Sunteți pe pagina 1din 94

VII

I

Seria de tAlcuiri verset cu verset ale cdrtilor Ve- chiului Testament, continuatd prin volumul de
Seria de tAlcuiri verset cu verset ale cdrtilor Ve-
chiului Testament, continuatd prin volumul de
fald, se intemeiazd cu precddere pe marele te-
zaur exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce,
de cAte ori este cazul, gi precizdri istorice gi fi-
lologice de datd recentd. Autorii imbind
rigo-
rile
teologiei cu exigenlele culturii actuale,
oferind un valoros instrument de lucru adresat
mai ales seminarigtilor si studentilor in Teo-
logie, dar 9i intelectuaHtetii cregtine in general.
in curAnd, in aceeagi serie:
Si
ffit
-L
PARINTI JTIDE€trTBII.iRUT i:-'li'r ; i ''i{.l:ifr ! t .l:
PARINTI
JTIDE€trTBII.iRUT
i:-'li'r
;
i ''i{.l:ifr
!
t
.l:
Coperta: Preot loan Sorin Usca Valentin Dan [ustratii coperta 1: Samson Si Rut (miniaturi -
Coperta:
Preot loan Sorin Usca
Valentin Dan
[ustratii coperta 1:
Samson Si Rut
(miniaturi - sec. al XII-lea)
VACTXITJL ?ESTAIVINNT
tn rAncurREA sFINTTLoR PARTNTI
VII
JUDECA?"ORII.
RUT
Serie editatl cu binecuv6ntarea
i. P. s. Nicolae Corneanu
Mitropolitul Banatului
@ Asociagia Filantropici Medicall <<Christiano>
pentru prezenta edifre - Bucuregti, 2005
Edifura Christiana - $os. Pantelimon 27, se*tor 2, Buctregti
021591; tel./fax: 02L /2520517; e-mail: chr@mediasat.ro
Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
Director literar: Rizvan Codrescu
BDITT]RA
CIIRISTIANA
Bucuregti - 2005
rsBN 973-8125-65-0
JUDMCATORILOR
JUDMCATORILOR
Introducere Curtea Judecdtorilor este cea de-a gaptea carte a Sfin- lal Botlpturi gi a doua
Introducere
Curtea Judecdtorilor este cea de-a gaptea carte a Sfin-
lal Botlpturi gi a doua dintre c[(ile istorice (dac[ socotim
€arBn lowa ca prima de acest fel). Biblia Hebraica rut-
molto oartca $ofetim, pe cdnd Septuaginta o numegte Krire,
lar ltulguta o numegte Liber Sopthim id est ludicum. Pre-
lutlndoni, fnfelesul e acela de judecdtori, iar pozilia ce4ii e,
ln toato cazurile, dup[ cea a lui Iosua.
Cartea Judecdtorilor descrie evenimente petrecute pe
prrcuraul a aproape dou[ secole (circa 1200 - 1032 i. Hr.),
tntro moartea lui Iosua gi instituirea regalit[1ii. A fost, dup[
oum to va vedea, o perioadfl plin[ de tulburdri gi de decidere
a morawrilor, epocl dominatl de frgurile unora dintre
Judocitori. DupI moartea lui Iosua, ,,la conducerea popo-
rulul au urmat betranii triburilor, iar cdnd peste Israel s-au
rhtrtut invaziile unor popoare $i triburi str[ine, Dumnezeu a
rlncluit pe unii b[rba(i viteji pentru a mdntui fara de cotro-
pltorl, Acegti
blrbafi sunt cunoscuti sub numele de iude-
toate c[ principala lor menire a fost (
)
edbrl, cu
sd-i scape
po lnraelifi din m6na dugmanilor din afar6, motiv pentru care
erau privifi ca nigte eliberatori gi m0ntuitori ai poporului (3,
9-15), Probabil c[ in weme de pace, respectiv in ristim-pul
dlntre o n[vdlire gi alta, in fafa lor erau aduse pricinile mai
eomplicate care se iveau"l.
Judecdtorii,,este a doua dintre c[rfile profetice, astfel
lntitutatd dup[ judecltorii care au condus poporul lui Israel
ln pcrioada de la moartea lui Iosua pdnd la ivirea profetului
Snmuel. Principala funcfie a judecdtorilor era aceea de a
nruma comanda militarl a nafiunii ori a unui grup de triburi
lrr timp de rizboi. Numai incantl Deborei se face abuziela
I l>umitn Abrudan gi Emilian Cornipsctl, Arheologie biblicd (in con-
llnuare: AB), Editua Institutului Biblic ai de Misirure al Bisericii
( )rto-doxe Rom6ne (in continuare: EIB), Bucuresti, 1994, p. 184.
funcfia propriu-zis judiciar{ a acestor conduc[tori. Titlul de trnducorii de care ne folosinl aceasta reugind
funcfia propriu-zis judiciar{ a acestor
conduc[tori.
Titlul de
trnducorii de care ne folosinl aceasta reugind sd armoni-
judecltor nu era ereditar (exceptdnd cazul lui Abimeleh) gi
nu pare s[ fi constituit monopolul unui trib anume,'2.
,,Car-
,gto, dc cele mai multe ori in chip tacit, aceste diferenfe.
Ca gi in volumele anterioare, nu ne vom interesa
tea Judecdtorilor aratd, in general, lupta monoteismului im-
ltt{ot do istoria israelifilor, ci vom ciuta, pe cdt posibil, sen-
potriva
lUdlo mistice ale acestei istorii, deqi, de data aceasta, spre
porul, s
drorcbirc de Cdryile Regilor, care vor unna, exegeza patris-
Starea s
lumegti, iqi pierde autoritatea. Dumnezeu, potrivit amenin-
tlgl o*o mai slrac6.
ln comentariul nostru la Cartea Judecdtorilor, yom
fdrilor din Legea lui Moise, pedep
gi in acest timp trist a fost o weme
mufgo la imp64irea acesteia in'trei sec{iuni:
implinit gi poporul s-a bucurat de
episodul din C-artea Rzl. Scopul c6(ii este ar[tarea credin-
L Prolog (1, 1 - 2,36) - parte ce rememorea-
zd evenimente din perioada lui Iosua;
II. Perioada Judecltorilor (3, I - 16, 31);
ciogiei divine"3. ,,Cartea Judecdtorilor ne informeazl asupra
unei perioade din istoria lui Israel despre care nu avem date
ilt.
Epilog (17, |
-21,25)
adaosuri istorice ce
- cuprinzdnd cdteva
subliniaz[ pervertirea
din nici o altd sursd. Rabinii considerd c6 autorul clrfii este
profetul Samuel. Specialigtii modemi susfin c6 povestirile au
fost redactate treptat gi adunate la un loc abia in wemea,
monarhiei. DupI unii, varianta definitivd a cdrfii dateazl de
credin{ei gi a moravurilor in timpul judec[-
torilor.
dupd distrugerea Ierusalimului din 586 i. Hr."4.
lncepind cu acest volum, ne vom ajuta gi de Sep-
H$glnta tradusi in limba romini de cfltre un grup de trudi-
Pentru simplificare, vom il considera gi noi
drept au-
tor pe Samuel, frr[ a exclude redactdri ulterioare, iar ca
timp
al scrierii cirfii propunem o perioad[ intre 1030-1010 i. Hr.,
torl (Colegiul Noua EuropI/Editura Polirom, Bucuregti /Iagi,
3 volume, 2004), cu men{iunea cd, in cazul termenilor gre-
0tftl, vom opta, ca gi pdn[ acum, pentru o transcriere c6t
la inceputurile
monarhiei in Israel, o date cu Saul.
fiul apropiatl de modul in care acegtia trebuie a fi citifi, res-
Edi{ia AIfred
p- plngAnd modalitatea apuseand de transliterare. in cazul unei
tex
tic, pentru intregul
o- W€ntuale reeditdri a primelor qase volume din seria noastri,
sebirile fiind,
uneori,
al
dorlm s[ facem importante adaosuri, apelAnd atdt la Septua-
ilnla, cgt 9i la alte lucr[ri, apirute ulterior publiclrii volu-
molor ln discufie.
2i ,,lur Domnul le-a zis: fuda se va ridica; ia-ti, I. Prolog (1, 1- 2,36)
2i ,,lur Domnul le-a zis: fuda se va ridica; ia-ti,
I. Prolog (1, 1- 2,36)
ln
mlna lul am dat
fara!".
Ca gi in alte d[fi, tribul Iuda se afl[ in fruntea
Irraclllilor (cf. 9i Numerii 2, 3). Reamintim ci din Iuda Se
CAP. 1 - Cucerirea Canaanului
m
nrfto Mtntuitorul Hristos.
3: ,,$i
a zis Iuda cltre Simeon, fratele stru: Ri-
1: ,r$i a fost cI, dupi moartea lui losua, fiii tui
dlel.to cu
mine in mogia mea gi si facem rlzboi im-
Israel L-au intrebat pe Domnul, zic0nd: Cine se va ridica
pentru noi impotriva Canaaneenilor, sI se batl cu ei?".
potrlvt Canaaneenilor; apoi voi merge gi eu cu tine in
,,Noile
evenimente se desf[goar[ dupd moartea lui
E0ilr tat Iar Simeon a mers cu el".
,,luda gi Simeon erau nlscufi din aceeagi mami, T ia
Iosua, degi
numele gi decesul acestuia vor fi reluato, t[rorrr-
(Froerca 29,33-35). in textul de fafi, eponimi ai triburilor
netic, in capitolul 2"6. Ajci, ca gi in alte locuri din Cartea
lllpootive, cele dou[ din sud, c-are vor avea o istorie oare-
Judecdtorilor, Domnul e intrebat de cltre preot, prin Urim gi
Ouir rpatte fafa de cele nordice"e.
Tumim. Prin mijlocirea acestora, marele preot obfinea rls-
punsul divin in imprejur6ri deosebite.
4: ,,$i s-a ridicat luda, iar Domnul i-a dat in m0i-
Ullf lor pe Canaaneeni gi pe Ferezei; 9i dintre ei au lovit
Septuaginta
moartea lui lisus
2 |rcepe astfel:
$i
a fost aSa: dupd
h Eozoc zece mii de blrbati".
,,$i a fost aSa: coplla inifiall poate fi
semnul unei legituri puternice cu cartea precedent[. Situatia
,,Bezec; localitate situatd, dup[ toate probabilit[1ile,
pl looul actualului Bet-$ean"ro.
nu este neobignuit[, de vreme ce cu gi incep Numerii Si Le-
Bezec (: fulger) era locuit de numeroqi canaanifi gi
viticul, iar lisus (Navi) incepe cu un segment de frazi iden-
frncrlti.
tic: $i afost aSa: dupd sfirSitul lui Moise
"7.
5: ,,Iar in Bezec au dat peste Adoni-Bezec ai au
,,Dup[ Iosif Flaviu (Antichitdfi iudaice V, 120), cel
careL-a intrebat pe Dunnezeu in numele israelifilor a fost
fleut rlzboi cu el; 9i i-au bitut pe Canaaneeni 9i pe Fe-
irtalt.
preotul Finees, al c[rui nume se afll indicat in finalul cir{ii
,,Adoni-Bezec inseamnd Bezec e domnul rneu, per-
iisus (Navi) (24, 33a)-8.
fon{ diferit de Adoni-Bezec (Adoni-fedec), regele Ierusa-
llmului, din Iosua 10, 3"rr.
6 Btblia sau SJiinta Scripturd, Edifie jubiliar6 a Sfinflrlui Sinod, ver-
6-7: ,,lrr Adoni-Bezec a fugit, dar ei au alergat
siune diortosittr durpd S eptuaginta, redactartl gi adnotafii de Bartolomeu
dupl el gi l-au prins gi i-au tiliat degetele de la m0ini gi
Valeriu Anania (in continuare, abreviaf BBVA), Editura hstitutului
drgotele de la picioare. $i a zis Adoni-Bezec:
$aptezeci
de
Biblic ai de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne (in continuare:
rr3l rv0ndu-9i tliate degetele de la m0ini 9i degetele de la
EIB), Bucuregti, 2001, p.273.
plclorre rdunau fbrflmituri de sub masa mea; prin ur-
7 Septuaginn 2, Iisus Nave, Judecdtoii, Ruth, I-4 Regi, (in continua-
re, abreviat: SEP 2), volum coordonat de: Cristian BAdiliF, Francisca
B6lttrceanu, Monica Brogteanu, Dan Slrryanschi, in colaborale cu pr.
Ioan-Florin Florescu; traduceri de: Florica Bechet, Ioana Costa, Ale-
mtro, aga cum le-am ficut eu lor, tot astfel mi-a risplltit
xandra Moraru, lon P[tnrlescu, Cristina Costena
Rogobete, Colegiul
Noua
Europtr/Polironl
Bucuregt'/Iagi, 2004, p. ll3.
8lbid.
ll
10
mie Dumnezeu. $i l-au dus in Ierusalim, gi a murit a- brcn, lrr Hebronul i-a
mie Dumnezeu. $i l-au dus in Ierusalim, gi a murit a-
brcn,
lrr Hebronul i-a iegit impotrivii (iar numele cel
colott.
Yf0hl
rl Hobronului era Chiriat-Arba); 9i i-au bitut pe
Istoria Israelililor nu'e lipsitd de cruzimi, dar, in
lqrl il
po
Ahlman
gi pe
Talmai, rlmIgifele
lui Enac".
(:
caztl de fafil, ei au aplicat lui Adoni-Bezec acelagi mod de
mutilare pe care el il folosise asupra a gaptezeci de regi; in-
supi Adoni-Bezec va considera c[ asupra sa a venit rilzbrt-
Hebron (: uniune) s-a numit inifial Chiriat-Arba
olrte tmp[trit[); era o cetate din regiunea muntoasl a lui
fiffb, Alol, tribul Iuda a invins pe $esai
(: alb; nobil), pe
(.
(:
narea divini. Oricum, pentru a atenua efectul acestor rdn-
duri, precizim cd mutilarea consta doar in tdierea degetelor
thlnan
fratele unui dar) sipe Talmai
plugar; iteaz),
(:
ttttltltolo unor popoare descendente din Enac
git lung;
celor mari, gi nu a tuturor degetelor, cum ar reiegi din tradu-
cerea de fa[i. Degi, urm[torul comentariu, complici pro-
blema: ,degetele: gr. akra inseamn[ exact vdduri, extremi-
ur{rl),
Ne amintim cI de Enachifi s-au insp[imintat iscoa-
dllr trlmiee de Moise in Canaan (Numerii 13,26-30).
tdli, iar in acest pasaj poate indica fie degetele, fie doar de-
ll-15:
,,Iar
de acolo s-au suit impotriva celor ce
getele mari; echivalentul ebraic nu este relevant, fiind un
hlru
ln Debir (al cirui nume fusese mai inainte Chi-
hapax.Imaginea din versetul umrdtor (v. 7) (oameni mdn-
thhtoforr Cetatea Clrturarilor). A zis Caleb: Cel ce va
c6nd pe sub
mese, ca nigte c6ini) ar sugera tlierea tuturor
lCti Cttrtea Ctrrturarilor gi o va lua, aceluia ii voi da de
degetelor"l2.
.
