiJpentru cd soful
I6cut cu cei morfi gi cu mine; sI vI dea Domnul sI aveli refr:zd, s5-i acorde actul de divorf (Shet) sau nu
este ln
odihni, fiecare in casa birbatului ei!". mEsud s-o faci din cauza unei boli mintale. fie pentru cd
,J.[oernina consider[ ci cele dou[ nurori au petre- soful a disp[rut gi moartea lui nu poate fi probate,,20s.
cut-o tndeajuns. e dd ,,Rhabanus interpreteazd simbolic aceste versete ca
qi dezlegare de a c de fiind indemnul sinagogii c[tre neamurile p6g6ne de a primi
odihnd: ,,Tihnd: me' Noul Legimdnt, credinfa cregtini. Ut inftlege prin sieriti_
nunah,care are aici inlelesul unei situalii sigure 9i prospere, tatea Noeminei imposibilitatea Legii vechi de a mai
naste fii
rezultate in urma cis[toriei. Acelagi termen poate avea in care si-I slujeasc[ lui Dumnezeu in adevir,'2ee.
Vechiul Testament chiar semnificafia unei stlri de mullu- 14: ,,lar ele, inllfflndu-gi glasul, iarigi au pl6ns.
mire, de confort sufletesc (cf. Psalmi 116,7). Termenul va fi Apoi Orfa gi-a sirutat soacra gi s-a intors la popoiul ei,
reluat in cap.3, 1"2e6. iar Rut a mers cu aceastarr.
10-13: ,,$i i-au zis: Nu! Cu tine ne vom intoarce Chiar daci numele Orfa ar insanna, in primul rdnd,
la poporul tilu! Dar Noemina le-a zis: intoarce(i-vl, fiice- incdpdldnare, aceasta dispare din istorisire llsAnd o amintire
le mele! De ce sI merge(i cu mine? Oare-n pflntecele meu luminoas[, dup[ cum s-a gi ardtat, in Introducere, referitor
la
mai sunt inci fii care si vI fie birbafi? Apadar, intoar- toate personajele ce apar in Cartea Rut.
cefi-vl, fiicele mele, cici eu am imbitrflnit 9i nu mai pot 15-17: ,,gi a Zs Noemina citre Rut: Iati, cum_
avea blrbat. Chiar insl dactr v-a$ spune ci incl sunt la nata ta s-a intors la poporul ei 9i la dumnezeii sii; in-
vflrsta mlritigului gi ci a9 nagte fii, vefi agtepta voi oare toarce-te dar gi tu dupi cumnata ta! Dar Rut i-a zis:
p6ni ce ei vor cregte mari? VI vefi plstra oare pentru ei, Departe de mine g0ndul de a te plrIsi sau de a mI
ca si nu vI mlrita(i dupi alt blrbat?... Nu, fiicele mele,

2es
BBVA, p.302.
2tr
sEP 2,p.234.

152 153
cufii, nu se bucur[ de pl[cerile lumii de acum, ci cautd slava
pe care o va avea in ceruri"3o3.
22: ,,ASt s-au intors Noemina gi Rut Moabitean-
ca, nora ei, din cffmpia Moabului. $i au sosit la Betleem
cflnd se incepea seceratul orzului".
Amdrunt care plaseazd acest moment al istoriei in
prima jumitate a lunii mai. .,Rhabanus vede in aceast[ in-
toarcere simbolul intoarcerii neamurilor la unitatea Bise-
ricii"3u.
Un rezurnat al acestui prim capitol, aducdnd gi ele-
mente noi: ,,Dup[ moartea lui Samson, israelifii au fost
cdrmui{i de Marele Preot Eli. in vremea acaea, ca unnare a
foametei care bAntuia finutul, Elimelec din Betleem (oragul
apa(ine seminfiei lui Iuda) n-a mai putut sd rabde aceast[
nipastl gi s-a strdmutatinlaru moabililor lmpreun[ cu sofia
lui, Naamis3os, gi cu fiii sii, Chellion306 gi Mallon3o7. intrucdt
acolo lucrurile i-au mers a$a cum gi-a dorit, el qi-a insurat
feciorii cu femei moabite: Chellion cu Orpha308 gi Mallon cu
pe'"" d"2ff':,ff;"111.-" ci Rut. Cdnd s-au implinitzece ani, Elimelec ai fiii sii au murit
,t., Io -u limafi Noemina'
amrrit pe mine Atot- la scurtd weme unul dup[ celIlalt, iar Naamis, indurdnd cu
chemafi-mr *u'oJI'l;;J;-" greu ceea ce i se intdmplase, nu s-a mai implcat cu insin-
puter gurarea gi pierderea fEpturilor celor mai scumpe, de dragul
cdrora igi pdrisise [ara, intorcdndu-se in patria ei. Auzise ci
ceald acolo toate se indreptaseri gi domnea prosperitatea. Nurorile
n-au vnrt s[ se despart[ de ea gi, oricdt le-a rugat s[ nu
pomeasci la drum impreuni, ele nu gi-au schimbat hoti-
rdrea. Atunci Naamis a insistat gi le-a urat o cdsnicie mai
cazuritt. , -^ ^--^-ia nnrecuilr de acela al fericitl decdt cea pe care o avuseseri impreund cu fiii ei,
r""t.N1"Tl"tJ," ,n""r *, precum gi insugirea celorlalte bunuri gi, pentru ca s[ aib[
:'""" ff;":l';fr::H acolo incit
Oi" ,i'*"-tt[ Pind
.*,""-,"* '*:o?l:ff#t;".i
amintatlde
verseteQo-21)it'g'##;"t;il"*"'fr
rooggy4p.302.
:ot 99y4p.303.
rozggy4p.303.
155
154
sI r[m6n6 acasl 9i si dec[tori 6,12; 11, l). Aceeagi combinafie de termeni va fi
se imPreun[ spre un folositl in caracterizarea lui Rut (3, ll)"'t'. Pentru neamul
l6sat convins[, a rlmas' Dar
lui Elimelec SEP 2 are rudeniile: ,,cel de-al doilea termen
prin care, in mod gradat, ni se prezintl statutul lui Booz este
ci un chiP qi a mers cu ea'
redat in Septuaginta prin gr. singhenia, rudenie. Termenul
At'309.
reprezintL un segment social mai extins decat familia, care
s-ar identifica cu nofiunea de clan, intermediar intre familie
in holda lui Booz
CAP. 2 - Rut adund spice gi trib. igi revendicau un str[mog comun, locuiau in acelagi
fusese un a- ioc ai se irtalneau pentru serbetorile religioase"3ra.
1: ,rNoemina cunogtea un om-care 2: ,rlar Rut, Moabiteanca, a zis ctrtre Noemina:
foarte cuprins' din
propiat al so(ului ti' o;; acela era Mi duc in holdl str adun spicele care rlmf,n in urma
sIu era Booz"'
neamul lui Elimelec, iar numele aceluia la care voi avea trecere. Iar ea i-a zis: Du-te, Iii-
vIdeqte 9i aici' qi in cele ce
,,Arta narato*toi se ca mea!".
wmeazd: relaf ia Boo z-Noemi ,,Legea lui Moise le permitea slracilor s[ adune
spicele rlmase in urma secer[torilor (Leviticul 19, 9; 23, 22;
Deuteronomul24, l9). Mai mult, proprietarii erau obligafi
s[ le ofere slrmanilor aceasti posibilitate. Practic, ins6, ea
rlmdnea un act de bunlvoin16"3l5.
,,Rhabanus face o analogie intre cimpul vizut 9i cel
simbolic, spiritual, unde spicele sunt sfinfii alegi de Dum-
aceeade curai. neze's, secer[torii sunt ingerii buni, iar spicele r[mase, oa-
SEP2lrrcepeversetulcl Noemin(avea)ocuno- menii drepfi pe care ingerii ii lasl inc[ sE viefuiasc[ pe pe-
mAnt spre pildl credinciogilor""o.
3: ,,$i s-a dus. $i, merg0nd, aduna in holdipe ur-
ma seceritorilor. $i s-a intf,mplat str nimereascS in holda
lui Booz, cel din neamul lui Elimelec".
cu calitatea de rlscumPi- ,,Spice a cules ea din dragoste pentru Tine. Paie a
strdns pentnr Tine. $i i-ai dat degrab6 risplata smereniei
sale: pentru spice a r[strriI-din ea Tulpina implrafilor, iar
pentru paie Snopul Vie1ii"3r7.
vrte1n razouure*ru! \vr' --
asociali cu bunEstarea qi for[a'

3D
Iosif Flaviq Antichitfii iudaice'Y'
9' l'
"o BBvAp.3o3.
3trBBVAp.3o3.
3r2
sEP 2,p.235.
157
156
tatil tiu gi pe mama ta gi fara-n care te-ai niscut gi ai
iatl, Booz a venit din Betleem 9i le-a zis
4-8: ,,$i, venit la un popor pe care inainte nu l-ai gtiut. Domnul
ei i-au rlspuns:
seceritorilor: Domnul sI fie cu voi! Iar si-{i'rlspllteasci lucrarea!; multl sl-fi fie risplata de la
Domnul sI te binecuvinteze! $i a zis Booz
citre servul
Cine este tflnira Domnul, Dumnezeul lui Israel, la Care ai venit sI-fi pui
;", ;;;. era vitaf peste secerrtori:peste seceritori' i-a increderea sub aripile Lui! Iar ea a zis: Aflat-am trecere
aceasta? Iar servul, intt vltaf
in ochii tIi, Doamne, ci m-ai alinat 9i ai grlit pe inima
"'n
rispuns: Tinira este slujnicei tale! $i, iati, eu voi fi ca una din slujnicele tale".
cu Noemina din cflmP Sub aripile Zzr: ,,superb[ metafor[ pentru ocrotirea
adun gi si culeg de P oferiti omului de cltre Dumnezeu; vezi gi Psalmi 16, 8; 35,
rilor!... $i, de cflnd a 7; 90, 4. Expresia pregltegte ins[, aici, o
acum, nu s-a odihnit nici mic: infelege prin aripi simbolul
mea? SI nu mergi si
;;-;;rcitre Rut: N-ai auzit, frica mele!"' ;;;T#:*s
in alt[ holdI, ci rImfli ia un loc cu tinerele inchinarea lui Rut: ,,Rhabanus itterpreteaz[ simbo-
""f.gi ,,r{ceste tinere erau, lic gestul lui Rut ca multumirea adusl de Bisericl Mdntuito-
sau flrd) ale lui Booz; el insi I rului Hristos pentru izbilvire.ade rlt[cirea idolatr["323.
fa![ de Rut, ca nu cumva ac
Binecuvintarea lui Booz: ,,Theodoret (al Cirului)
Continui cuvintul lui Booz:
intrevede in binecuvdntarea pe care Booz o dd lui Rut pre-
9: ,,$i io la holda in care secerl ei' 9i
"-iot"
mergi p. or-" lor; cI, iati,- eu le-am
poruncit btrie- figurarea binecuvdnt[rii universale aduse de intruparea lui
ili va fr sete, lkistos: $i s-a implinit binecuvdntarea. Cdci a luat platd de-
tandrilor si nu ." oiirgi de tine; iar cflnd plind de la Domnul, fdcdndu-se strdmoasd a binecuvdntdrii
ir bea dJ unde ei, briefandrii' vor
scoate
ilffi; "^. neamurilor"324.
api". s[ se Slujnicei tale: SEP 2 are roabei tale: ,,roaba: gr.
cd Rut trebuie
,,Un pas inainte.:p.t: duli redl ebr. giphehah. Se face o distincfie fa[i de pe-
tlooz'
considere printre casmcll lur ="tiTgtol
prin aceste versete (8- diskon in eventualitatea in care autorul, potrivit uzanfei se-
,,*rabanus int"t"g" simbolic * mantice a epocii, pdstreazd,pe doli doar pentru a marca asu-
9) indernnul lui Hristos adresat celor credinc$9:,,3r1'" marea de bund voie de cdtre Rut a supunerii fafl de Booz gi
in ceata eretrcrlor"
a6ate de la adev[r 9i de a nu c6dea totodat[ reabilitarea ei social[32s. De altfel, aceastd accepfie
10-13: ,,Iar ea, cizflnd inaintea lui
cu fa(a la pI-
a termenului se pistreaz[ pdnl in perioada neotestamentarl
mflnt, i-a zis: Cum se face oare cl (Luca 1, 38), fapt care a permis exegezei patristice sI intre-
in ochii tii, incflt sI mI iei in seam
o strlinl? $i rlsPunzind Booz,
multe gi de toate desPre cum te-ai
murit birbatul, despre cum i-ai llsat tu
pe
il;t; !i-a