8: ,,Iar
liii lui Israel au lEcut rilzboi impotriva
rflr ps lllca mea Acsa. $i a luat-o Otniel, fiul cel mai
ilalr rl lul Chenaz, fratele lui Caleb; iar Caleb i-a dat-o
Ierusalimului gi l-au luat gi l-au trecut prin ascufigul sI-
lf rcfl0 po Acsa, fiica sa. $i a fost cl-n timp ce ea mer-
biei, iar cetatea au ars-o cu foc".
tflp
Otnlel a tndemnat-o sI cearl o
farinl
de la tatil ei;
Ierusalim (: cetatea plcii) era locuit de Iebusei; el
ff olrtea 9i striga de pe asin: M-ai dat in finutul din
S
va fi cucerit deplin de cltre ewei abia sub regele David, insi
illtlzll
Dar Caleb i-a zis: Ce ti-a venit? Iar Acsa i-a
chiar gi dupi aceasta va ft, in mare parte, locuit gi de cltre
d:t
Dl.ml,
te rog
o binecuvilntare, cil m'ai trimis intr-
iebusili. ,,De fapt, Ierusalimul va fi cucerit doar sub domnia
lui David. Anacronismul, menit a sublinia meritele tribului
lui Iuda, este pistrat aici gi in grecegte, spre deosebire de
Il flnut dln miazlzi: di-mi gi izvoarele de api! Iar Ca-
hb l.r dat, dupl inima eir lzvoarele cele de sus gi cele de
fortt.
versetul 18. Iosif Flaviu (Antichitdli V, 124) incearc[ s[ ar-
morizeze l, 8 cu l, 21 gi cu Iosua 15,63, fEcind distincfia
intre oragul de jos, care a fost cucerit, Si orasul de sus,
E cuceritl cetatea Debir
(:
cuv0nt) de c[tre Otniel
(= putoroa lui Dumnezeu), fiul lui Chenaz (: vdnltor), fra-
Blr lul Caleb (= cdine; ca o inim6).
inexpugnabil"r3
Pentru fapta sa, Otniel
primegte de sofie pe Acsa (:
9-10: ,,Iar dupl aceasta s-au cobor0t fiii lui luda
wrlgl pontru glezr6), fiica lui Caleb. Este o reluare a celor
si battr rlzboi impotriva Canaaneenilor care locuiau la
rllrtrto tn Cartea losua,15, l6-19.
munte 9i in finutul de miazlzi 9i in cel din c0mpie. gi a
mers Iuda impotriva Canaaneenilor care locuiau in He-
,,Textul ebraic ofer[ versete aproape echivalente, in
rohlmb textul grecesc atestl diferenfe chiar gi intre cele douE
tredllii manuscrise ale Judec[torilot''ra.
'4'
tr lbkl,,p. tt5.
":il'i.',p'
T2
13
16: ,rlar fiii lui Ilobab Cheneul, socrul lui Moise, vld"l7, Cot[ti ce nu au putut
16:
,rlar
fiii lui Ilobab Cheneul, socrul lui Moise,
vld"l7, Cot[ti
ce nu au
putut
fi luate,
in wemea lui Iosua, de
s-au suit din cetatea Palmierilor, cu fiii lui luda, la mia-
zizi de Arad, gi s-au dus gi au locuit cu poporul".
tt{bul luda:
Gaza (: putemic), Ascalon (: migrafie), Ecron
(-
(:
crtorminarc), Azot
loc fortificat). Aceste cet6{i au a-
Cheneii sau Qeneii ,,aparfineau madianitilor gi, du-
ffilnut Filistenilor.
pd tradifia biblic[, au trdit intr-o parte a Peninsulei Sinai. Au
Domnul era cu Iudal acesta.a luat mun-
l9l ,r$l
p[truns apoi in Canaan, o datl cu triburile israelite, practi-
cind meseria de fierari ambulanti. Au fost asimilafi progre-
ldrr tllndcl
pe locuitorii din vale n-a putut sI-i nimi-
ml;Clr ol fllnd ocroti{i de Rahab".
siv de citre israelifi. Ietro, socrul lui Moise, se trlgea din
,
,,Rahab: desfrinata din Ierihon, fafi de care Israelifii
neamul qeni1ilor"l5.
Hrilu obligafii morale (Iosua 6,25). Textul Masoretic moti-
(:
Hobab
iubit) Cheneul (: fierar) pare a fi fost
VglEt dlforit:
de vrerne ce ei aveau care de
fier"tg.
cumnatul lui Moise; dupi alte opinii, aga cum s-ar deduce de
Motivalia din textul ebraic pare si fie mai
plauzibi-
aici, socrul acestuia, astfel c[ Hobab ar fi un alt nume pentru
,5 h oontoxt,
Ietro sau Raguel. inclindm s[ credem c[ prima variant5 e
i,'
lpoul se complicd, intrucdt textul grec vorbegte aici
mai aproape de realitate. Oricum, aici e vorba de urmagii lui
{f,[pa Rlhav, iar nu despre Ratrab, Raav in Septuaginta. Ot,
Hobab, care s-au allturat, in wemea lui Iosua, tribului
Iuda,
Bhrv u fi transcrierea pentru Recab.
locuind la niazdzi de Arad (: m[Sar s[lbatic; locul refu-
,,Loctiunea
stranie din Septuaginta a fost explicat[
t
€ rlwto la recabifii din Ieremia 35. Acegtia, din frdelitate
giafilor). 17: ,,$i a mers Iuda impreuni cu Simeon, fratele
sIur gi i-a bitut pe Canaaneenii care locuiau in fefat gi i-
au dat pierzlrii; iar cetlfii i-au pus numele Pierzanie".
tH d0 rtr{mogul lor eponim pentru care idealul era viala
Hudf din pustiu, refvzau orice contaminare cu civilizafia:
,,in Codex Vaticanus: Anathema, cuvdntul original
ThrOdora (Quastestiones in ludices 6) afrrmi ci Recab l-ar
fi liltult pc Iuda sd evite cflmpia, loc de impietate 9i corup-
ca-re se traduce Pierzanie. Anatherna era prada de rlzboi de-
dicatl in intregime lui Dumnezeu; pentru ca ins[ nu cumva
htlf Flaviu (Antichitdli V, 128) interpreteazd conform
ts,
imutut sbraic, vorbind despre mullime deiare"te.
vreunul dintre luptltori s[ fie ispitit a-gi insugi ceva, ea era
'
20-Zl: ,,Hebronul i l-au dat lui Caleb, a9a cum
nimicitd fEri nici o cru1are"r6.
lDlaala Molse; 9i acolo a mogtenit
el cele trei cetifi 9i
(= tum de pazd) a fost acordat tribului Simeon,
Tefat
lClO l.r omor0t pe cei trei fii
ai lui Enac. Dar fiii lui
care a numit cetatea Horma (: nimicire; pierzanie).
Vfilrmln nu l-au scos pe Iebuseii care locuiau in leru-
18: ,,Dar Iuda nu a luat Gaza, nici imprejurimile
flla, utfcl cI Iebuseii locuiesc p0nl astlzi in Ierusalim
ei, nici Ascalonul sau hotarele lui, nici Ecronul gi nici
hotarele lui, nici Azotul sau imprejurimile lui".
hprrunt
cu fiii lui Veniamin".
Pdnd astdzi, adicd p6n[ la timpul scrierii cdrfii, dar,
,,Negafia se afl6 in amAndoi codicii Septuagintei:
Alexandrinus gi Vaticanus;
Textul Masoretic relateazi cuce-
CUpl oum am mai spus, Iebuseii aveau s[ locuiascd incl
Hultl vromo in lerusalim.
riri succesive. Cetifile
ins[ vor fi supuse sub regele Da-
I liltvn, p.274.
rH
ltltvA.
gr.274.
l'
Hl l'
,r, p. I l(1.
15
22-26:,rFiii lui losif s-au suit la Betel; 9i Domnul era cu ei. $i au impresurat
22-26:,rFiii lui losif s-au suit la Betel; 9i Domnul
era cu ei. $i au impresurat Betelul gi l-au dlr0mat; iar
ultorior, deveniti cetate leviticl; Dor (: locuinf[) era o
;1,
ednto canaanit6 pe farmul Mediteranei, aflatd pe teritoriul
lui
(:
numele cel vechi al cetitii era Luz. Iar iscoadele vIzflnd
lul A1m, dar atribuit[
Manase;
Balac
nimicitor) apare
un om iegind din cetate, l-au prins gi i-au zis: Aratl-ne pe
doer hr Septuaginta;
Megghiddo (: amplasamentul trupe-
(:
unde si intrlm in cetate gi vom face mill cu tine.
$i
el
ootate ce controla c6mpia Esdrelonului; Ibleam
locul
!m),
le-a arltat pe unde sI intre in cetate; iar ei au izbit
blruln1oi1, cetate din finutul lui Isahar, insi atribuit[ lui Ma-
cetatea cu ascufigul slbiei; iar pe omul acela gi pe rudele
illo,
Dogi s-a cerut nimicirea bigtinaqilor, in toate aceste
lui i-au llsat liberi. $i
a mers omul acela in finutul
€atltl au fost ltrsafi sd tr[iasci in continuare gi canaaneii. La
Heteilor gi a zidit acolo o cetate pe care a numit-o Luzl
ftl r.n pctrecut gi in alte cetdfi, dupl cum se va ar[ta in
acesta e numele ei p0ni-n ziua de a;stdzi".
€of,tlnunro:
Betel (= casa lui Dumnezeu) se afla la vest de Ai
9i
28-36:
a fost cI dupi ce Israel s-a intirit, i-a
,,$i
la sud de $ilo; vechiul nume al
cetifii era Luz (: migdal).
llflt pc Canaaneeni sl-i pllteascl bir, dar de alungat nu
Ulterior, o altl cetate cu numele Luz a fost ridicati in finutul
h
rlungrt.
Nici Efraim nu i-a alungat pe Canaaneenii
Heteilor sau Hitifilor, ctitor fiind acel om care a descoperit
llll
loculau ln Ghezerl iar Canaaneenii au locuit in
fiilor lui Iosifintrarea in cetate.
27: ,rManase, de asemenea, nu i-a alungat pe cei
UilJloeul lul 9i-i pllteau bir. Nici Zabulon nu i-a alungat
!l 001 co locuiau in Chitron, nici pe cei ce locuiau in
din Bet-$ean, care este o cetate a Sci{ilor, nici oragele ei
Flfhflol;
9i nici imprejurimile ei; nici pe cei ce locuiau in Taanac,
pEtmu
lar Canaaneenii au locuit in mijlocul lor 9i=i
blr. Nici Ager nu i-a alungat pe cei ce locuiau in
nici oragele acestuial nici pe locuitorii din Dor, nici
ht0,
crro-l pltrteau bir, nici pe locuitorii din Dor, nici pe
oragele acestuia; nici pe locuitorii din Balac 9i nici im-
bOultorll dln Sidon, nici pe locuitorii din Mahaleb, din
prejurimile sau oragele lui, nici pe locuitorii Meghiddo-
nului gi nici imprejurimile sau oragele acestuia, nici pe
qi din Rehob. $i a triit Ager
Aillbt dln Helba, din Afec
h
m[locul
Canaaneenilor care locuiau in fara aceea, de
locuitorii Ibleamului 9i nici imprejurimile sau oragele
Vtlmc cG
nu i-a izgonit. Nici Neftali nu i-a alungat pe
acesfuia; iar Canaaneenii au inceput si locuiasci in a-
l0Cultorll dln Bet-$emeg, nici pe locuitorii din Bet-Anat;
ceasti fari".
il
r trllt Neftali in mijlocul Canaaneenilor care locuiau
Bet-$ean (: casa siguranfei) era ,,o cetate a Scililor:
lU Frr nceea;
dar locuitorii din Bet-$emeq 9i din Bet-
menfiune proprie Septuagintei; una gi aceeagi cu Schitopolis.
Sci(ii (numifi ln Vechiul Testament gi Agchenazi - Facerea
Anrt l-ru
devenit plititori de bir. Amoreii insi i-au
lmplnl
pe fltt lui Dan in munte, fiindcI nu le-au inglduit
10,3): popor nomad, din care unele triburi au plecat din
sudul Rusiei gi au pltruns in Asia gi-n Orientul Mijlociu.
il
cohorre la vale. Aga au inceput Amoreii sI locuiasci
h muntele Mirfilor, unde trliesc urgi 9i vulpi, in Aialon
Pavel ii va menfiona ca fiind cei mai indeplrtafi drntre bar-
dar mf,na fiilor lui Iosif a fost puternicl
tl tn
flralbtm;
bari (adicd, dintre cei ce nu vorbeau limba greaci), ceea ce
inseamn[ c[ locuiau in nordul Mirii Negre'ao. Taanac 1:
[uprr
Amoreilor, aga incflt acegtia i-au devenit birnici.
Itr
hotrrul Amoreilor a fost de la urcugul spre Acravim,
loc nisipos) era o cetate canaanitl acordat[ tribului Manase
dc lr rtlnc[ gi mai sus de ea".
Rcd6m traducerea toponimelor
int6lnite aici (api-
20asv4p.zl+.
rulG, do altfel, gi in Cartea losua'\:
Ghezer (: agezare in pan-
t7
16
rl:t Apr grllegte Domnul: Eu v-am scos din lara Egip- t[), veche cetate canaantt[; Chitron
rl:t Apr grllegte Domnul: Eu v-am scos din
lara
Egip-
t[), veche cetate canaantt[; Chitron (: fum; cea{i), cetate in
pe care M-"q jurat
fafl de
hrlul fl V.irn adus in tara
teritoriul lui Zabulon,la 12 km depirtare
de actualul Haifa;
pfilnitt vottrt sl v-o dau
voui, zicind: in veac nu voi
Nahqlol (: p[gune), sat al lui Z,abtion;
Aco (: nisip arzdtor),
ollcr loglmCntul pe care l-am Ihcut cu voi!".
cetate situat6la 40 km sud de Tyr, atribuitl lui
Ager; Dor,
(:
Ingerul Domnului: ,,E vorba de ingerul pe care
amintit aici, apare doar in Septuaginta; Sidon
pescuit;
Epmnul l-a rtnduit s6-i clliuzeascl pe ltrngul 9i anevoiosul
v0nltoare), veche cetate pe firmul
Mediteranei, la 35 kn
nord de Tyr; Mahaleb sau. Ahlab
(: regitrne bogat[), cetate
lor drum din Egipt pdn6-n fara Flg[duinlei (vezi Iegirea 23,
10.22), DacI insuccesele israeli{ilor menfionate in capitolul
din teritoriul lui Ager, la 6 lcn nord-est de Tyr; Aczib (=
(:
ist
ingetltor), cetate pe litoral, aparfinAnd lui Ager; Helba
(vffraole Sroodont
le
fertilitate), cetate pe teritoriul lui Ager, la nord-est de Tyr;
oht
(:
(:
tf,'ar,
e
Afec
fo45), cetate la
nord de Sidon;
Rehob
loc larg),
lltll tl-au awt cartierul general in timpul cuceririi Cana-
cetate de la
hotarul lui Aqer; Bet-$emes (: casa soarelui),
ftulul, Betel amintit aici e propriu Septuagintei-
cetate la hotarul dintre Iuda gi Dan, la circa 38 krn deplrtare
leglm0nt cu
2-5:
nici voi si nu faceli vreun
,,Dar
de Ierusalim; Bet-Anat (=
casa zeilei Anath; casa
ecoului),
fl
co loculesc ln aceasti tari
nici si nu vi
inchinafi
9i
cetate in munfii lui iuda;
Aialon (: finutul cerbilor), cetate
dumnozellor lor; dimpotrivi,
chipurile lor cele cioplite si
din lara de Jos, la circa 2l krtnord-vest de Ierusalim; $aal-
Dar voi n-a{i
h llmlclll, iertfelnicele lor si le surpati!
bim
1:
vulpi),
cetate
amorit[ pe teritoriul lui Dan; Acravim
[lUltrt
(: scorpioni), pantd din sud-estul frontierei lui Iuda. Cata-
lnenrrl.
de glasul Meu, de vreme ce a(i fdcut toate aceste
Iar Eu am zis: Nu-i voi alunga de dinaintea voa-
anilii devin birnici ai israelililor, dar, cum se va vedea, pre-
Itsl, cl el vor fi sI vI facl necazuri, iar dumnezeii lor sI
zen(a lor s-a dovedit o cursi pentru ewei, in principal din
punct de vedere religios. ,Pentru infelegerea corect[ a celor
il
lh platrtr
de poticnire. $i a fost cI dupi ce a grlit in-
Dom
|lrul
Israel,
cuprinse in carte trebuie sd finem seama de faptul c[, in tim-
pul lui Iosua, s-a ftcut numai cuceiirea sumari a pim6ntului
poporul
9l-
numit
rcela
Dom-
firii, rlmdndnd de datoria fieclrui trib si deslvirqeasci a-
IOOUI
ceasti cucerire prin stdrpirea locuitorilor canaanilizl. Aceas-
Eulul". Locul a fost numit Bochim (: cei ce plAng; pl6n-
t[
cucerire definitivi s-a deslvdrgit lent. Aga s-a putut in-
ld):
situat in apropiere de Ghilgal, aici s-au ciit eweii in
timpla ci unele cet6fi sunt trcl stlpinite 4e canaanifi
De
Uflra mustrdrilor ingerului.
aici se explici unele contradiclii aparente"22.
Iosua a dat drumul poporului, iar fiii lui
6-10:
,,$i
CAP. 2 - Lepddarea israelifilor; pedeapsa Si iertarea lor
Itrrcl c-au dus fiecare la mogtenirea sa, si-;i mogte-
0ltrcl ptrmflntul. Iar poporul I-a slujit Domnului in
torto zllele lui Iosua gi-n toate zilele bitrinilor care-au
1:
ingerul Domnului s-a suit de la Ghilgal la
,,$i
trllt lndelung dupi
Iosua gi care-au cunoscut toate lu-
Locul Plflngerilor 9i la Betel gi la casa lui Israel gi le-a
crurllc cele mari pe
care Domnul le-a ficut in Israel. Iar
tr nBVA, p.274.
t9
Iosua, fiul lui Navi, sluga Domnului, a murit ln vflrsti de m{tfll, tnttafica lui Iisus
Iosua, fiul lui Navi, sluga Domnului, a murit ln vflrsti de
m{tfll, tnttafica lui Iisus semnificd reintoarcerea omului la
o sutii zece ani. $i l-au ingropat in hotarul mogtenirii
sale, la Timnat-Heres, in muntele lui Efraim, la miazl-
noapte de muntele Gaag; gi toatl generafia aceea s-a
adiugat la plrinfii lor; 9i dupi ei s-a ridicat o alti ge-
nerafie, care nu L-a recunoscut pe Domnul gi nici lucru-
M,tgrd pe Domnul: ,,Aceast[ generafie este aceea a gdn-
rile pe care Domnul le flcuse cu Israel".
r
si urc[ direct din inima omului
dfullor
Iosua a fost ingropat la Timnat-Heres sau Timnat-
(Orljon,
1,2)"'7.
Serah (: porfitrne suplimentard),
sat din
lui Efraim,
ael au flcut riu in fa{a Dom-
finutul
pe coasta nordicl a
muntelui GaaS (: cutrernur de pdm6nt).
EUlul ll t-au lnchinat baalilor. $i L-au pirisit pe Dom-
Odati cu moartea lui Iosua, va incepe degradarea moravu-
rilor gi un gir de apostazieri ale poporului.
SEP 2: Toate zilele lui lisus:,,Origen distinge intre
zilele lui.Irsus gi zilele lui Manase (sa'o zilele lui Faraon).
Prima expresie trimite la lumina adevdrului gi drept[fii; a
A[hrtelor".
doua, la intunericul r[utefii qi al ereziilor. in sens mora| zi-
,,Credinfa politeistd a fenicienilor este adeverit[ 9i
lele lui Iszs sunt zilele in care sufletul pune in practicd vir-,
tufile cregtine (Omilii la Judecdtori l, l). Origen interpre-
teazd aceste zile calitativ, nu cantitativ. O zi este dreptatea;
& mftluriile arheologice de la Sidon, unde s-au descoperit
Efmolo tcmplului inchinat zeului E;mun, care corespunde cu
Adonlr prin natura 9i funcfiile sale. in panteonul sidonian
o alt[ zi este sfinfenia; o alte zi, prudenla; o altd zi, milo-
stenia. Prin urmare, zilele lui lisus formeazd un minunchi de
fltl runt inclugi: zerl/, Baal Si Astarta, cunoscufi de autorii
todorltor Vechiului Testament"28.
virhrtr sufletegti (ibid.1,3)"24 [ar
cdyi au mai trdit vrerne in-
delungatd dupd Iisus ,,se referfl, dupl Origen, la sfinfii, de
dupl Iisus [Iristos. Vremea tndelungatd caracteizeazl vre-
mea sfinleniei; la sfhr$itul wemurilor, inaintea celei de-a do-
Reamintim cd Baal inseamn6 domn; stdpdn, iar As-
cea care aduce lumind. Baal era zeul furtunii 9i al fe-
lgile,
Oundltdtii, iar Astarte, zeitpMamL, a fertilit{ii, a dragostei
fl a rtrzboiului din panteonul canaanit.
ua Veniri, timpul va fi scurtat (Matei 24,22) de dragul sfin-
,,Profefii iudei, care antrnfau prin Iahve un Dum-
filor. Timpul eshatologic este plin de rlutate, este vr timp
ietou de o concepfle mai elevat[, s-au opus cultelor str[-
scurt (ibid. I,3)"'s.
Y€ohi, care ren[gteau fEri incetare, celebrdnd p0n[ la exa-
SEP 2: Iisus,Jiul lui Navi, robul Domnului, a murit;
,,Origen citegte ftaz.ain contrapunct cu Galateni 2,20: Iisus
o€rbare gi la monstruozitate saqalitatea viefii organice, for-
ftlo olcmentare ale singelui, sexualit6fii gi fecunditdfii. Cul-
trdieSte in mine.Iisus Navi este figura tipologicl a lui Iisus
tul lui Baal a ajuns sd simbolizezepreze$a 9i revenirea pe-
lkistos. Prin urmare, tot ceea ce se spune despre primul se
dodle[, in orice civilizafie, a tendinfei de a exalta fo(ele
referl, tn cheie tipologic[ gi spirituall,la al doilea. in sens
re iEP 2,p.122.
24 SEF z,pp. t2l-122.
11 lhld,
" Ibid.,p.2l2,
't AB, p.32.
2l
20
instinctive"2'. Aici e relatatd o prim[ c[dere in idolatrie. 'l'oxtul biblic aratd o intervenfie direct[
instinctive"2'. Aici e relatatd o prim[ c[dere in idolatrie.
'l'oxtul biblic aratd o intervenfie direct[ a lui Dum-
,,Pentru Origen, cei care au slujit Baalilor sunt cei ce nu
f,trou lmpotriva apostafilor, ins[ dep[rtarea de dreapta cre-
cred in Evanghelia lui Iisus Hristos qi cei care-Si pleacd
dlnfl provoac[ singur[ mullime de neajunsuri, de weme ce
genunchii
inimii fn fala poftelor trupeSti (Omilii la Jude-
t.r tllat log[tura
l6: ,,$i
cu lzvorul binelui.
cdtori [,3)"".
Domnul le-a ridicat judecitori; 9i Domnul
14: ,,$i Domnul S-a mflniat cu mare aprindere
l.r mlntult din m0na celor ce-i pridau".
asupra lui Israel; gi i-a dat pe miina
prlditorilor,
care i-
e introdusd tema judecdtorilor, pe care Dum-
,,Aici
au jefuit; 9i i-a vAndut in m0na dugmanilor lor de prim-
nrteu li
rtnduiegte la weme 9i wemi de cizd moral[, aqa
prejur, iar ei n-au mai fost in stare si stea lmpotriva
mai tirziu, cu profefii'
th acest sens, judec[torii
Bum va face,
vrijmagilor lor,"
RU Grau
magistrafi care sI
cump[neasc[ 9i s[ impartl
SEP 2: Si i-a dat pe mdna jefuitorilor;
Oi-
,Bentra
drcptatca, ci conduc[tori,
eroi, salvatori"".
gen, exist[ doui situalii in care Dumnezeu ii plrlsegte pe
nici de judecltorii lor n-au as-
17-19
ei
,,Dar
plcitoqi (prefigurafi de Israelul lnchinltor Baalilor). Prima
tultrtr cl s-au desfrf,nat umblAnd dupl alti dumnezei 9i li
situafe, oficialI, cdnd autoritifile bisericegti ii expulzeazdpe
htu
lnchlnat acestora; 9i repede
s-au intors din calea in
eretici in vIzul tuturor. A doua, cdnd Domnul, Care vede in
$lo plrlnfii
lor umblaserl
sI asculte de cuvintele
taind (Matei 6,6), abandoneazd sufletul plin de vicii diavo-
n-au flcut aga. $i
de vreme ce Domnul le
Domnului; ei
luJnn (Omilii la Judecdtorill, 5)-3t .
t{dlctre judecfltori, Domnul era
cu judecltorul
;i-i
scipa
,pumnezeiasca Scripturd spune cd cei care calci
poruncile sunt vdndufi celor de alt neanr, adicd p[catelor
impotriva firii, pinl ce nu se intorc prin poclin@"32.
dr m0na dugmanilor
lllndcl Domnului ii
lor in toate zilele judecltorului;
plrea riu de suspinul lor, pricinuit
dr cltre cei care-i impresurau 9i le flceau necazuri. Dar
15:
,,impotriva
celor cu care mergeau mflnl-n
dupl
ce judecltorul murea, ei se intorceau 9i se stricau
m0nl; dimpotrivl,
mina Domnului
era impotriva
lor,
Hrl
rtru dec0t pirinfii lor, merg6nd dupl dumnezei strl-
spre riu - a$a cum Domnul grlise gi a9a cum Domnul li
nu gi-au pirlsit
lnl, tlujinduJe gi inchin6ndu-se lor; ei
Se jurase; 9i El a adus peste ei necazuri mari".
Itvodlrile,
gi nici ciile lor cele rele".
,pacd, in virtutea credinfei lor monoteiste, fiii lui
E rezumati perioada judecltorilor, cu biruinfe perio-
Israel fuseserd capabili de victorii asupra unor forfe armate,
dlso, dar gi cu apostazii. Se atatd cd poporul ce urma ido-
decadenfa religioasi ii pune in fafa crimei orgarizate, clreia
lrtrici canaanite
desfrdna sa.u predcurvea:
,,De
fiecare dati
nu-i pot rezista, ca unii ce deveniserd alia{i ai propriilor lor
oind
inamici"33.
(la
Eeuld pelahve,
Israel
cult canaanean, el il fn-
sPiritual"3s.
20-23:
Domnul asuPra lui Is-
nol
gi
a zis: De vreme ce neamul acesta a pirisit le-
2e Jean Chevalier gi Alain Gheerbran! Diclionar de simbolui (in con-
glm0ntul pe care El l-am poruncit plrinfilor lor gi n-au
ltcultat de glasul Meu, nici Eu nu voi mai izgoni de
22
23
dinaintea lor pe nimeni dintre neamurile lisate de losua, lisate ca prin ele si fie
dinaintea lor pe nimeni dintre neamurile lisate de losua,
lisate ca prin ele si fie Israel pus la-ncercare gi si vadl
II. Perioada Judecitorilor (3, 1 - 161 31)
daci va fine
sau nu calea Domnului, sI
meargl
pe ea a$a
cum au
plzit-o plrinfii lor. Domnul este Cel ce a lisat
CAP.3 - Otniel, Aod qi gamgar
aceste neamuri, gi nu le-a nimicit degrabii gi nici nu le-a
dat in-mflna lui Iosua".
l-2: ,,larti neamurile pe care Domnul le-a llsat
,,Dacd sub Iosua s-a continuat forma de guvernare
teocratic[, el intrunind in persoana sa toati puterea legi-
slativd, judecltoreascd gi executivI, dupl moartea lui, isra-
p0ntru ca prin ele si-l punl la-ncercare pe Israel, cele ce
eli(ii nu mai au un conducltor unic, de aceea la conducerea
semin{iilor revin bltrlnii cu vechile 1or drepturi, frr5 a fr
[u cunogteau rlzboaiele Canaanului, doar de dragul ge-
lGraflilor lui Israel, ca si le invefe rizboiul, ceea ce ele
"
!u ptlau mai dinainte
anulat caracterul teocratic al orgarizdii poporului. Cele 12
,,(Dumnezeu) in unele imprejuriri dep[rteaz[ gi
llung[ arqifa wljmaqului de la orn, in altele lasi s[ fie ispitit
semin{ii nemaiav6nd un singur conducdtor, au slibit unitatea
(,
),
CIci dreptul care nu-gi cunoaqte slibiciunea sa std pe
nafional[ qi religioas[, poporul alunecdnd in idolatrie gi fiind
pedepsit cu asuprirea
neamurilor str[ine.
De sub asuprirea
hUchie de cufit gi niciodat[ nu-i departe de cddere, nici de
leul pierzitor, adici de diavolul mdndriei. gi cel ce nu-gi
str[ind israelilii vor fi salvafi de judec[tori (1200-1032 i.
Ik.), care au condus simultan numai o parte din popor, fEri'
a avea dreptul de a legifera gi a fixa impozite. Conducerea
Ounoagte sl[biciunea sa e lipsit de smerenie. Iar cel lipsit de
tcoasta e lipsit gi de des[v0rgire. Iar cel lipsit de aceasta e
pururea inficat"tT . Iatd, agadar, cd pr ezenla canaanililor, ca
lor nu era ereditari gi nici nu avea semrle speciale ale dem-
nitetii. in persoana lui Samuel, ultimul judecitor din Israel,
;l eea a ispitelor in via(a fiec[ruia, avea in primul rdnd un rol
pcdagogic.
se concentreazd. toatd, puterea legislativi, judecdtoreascl gi
3-6: ,,Cele cinci stlp6niri ale Filistenilor 9i to{i
executiv["36.
Crnaaneenii gi Sidonienii gi Heveii care locuiau in Liban,
de la muntele Baal-Hermon p6ni la Ifamat. Le-a llsat
pentru ca prin ele sI-l punl pe Israel la-ncercare, sI gtie
dactr ei vor asculta poruncile Domnului, pe care Acesta
lc dtrduse plrinlilor lor prin m0na lui Moise. gi au locuit
llll lui Israel in mijlocul Canaaneenilor gi al Heteilor gi al
Amoreilor 9i al Ferezeilor gi al Heveilor gi al Gherghe-
rellor gi al Iebuseilor. Pe fetele acelora gi le-au luat de
femei, iar pe fetele lor le-au dat dupl fiii acelora, gi au
rlujit dumnezeilor lor".
Despre aceste popoare, aflate in w6jm[gie, de cele
mai multe ori, cu Israel, s-a vorbit suficient ln volumele
36 AB, p. 153.
l' Sf I*u" Srul, Despre sfintele nevoinle,N.-
25
anterioare. Cele cinci stdpdniri ale Filistenilor stxfi cele 9-1 l: ,,Fiii lui Israel au strigat
anterioare. Cele cinci stdpdniri ale Filistenilor stxfi cele
9-1 l: ,,Fiii lui Israel au strigat citre Domnul, iar
cinci principale cet[fi ale acestora. Liban (: alb) lanf muntos
DOmnul l-a ridicat lui Israel un m0ntuitor care l-a m0n-
constituind hotarul de nord-vest al flrii
Sfinte; Baal_
tUlt, fl tnume pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic
Hermon (= domnul distrugerii) se numea un munte la rEslrit
fl
lul Caleb. Duhul Domnului a fost peste el; el a fost
fUdrcltor peste Israel 9i a iegit la rlzboi 9i Domnul i l-a
drt ln m0ntr pe Cugan:Rigeataim, regele Siriei, 9i mflna
lul I fost puternici asupra lui Cugan-Rigeataim. $i lara a
fOrt llnlgtitl vreme de patruzeci de ani; 9i a murit Otniel,
flul lul Chenaz".
(:
evite eufemistic nunirea neamului celui mai detestat de cI-
Otniel
Dumnezeu este putemic)
era fratele,
tre ernei. Astfel cd, ulterior, c6nd fara le-a fost numit[ de ci-
tre romani Filisteia sau Palestina, aceasta a fost o lovitui in
Prcbabil vitreg, al
lui Caleb, fiu al lti
Chenaz (: vinltor) 9i,
fltm se arat[ aici, primul b[rbat c[ruia i se atribuie titlul de
plus pentru eweii invingi.
JUdacdtor. El aduce eliberarea poporului gi pacea pe timp de
7-8: ,,RIu au ficut fiii lui Israel in fafa Domnului
pttruzeci de ani. Patruzeci e numirul incerclrii, al ribdlrii.
Soootim, dati fiind deasa sa prezerrli in Scripturl, ci e fo-
lollt pentru simbolistica sa, chiar dacE se opereazi rotunjiri
pntru a se obfine. Pentru Origen, numele (Oniel) inseamnl
wrmea lui Dumnezeu, iar personajul simbolizeazi oStirea
slujit lui Cugan-Rigeataim vreme de opt anirr.
Nreascd a ingerilor salvatori (Omilii la Judecdtorim,3)'/J.