r'8
BBVA,p.3o3.
3re
BBVA p. 303' strf,inl ce abia acum se integreaztr in Israel.
320
sEP 2,p.236.
159
1s8
a rispunsului
el Domnul, cI el n-a lncetat lI frcl nlll ou orl dl il 0u
de Rut o prefigurarea cei modi! $i i-a zis Noemlnr: Aproplcre omul dr mll E
vade in risp,nsul dat de la Arhan;
aria primeste Bunavestire una din rudele noastre de-aproapo...'.
H#il;" ui"i tu credinfa femeii Mild cu cei vii si cu cei morllt,,Clrltorlt fi lAffi
nearnu-
tas^JJ' t"Uti"ii"O derrotamentul
rilorincompara[iecunecredinlapoporuIutates
14: ,,$i in n'o': Acum e vremea mesei; apro-
'it inmoaie-ti bucitura in
nie-te aici pi -iod;;;i;;;i noo' i-a dat
Lt.tt nrt a eezut dffiff;li*:"*"ri' rrmas a pus dintru inceput c[ s-ar putea ajunge aici.
s-a slturat' iar ce-a 2l-23: rrlar Rut a zis citre soacra sa: De, 9l ml'r
;ffi#; Io'i -a"t"i ei
mai zis: fine-te aproape de tinerele mele p0n[ ce o8-
de-o Parte"ce se numegte aici'.g:n:ri\c, olet era api in
menii imi vor termina tot secerigul! $i a zis Noemina cI'
obJi"attd"-se astfel o
,Peea gus-
care se punea ,"S" ;;;t,H
t'i"' tre Rut, nora sa: E bine, fiica mea, e bine c[ ai mers cu
toas[ biuturl r6coritoare""--' po- tinerele lui; aga ci nimeni n-o sI se impiedice de tine
culeag6' Iar Booz le-a
l5-17:,,$i t-"J'ioi"at si printre intr-o alti holdi. $i Rut s-a prins cu tinerele lui Booz sI
si- adune ei de adune pflnI se va termina secerigul orzului gi al gr0ului".
runcit tniepnruloi;;ilii-; da{i-i o mflni de aiutor
t3 t-n: E de subliniat, in toate acestea, 9i delicatefea perso-
"ilti'"Ifi;L"rt'
din ce s-a secerat; llsali-o ci ea a najelor nenumite (oamenii lui Booz, tinerele, locuitorii Bet-
i.;;-t lineli de rru! A;a
leemului). Este, intr-adev5.r, reconfortant, mai cu seaml du-
i-utltit ceea ce adunase
adunat in holdi pe ;t;;t;' $i'" pd cartea prernergltoare.
ca la o efb de orz"'
ii n r*, goo' legii mo- ,,CAnd Rut gi soacra ei au ajuns la Betleein, ele au
o"pJlllt"T"i" cu mult prevederile fost primite h gazdd de Boaz330, ruda lui Elimelec. Privitor
zaice' prinbunivoinfa
sal, la numele pe care il purta, Naamis a adresat alor sli cu-
intrat in.cftltf, i"r::Yi:t":
a vintele: mai drept ar fi sd-mi ziceli Maral, fiindc6 ln limba
ce a ra-
adus 9i i-a dat ceea
vlzut ce adunase' l"ii"t a ebraicl Naamis inseamni noroc, iat Mara - amdrdciune.De
ce ea se siturase"' indat[ ce a sosit wemea recoltei, Rut s-a dus la soacra ei 9i i-
-"4 a"PA
Cu ce tt'a"t;;{; Ltorita
qi poruncilor lui Booz'
a cerut voie sI culeag[ spicele din lanuri, ca s[ aib[ cu ce sl
s-au slturat dou[ Persoane' se hrlneasc[, tocmai cdnd Boaz se indrepta intdmplItor citre
l9-20t,,$i a intreb (arina lui. De indatl ce a ajuns-o din urml 9i a dat cu ochii
de ea, gi-a intrebat intre patru ochi vechilul a cui era tdn6ra.
Acela i-a spus stlp6nului sdu tot ce aflase mai inainte despre
dAnsa. Din simpatie fali de soacra ei 9i in amintirea fiului
acesteia, care fusese soful lui Rut, Boaz a imbr6fi9at-o cdl-

32e
326
SEp 2,p.237. BBVA, p. 3o+.
330
lbid. Booz.
'21
rzt 99y4p.303.
161

160
,,R,habanus vede in acest ritual prefigurarea Bote-
zului. Ungerea semnific[ podoaba tuturor virtu[i1or"335.
In preg6tirea acestei cis[torii e poate gi o presimfire
a celor ce vor urma peste genera{ii: ,,Rut s-a agezat lingl
birbatul ei pe arie din pricina Ta. Iubirea ei a fost indrdz-
neafi din pricina Ta, care invefi indrlzneala pe tofi cei ce se
pocliesc. Urec-hile ei au disprefuit toate glasurile din pricina
glasului T[u"336.
4: ,,$i va Ii cI atunci cind el se va culca, tu vei
afla locul unde doarme; mergi acolo, dezvelegte-i picioa-
rele, iar el i{i va spune ce si faci".
,,Scena pare frivold doar pentru nefericita menta-
litate modem[; in mentalitatea arhaic[ eaaveao dimensiune
. -..1?7
sacrala'-- .

5: ,rlar Rut i-a zis: Voi face tot ce mi-ai spusrr.


CAP. 3 - Fdgdituinld pentru cdsdtori'e Glasul ucenicului care se supune, spre propriul fo-
los, bltrdnului ce-l sfttuiegte (uand sfatul drept porunc[).
6-7: ,,$i s-a cobor0t Ia arie gi a lIcut tot ceea ce li
poruncise soacra ei. Iar Booz a m0ncat gi a blut gi inima
i s-a veselit; gi s-a dus de s-a culcat l0ngi un stog. Iar Rut
s-a furigat pffnl la el 9i i-a ridicat poala agternutului de
pe picioare".
Inima i s-a veselit: ,,in sensul c[ se simfea bine, gi
nimic mai mult"338.
Poala asternutului de pe picioare: adicd.poala man-
tiei cu care el se invelise; eweii purtau aga numitul veSmdnt
de deasupra, de form[ dreptunghiular[, ce folosea gi drept
acoperlmdnt pentru noapte.
Din nou, anticiparea celor ce se vor implini peste
veacuri: ,,Astdzi s-a culcat Rut cu Booz, fiindcd a vilzut

I
33
Iosif Flaviu, Antichitdli iudabe,V, 9, 2'
332
BBVA p. 304.
333
sEP 2,p.238.
"nBBVAp.3o4.
163
162
f

ascuns intru el leacul vielii; astlzi s-a implinit dorirea ei'


cici din slmdnfa ei a r6s[rit Cel ce di via(a tuturor""''
Vom vedea mai jos c[ e discutabil dacl Iisus a rd-
sdrit drn sdm6nfa lui Rut.
8-9: ,,$i a fost ci la miezul nopfii s-a speriat omul
gi s-a tulburai: IatI, o femeie gedea culcati la picioarele
iui! $i i-a zis: Cine egti? Ea a zis: Eu sunt Rut, sluinica
ta; intinde-{i ariPa Peste slui
intinde-fi ariPa Peste
prin care Rut ii cerea lui Booz
ieviratului. Ritualul consta in aceea c[ blrbatul igi intindea
poalamantieiasuprafemeii.Aiciins6efolositcuvAntul Cuvdntul lui Booz continu[:
Lripa ,pr. a-l lega de 2, 12 Bhtbatul devine ocrotitorul fe-
a"ii .ut" ugu ".r* Dumnezeu este, in general, ocrotitorul
omului; c[snicia capitl astfel o conota(ie divrtt6"340' "Rha-
banus iace referire aici la o Rut spirituall care doarme la
picioarele lui Hristos, in agteptarea invie4i Lui din morfi'
^rttuzie
la figura Mariei Magdalena. Ca $i Rahab (din Iosua)'
ca gi sofia i-.ri Ot"", ca 9i Maria Magdalena din Evanghelii'
Ru[ este asimilati de Pirinfi cu o costa meretrix, desfrdnata
'
catstd,prefrgurind Bisericaprovenitl dintre pdgdni"3al'
tO-12: ,,br Booz a zis : Binecuvflntata Domnului
Dumnezeu sI fii tu, fiica mea, de vreme ce fapta bunl de
pe urml fi-ai ficut-o mai bunl decflt cea dintfli; cI nu te-
ar. dupi om tflnlr, lie el sirac sau bogat' $i acum,
"i
fiica mea, nu-fi fie teami; orice-mi vei spune tu, aceee
voi face; fiindcl tot neamul poporului meu gtie cI egti
femeie vrednicl. $i acum, eu lfi sunt, intr-adevlr, rude-
nie: cu toate acestea, este o rudl mai aproape decit
mine".
,J'{outatea intervine brusc, ca 9i cum ar
wea s[ pro-
voace o iettot r"t" de situalie. Ea este ins[, cum se va vedea'

33e
Sf. Efrem Sirul, op. cit.,l,13.
3oo
BBVA,p.3o4.
'n'sEP 2,p.238.

164 165
in toatl aceast[ int0mplare, am luat urmEtoarea hotdrdre.
Mai intii trebuie s6-1 intreb pe cel ce-fi este rudE mai
apropiati daci wea s[ se insoare cu tine. Dac[ se va invoi,
te vei mErita cu el; dac[ ins[ va refvza, tu vei fi sofia mea
potrivit legii!"348.

CAP. 4 - Booz se cdsdtoreSte cu Rut

1: ,rBooz a iegit la poarti gi gedea acolo. $i, iati,


ruda aceea despre care pomenise Booz trecea pe acolo. $i
i-a zis Booz: Abate-te din drum gi agazi-te aici! Iar acela
llica mea' pana sa.u vvr s-a abitut din drum gi s-a agezat".
goali. Iar ea i-a zis: Mai gezi, Booz a ieSit la poartd:,,E vorba de poarta cet[{ii, in
il";;- .; va sfcrei treati :i :y:.1 nu va avea odihn[ fala cdreia se afla piafa unde se ficeau adunErile gijudec[file
oiol ." treaba nu se va sff,rgi astlzi"'
--ioJrIuju*
"'-- ra vederea mlsurilor de otz' Noerni
i publice"3ae.
2-3: ,r$i a luat Boozzece oameni dintre bltrinii
iegte c[ dorinfa ei se va imPlini' cetlfii Iar ei au gezut. Iar Booz i'a zis
gi a zis: $edefi aici!
treierat' B-oaz
,,Dupi citeva zile, cdnd orzu.l !se.s9 rudei: Noemina, care s-a intors din c0mpia Moabului,
prinzdnd de veste' Naa
venit din nou 9i s-a culcat pe arie' vrea si v0ndii partea de larinI care este a fratelui nostru
;;;iJ" perere ca Rut ti oo"t-e elin va preajma
Tl {:::'
vorbi cu Rut) 9i a Elimelec".
;tu Ji uu ft in fotosut lor dacl
Zece oameni: ,,num6rul minimal cerut pentru a
:;;"-::.;a.#
"e r.-"ie si se culce la picioarele sale' Iap
constitui trn tribunal; mai tdrziu, conform Talmudului, acest
a nu-;i contrazice cu nici ul
a arie qi s-a furi;at l6ng[ Bou
num[r va fi de trei; zece blrba(i erau necesari pentru o
^ r^*iazl qAAno. Dar' f)ar^ pe
ne I adunare cu statut de sinagog6"3s0. ,,Rhabanus face o ana-
care nu 1-a oDselvat prvzvL\a, dormind 1da"" logie intre numdrul 10 9i blrbafii drepti ai Vechiului Testa-
miezul noplii, el s-a trlzit 9i, simfind ci ".ft-"-1:."i.T:1: mlnt ce-au prevestit intrup-"u iulat toiiorului fkistos"35
r.
numele
;";A;hi, u irrtr"but-o'cine eia' Rut 9!a rostit
,,in limbaiul biblic, ctvdnttifrate arettinfeles larg,
ilffiil
J#;t"
ca,,enis".sa :t* l3qr,:eryl ?31T, "3'
D;;-oir-4"-oi.it'ea1i, inainte ca slujitorii tl .t!
de la frate propriu-zis, de sdnge, pAni la v[r, rud[ apropiatd,
la membru al comunitfiii locale sau al intregului Israel"352.
scoale pentru inceperea tucrul-ui,
-a ^t3zit-^of-" l}::i
p"t*"ii ta ia otzcdt putea sE du9[' intorcindu-se la
ei mai inainte "u "io"'u s[ afle ?it :" d:y": mai ales t
348
IosifFlaviu,Antichitdli iudaice,V, 9, 3.
iot"i"p"i*"a le cerea si se fereascl de clevetiri'
ei' I-a zis apoi:
3ne
BBVA, p. 305.
r"'i"ra-plase nimic necuviincios intre
350
sEP 2,p.240.
3s'
"ri Ibid. Prin numnml l0 e inchipuit M&rtuitorul, numele s6u ince-
p6nd cu htarayota,cu care se nota numtrrul zece.
3a6
Se anticipeaza evenimentele din
cap' 4' 352
BBVA" p. 305.
3o'sEP 2,p.239