Tufigurile denufhesc crdngurile sacre ale canaani-
12-14:,,Dar fiii lui Israel s-au finut in a face rIu
ln frfa Domnului, iar Domnul l-a intirit pe Eglon, regele
filor, in care se adunau acegtia pentru cultul adus divinitd-
(ilor lor,
Morbului, impotriva lui Israel, de vreme ce ei flceau
,,Siria-R
(care ar
rlul ln fafa Domnului. $i i-a adunat la sine pe tofi fiii lui
Amon gi Amalec; 9i s-au pornit gi l-au bltut pe Israel gi
lu pus stip0nire pe cetatea Palmierilor. $i fiii lui Israel
care nu duce la numele adevdrat, deci prin care purt[torul lui
era luat in rds"3E. Edifia Rahlfs a Septuagintei are dou[ va-
riante pentru Cugan-Rigeataim: Husarsathom (A) Si Husar-
l-ru slujit lui Eglon, regele Moabului, vreme de optspre-
tGce ani".
sathem (B).
Origen, Husarsathom
Schema aceasta se va repeta de-a lungul perioadei
,,Dupn
inseamn[
umilirea
lor; pin rlrrrlare,
fiii lui Israel au fost pedepsifi de Dum-
Judectrtorilor. Dup[ perioade de liberate, lurlo.rcazd reciderea
nezeu fiind arunca{i pe ultima treaptd. a hjosirii. Fiii tui
Israel simbolizeaz[ sufletele trufage, arogante, care primesc
ln idolatrie gi, indat[, o noud asuprire str[in[. Atit doar cd
nu se poate alcitui o cronologie cdt de cdt exactd pebaza
datelor din carte, nici autoritatea judecitorilor gi nici st[-
in schimb pedeapsa umilirii din partea Domnului (Omilii la
Judecdtortm, 1)-".
plnirile strdine neextinzAndu-se asupra intregului Israel; ast-
l'cl, poate fi deseori vorba despre judecltori care au activat
ao thid.
27
despre stdpAniri concomitente, asupra vtlvarea poporului Si eliberarea fiilor lui Israel sunt pre- concomitent, ca
despre stdpAniri concomitente, asupra
vtlvarea poporului Si eliberarea fiilor lui Israel sunt pre-
concomitent, ca
$i
unora sau altora dintre triburile israelite. Autorul va grupa
evenimentele astfel ca de gapte ori s[ arate apostazia popo-
rului gi, tot de gapte ori,
eliberarea acestuia. Num[ru] jude-
,llgurdrile cdpeteniilor oStirii cereSti gi ale puterilor de Sus.
l)umnezeu trimite ajutor celor care strigd dupd El din toatd
lnima Si care, prin convertire gi pocdinfd, atrag asupra lor
citorilor prezerfiali in
carte va fi acela de doisprezece' E
lngdduinla divind (ibid. m,6)'At .
16-17: ,rfar Aod gi-a ficut un pumnal cu doui
tllgurir lung de o palml, gi l-a incins sub hainir la goldul
drept.
$i
merg0nd el, i-a adus lui Eglon, regele Moa-
bului, darurile, iar Eglon era un om foarte plIcut".
autorul Cdrlii Judecdtorilor -
lui Israel au strigat cltre Domnul, iar
15: ,,Fiii
,,Grecescul astios inseamn[ pldcut. Textul Maso-
retic; gras. in mentalitatea wemii, omul gras era gi pl[cut
(citadin bine hrlnit); termenul ebraic, mai direct, este gi mai
Domnul le-a
ridicat mflntuitor pe Aod, fiul lui Ghera'
Iiul lui lemeni,
blrbat in stare si foloseascl deopotrivl
propriu'/2. La SEP 2; tare trupe;, cu sensul de planturos.
dreaptl c0t 9i pe cea stflngI; prin m0na lui au
18-23:
,$i
a fost cI
dupl ce Aod a sf0rgit de
atf,t mflna
trimis fiii lui Israel daruri lui
Eglon,
regele Moabului"'
Aod sau Ehud (: mlrturisitor; unic), frul lui Ghera
lnm0nat darurile, i-a m0nat afari pe cei ce le purtaseril.
Iar el, intorcflndu-se de la idolii din Ghilgal, a zis: O,
rege, am sl-fi spun un cuv0nt de tainI. Iar Eglon i-a zis:
'faci!
$i i-a scos afari, de pe lingi sine, pe tofi cei ce
;edeau imprejurul siu. $i Aod a intrat la el - iar acela
ledea de unul singur in foigorul siu de vari; gi a zis Aod:
O, rege, eu am pentru tine un cuv0nt de la Dumnezeu!
litatea de a-qi folosi mdna dreaptl - care il face inapt pentru
luptl; abilitatea compensatorie a mainii stdngi este un secret
care se dezviluie numai in momentul culminant. Traducerea
Atunci Eglon s-a sculat de pe scaunul siu gi a stitut
tproape de el. $i a fost ci de-ndati ce regele s-a sculat,
Aod pi-a intins m0na stingl, a luat pumnalul de la goldul
rlu cel drept 9i I-a implintat in p0ntecele lui Eglon at0t
de puternic, lnc0t gi m0nerul a intrat dupl limba pum-
nalului, iar grisimea a astupat rana in urma ascu(igului,
de vreme ce el nu a scos pumnalul din p0ntecele aceluia.
lar Aod a iegit in tindl printre paznici, inchiz0nd dupi
rlne ugile foigorului 9i incuindu-1e".
Faptul cI Aod r[m0ne cu atdta ugurinfl singur cu
llglon va fi avut o explicafie, care ins[ ne scapd. Posibil ca
Eglon s[ se fi temut de un complot intern, zvonuri ajungflnd
{r sEP 2, pp.128-129.
izbdvitori Si judecdtori ridicali de cdtre Dumnezeu pentru
"BBYA"p.276.
29
28
pAnd la Aod. Acela va fi profitat de conjuncturi, blnuind cd Slujitorii s-au dedat odihnei,
pAnd la Aod. Acela va fi profitat de conjuncturi, blnuind cd
Slujitorii s-au dedat odihnei, siguri ci qi regele c[-
Eglon
va evita chiar gi ptezenla apropiafilor s[i la presu-
punerea c[ ar putea, prin informafiile primite, prinde frrul
zuse intr-un somn ad6nc'/6.
,,Pentru Origen, pumnalul este cuv6ntul Evangheliei
conspirafiei.
Desigur,
acestea sunt presupuneri, dar le socotim
(cf. Ewei 4,l2), cuvdntul profetic ce se trfige addnc Ai pen-
tru totdeauna in pdntecele gi in inima filozofiei lumegti. Lup-
plauzibile, de weme ce nu e in obiceiul regilor s[ r[mdni
singuri cu un strlin.
O altd viziune: ,,Un tinlr din semin{ia lui Beniamin,
t6nd cu sabia evanghelicd impotriva derivelor gi ereziilor,
frecarcjudecdtor dhBiserica lui Hristos devine utAotAT.
24-27: ,,$i dupl ce a iegit el, au intrat slujitorii
numit Iehuda3, fiul lui Gherasaa, pe cdt de curajos la fire, pe
regelui
9i,
viz6nd ugile foigorului incuiate, au zis: Nu
atdt de viguros la trup (ce folosea cu prec[dere mdna stdngd,
cumvs a iegit si se legene in scaunul din foigorul de
in care stitea intreaga-i putere), locuia in Ierihon 9i finea
vartr? $i li
s:a urflt de-at0ta agteptare; 9i vlzflnd ei ci
strdnse leglturi
cu Eglon, pe care gtiuse si-l cucereasc[ prin
nlmeni nu deschide ugile foigorului, au luat cheia gi au
felurite daruri
9i prin deosebitele sale lingugeli, aqa c[ ajun-
deschis; gi, iatI, stipffnul lor zicea pe pim0nt, mort.
$i
sese s[ fre indrdgit chiar gi de ceilalli oameni din preajma
p0nf, si se dumereascl ei, Aod a fugit fEri ca cineva si
Duc6nd intr-o zi nigte daruri suveranului, insoft de
regelui.
prindi de vestel 9i,
trec0nd pe l0ngi chipurile cioplite, a
doi dintre slujitorii s[i, gi-a ascuns sub haini, la goldul drept,
rclpat in Seira. $i a fost ci de indatii ce Aod a venit in
un jungher gi a intrat astfel la rege. Era in toiul verii, pe la,
fara lui Israel, el a tr0mbifat din corn in muntele lui
amiazd, aga c[ str[jile se ardtau mai deldsitoare in misirmea
lor, pe de o parte din pricina argi,tei, pe de altl parte datoritl
Efraim; iar fiii lui Israel s-au cobor0t din munte impre-
untr cu el, av0ndu-l in frunte".
orei cind luau
Seira (= capr[) era o localitate in muntele lui Efra-
(stdnd pe un jil(
prinzul. Dupi ce ;i-a oferit darurile regelui
care in timpul verii se afla intr-un foiqor), a
im. Aod pregdtegte o acfiune arrn:ritd de amploare; altfel,
inceput s[ sporoviiasc[ cu el. Acum rdmdseser[ singuri,
fiindcl regele poruncise
sa[iei sale cu Ehuda5. Dar
doar asasinarea regelui asupritor n-ar fi insemnat prea mult.
Lupta trebuia pornit[ cit mai devreme, pini cflnd Moabilii
erau inc[ in derut[, in urma pierderii regelui.
temut c[ lovitura lui va da
28-29: ,,Iar el a zis_ cltre ei: Venifi dupl mine,
pufin primejdioasl. L-a fEcut s[ se scoale, spundndu-i cd are
clci Domnul Dumnezeu i-a dat pe vrijmagii nogtri, pe
i[-i povesteasc[ un vis, din pomnca lui Dumnezeu. $i cdnd
Moab, in m0na noastrl! $i-n ziua aceea au ucis din
r"gei",
bucuros c[ i se va povesti visul divin, s-a sculat din
Moab ca la zece mii de birbati, pe liece rlzboinic ce se
jilf,
Ehud i-a infipt jungherul in iniml, lisAnduJ implAntat in
afla intre ei gi pe fiece voinic; li nici un om n-a sclpat".
ran[, apoi a iegit repede gi a incuiat uga foigorului tn urma
lui.
gi, mai tdrziu, Filistenii lui Goliat, annata rd-
,,Ca
mas[ fEr[ comandant intr5 in deruti gi poate fi ugor nimi-
cit['/8. in plus, din cuvintele lui Aod, concluzion[m c[ el a
o'Aod.
a6
{ Ghera.
Iosif Flaviq Anrichifiti iudaice, \1, 5, 2.
at Numiq in traducenea folositi (probabil 9i in original), in doul fehri:
a7sEP2,p.
l3o.
Iehud gi Ehud. E vorta, desigur, de acelaSi Aod'
ltBBVA p.277.
30
3t
3: ,rtr'iii lui Israel au strigat cltre Domnul; fiindci avut parte gi de o revelafie,
3: ,rtr'iii lui Israel au strigat cltre Domnul; fiindci
avut parte gi de o revelafie, fiind convins c[ Domnul le va da
biruinfa. Posibil ca intreaga sa acfiune si fi.fost rezultatul
lcela avea noul sute de care ferecate gi cu mare
strlg-
unui imbold divin.
nlcle i-a asuprit pe fiii lui Israel vreme de douizeci de
30:
,,Aga s-a umplut Moab de rugine sub m0na
anlt'.
lui Israel in ziua aceea. $i fara a avut odihnii vreme de
Din nou, cdin(a poporului asuprit gi revenirea la cre-
optzeci de ani; iar Aod i-a judecat p0nI a murit".
80 este de 2 ori 40. Din nou credem cI e o rotunjire
dinfa ldsat[ prin Moise.
4-5:
,,$i
Debora, o proorocifi, sofia lui Lapidot -
a numirului de ani, practicd obiqnuiti la autorii biblici.
oa era judecitor in Israel la vremea aceea. $i ea locuia
31: ,,Iar dupl el s-a ridicat $amgar,
fiul lui Anat,
care i-a ucis pe Filisteni, ca la vreo gase
sute de blrbafi,
rub palmierul Deborei, intre Rama 9i Betel, in muntele
lui Efraim; la ea veneau fiii lui Israel sI se judece".
cu un fier de plug desprins in urma boilor; gi el, de ase.
,,Contexful o prezinti pe Debora nu ca pe o cdpe-
politici,
ci ca
pe
menea,
l-a milntuit
pe
Israel".
tenie
un magistrat care imparte drepta-
$amgar (: sabie), frul lui Anat (: rugdciune ascul-
tea"50. Debora (: albind), sofia lui Lapidot (:
to45; feciiel,
(:
tat[), s-a remarcat in luptele cu Filistenii; el, ins[, nu poartd
locuia intre Rama
iniltime), cetate veniaminiti, Si Betel
titlul de judecltor, iar cronologia nu indici o perioadl care
(= casa lui Durrnezeu), orag la vest de Ai gi la sud de
$ilo.
s[-i poarte numele, a$a cum procedeazL autorul in cazul
judecdtorilor.
Interesant cI Deborei (al cirei nume inseamni albind) i se
potrivegte in bun[ mdsurl simbolistica albinei: ,,Ansamblul
tris[turilor imprumutate tuturor tradifiilor culturale denot[
CAP. 4 - Debora Si Barac
faptul cI, pretutindeni, albina apare ca fiind tnzostrat[ cu o
naturl arziltoare, ca o fiinfl de foc. Albinele sunt o intru-
l-2: ,,Drr fiii tui Israel s-au tinut in a face rlul in
chipare a preoteselor Templului, a proorocifelor, a sufletelor
fafa Domnului; Aod insi murise.
$i
Domnul i-a dat in
m0na Iui Iabin, regele Canaanului, care domnea in
curate ale inilialilor, a Spiritului gi a Logosului. Albina puri-
ficl prin foc ai hr[neqte prin intermediul mierii; cu acul arde,
iar cu strilucirea ei lumineaz[. in plan social, este un simbol
Hafor; iar clpetenia oastei lui era Sisera, care locuia in
al stdpdnului ordinii gi prosperitifii, al regelui sau implra-
Haroget-Goim".
Israel
(sau
parte a sa) trece sub st[pOnirealnri labin
(:
(: El pitrunde), care domnea in Halor
castel ingrldit;
t6rg), capitala regatului Canaanit care se intindea in nordul
tului gi, nu mai pufin, al elanului rdzboinic Ai al curajului. Ea
se inrudegte cu eroii civilizatoi, care introneazd armonia
prin infelepciune gi sabie"sr. Se mai afirmtr aici, in plus, c[
Palestinei. Cipetenia
(:
Debora judeca pricinile Israelililor, lucru care nu se mai spu-
oastei sale era Sisera
cdpetenie),
ca-
re locuia in
Haroset-Goim (: pidurea neamurilor). Este a
patra cldere in idolatrie gi a patra oard cdnd urmeazd std-
ne despre ceilalli j udecdtori.
,fentru Origen era vldit[ inrudirea dintre ebr. De-
pdnirea str[in[ asupra Israelifilor. ,,Numele
prudenld, pricepere, dup[ Origen (Omilii
labin inseamrfi
la Judecdtori lY,
bhorah, albind, gi dhabar, a vorbi; pentru el, profelia alc[-
tuiegte mierea Cuvdntului divin. Harisma profeliei este dd-
3)',*t.
SoBBVA
p.2r7.
oe sEP 2,p. r32.
5' DS I, Ed. Artemis, Bucuregti, 1994,p.84.
32
33
ruitd dupd purit-atea sufletului, nu dupd sex (Omitii la Ju- decdtori V, 2)"t'. Iat ,,R.ama
ruitd dupd purit-atea sufletului, nu dupd sex (Omitii la Ju-
decdtori V, 2)"t'. Iat ,,R.ama inseamn[ indtyimi, iar Betel,
casa Domnului. Agadar,locul unde slllgluiegte profetesa pa-
cu mlne,
8-10: ,,$i i-a zis Barac: Daci tu vei veni impreunl
mI voi ducel dar dacii nu vei merge, nu mI voi
duce;
fiindci eu nu cunosc ziua in care Domnul ii va
re
pre4gstinat: intre cer gi casa lui Dumnezeu (Mgety ibid.,
dotchide ingerului SIu un drum allturi de mine. Iar
v,3)"t'.
Dobora a zis cltre el: Negrepit, voi merge impreuni cu
6-7:
,,gi
Debora a trimis gi l-a
chemat pe Barac,
fiul lui Abinoam, din Chedegul Neftalimului, 9i i-a zis:
tlno, dar sI gtii c[ nu a ta vt fi biruinta pe calea pe care
morgi, cici in milni de femeie il va da Domnul pe Sisera.
Oare nu fre
F-a poruncit Domnul, Dumnezeul lui Israel,
muntele Tabor 9i si iei cu tine zece mii de
$l r-a ridicat Debora gi a mers impreuni cu Barac la
si te duci in
Chedeg. $i Barac i-a chemat pe Zabulon gi pe Neftali la
blrbafi dintre
{iii
lui Neftali gi dintre fiii tui Zabulon?
Chedeg; 9i i-au venit la picioare zece mii de birbafi; iar
Iar Eu il voi aduce la tine, la p6r6ul Chigon, pe Sisera,
clpetenia ogtirii
lui labin, 9i carele lui gi gloatele lui, qi (i-
I voi da in m0nI',.
Barac
(:
fulger; sclipire), fiul lui Abinoam (: tat[l
Debora a mers cu el".
Aici se confirm[ cele spuse in comentariul de mai
tus. De remarcat ci Barac nu e afectat de perspectiva im-
plrfirii meritelor in lupt[, vddind cL era mdnat de dorin{a de
bun[tIfii) din ChedeS
(:
sfhnt; sfintit), a fost judecdtor, im-
a-gi elibera neamul qi nu atras de faima unui mare r[zboinic.
preuni cu Debora. Cu el, se completeazl numirul de doi-
11: ,,Dar lfeber Cheneul s-a despirfit de liii lui
sprezece al judec[torilor, intre care
nu-l putem socoti, aga
munte inalt) era un
llobab, socrul lui Moise, 9i gi-a intins cortul la stejarul
cum am ardtat, pe
$amgar.
Tabor (:
'ftanaim, aproape de Chedeg".
(:
munte aflat la hotarul dintre Isahar gi Zabulon. ChiSon
Heber
(:
comuniture) se retrage la faanaim (: locu-
cursul apei cu multe cotituri) e cel de-al doilea curs impor-
tant de apd din fara Sfhntd, dupfl Iordan. Cum deducem din
rile pribegiei), localitate de frontier[ a lui Neftali, in apro-
piere de Chedeg, nedorind si participe la lupta impotriva lui
text, Barac primise porunc[ divinn de a pomi
lupta,
dar el
Sisera, av6nd infelegere de pace cu Iabin, regele canaanit.
ezitd, in a porni acfiunea, fapt ce-i va gtirbi oarecum din
faim6, numele sIu rimAndnd asociat cu cele ale doui femei,
Debora qi Iaela. in plus, e de subliniat c[ Debora era in mare
cinste la evrei, intr-o epoc[ in care femeile nu se bucurau de
12-16: r,Afunci i s-a spus lui Sisera cI Barac, Iiul
lul Abinoam, s-a suit in muntele Tabor. Iar Sisera a che-
mat toate carele sale - noul sute de care ferecate - gi tot
poporul pe care-l avea, de la Ilaroget-Goim la p0r0ul
o deosebit[ prefuire la orientali. E un indiciu asupra ex-
cepfionalelor sale calit[li, care au impus-o impotriva vederii
generale din acel timp gi, mai cu seaml, spafiu geografic.
lui Dumnezeu,popo-
Chigon. Iar Debora a zis citre Barac: ScoalI-te, cici a-
ceasta e ziua in care Domnul l-a dat pe Sisera in m0na
tr, fiindci Domnul va merge inaintea ta! Iar Barac s-a
coborit din muntele Tabor; 9i cu el, cei zece mii de bir-
dar nu pini la capit
hafi. Atunci Domnul l-a ingrozit pe Sisera - cu toate ca-
rele lui qi cu toatl ogtirea lui - in fafa ascufigului sibiei
cu care il intflmpina Barac; 9i a sirit Sisera din carul siu
ql fugea cu picioarele. Iar Barac i-a fugirit carele 9i ogti-
rea pOni la Haroget-Goim; 9i toatil ogtirea lui Sisera a
clzut sub ascu{igul slbiei gi nimeni n-a rImas".
35
Discret, e inftfigat[ intervenfia divinI in confrun- neamurilor care-l ucide pe Sisera, care este simbolul
Discret, e inftfigat[ intervenfia divinI in confrun-
neamurilor care-l ucide pe Sisera, care este simbolul omului
tare, pe care cei doi judecitori, Debora 9i Barac, o vor re-
psihic, supus patimilor. laela il ucide infigdndu-i
cre-
f[rugul
dinfei (prin puterea crucii).
lucruri trupeSti, invdldtura
Gura lui Sisera vorbea despre
lui lduda slava trupului, ii in-
demna pe filozofi sd trdiascd tn lux si pldcere si amdgise
neamul omenesc cuformecele desfrdului (Omilii la Judecd-
lori Y ,5)"56. ,,Origen
se intreab[ de ce Iaela i-a dat lui Sise-
cei inzestrafi cu armament greu n-au fost in stare s[ ,tin[
sibiile in mdnd dinpricina frigului. Furtuna ii mdna insl din
ra lapte, de weme ce
acesta ii ceruse ap[? $i r[spunde prin-
spate gi-i stdnjenea mai pufin pe israelifii care au prins astfel
mult curaj, convingi cd Dumnezeu venise in ajutorul lor; au
nivdlit in mijlocul dugmanilor gi i-au mlceldrit pe mulfi din-
tr-o celebrl teorie a sa: Scriptura numegte lapte invdtflturile
destinate incepitorilor, pruncilor abia iniliali in misterele
credinfei cregtine. Atunci cdnd acest aliment spiritual este
fnghilit de un suflet credincios, chiar dacl nu confine multe
tre ei. Unii au fost r[pugi de israelili, allii au c[zut speriafi
calorii, el sporegte calitlfile sufletului respectiv; dac[ ins[ e
de propria lor cllirime sau au murit sub carele de lupt[,
blut de un suflet necredincios, provoac[ moartea acestuia
pierind strivili de ele"ss.
(ca in cazul lui Sisera, simbol al omului vicios) (ibid.,Y,
Sisera a fugit cu picioarele pflnl la
17-19:
,rlar
6;"s'.
cortul Iaelei, femeia lui lleber Cheneul - cici intre labin,
regele Haforului, gi casa tui Heber Cheneul era pace.Iar
20-21 ,,Sisera i-a zis: Stai in uga cortului, gi dacl
va veni cineva la tine gi te va intreba: Este vreun om
inainte lui Sisera gi i-a zis: Abate-te, dom-
Iaela i-a iegit
rlci?, tu si-i spui: Nu este! Atunci laela, femeia lui He-
nul meu,
abate-te la mine, nu-fi fie teami! Iar el s-a abi-
ber, a luat un
de la cort gi a luat gi un mai in m0nI
lErug
tut la ea, in cort; gi ea l-a acoperit cu o mantie de-a ei. $i
pl a intrat
la el,
tiptil; 9i i-a pus
pe timpll 9i l-a
flrugul
i-a zis Sisera: Di-mi pu{inl api
str beau, ci sunt insetat!
lzbit cu maiul gi i-a strlpuns creierii
p0nI-n plmflnt; iar
Iar ea a destupat un burdufcu
lapte 9i i-a dat sI bea 9i l-
dl a leginat 9i s-a intunecat 9i a murit".
a acoperit".
,,La fel, dac[ Iail, femeia lui Havei Chineul, n-ar fi
Iaela (: ciprioar[) era sofia lui Heber, amintit mai
luat f[rugul
cortului, n-ar fi nimicit pe Sisera, adicl m6ndria.
sus. Acela frind in bune relafii cu Iabin, Sisera a avut in-
Astfel,
dac6 mintea e intlriti gi se preg[tegte s[ unneze
credere s[-i
cear[ adipost. De menfionat c[, dup[ regulile
iubirii care stinge toate patimile trupului, fiindcl e indelung
era o necuviinfi ca un strlin s[ pltrund[ intr-o in-
orientale,
rdbddtoare Si bund (I Corinteni 13,4), ur[gte pisma gi m6n-
c[pere rezewatd femeilor, ag
drept, erau condilii sPeciale, c
dria gi cugetd in inim[ potrivit firii gi nu las6 ceva contrar s[
o stipAneasc6, ci se opune cu puterea ei celor contrare firii,
anite era urmfuit de vrljmaqi.
p0n6 ce le scoate din fire. Dar dac[ mintea adwdratd devine
ofer6lapte, acela predispundnd la somn, cu atnt mai mult pe
cineva venit direct de la trn :.jazboi istovitor. ,f,entru Origen,
cap al sufletului, nu se intimplI acestea c0nd sufletul igi
aminteqte de toate nedrept[file slvirgite contrar firii in tot
laela, al ctrrei nume inseamnl urcare, este simbolul Bisericii
50sEP2,p.
r35.
55 Iosif Flavig Antichitali iudaice,Y, 5, 4.
t'sEP 2, pp. 135-136.
37
36
timpul cdt a fost amestecat cu cele naturale"s8. T6lcuirea traducere, dificult[1i resimfite gi in Septuaginta.
timpul cdt a fost amestecat cu cele naturale"s8. T6lcuirea
traducere, dificult[1i resimfite gi in Septuaginta. Versiunea
misticl atenueazl gravitatea faptei Iaelei, care gi-a incilcat
cuvdntul dat qi, mai grav la orientali (qi nu numai), datoria
sacri a ospitattetii. Degi gestul s[u e lIudat mai jos de cltre
Debora, este greu cititorului de azi sd-l vadl intr-o lumin[
pozitivE, chiar judecdnd dupi legile inuz atunci. Reamintim,
de fafn refine ceea ce e mai limpede in codicii Alexandrinus
qi Vaticanus"se. ,,Pentru Origen, cdntul Deborei simbolizea-
z[ c0ntecul de biruinp eshatologic[ al Bisericii lui Hristos
(Omitii la Judecdtori VI, 1)"60.
2: Descoperire-n Israel
ins[, c[ perioada judecltorilor a fost una de confuzie moralI
cflnd tot poporu-n lupti se indeamni!
gi religioas5, cu rare pete luminoase (cum vom int0lni, din
plin, in Cartea Rut, aceasta descriind intdmpllri tot din
Domnul,
wemea judecitorilor).
prin ing
orului"6l.
22-24: rr$i, iati, Barac iI urmirea pe Sisera; iar
Iaela i-a iegit inainte 9i i-a zis: Vino, 9i (iJ voi arita pe
birbatul pe care-l caufi! $i a intrat cu ea: 9i, iat5, Sisera
Versetul incepe astfel in SEP 2 (A): Pentru cdpeteniile care
au luat puterea in Israel'. ,,cdpeteniile ii simbolizeazd pe in-
gerii care stau deasupra fiec5rui credincios din Biseric[ de la
zdcer mort, cu
infipt in t0mpli. Aga l-a umilit
flrugul
Dumnezeu in ziua
aceea pe labin, regele Canaanului, in
tnceputul drumului spiritual pini la deslvdrgire (Omilii la
Judecdtori Yl, l -2)-62 .
fafa fiilor lui Israel. $i m0na fiilor lui Israel a inaintat
3: Auzifi, voi, regi,
din ce in ce mai mult impotriva lui labin, regele Cana-
gi lua{i aminte, voi, satrapi:
anului, p0ni ce l-a nimicit".
Iabin a continuat lupta impotriva Israelifilor gi dupd
Eu Domnului ii voi c0nta,
cflntlri voi inilla
moartea lui Sisera, ins[ fEri succes. Cdt privegte asasinarea
Dumnezeului lui Isrtel.
lui Sisera, am putea si o absolvim pe Iaela de cruzime;
E vorba de cdntiri acompaniate de instrumente mu-
posibil ca recurgerea la tirug s[ fi fost singura posibilitate, in
condifiile date, de aJ ucide pe comandantul canaanit.
zicale. ,*Ascultali, regi: perfiru Origen, Debora, simbolul Bi-
sericii, se adreseazl credinciogilor-regi. Acegtia sunt de
stirpe regeasc[ intrucdt il au ca model pe Regele Iisus"63.
CAP.5 - Chnturea Deborei Si a lui Barac
4: Doamne, cind ai iegit Tu din Seir
gi cflnd treceai
1: in ziua aceea, Debora gi Barac, fiul lui Abi-
noam, au cflntat, zic0nd:"
prin padina Edomului,
plmflntul se cutremura,
,,Acesta este trnul din cele mai vechi texte poetice
cerul se tulbura
ale Vechiului Testament; a fost alcltuit la scurti weme duph
gi norii picuri picurau, de ploaie;
ce s-au petrecut evenimentele din capitolul precedent, llu-
dand triburile care au rlspuns chernirii Deborei gi mustrdn-
du-le pe cele care n-au r{spuns. Din cauza vechimii, Textul
Ebraic e in mare parte deteriorat gi ridic[ mari dificultlfi de
5t Isaia Pustdcul , Doudzeci ti noud de qrinte, XVII, 5.
38
39
,,Seir: masiv muntos la sud de Marea Moartd, pe Domnul binecuv0nta{i-L! populat de Edomifii care
,,Seir: masiv muntos la sud de Marea Moartd,
pe Domnul binecuv0nta{i-L!
populat de Edomifii care se intindeau (potrivit unor texte
l0: Voi, cei ce-n a,miazd cnEri(i pe cenugiile asi-
egiptene) p6nd in Sinai, fostul sdlas al Domnului. De acolo
[€t
poporului Sdu (vezi psalmi 67,7). De
voi, cei ce sta{i pe tron de judecati
Dumnezeu sunt inso{ite de migc6ri cos-
9i bate{i drumul laolalti
precum cele ce rrmeazd,,il.
cu cei ce judecl din mers, g6ndifi-vi!
5: munfii se clitinau de fafa lui Elohim, Domnul,
Sinaiul acesta de fafa Domnului, Dumnezeului lui
Israel.
interpreteazA spiritual versetul: animalul de
_,,Origen
tnjugatu' sau de sub jug este trupul, cu toate patimile sale
,,Elohim (Eloi): menfiune proprie Septuagintei (Co-
dex Vaticanus;. ln fimbaiul gi teologia Vectriutui iestament,
carnale. Suflaul credincios incalecl pe el strunindu-i apucd-
turile animalice (Omi lii la Judecdto ri YI, 5)-68 .
1 1: Voioase sunete vor inll{a
folosirea acestui nume era menitl s6 ateste faptul cd Dum-
cei din taraful veselelor horel
e Domnul (Iahve) abso-
Suveranul istoriei"6s.
acolo vor grii
O, Doamne,
de fapte drepte.
fI si se-nmulfeascl
Iui Anat,
DreptI{ile in Israel!
in zilele Iaelei
pustii fhcut-au cIile,
Atunci poporul Domnului
s-a coborit acasi, in ceti{i.
iar ei umblau pe-alituri,
12: Trezegte-te, degteaptl-te, Debora,
pe str0mbe cili umblau.
trezegte-te, degteapti-te gi c0ntE!
,,Indeplrtarea de Dumnezeu provoacl pustiu gi sle-
Ridicl-te, Barac,
ire"66.
9i fl-fi-i robi pe cei ce te-au robit,
7: in Israel sllbeau vitejii, se sleiau
tu, fiu al lui Abinoam!
p0n-ce s-a ridicat Debora,
13: Atunci s-a preamlrit puterea lui.
p0n-ce s-a ridicat in Israel o mamI.
O, Doamne, umilegte-i pe cei mai tari ca mine!
8: Ales-au dumnezei strlini,
,,in cele ce urmeaz[, campania militari a lui Barac e
rlzboiu-atunci bitea Ia porfi:
nici pavIzl, nici sulifl, nimic
in cele patruzeci de mii
prezentatl de un martor ocular, cu am[nunte care lipsesc din
capitolul 4, unde istorisirea e condensat[ pe esen1ial"6e.
Biblia 1982 are, pentru versetul 13: Atunci poporul
ale lui Israel!
9: in ce-i e r0nduit lui Israel,
Domnului s-a trezit. Rdmdstla lui s-a strdns cu cei viteji.
,,Dumnezeiegtii ucenici, inainte de chemarea neamurilor, au
acolo-mi este inima.