167
166
Continud cuvintul lui Booz:
4: ,,$i am zis cI te voi ingtiinfa, zic0nd: RIscum- incheierea infelegerii. ,,R.habanus interpreteaz[ in cheie sote-
pir-o in fafa celor ce sunt agezafi aici gi in fafa bitrfl- riologicd: sandaua ar aminti de veSmintele de piele, de trupul
nilor poporului meu; daci vrei s-o rlscumperi, riscum- lui Adam dupi c[dere, pe care avea s[-l asume gi Hris-
pir-o; dar dacl nu vrei s-o rflscumperi, spune-mi ca sI tos"356.
gtiu; cI in afarl de tine nu este o rudi mai apropiatl, iar 9-11: ,rfar Booz a zis cltre biltr0ni gi citre tot
eu sunt dupi tine. Iar acela a zis: Sunt aici, eu o voi poporul: Suntefi astizi martori cI am cumpirat din
riscumplratt. m0na Noeminei tot ceea ce era al lui Elimelec Ai tot ceea
Rdscumpdrd: ,,Sensul grecescului anhistevo e com- ce era al lui Chilion gi tot ceea ce era aI lui Mahton. Mai
plex; a-Si exercita (cineva) dreptul de ntdd apropiatd, mult, gi pe Rut Moabiteanca, femeia lui Mahlon, am
imposibil de tradus ca alare. Echivalentul e in func(ie de o- riscumpilrat-o spre a-mi fi sofie, pentru ca eu sI ridic
biect: a vinde, a cumplra (sau a r[scumpdra sau a mogteni) o numele celui rlposat in mogtenirea lui gi str nu piarl
@rine, a o lua de sofie pe vdduva celui mort, a-i transmite numele mortului dintre frafii lui 9i din spifa poporului
fiului numele gi mogtenirea mortului etc."353. siu. Voi sunteti astlzi martori. $i a rtrspuns tot poporul
5-6: ,,$i a zis Booz: in ziua in care vei lua farina ce se afla in poartl: Si dea Domnul ca femeia care merge
din m0na Noeminei, trebuie s-o iei gi pe Rut Moabi- in casa ta sii fie ca Rahela gi ca Lia, cele ce am0ndouji au
teanca, femeia celui riposat, ca sI ridici numele mortului intemeiat casa lui Israel gi au f?icut Efrata puternici 9i
in mogtenirea lui. Iar ruda aceea a zis: Nu voi putea s-o vor face din Betleem un nume,,.
riscumpir pentru mine, ca sii nu-mi stric mogtenirea; Poporul se afla in poarta cetifii, loc in care se lineau
rlscumpirl tu pentru tine dreptul meu, ci eu nu voi procesele gi se consemnau evenimentele de stare civild.
putea sI-l rlscumplr". ,,Lia gi Rahela: cele doud so{ii ale lui Israel (Fa-
,,Ruda (ciruia nu i se dE numele) a intuit dorinfa lui cerea 35, 22-24). in apropiere de Betleem @frata) 9i de
Booz de a se cdsltori cu Rut gi se retrage delicat. Cei doi Rama se afla morm6ntul Rahelei (Facerea 35, 19). De Bet-
b6rbafi au un comportament de mare fine1e"354. leern vor fi legate numele lui Ie_sei gi David, precum qi al
7-8: ,rln wemile de demult era in Israel obiceiul fiului lui Davrd,Iisus Hristos"3s7. Lia ,,gi Rahela sunt ma-
ca, la o rlscumpirare sau o tirguiall, pentru ca lucrul triarhele care au zidit casa lui Israel gi am6ndoui sunt po-
sl lie bine agezat, omul igi dezlega sandala gi i-o da menite in binecuv6ntarea miresei. Fiii Leei au intemeiat gase
celuilalt, care-i rtrscumpira dreptul; aceasta era mir- dintre triburile lui Israel iar doi dintre ei, Levi gi Iuda, sunt
furie in Israel. Agadar, ruda i-a zis lui Boozz Cumpirtr la originea celor doud institufii nafionale ereditare: preofia gi
pentru tine dreptul meu! $i pi-a dezlegat sandala gi i-r monarhia"358. ,,Efrata se afld la nord de Ierusalim, in linutul
dat-o". lui Beniamin. Pentru c[ nigte oameni de acolo s-au dus sl
,,Gest ritual-simbolic prin care cineva ii ceda altuia locuiasc[ in Betleem, cele doui nume au fost asociate
un drept al s[u"3s5 gi, totodatE, dovadi juridicl privind
353
BBVA o. 305.
'sssvAp. sos.