Voi, cei din popor, voiogi de lupttr,
flcut cunoscuti aceast[ taini (a lui Hristos - n. n.) in toati
ludeea. Pentru c[ degi n-au crezut to(i, au avut putinfa s[
4L
primeasc[ tofi cuvdntul despre fkistos. Dar s-a rndntuit rdmdgila, dupn Scripturi. Iar c[ Iudeii au
primeasc[ tofi cuvdntul despre fkistos. Dar s-a rndntuit
rdmdgila, dupn Scripturi. Iar c[ Iudeii au precedat in cre-
Grele-ncerciri pentru o biatii iniml!
din(E celor din neamuri e vldit gi nu e necunoscut nici unuia
din cei ce exist["7o. Revenind la textul Scripturii, pliln cei
viteji vom infelege pe aceia ce-I urmeazi lui llristos; cu a-
17: Peste Iordan e Galaad,
acolo corturile gi le-a-ntins.
De ce rim0ne Dan in luntri?
Aqer sttr jos pe fiirmul miirii,
ceia se va stdnge rdmdsila poporului Domnului, adicl acea
parte din Israel care se va adluga mdrturisitorilor dreptei
In porturi corturi gi-a intins.
credinle. Dar despre acestea, mai limpede, ne pare potrivit a
18: $i Zabulon, popor care-9i aruncI viala citre
moarte,
pffi
vorbi atunci cdnd vom ajunge la alte
ale Scripturii.
9i Neftali pe dealul din c0mpie.
14: El, Efraim, i-a smuls din rldlcini in Amalec;
19: Regi au venit la ei
Veniamin, in spate, cu ai sli;
Machir s-a coborfit cu mine
si-gi caute dugmanii;
din Zabulon s-au cobor0t
gi s-au intins in r0nduri de bitaie.
Atunci incoronatii Canaanului
s-au rlzboit la Taanac,
acei ce poartl panl pentru scris.
pe apa Meghiddonului,
dar n-au luat nici opradi de argint.
,lmalecilii
erau o popula{ie nomadl din degertul
20: Stelele-n cer s-au rinduit de luptl
Sinai, la gr:mila
sudici a tnrii Sfinte (
).
Mai tdrzit, a
gi s-au bitut cu oastea lui Sisera.
parte din ei s-au infiltrat chiar in f,ara Sfhnt6, tr6ind in
,,E vorba de un rdzboi sfrnt, cu participare cosmi-
regiunea Efraim. Amalecitii erau socotifi dugmanii de moar-
c[!"73.
te ai lui Israel (Numei 24,20; Psalmi 83, 8). Ei au fost ex-
terminafi in mare parte de cltre Saul gi David"7r.
15: $i prinfi din Isahar
. sunt cu Debora gi Barac,
2l: P0r0ul Chigon i-a aruncat la mal,
vechiul pflrfiu, p0rOul lui Chigon
Puternicul meu suflet il va ctrlca-n picioare!
22: Cdnil unghiile cailor s-au rupt,
a9a cI pedestragii lui Barac
vitejii lor fugeau mf,ncflnd pimflntul
trimigi au fost de cltre el in vale,
23: sd blesteme cetatea lui Meroz.
in partea de mogie a lui Ruben.
Grele-ncerciri pentru o biatl inimi!
O, blestemafi-o!,
griiegte inger de la Domnul,
,,Nu toate triburile lui Israel au r[spuns chemirii lui
Barac, ceea ce provoac6 dezlh;r:ie, am[r6citure"72.
cu greu blestem si-i blestemafi
pe cei ce locuiesc intr-insa,
l6: De ce gedeau ei oare intre st0ni:
ci n-au venit in ajutorul Domnului,
s-audi behlitul turmelor
pentru ogtirile lui Ruben?
pe Domnul si-L ajute-ntre viteji.
,,Meroz: cetate in tribul lui Neftali, ai c6rei locuitori
n-au slrit s5-L sprijine pe Domnul in rdzboi"Ta.
70 Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, IV, I l.
TrAB-o.
114.
'r BBVA" D.279.
" nev.a" p.279.
7a BBVA" i.zls.
42
43
haine pestrite, pradi de tot felul, 24 Orbinecuv0ntatl fie-ntre femei laela, 9i teslturi cu aur
haine pestrite, pradi de tot felul,
24 Orbinecuv0ntatl fie-ntre femei laela,
9i teslturi cu aur inflorite
femeia lui Heber Cheneul!
O, binecuv0ntati fie ea
peste femeile din corturi!
sunt prlzi bogate pe grumazul sIu
31: Doamne,
a;a si piarl to{i vrljmapii TIi!
25: Acela apl i-a cerut
ea lapte dintr-un blid i-a dat
Iar cei ce Te iubesc sI fie
ca rlsiritul soarelui puternic!
gi unt cu care Prinfii se hrlnesc.
26: $i mflna st0ngI la firug a-ntins-o
gi dreapta ei la maiul de
b[tut:
Aici se incheie cdntarea Deborei gi a lui Barac. Fina-
lul cuprinde un blestem pentru wljmagii lui Dumnezeu, ca
gi o binecuvdntare pentru dreptcredinciogi.
cu maiul pe Sisera la izbit
gi capul i l-a sfredelit
32:
patruzeci de ani a fost in fari pace.
$i
9i t0mplele cu-n singur cui i le-a strlpuns.
27:Eli s-a zvircolit chiar la picioare,
chiar la picioare i-a murit:
Concluzie privind perioada in care judec[tori au fost
Debora gi Barac. Din nou, ca gi in alte locuri, numdrul anilor
o, cel mai probabil, rotunjit de cltre autor, dupi obiceiul
cum a intrat, a$a s-a dus;
vechilor ewei. Aceste rotunjiri strnt un impediment in plus
ln fata celor ce-ar dori s[ alcituiasc[ cronologii apropiate de
Fapta Iaelei e vdztttd intr-o lumin[ cdt se poate de
realitate.
pozitivd. Chiar dacd infelegem motiva{ia autorilor cintlrii,
nu ne putem reprima rezervele, ca sI le numim astfel
28: Mama lui Sisera Pe fereastri
CAP. 6 - Ghedeon
se tot uita, 9i iattr c-a strigat:
1-6: ,,$i fiii lui Israel au fhcut riul in fafa Dom-
De ce-ntirzie carul siu sI vini?
de ce in drum nu i se-arati carele?
nului, iar Domnul i-a dat in milna Madianifilor weme de
,,schimbare de decor: palatul lui Sisera, unde mama,
;rpte
ani. Mflna lui Madian apisa
greu asupra lui Israel;
scuturatl de nelinigti, gi-l imagineaz[,
totugi,
victorios. Rela-
1l
din pricina Madianifilor gi-au lIcut
fiii lui Israel
tare din care nu lipsegte sadismul
invingitorului care jubi-
rccunzltori in munti 9i b0rloguri 9i vizuini in st0ncI. $i
ora ci dupi ce fiii tui Israel semlnou, Madianifii gi Ama-
leazd"1s.
lecifii 9i
al{ii de la rislrit se ridicau gi tlblrau pe ei gi le
29: Femeile-nfelepte-i rtrspundeau'
rtricau recoltele p0nI la Gaza gi pe plm0ntul lui Israel
dar ea din nou se intreba in sine:
nu llsau nimic cu care omul s6-gi poatl
viafa sau
fine
,,Femeile-nlelepte: doamnele de onoare, a clror me-
orla sau boul sau asinul; ci aceia tot veneau, ei gi ani-
nire era s[-gi incurajeze
st[p0na
"'0.
cumva el sti gi-mparte prizi?
malele lor, aduc0ndu-gi gi corturile; ca licustele veneau,
30: Au nu
El va fi darnic fiecirui om.
ol gi nenumlratele lor clmile, veneau pe ptrm0ntul lui
Haine pestrife, prizi pentru Sisera,
Irrael gi-l l6sau pustiu. $i tare a siriicit Israel din pricina
Madianifilor".
A treia cidere a poporului gi a treia asuprire strlinl,
" BBVA"
p.
280.
76gBVAp.28o.
de data aceasta din partea Madianililor. SEP 2 arefiii Rdsd-
45
44
ritului: ,,Pentru Origen, Jiii Rdsdrtulzi sunt tofi cregtinii bine spilate"78. Ghedeon (: t[ietor de lemne)
ritului: ,,Pentru Origen, Jiii Rdsdrtulzi sunt tofi cregtinii
bine spilate"78. Ghedeon (: t[ietor de lemne) era fiul lui
boteza[i. Dar nu tofi r6m6n in Biserica adevdrati. in acest
(:
(:
Abiezer
tat[ al ajutorului), fiul hti IoaS
Domnul a dat);
pasaj ar fi vorba despre eretici, falsifii ai Rdsdritului, care s-
ol va fi al cincilea judecitor ln Israel. ,,Episodul chemirii lui
au aliat cu fiii diavolului, prefigura{i de Madiam gi Amalec
(Omilii la Judecdtori ylJll,l)-11 .
Ghedeon (care, ca gi
nu este explicit numit printre
$amgar,
Judecdtori) amintegte de chemarea lui Moise (Iegirea 3, 1-
7-10: ,rAtunci Israel a strigat cltre Domnul. $i a
l2\"'.
fost cI atunci cOnd fiii lui Israel au
strigat cltre Domnul,
12: lar ingerul Domnului i s-a aritat, zic0nd:
de rlul Madianifilor, Domnul a trimis
un birbat, un
Domnul este cu tine, cel tare-n tlrie".
profet, Ia fiii lui Israel, iar acesta le-a zis:
Aga
grliegte
,,Trimiterea unui inger este modalitatea perceptibilI
Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu sunt CeI ce v-am
prin care Dumnezeu le transmite oamenilor anumite me-
ridicat din fara
Egiptului gi v-rim scos din casa robiei 9i
oaje"8o.
v-am izbivit din mina
Egiptului
9i din m0na tuturor
13: ,rfar Ghedeon i-a zis: Cu mine, Domnul meu?
celor ce vI necljeau; gi i-am alungat de dinaintea voa-
Dar daci Domnul este cu noi, de ce au cizut asupri-ne
strI, iar pimf,ntul Ior vi l-am dat voui.
$i
v-am zis: Eu
toate relele acestea?
$i
unde sunt toate minunile Lui, de-
sunt Domnul, Dumnezeul vostrul nu vI temefi de dum-
tpre care plrin(ii nogtri ne povesteau, zicOnd: Oare nu
nezeii Amoreilor in a ciror fari locuifi! Dar voi n-afi
Domnul ne-a scos pe noi din Egipt? Acum insi Dom-
ascultat de glasul Meu,'.
nul ne-a lepidat gi ne-a dat in puterea lui Madian
".
Din nou, c[infa precede eliberarea. Astfel se petrec
Ingerii nu se arat[ decdt celor curafi cu inima sau,
lucrurile nu numai cu popoarele, ci gi cu sufletul fiecdrui om
in parte. Desigur, clin{a nu poate fi impusi, ins[ ftr[ ea gi
eliberarea devine imposibil[, cu atAt mai mult cu c6t, acela
mai degrabi, doar acegtia ii pot vedea. Totugi, chiar gi aceg-
tia pot fi muncifi de indoiali gi chiar de ceva mai mult, pAnI
pe muchia descurajdrii, cum vedem din r[spunsul lui Ghe-
ce nu se cliegte in urma clderii, nici nu-gi doregte libertatea.
deon.
11: ,rAtunci a venit un inger al Domnului gi a
14: ,,Drr ingerul Domnului s-a intors spre el gi i-a
gezut sub un
stejar care se afla la Ofra in
{arina
lui loag,
tatil lui Abiezer; iar Ghedeon, fiul sIu,
imblitea gr0u
zls: Du-te cu aceasti putere pe care o ai, giJ vei mflntui
pe Israel din mflna lui Madian! IatI, Eu te-am trimis!".
intr-un lin, ca sl,scape cu fuga de dinaintea Madiani-
Puterea lui Ghedeon: ,,8 vorba de puterea frzicd,la
filor".
care se adaugl aceeaalui Dumnezeu CareJ trimite"8l.
Ofra (: clprioari): sat pe malul vestic al Iordanului,
15:
,rDar
Ghedeon i-a zis: Pe
mine, Doamne?
pe teritoriul jumet6fii lui Manase.
Cum il voi mflntui eu pe Israel? IatI, neamurile mele
,l
imbldti: a treiera griul b6t6nd spicele cu un bdf.
sunt mai slabe in (tribul lui) Manase, iar eu sunt cel mai
Spre a se feri de privirile dugmanilor, Ghedeon frcea aceastI
t0nlr in casa tatllui meu!".
treabi intr-un lin, adic[ intr-o cuv[ de lemn, cu perelii inalli
(nu chiar sdpati in st6nc6), din care, in mod normal, se ob{i-
nea vinul prin zdrobirea strugurilor cu picioarele desculle gi
77 SEP 2,pp.144-145.
46
47
,,^A,semenea lui Moise (Iegirea 3, 1l) 9i Ieremia (Ie- remia 1, 6) in fafa chemirii
,,^A,semenea lui Moise (Iegirea 3, 1l) 9i Ieremia (Ie-
remia 1, 6) in fafa chemirii Domnului, Ghedeon opune la
inceput rezistenfE"s2. Nu e, desigur, at6ta impotrivire, pe cdt
e vorba despre smerenie. in Sgp 2, Ghedeon spttrre: Iatd,
le-a adus sub stejar gi s-a apropiat. Iar ingerul Domnului
l-a zis: Ia carnea gi azimele gi pune-le pe piatri, iar
zeama toarn-o deasupra! Iar el a lEcut aga. Iar ingerul
Domnului a intins virful toiagului pe care-l avea in m6-
(din
ceata mea de o mie este cea mai Subredd
tribul) lui Ma'
ntr 9i a atins carnea 9i azimele; 9i foc a iegit din piatrl qi a
nase
,,inainte de instaurarea
monarhiei, fiecare trib i;i
mistuit carnea gi azimele. $i ingerul Domnului s-a dus de
orgariza singur mobilizarea trupelor gi frecare clan trebuia
rub ochii lui. $i a vlzut Ghedeon cI acela fusese ingerul
si furnizeze un contingent numit mie, indiferent de efec-
tiv"83.
Domnului; gi a zis Ghedeon: Vai, vai, Doamne al meu,
Doamne!, cI l-am vdzrtt pe ingerul Domnului falI cltre
16: ,,I.arr Domnul i-a zis: Eu voi fi cu tine gi-l vei
bate pe Madian ca pe un om".
fafn! $i i-a zis Domnul: Pace fie!; nu te teme, nu vei
muri! $i Ghedeon I-a zidit acolo Domnului un altar gi l-a
in cele ce ni le poruncegte Dumnezeu trebuie si
numit
Pacea Domnului; el se aflI p0nI azi in Ofra lui
gtim ci ne va gi sprijini, cu puterea Sa, pentru a izb6ndi:
Abiezer".
,,Noi si aruncim neputin(a noastr[ inaintea Celui ce poate s[
faci cu mult mai mult dec6t cele ce le cerem, sau le gdndim
,,Credinfa era c[ un om nu-L poate vedea pe Dum-
nezeu fbrl s[ moard din aceasti pricin[ (Iegirea 20, 191' mai
noi (Efeseni 3,20), pdnl ce va zdrobi taberele (wijmagilor)
cxplicit: Iegirea 33, 20)-86.
inaintea noastr6. CIci El nu va l6sa pe Madiam 9i pe Amalic
25:
,r$i
a fost ci in noaptea aceea i-a zis Domnul:
gi pe fiii r6s5riturilor s[ nimiceasc[ rodurile noastre. Sd a9-
la un tlurag din cireada tatilui tIu 9i un taur de gapte
teptlm ajutorul St[pdnului nostru Dumnezeu, CIci e mai
ani; 9i vei dirflma jertfelnicul lui Baal, care e al tatllui
p,rt"*i" decdt ei. $i
ne vom mantui"8a.
tlu, pi vei tlia tufigul de lingi el".
17-18:
,,$i
i-a zis Ghedeon: Dac-am aflat mili in
,,in cultul lui Baal, tufigurile erau locuri sacre unde
ochii tli 9i daci vei face astlzi pentru mine tot ceea ce
se petreceau, de obicei, ritualurile orgiastice"8T. ln plus, e o
mi-ai spus, sI nu pleci de aici
p6nI
c0nd eu mi voi
apari{ie aici a numirului 7 (taurul de 7 ani): o jertf[ inchi-
aduce jertfi
intoarce la tine gi voi
voi jertfi in fa{a ta.
9i
puind sfrnfenia pi perfecfiunea poate curifi locul intinat de
Iar acela i-a zis: Eu sunt; voi rIm0ne p0ni c0nt te vei
intoarce".
slujirea la idoli.
,,Eu sunt: formul[ prin care Dumnezeu S-e definegte
pe Sine (vezi Ieqirea 3,14: Eu sunt Cel ce este)"8s.
26-32:,,$i-I vei zidi Domnului, Dumnezeului tIu,
un jertfelnic pe v0rful muntelui Maoz, in buni rdndu-
lali, gi vei lua taurul cel de al doilea qiJ vei aduce
l9-24:,,$i Ghedeon s-a dus gi a pregitit un ied
rrdere-de-tot cu lemnele tufigului pe care-l vei tiia.
$i
a
dintre
capre, iar dintr-o efI de IIinI a f5cut azimel car-
luat Ghedeon zece birbafi dintre slujitorii sii gi a f5cut
nea a pus-o in cog, iar zeama a turnat-o intr-o oali, 9i i
rla cum i-a spus Domnul; dar s-a temut s-o faci ziua, de
teama casei tatilui s5u 9i a oamenilor cetitii, gi a flcut-o
noaptea. Iar oamenii cetifii s-au sculat a doua zi dis-de-
82 BBVA, p.280.
t3
sEF 2, p.147.
*o
8a Sf. Varsanufie , Scrisoi duhovnicesti, 16T.
BBVA"p.28r.
8s BBVA p.281.
t7 BBVA" p.2Br.
48
49
diminea(I; iatl, jertfelnicul lui Baal era dir6mat, iar Valea lzreel (: Dumnezeu seam[n[), mai cunoscutd
diminea(I;
iatl, jertfelnicul lui Baal era dir6mat, iar
Valea lzreel (: Dumnezeu seam[n[), mai cunoscutd
9i,
tufigul de alituri tiiat; 9i au vizut taurul cel de al doilea
sub denumirea de Cimpia Ezdrelonului, era o c6mpie cu
adus ardere-de-tot pe jertfelnicul cel nou-zidit. $i au zis
lungimea de 35 lan li l[1imea maxim[ de 25 krn. Prin
(:
unul cltre altul: Cine a fbcut lucrul acesta? $i au cer-
Abiezer
tatl al ajutorului) infelegem familia clreia ii
cetat gi au intrebat 9i au aflat ci Ghedeon, fiul lui loag, a
nparfinea Ghedeon, ramurd a tribului Manase. ,,,{biezer in-
IEcut lucrul acesta. far oamenii cetllii au zis citre loag:
Scoate-l afari pe fiul tIu: sI moari, de vreme ce a dir0-
seamni ajutorul tatdlui meu, dlpd Origen. Agadar, Ghedeon
il cheamd in ajutor pe Tatdl Cel de Sus (Omilii la Jude-
mat jertfelnicul lui Baal gi a tliat tufiqul de lflngi el! Dar
cdtori Yln, 3)"e0 .
Ioag a zis citre oamenii ce se ridicaserl asuprl-i: Voi
vreti acum si-l rlzbuna(i
tui? Oricine ii va lua
pe Baal? Oare voi il veti min-
partea, acela si moarl-n dimi-
3640:,r$i a zis Ghedeon citre Dumnezeu: DacI
'[u il vei m0ntui pe Israel prin mflna mea, Ita cum ai zis,
lrttr, eu pun un maldir de lAni pe arie; 9i dacl roua va fi
numai pe maldlrul de l6nI, iar incolo, peste tot locul,
nea{a asta! DacI el este dumnezeu, sI se apere singur pe
sine cI i-a dlrOmat cineva jertfelnicul! $i-n ziua aceea l-
uoclciune, atunci voi gti cI prin m0na mea il voi m6nfui
au numit (pe Ghedeon) Ierubaal, zic0nd:
SI se apere
Baal de el insugi, ci i s-a dlrflmat jertfelnicul!".
pe Israel, aga cum ai spus. $i a ficut aga. $i s-a sculat
Ghedeon dis-de-dimineafl gi a stors l0na, iar roua a curs
,,Conform unor etimologii populare, Ierubaal ar
insemna: Baal sd se apere sau Baal id t" pr"o*dreascd"88.
dln l0ni: un blid plin cu apI. $i a zis Ghedeon citre
De observat c[ Ioag, ciruia ii aparfinuse jertfelnicul idolatru,
Dumnezeu:'Sii nu se aprindi mffnia Ta asupri-mi daci
voi mai grii incl o datl; voi mai face inci o incercare cu
nu dezaproblfapta fiului s[u; nu neag[ nici dumnezeirea lui
l0na: sI fie usciciune numai pe l0nl, iar peste tot locul si
fle roui! $i aga a flcut Dumnezeu in noaptea aceea:
Baal, dar pune condifia ca acela s[
gi-o manifeste, dac[ o are
cu adev[rat. Conflictul pare sI
se fi stins in curdnd, c[ci
ucciciunea a fost numai pe lflnl, iar peste tot locul a fost
indat[ il afl6m pe Ghedeon in fruntea ogtirii israelite. ,,Re-
rouitt.
plica lui Ioag are drept scop at6t s6-gi salveze fiul fEcdndu-l
,,Roua de pe ldnd. Episodul indoitei consult[ri a lui
s[ depindl de judecata directd a zeului Baal, frrd interven(ie
!)umnezeu a ocupat un loc important in tradifia patristicS.
umand, cit gi sI pregiteasc[ aparilia numelui care avea si
devini ulterior ap"lati rol rdzboinic al lui Ghedeon'8e.
33-35:
Origen a interpretat episodul alegoric, referindu-se gi la pre-
decesorii care l-au interpretat in acelagi fel (Probabil kineu,
ldversus haereses ln, 17,3): l0na ar fi, simbolic, Israel care
,,Atunci
tofi Madianifii 9i Amalecifii pi fiii
rlslritului s-au
adunat laolaltl 9i 9i-au pus tablra in
s-a imbibat mai int6i de har, dar apoi l-a pierdut; plm0ntul
valea Izreel. Iar Duhul lui Dumnezeu l-a imbrlcat pe
Ghedeon; el a trAmbifat din corn, iar Abiezer i-a venit
ur reprezenta neamurile pig0ne care au dobdndit bunurile
rpirituale de care nu avuseseri parte pdnd atunci. (in tradilia
intr-ajutor. $i
qi la Ager 9i
a trimis vestitori la tot (tribul lui) Manase
imnograficd rds[riteanl, ldna inrourafd este Fecioara Maria
la Zabulon gi la Neftali; 9i a iegit in in-
ln pdntecele cireia S-a intrupat llristos). Ghedeon dd dovadi
tflmpinarea lor".
rlc prudenfi gi discernlmdnt. El gtie cI demonii pot lua chi-
pul ingerilor pentru a-i duce pe credinciogi in eroare. De
'"sEP2,p. l5o.
51

F

aceea folosegte un test atdt de subtil (Omilii la Judecdtori Amalecililor se afla spre miazinoapte
aceea folosegte un test atdt de subtil (Omilii la Judecdtori
Amalecililor se afla spre miazinoapte de el, pe colina
Vm, 4-5). Theodoret (al Cirului) (Quaestines in Iudices 15)
reia aceastl interpretare, devenit[ tradi(ional[ in scrierile
cregtine. (Iosif Flaviu) (Antichitdli iudaice V,215) a trecut
More, cea din ges".
En-Harod (= izvorul spaimei): Izvor pe coasta de
(:
nord-est a muntelui Ghilboa; More
inalt): colin[ de pe
sub t[cere acest episod pentru c[ felul neobignuit in care
valea lzreelului, la nord de Harod.
Ghedeon fl consulte pe Domnul putea dduna reputa(iei ero-
2-4: ,,$i a zis Domnul citre Ghedeon: Poporul
ului"9l.
,,Simbolismul legat de roul este, in general, apropiat
care este cu tine e numeros; de aceea Eu nu-i voi da pe
Madiani{i in mina lor, ca nu cumva Israel si se laude
de cel al ploii, dar influenfa lui fine de o organizare mai sub-
impotriva Mea, zic0nd: M0na mea este aceea care m-a
tild. Expresie a binecuvdntdrii ceresti, ea reprezinti in mod
m0ntuit!
$i
i-a zis Domnul: Vorbegte aSa ca sI audE
esenfial gralia care insufleyeste"e2 .
tot poporul 9i zi: Cine este insplimflntat sau fricos?:
in primul caz, cdndploaia cade pe l6n[ iar p[mdntul
Acela si se intoarci indirlt din muntele Galaad! $i s-au
rlmAne
uscat, e inchipuit[ intruparea Domnului: ,,Ploaia de
lntors din popor douizeci gi doul de mii gi au riimas zece
pe l6n[ (
)
preinchipuie pe Fecioara gi Niscltoarea de
mii. $i a zis Domnul cltre Ghedeon: IncI e mult popor;
Dumnezeu"'3. Venirea M0ntuitorului in lume e discretE, ca
coboarl-i la apI, iar Eu !i-i voi alege:
$i
va fi cI acela
o ploaie pe 16n[ care nu face zgomot, iar Fecioara primegte
f,supra clruia Eu i1i voi spune: - Acesta sI meargi cu
in sine Cuv6ntul ca pe o roud venitd din cer. Pimdntul
tine!, el va merge cu tine; iar acela despre care Eu ili voi
rlmAne uscat, c[ci inc[ nu a inceput activitatea publici a
[pune: - Acesta nu va Inerge cu tine!, acela nu va merge
Domnului. in al doilea caz, cdndpSmdntul primegte roua iar
cu tine".
l6na rdm6ne uscat6, se arat[ propoviduirea credin(ei la
Pomind de la aceasti relatare, un sfat citre cei por-
neamuri, in tot plmdntul, in weme ce Iudeii (sau mare parte
dintre ei) il resping pe Hristos: ,,Ldna care arlmas uscat[ de
nifi sd primeasci Taina Botezului: ,,Din ap[ gi-a ales Ghe-
deon vitejii biruitori in lupte. Voi, ins6, cei pogor6fi in ape
roud inchipuia Ierusalimul, iar vasul cel plin de ap[ inchi-
puia Botezul: aceea a rlmas uscati ca gi cetatea inchipuit[,
curate, ridicafi-v[ din ele 9i frti biruitori in lupte! Primi(i din
Ap[ iertarea gi din lupt[ cununa!"es.
acesta s-a umplut ca gi sc[ld[toarea simbolizatil'ea.
5-7: ,,Ia,r el a cobor0t poporul Ia apl. $i a zis
Domnul citre Ghedeon: Pe tot cel ce va linchi apa cu
CAP. 7 - Lupta lui Ghedeon impotriva Madianifilor
llmba, aga cum linchegte cf,inele, sdJ pui de-o parte; iar
pe tot cel ce se va pune in genunchi sI bea apI, si-l pui
l: ,,Ierubaal - adicl Ghedeon - s-a sculat dis-de-
de altl parte. $i
numtrrul celor ce au linchit apa din
dimineatl, precum gi intregul popor care era cu el, gi gi"
au agezat tablra la En-Harod; iar tabira Madiani(ilor 9i
la guri
au fost trei
sute de blrbafi;
iar
m0na dusl ctrug
restul poporului s-a pus in genunchi si bea apn. $i
Domnul i-a zis lui Ghedeon: Cu acegti trei sute de btrr-
bafi vtr voi m0ntui gi-i voi da pe Madiani{i in m0na ta;
er sEP2-o. l5o.
lar restul poporului sI se duci fiecare la casa lui".
"osm,p.
tz+.
e3
Sf.
IoanDarraschi\ Cele trei tratate contra iconoclastilor,m,22.
e4 Sf Efi,err S ini, Imnete Ardtdii,Vll, 14.
oi Sf. Efrem Srnrl op. cil., VII, 8.
52
53
,,Proba era de ordin psihologic: nu e bun lupt[tor Dumnezeu aceasta a declarat-o El insugi
,,Proba era de ordin psihologic: nu e bun lupt[tor
Dumnezeu aceasta a declarat-o El insugi limpede, cdnd a
acela care se repede cu l[comie s[ bea apd din riu, cu ochii
spus: ,Sd nu se Jdleascd fmpotriva Mea Israel si sd spund:
inchigi sau cufundafi in unde; bun lupt[tor este acela care
prin puterile mele m-am eliberat"ee. ,,Poate fi cineva foarte
bea cumpdtat, stdnd in picioare, in stare de veghe, cu pri-
bogat in virtuli, dar daci din neplsare se abate de la ceea ce
virea roatd imprejur"e6. Dar diferitele versiuni pro probl"-
se cuvine, se ridic6 asupra lui frii rdslriturilor rele de la
me, astfel cI au apdrut interpretlri contradictorii: ,,Comen-
Amalec gi mai ales de la Madiam, puterea cea iubitoare de
tariile lui (Iosif Flaviu) (Antichitdli V, 2t6-2I7) pi Theodo-
curvie, impreund cu clmilele lor, adic[ cu amintirile p[ti-
ret (al Cirului) (Quaestiones in ludices 16) se intemeiaz[ pe
mage, c[rora nu este numIr, gi nimicesc toate roadele p6-
un text cu confinutul celui atestat de Be7; pentru (Iosif Fla-
mdntului, adici ale fEptuirii gi ale deprinderii celei prea
viu), b[utul din m6ni este semn de teamd qi lagitate; pentru
bune. Atunci s6r[cegte Israil gi se impufineazl cu sufletul gi
Theodoret - este nep[sare. AmAndoi consider[ c[ cei care
se vede silit sI strige cltre Domnul. Iar din cer se trimite
beau ap6 in felul acesta sunt incapabili sn lupte gi tocmai de
gdnd bun, care imit[ pe Ghedeon prin multa credinfl gi sme-
aceea au fost alegi. Origen (Omilii la Judecdtort 8.,2) im-
bin[ cei doi termeni (qui lamberent in manu aquom uel lin-
gtal - care lip[iau apa din mdnd sau cu limba/ Si explicd
astfel cd oStenii Domnului trebuie sd-Si foloseascd mdna Si
rita cugetare. Cdci mia mea, zice, este cea mai smeritd in
Manase (6, l5), ca s[ lupt impotriva atdtor mul$mi cu trei
sute de oameni slabi gi s[ dobdndesc in chip minunat biru-
in(a asupra vrljmagilor, cu ajutorul harului"lm.
au luat merindele poporului in mf,na
limba, altfet spus - sd aclioneze Si sd vorbeascd'eE.
8-11: ,,$i
,,Contra madianifilor care, precum arati cartea Ju-
lor, precum 9i
tr0mbi{ele; iar pe acei blrbafi ai lui Israel
dec[torilor, umpluseri tot p[mdntul ca llcustele, lui Ghe-
i-a trimis pe
liecare la corful siu; dar pe cei trei sute de
blrbafi i-a imblrbltat. Iar tablra Madiani{ilor era
deon i se porunce$te si lupte cu pufini nu fiindc[ nu avea
mai mulli in armati, ci este oprit sd duc[ la rdzboipe mulfi,
acolo, dedesubt, in vale. $i a fost ci-n noaptea aceea a zis
ca nu cumva mullimea s[-gi poat[ revendica numai pentru
sine victoria. De aceea, degi adunasetreizeci de mii de oa-
meni inarmafi, Dumnezeu i-a vorbit astfel: Este mult popor
cu tine, sd nu cadd Madian fn milna fui. $i ce a urmat dup[
Domnul cltre Ghedeon: Scoali-te
gi
te coboarl de-ndati
la tabirl, cI ti-am
dat-o in minilar dacl te temi si
cobori singur,
afunci coboari-te la tablri tu gi Pura,
sluga ta. Iar fu vei auzi ce vor spune, gi dupl aceea mfli-
aceea? I-a l6sat numai trei sute de bdrbafi omului care avea
nile tale se vor intlri 9i te vei cobori asupra taberei. Iar
sd lupte cu multe mii de barbari. A poruncit sd se reducd
el gi Pura, sluga lui, s-au coborflt in apropierea celor
unitatea de ostagi la un numir aga de mic, pentru ca sI nu
poati pretinde ceva pentru ei cei pulini dintr-o acfiune de
cincizeci care strljuiau la margine".