168
169
(Facerea 35, 19; 48, 7; Mihea 5, 1). Betleemul este locul in- Acesta-i cel ce sufleful !i-l va intoarce la sine gi-fi va
gopfuii Rahelei, iar ulterior, al nagterii lui Iisus Hristos"35e. hrini bltr0netele, ci nora ta, cea care te-a iubit, a nlscut
,fornind de la etimologia ebraicl, Rhabanus interpreteazl un fiu care-(i este mai bun dec0t gapte fii. far Noemina a
cele dou[ femei360 ca atitudini existenfiale: via(a activ[ 9i luat pruncul gi l-a pus la s0nul ei 9i i-a fost ca o doici'r.
cea contemplativ[ Marta gi Maria"36r.
- ,,Gestul nu indic[ o adopfie (de fapt, Noemina deve_
$i continui binecuvdntarea poporului pentru casa lui nise mama legal[ a pruncului), ci protecfie,,365. Suntem din
Booz: 12: r,Casa ta si devinl precum casa lui Fares, pe nou obligafi la rezerve: Noemina nu devenise nuuna legal[ a
care Tamara i l-a niscut lui Iuda, din a clrui sim0nti copilului! Oricunu aceasta nu tulburi armonia din casa lui
sI-fi dea fie Domnul prin aceastl t0nlrl femeie!". Booz. SEP 2 traduce i1i va Ji inviorare sufletului:,,Theo-
,,Fares, strlmog al lui Booz, fusese rodul unei doret (al Cirului) interpreteazi astfel inviorare a sufletului
cdsltorii de levirat; istoria despre Iuda gi Tamara in Facerea (gr. r's epistrefonta psihin): Dupd un fnleles mai la indemd-
33::362. ,,Istoria nagterii lui Fares seamdnl cu cea a nagterii
lui Obed, intrucdt Tamar, ca gi Rut, rim0nind v6duv6, va fi
propus[ unei c[s[torii de levirat (cf. Facerea 38, 1-30). Fares
gi urmagi s[i aveau si fie strlmogii dup[ trup ai Mdntui-
torului Iisus llristos, menfionat gi in genealogia din Evan-
ghelia dup[ Matei (1, 3)"3u3. nul unei familii (cf. I Regi 2,S)utu'.
13: ,rAtunci Booz a luat-o pe Rut, iar ea i-a deve- 17: ,r$i vecinele i-au dat un nume, zicind: Un fiu
nit sofie. El a intrat la ea, iar Domnul i-a dat ei rod gi a i s-a nlscut Noeminei. gi i-au pus numele Obed; acesta
nIscut un fiu". este tatiil lui Iesei, tatll lui David,,.
,,C6rbunele aprins @ut) a urcat in patul lui Booz gi ,pe obicei, numele unui nou-nlscut era dat de ma_
s-a culcat acolo. A vlzut Arhiereul ascuns in coapsele lui.. md gi, uneori, de tatI. Aici se petrece un fapt neobignuit:
Focul a alergat spre clfuie gi s-a aprins. $i j\y-rinca lui Booz comunitatea se implici in nagterea pruncului, cu convinge-
(Rut) Te-a niscut pe Tine, Vifelul cel Gras"'*. Din nou, re- rea c[ evenimentul o privegte direct. Obed inseamnfl Cel ce
zerva de mai sus: doar despre Iosif se afirmi cert in Noul slujeSte. Prin el, Rut devine bunica regelui David gi strd-
Testament cd ar fi descendent din Rut. moagi a lui Iisus (Matei 1, 5-16).368. ,,Mulfi au vEzui in c[-
14-16: ,r$i au zis femeile ctrtre Noemina: Binecu- sitoria moabitencei Rut cu Booz din Betleemul Iudeei o
vflntat este Domnul, Cel ce n-a ribdat si fi se stingi clsltorie de levirat, degi Booz, precum se gtie, nu ii era frate
rudenia, ci a lIcut ca numele tiu si fie rostit in Israel! fostului sof al acestei eroine, ci o rud6 dup[ tatii. prin acest
act nu s-a urmlrit perpetuarea in Israel a numelui lui Mah_
lon, soful decedat al lui Rut, c6t plstrarea mogtenirii acestuia

36sBBvao.3o5.
366
sEP z.'i.z+t.
367
hid- "
368
BBV4, p. 306.

170 17l
in cadrul familiei din care fhcea parte. Lucrul acesta renrJtd a lui Iisus (doar dac[ nu cumva gi Maria, pe o alt[ linie, se
din dialogul purtat de Booz cu o altd rud[ mai apropiatl de va fi tr[gflnd din Rut, dupl cum, de altfel, susfine Tradilia
Rut, care avea prioritate la cumpirarea farinii ce fusese parte Bisericii, ftri a avea, iRs6, un prea solid fundament scrip-
din moqtenirea familiei fostului sot. (...) C[ in cls[toria din- hrristic); oricunr, prezenta ei in genealogia Mdntuitorului e
tre Booz gi Rut nu trebuie s[ vedem neaplrat aplicarea legii onorant6 (chiar dac6, ln cantl de fafi, termenul de gene-
leviratului se deduce, pe l6ng6 cele arltate mai sus, 9i din alogie e oarecum fo4at, fiind vorba de genealogia lui Iosif).
faptul cd primul nlscut din aceasti unire a celor doi nu s-a ,,Theodoret (al Cirului) vede in aceasti genealogie ideea
numit Mahlon, dup[ numele fostului sof al lui Rut, cum manfuirii universale: De aceea Si dumnezeiescul Matei, con-
prevedea legea lwiratului, ci s-a numit Obed"36e. ,,S-a asi- semndnd genealogia, a omis femeile vestite prin virtute, pe
milat adeseori clsltoria lui Boaz cu verigoara lui prin Sara, Si pe Rebeca, Si pe altele; insd a pomenit de Tamar, Si
de Rahab, Si de Rut, Si chiar gi de femeia lui (Jrie, ardtdnd
cd pentru toli oamenii Sa fntrupat Fiul Unul Ndscut al lui
Durnnezeu, Si pentru iudei, Si pentnt celelalte neamuri, Si
pentra cei pdcdtogi, Si pentru cei drepyi"t1z.
18-22: rr$i acestea sunt generatiile lui Fares: Fa- ,,Cand Rut a repetat soacrei sale aceste vorbe373, Na-
res i-a dat nagtere lui Hetron, Helron i-a dat nagtere lui amis a fost cuprins[ de speranfa cdBoaz le va lua sub ocro-
Aram, Aram i-a dat nagtere lui Aminadab, Aminadab i-a tirea lui. Pe la jumitatea zlle|Boaz a venit tn orag, a str6ns
dat nagtere lui Naason, Naoson i-a dat nagtere lui Sal- laolaltl b[tr6nii cetdfii, chemind-o pe Rut impreun[ cu ruda
mon, Salmon i-a dat nagtere lui Booz, Booz i-a dat na;- ei apropiatd. Cand s-a inft{igat ultimul, Boazl-a intrebat: -
tere lui Obed, Obed i-a dat nagtere lui lesei, iar lesei i-a Vrei ca mogtenirea lui Elimelec gi a frilor sli s[ intre in
dat nagtere lui David'. stdpdnirea ta? Acela a primit, clci legea ii dddea acest drept,
Genealogia lui David incepe cu Fares, fiu al lui iuda, ca rud[ apropiat[, gi Boaz i-a zis - Dar nu mai inainte ca tu
unul dintre cei doi gemeni ai Tamarei (Facerea 38,24-30): s[ respec{i gi cea de-a doua jumitate a legii, indeplinind
Fares (: splrtur[) - Helron (: inverzit; inflorit) - toate prevederile ei. Femeia care a venit aici este viduva lui
Aram (: lnalt) - Aminadab (= ruda este darnic[) - Naason
/_
Mallon gi, potrivit legii, trebuie s-o iei de nevast[, dac[ wei
s[ primegti mogtenirea! Omul a cedat femeia qi mogtenirea
i; lui Boaz, care era de asemenea rudI a r[posatului, recu-
lui noscdnd cd el avea gi nevast6, gi copii. Boaz a chemat bi-
David este gi aceea a scrierii cnrfli (altfel, ar fi ap6iut 9i trAnii cet{ii ca martori gi i-a poruncit femeii sd vini gi sI-i
Solomon sau, pentru o datd mai tdrzie, gi urmagii acestuia). descalfe ruda de-o sanda, scuip6nd-o in obraz}7a. FEcdnd
Continudnd, genealogia inceputd aici s-ar incheia cu Iosifl
birbatul Mariei, astfel c[ nu o putern numi pe Rut strdmoag[
373
374 ' 3)'
36e lege in cazul acelora care{ re-
AB, p. 168.
370
DEI, p. 683. fuzau de femeie pe vtrduva fratelui deflrnct. Aici nu era vorba despre
3?r
Sf. Ioan Gnra de Aur, Omilii la Matei,LW., 2. fratele lui Matrlon (morg de alfel, gi acela), asfel c[ lipsegte 9i gestul

r72 t73
ceea ce i s-a spus, Rut a devenit so{ia lui Boaz ti d'up[ un an ale Sfintei Scripturi, cele patru ale Regilor (planifrcate in tot
in-
i-a ,,ascut un fru' El a fost dldlcit de Naamis' care' la atdtea volume) gi cele doui, Paralipomena sau Cronici (gro-

demnul celorlalte femei, i-a dat numele de Obed'


fiindc[ ea iectate s[ apar[ intr-un singur volum).
l-a crescut ca s[-i po"i" de gij[ la b[trAnefe' in limba
Iessa-
erneiasci, Obed inseamnl slujitor' Din Obed se trage
iin acesta David, cate a fost rege, l6sindu-9i mo;-
"J'1
li una
tenire'tronul urmaqilor s6i panE in a dou[zeci 9i
spi(E.

Iat wind
s[ ePini
'
$r
David
iregarao-." din perin{i neirisemnaqi"3T6'
,,S[ trecem acum la Rut; vom vedea
c[ 9i istoria
Rut era de alt
vietii saie se aseamin[ cu cele ale noastre'
trlia in cea mai neagrd slrdcie' Totuqi, cdnd a vazutl
"*"r,
gror,n-a disprefuit nici s-[r[cia ei 9i nici nu s-a scdrbit de
prostul s[u neam. Tot aqa 9i Hristos S
e-

ica, degi Biserica era de alt neam 9i fo -o

;erfir'."rtlor sale gi. $i duPa fi


pir[sit mai intdi Pe
mul, patria 9i rudele
mare, tot aga qi Biserica, duP
mogegti, a ajr:ns
fetul David, adr
ugiva
precum
RUt,'377.
Ca 9i cartea prece tld, Cartea Rut ptegilte$e' Il
felul ei, perioada insiaurerii monarhiei ilr Israel' epoc[
de
la urmtrtoarele gase c54i
care ne vom ocupa in comelrtariile

scuiperiiinobraz(socotimc[giacelaillcazulrefrrzuluirrneicls[torii
de 6virat, erc maidegraba' unul simb<
rzs
1o"i.
376
Iosif Flavir+ At tichilfii iudabe,Y ,9,4'
'n lbid,u4_4.
174
Bibliogratie

A. Stfrnta Scripturd

- Biblia sau Sfinta Scripturd, Editie jubiliarl a SfEntului Sinod,


versiune diortositd dnpd Septuaginta, redactatl gi adnotati de
Bartolomeu Valeriu Anania, EIB, Bucuregti, 2001
- Biblia sau Sjdnta Scripturd, EIB, Bucuregti 1995
- Biblia adicd Dumnezeeasca Scripturd, Editia Sfhntului Sinod,
Bucuregti, l9l4
- Biblia Hebraica, Editio quarta emendata opera H. P. Riiger,
Stuttgart, 1979
- Biblia Sacra Yulgafa, Editionem quartam emendatam cum
sociis B. Fischer, H. I. Frede. H. F. D. Sparks, W. Thiele, prae-
paravit Roger Gryson, Stuttgart, 1994
- Septuaginta. Edidit Alfred Rahlfs, Stuttgart, 1979
- Septuaginta 2, Iisus Nave, Judecdtorii, Ruth, l-4 Regi, volum
coordonat de: Cristian BAdiliF, Francisca Bilticeanu, Monica
Brogteanu, Dan Sluganschi, in colaborare cu pr. Ioan-Florin
Florescu; traduceri de: Florica Bechet, Ioana Costa, Alexandra
Moraru, Ion Pltrulescu, Cristina Costena Rogobete, Colegiul
Noua Europtr/Polirom, BucuregtiAagi, 2004

B. Scrieri patristice

- Ambrozie al Milanului (Sf.), Scn'sori, Scrieri II, tad. David


Popescu, in colectia ,,Pirinti gi scriitori bisericegti"
(in conti-
nuare: PSB), nr. 53, EIB, Bucuregti, 1994
- Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, trad. Dumitru
StEniloae, in coleclia,,Filocalia" (in continuare: F), nr. 8, EIB,
Bucuregti, 1979
- Chiril al Alexandriei (Sf.), Gla/ire la Facere, Scrieri II,trad.
D. St6niloae, PSB 39, EIB, Bucuregn,1992
- Chiril al Ierusalimului (Sf.), Catehezele, trad. Dumitru Fe-
cioru, EIB, Bucuregti, vol.I- 1943, vol.II- 1945

t77
- Clerrent Alexandrinul, Stromate, Scrieri II,trad' Dumitru
Fe- - Metodiu de Olimp, Banchetul sau despre castitate, ffad.
Constantin Comifescu, in Sf. Grigorie Taumaturgul gi Metodiu
,. € I, Irnnele Pdresimilor' de Olimp, Scrieri, PSB 10, EIB, Bucuregti, 1984
- Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic, trad. D. Stiniloae, F l, Tipogra-
Deisis, Sibiu, 1999 fia Arhidiecezanf,, Sibiu, 1946
- Efrem Sirui 1Sf.;, Imnele Ardtdrii,Imne II, Imnele Nasterii si l - Origen, Despre rugdciune, Scrieri alese II, trad. Teodor Bo-
Ardtdrii Domnului, trad. Ioan I' Ici jr', Editura Deisis' Sibiu' dogae gi Nicolae Neaga, PSB 7, EIB, Bucuregti, 1982
2000 - Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, ffad. D. popes-
- Efrem Sirul (Sf.), Imnele Nasterii,Imne II, Imnele Nasterii Si cu, in Boethius 9i Salvianus, Scieri, PSB 72, EIB, Bucuregti,
Ardtdrii Domnului, frad. Ioan I. Icl jr', Editura Deisis' Sibiu' 1992
2000 - Teofil al Antiohiei, Trei cdqi cdtre Autolic, trad. D. Fecioru,
- Efrem Sirul (Sf.), Imne la Rdstignire,Imne I' Imnele Pdre- in Apologeli de limbd greacd, PSB 2,EIB, Bucuregti, 1980
[c6 jr"
similor, Azimeior, Rdstignirii si invierii, trad' Ioan I' - Varsanufie (Sf.), .ScrLrori duhovniceSti, trad. D. Stdniloae, F
Editura Deisis, Sibiu, 1999 I l, Editura Episcopiei Romanului gi Hugilor, 1990
- Crig"ri" Palama 1if.1, Omitii I traducer-e Constantin Daniel' - Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cuvdntdri, Scrieri I, trad. D.
,"uairtA de Laura Patragcu 9i stilizatl de Rdzvan Codrescu' Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986
Editura Anastasia, Bucuregti, 2000
- toan Catpati"t (Sf.), O sutd de capete de-mdngdiere' trad'
D' C. Lucrilri gi studii teologice
Stdniloae, F 4, Tipografia Arhidiecezana Sibiu, 1948
- to* Ou.r."t in (5f.), Cele trei tratate contra iconoclastilor'' - Abrudan, Dumitru gi Emilian Comifescu, Arheologie biblicd,
trad. D. Fecioru, EIB, Bucureqti, 1998 EIB, Bucure$ti, 1994
- io* Ou-*chin (Sf.), Dogmatica, trad' D' Fecioru' edilia a - Chevalier, Jean qi Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri,
Ed. Artemis, Bucuregti, vol. I - 1994; vol. II 9i vol. III 1995
II-a, EIB, Bucuregti, 1943 -
--f"* Gurd de Aur (Sf.), Omitii la Matei, Scrieri III' Ead' D' - Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa (titlul original; Nou-
Fecioru, PSB 23, EIB, Bucuregti, 1994 veau dictionnaire biblique revisQ, Editura Stephanus, Bucu-
- I.*" Sitot (Sf), Despre slintele nevoinfe, trad' D' St6niloae' regti, vol. I - 1995, vol. II - 1996, vol. I[
- 1997
F 10, EIB, Bucure$ti, 1981 - Diclionar enciclopedic de iudaism, trad. Viviane prager, C.
- Isaia Pustnicul, Doudzeci Si nud de cuvinte, fiad' D' !fu1 Litman gi ficu Goldstein, Editura Hasefer, Bucuregti, 2000
Bucu-'
loae, in coleclia ,,Filocalia" (F), nr' 12, Editura Harisma' - Flavius Josephus, Antichitdyi iudaice, vol. [, trad. Ion Acsan,
1991
regti, r:r7r
r€su, 4 -... a Editura Hasefer, Bucuregti, 1999
- fUi*i. Mirturisitorul (Sf.), intrebdri, nedumeriri si rdspunT^ - Moldoveanu, Nicolae, Diclionar biblic de nume proprii cu-
Si
,iri,tud. D. St6niloae,F 2, edrilia a [I-a, Editura Harisma' Bua' vinte rare, Editura Casa $coalelor, Bucuregti,lgg5
curegti, 1993 - Prelipcean, Vladimir, Nicolae Neaga, Gh. Bama, Mircea
- M;i. Mdrturisitorul (Sf.), Cele doud sute de capete desprq, Chialda, Studiul Yechiului Testament (pentru Institutele teolo-
cunoStinla de Dumnezeu'Si iconomia Fiului-lui Dumnezeu'frtd' ' gice), edifia a II-a, EIB, Bucuregti, 1985
O. Siat ifou" , F 2, edilia a II-a, Editua Harisma, Bucureqti',
r993

178
Cuprins

Comentarii la
Cartea Judecitorilor
Introducere -pag.7
LProlog (1,1- 2,3q-pag. l0
ll. Perioada Judecdtorilor (3, | - 16, 31) - pag.25
III. Epilog (17, I - 21, 2S)- pag. I 19
Comentarii la
Cartea Rut
Introducere - pag. 147
Cap. 1 - Rut gi Noemina in Moab -pag. 149
Cap.2 - Rat adund spice in holdo lui Booz- pag. 156
Cap.3 - Fdgdduinldpentru cdsdtorie -pag. L62
Cap. 4 - Booz se cdsdtoregte cu Rut - pag. 167

Bibliogralie - pag. 177


ln aceeagi serie au aplmt:
e .' 'i, oi;

Deuteronomul
' (2004)

Iosua
(2004)