Ghedeon pleacl s[-i iscodeascl pe Madianifi firsofit
rdzboi infiptuit[ de puterea cereascl. in sfhrgit, de ce a ftcut
de Pura
(=
roditor),
sluga sa.
l2-13:,,Madianifii gi Amalecitii 9i tofi fiii rlsi-
ritului tibir0sertr in vale, mulfi ca llcustele; cimilele lor
e6 BBVA T. 282.
erau nemisurate, multe ca nisipul de pe (Irmul mirii. $i
e7 Code* Vaticanus: Pe orbine va tipdi din apd cu limba, aSa cum li-
pdie cdinele, sdJ pui deoparte; Si pe oicine se va apleca fn genunchi
ee
qi bea, sdJ pui de altd parte.
lm
" sEP2,p. 152.
Salvianus, Desp re guvernarea lui Dumnezeu,Vll, 8 , 32-33 .
Ioan Carpatiul , (Jna sutd capete de mdngdiere,27.
54
55
15: ,,$i a fost ci dupl ce a auzit Ghedeon poves- tlrea visului gi t0lcuirea
15: ,,$i a fost ci dupl ce a auzit Ghedeon poves-
tlrea visului gi t0lcuirea lui, I s-a inchinat Domnului gi s-
i intors in tabira lui Israel gi a zis: Sculafi-v[, clci Dom-
nul a dat tablra in m0na noastri!".
ghinat gi l-a doborat
,,.
incredin{at de cele dou[ semne cu roua, Ghedeon
Piinea de orz,,simbolizeazd israelitul sedentar care
primegte inc[ o confirmare asupra biruinfei ce va veni.
atacd o populafie nomad["101. ,,p6inea de orza celor ce erau
16-18: ,,$i i-a implr{it pe cei trei sute de oameni
ln trei cete; gi-n mflinile fieciruia a pus o tr0mbi(I gi o
ulcici goall, gi-n ulcicl o flclie. gi le-a zis: Cum mi vefi
vcdea pe mine, aga sI faceli 9i voi; iatI, eu mi duc in
mijlocul taberei: cum voi face eu, aga sI facefi gi voi. Eu
voi suna din tr0mbitl, iar voi tofi,
impreuni cu mi1s,
14: ,rlar vecinul slu i-a zis: Asta nu poate fi
vefi suna din tr0mbite de jur-imprejurul
intregii tabere
altceva dec6t sabia lui Ghedeon,IiuI lui loag, blrbat din
1l vefi striga: Pentru Domnul gi pentru Ghedeon!,'.
Israel;
Dumnezeu i-a dat in m0ni pe Madianili 9i toati
Ghedeon nu expune teoretic planul siu, ci le cere
tabira".
ostagilor sd-i imite gesturile: ,,inve1e cei ce vor, de la (
)
,,Visul gi t6lcuirea lui demonstreazd cdadversarii lui
Ghedeon, c[ nu cuvAntul, ci fapta duce pe incep[tori la imi-
Israel sunt demobilizafi.^lluntric,
conteazd orice luptdtor"' ".
proces psihologic pe care
tare. Fiindci atunci cind socotesc cI e ugor s[ porunceascI
cu cuvAntul, degi sunt grele cele poruncite, dar nu se incu-
,,Mdncirile gustoase gi megtegugit drese se f,ac unel-
met[ sI invefe cu fapta, ei fac v[dit tuturor scopul lor, c6 igi
te de dirAmare a virtufii bine intirite, cldtin0nd gi ddrAmdnd
lnsugesc adic[ aceastl conducere nu strlduindu-se ca sl
statornicia gi tiria ei. Pe de alt6 parte, precum belqugul alun-
gI
virtulile, tot aga pu{inltatea surp6 int[riturile plcatului.
(
)
ASa pAinea de orz a Israelifilor, rostogofindu-se, a r6s-
turnat corturile Madianililor. Fiindci hrana sdricdcioas[,
lbloseascl celor ce vin la ei, ci ca s[-qi implineascd propria
pllcere"r05. Posibil s[ nu fie intotdeauna aga, gi mulli s[
sftrtuiascl cu bune intenfii la slvirgirea celor cuvenite. Dar,
Itrri a le fEptui ei ingigi, simpla expunere teoretici r'arn6ne,
rostogolindu-se gi inaintdnd mult, risipegte patimile curviei.
cel mai adesea, fdre urmeri pozitive. Aceasta gi din cauz6 ci
Cici Madianifii poartl simbolul patimilor curviei, frindci ei
cei sfEtuili cauti sl[biciunea sfhtuitorului, pentru a-gi justi-
lica propriile lor sl[biciuni
19-20:,,Iar Ghedeon 9i suta de birbafi care erau
cu el au venit in apropierea taberei la inceputul strijii de
miezul noptii gi au trezit strljile gi sunau
din tr0mbite 9i
lnv6rteau prin aer ulcelele pe care le aveau in m0ini.
$i
ccle trei cete au sunat din tr0mbife gi au spart ulcelele gi
flneau in m0na st0ngi fEcliile gi-n m0na dreaptl tr0m-
"'5 Nil Ascehrl , op. cit.,25.
57
bifele din care trflmbi{au in timp ce strigau: O sabie 22: ,,$i cei trei sute
bifele din care trflmbi{au in timp ce strigau: O sabie
22: ,,$i cei trei sute de birba(i au sunat din
pentru Domnul gi pentru Ghedeon!".
tr0mbi(e, iar Domnul a pus o sabie in m0na fieclrui om
wemii
era ca in timpul nopfii sE se
,,Obiceiul
dln intreaga ogtire impotriva vecinului sIu, aga incAt se
r6nduiasci trei
striji de patru ore (Iegirea 14,24; I Regi 11,
tliau unii pe
alfii; 9i a fugit ogtirea cltre lerera p0nI la
11); atacul lui Ghedeon s-a produs pe la orele 11, cind se
lletgita 9i p0ni
la Abel-Mehola, aproape de Tabat,,.
incheia prima straj["r06. Ulcelele inchipuie trupul, care tre-
buie spart, adicl finut in fr6u de c[tre nevoitori, pentru ca
(:
leg[ttr[):
ferera
cetate pe
Sita (: casa salc6mului): cetate in valea
valea Iordanului; ,Bet-
lzr:ee| Abel-Mehola
prin el
s[
iradieze ftclia luminii dumnezeiegti: ,,,A'stfel pre-
(= pajigtea jocului): localitate pe malul Iordanului; Tabat (:
cum Ghedeon, dacl n-ar fi sfbrdmat ulcioarele, nu ar fi luat
bundtate): localizare incert[, pomenit itr legdtur[ cu Abel-
in m6na lui lumdnirile gi n-ar fi vdzrtt lumina 1or, aga dac[
omul n-ar disprefui trupul, n-ar vedea lumina dumneze-
Mehola. Sunt punctele pin[ la care i-au urm[rit israelilii pe
vrtrjmagi. C0t privegte lupta propriu-zis6, in panica gi con-
irii"l07. ,Botezafilor, lua[-v[
flcliile voastre cum gi-au luat
fuziacreatd, Madianifli gi Amalecifii s-au luptat intre ei.
fbcliile lor oamenii lui
Ghedeon! Biruifi intunericul cu ft-
23-24:
,,Atunci au fost chema{i blrbafii israe-
cliile voastre gi t[cerea prin Osana voastrE! C[ci 9i Ghedeon
llteni din (triburile)
Neftali gi Ager
9i
din intregul
Ma-
a biruit in lupti prin strigite gi lumini"rO8. Iar tr6mbifa este
un ,,instrument muzical, intrebuin(at pentru a nurca princi-
palele momente ale zilei sau pentru a vesti marile eveni-
nase gi-i fugireau pe Madianifi. Iar Ghedeon a trimis
vestitori in tot muntele lui Efraim, zic6nd: Coborflfi-vi
lnaintea Madianifilor gi luafi-le apa p0ni Ia Betbara gi
mente istorice gi cosmice: Judecata de apoi, asaltul, o cere-
monie solemnd"l@. in multe comentarii patristice, trdmbifa e
simbol al propovlduirii Evangheliei. Sabia, ,,ca 9i sdgeata,
Iordan! $i fiecare blrbat din Efraim a dat strigare gi au
luat apa, p0ni la Betbara gi fordanr,.
,,Strategia de a-i lryp p" fugari fEri
ap[,
ocup0nd
strdpunge; ele strnt doul arme de penetra{ie. Sabia taie, fiil.d
o arml de decizie, un instrument al adevirului in ac1iune"rro.
punctele de aproviziolare""'. Betbara
(: casa vadului): loc
21: ,,$i fiecare om a stat pe locul siu de iur-
de aprovizionare cu apd,lalordan.
25: ,,gi au prins doul c5petenii ale Madianifilor:
imprejurul optirii; iar ogtirea tottil, alergf,nd, a dat sem-
pe Oreb 9i pe Z,eeb; pe Oreb l-au ucis la
fur-Oreb,
iar
nal gi a fugrt'.
pe 7.eeb la Iecheb-Zeeb. gi i-au urmirit pe Madianifi, iar
,,Ivit niprasnic in puterea noir(ii, fantasticul spec-
capetele lui Oreb gi Zeeb le-au dus la Ghedeon, dincolo
tacol al unui cerc de torfe ce se invdrtejeau prin vizduh 9i
de Iordan".
p[reau c[ trdmbi{eazd, - Si fac pimnntul sI plesneascd -,era
de naturi si provoace derutd gi panic[ in tabdra advers6""'.
,,Ca gi amalecifii, tot astfel Si madianilii duceau o
viafd nomad[, penduldnd intre golful Aqaba gi Muntele
Sinai in sud, gi tara Moabului, in nord. Ei au intreprins dese
incursiuni in lara Sfrnte, in epoca judec[torilor. Ghedeon a
'6 sEP 2,p.155.
rcugit s[-i alunge gi sn-i {inn departe de granilele firii"rr3. O
Isaia Pustnicul, op. cit.,)(W,5.
'o'
ttlttr precizare: ,,Oreb inseamnl Corb, Zeeb inseanrfi, Lup;
to8
Sf.
Efrem Sirul, op. cit.,vlJ,g.
r@
Ds [,
p. 384.
rroDS[,p.182.
rr2 BBVA, p. 2g3.
tt'BBVA p.282.
"tAB,p. l14.
58
59
locurile unde au fost ucigi at cdpdtat numele lof'lt4, fur- le-a rdspuns cE n-a pornit
locurile unde au fost ucigi at cdpdtat numele lof'lt4, fur-
le-a rdspuns cE n-a pornit impotriva wijmagilor de capul lui,
Oreb fiird stdnca lui Oreb, iar lecheb-Zeeb - teascul lui
ci
la porunca Domnului, aga c[ poate s6-i socoteascl gi pe ei
Zeeb.
p6rtagi la victorie, allturi de cei care au luptat pentru inflp-
tuirea ei. Prin aceste vorbe le-a potolit mdnia, fbcdnd evrei-
CAP. 8 - Biruinla lui Ghedeon asupra Madianililor
lor un serviciu mai mare decdt cel adus de str{lucitele iz-
b0nzi asupra dugmanului. in felul acesta, el i-a ferit pe ewei
l-2: ,rlar blrba{ii din Efraim au zis citre Ghe-
de primejdia unei invr[jbiri intre cet[feni. Pentru trufia ei,
deon: Ce ne-ai flcut tu nouI, cI nu ne-ai chemat c6nd ai
eeminfia avea s[-gi primeasc[ pedeapsa cuvenitd, dup[ cum
mers si te rizboiegti cu Madianifii?
$i s-au certat
vom ardta la momentul potrivit"ll6.
stragnic cu el. Iar Ghedeon le-a zis: Ce-am f?icut eu acum
4-9: ,,$i Ghedeon a venit la Iordan gi l-a trecut, el
fafl de voi? Oare nu-i mai bunil toati roada din via lui
gl
cei trei sute de blrbati care erau cu el, flIm0nzi, dar
Efraim decflt un ciorchine din via lui Abiezer?".
tot urmlrind.
$i
a zis cltre oamenii din Sucot: Da{i p0i-
,,Efraimifii nu fuseserl invitafi sd ia parte la cam-
ne pentru hrana acesfui popor care este cu mine, ci e
panie decdt in ultimul moment (vezi 7, 24-25), dar lor le
fltrmfind; iar eu dendati alerg in urmlrirea lui Zebah 9i
revenea meritul de a-i fi prins pe Oreb Si Zeeb, o captur[
mai important[ decdt toate isprlvile celorlalte triburi. Cior-
falmuna,
regii Madianului. Dar mai-marii Sucotului au
rls: Sunt oare acum mflinile lui Zebah gi falmuna in
chinele e struguragul
stafidit care a rlmas pe v{n in urma
m0na ta, ca sl-i dlm oastei tale p0ine?
Iar Ghedeon a
culesului viei
(cuvdnt folosit gi in Miheia 7,l)-"t. Continul
zis: Prin urmare, c0nd Domnul ii va da in m0na mea pe
rlspunsul lui Ghedeon:
7*bth 9i pe
falmuna,
atunci 9i eu vi voi sclrpina tru-
3: ,,in mflna voastrl i-a dat Domnul pe Oreb gi
purile cu spinii pustiului gi cu ciulinii. gi de acolo s-a suit
7.e,eb, cipeteniile
Madianifilor; ce-am putut face eu fafl
la
Penuel, 9i tot aga le-a griit celor de acolo; iar oamenii
de ce-afi flcut
voi? $i daci el le-a griit cuv0ntul acesta,
dln Penuel i-au rlspuns aga cum ii rlspunseseri cei din
li s-a potolit m0nia indreptati asupri-i".
Sucot.
$i a zis Ghedeon cltre oamenii din Penuel: C0nd
Nu e foarte clar ce s-a petrecut intre Ghedeon gi
m[ voi
intoarce cu pace, atunci voi dir0ma turnul
Efraim, dar insolenfa Efraimililor se va vldi, in imprejuriri
acesta!".
oarecum asemlnitoare, gi in capitolul12, nici acolo nefiind
limpede pricina nemultumirii lor. Impresia e ci, in acea pe-
rioad[ tulbure, tribul Efraim a cdutat si obfind, cu prilejul
Sucot (:
(:
nuhi; Penuel
colibe): localitate pe malul vestic al Iorda-
fafp lui Dumnezeu) e numele unei cetiili
situate pe locul vizitrnii lui Iacov, cdnd acesta s-a luptat cu
diferitelor lupte, un ascendent asupra celorlalte semin(ii.
,,Cei
din seminfia lui Efraim erau foarte gelogi pe izbdrrr;ile
lngerul (Facerea 32, 24-30). Nu neaplrat zgdrcenra a oprit
pe locuitorii acestor cetifi de a sprijini oastea lui Ghedeon,
oblinute de Ghedeon gi s-au hotlrit sd se r{fuiasc[ cu el,'
ci dorinfa de a afla sfhrgitul confruntlrii, c6tii vreme Zebah
(:
invoc6nd faptul c[ ii atacase pe dugmani f6ri s[ le comunice
(= jetft) Si falmuna
umbri) se puteau incl regrupa gi
nimic. Fiind un b[rbat chibzuit gi plin de virtufi, Ghedeon
lntoarce soarta disputei. Mizind pe infrAngerea lui Ghedeon,
lnsofit de o oaste pufinnumeroas[, aproape o ceatd,loctt-
lr4BBVA" p.283.
"5 BBVA p.283.
I 16 Iosif Flavfur, Antichitdii iudaice,Y,6,6.
60
6r
itorii celor doud cet6{i nu doreau sd fie socotili ulterior drept cei care au sprijinit
itorii celor doud cet6{i nu doreau sd fie socotili ulterior drept
cei care au sprijinit wt rdmrdtit.
Nu e aici atdt cruzime gi spirit revangard, cdt sanc-
[ionarea celor ce se compldceau in indiferentism religios gi,
l0-L2: ,rlar Zeba,h gi falmuna se aflau in Carcorl
cum am spune azi,nalional,pactizdnd cu asupritorii.
gi oastea lor era cu ei, ca Ia vreo cincisprezece mii, to{i
18-19: ,,$i a zis ciltreZ.cbth gi falmuna: Ce fel de
cei care mai rlmlseserl din toatl ogtirea rlsiritului; iar
cei ce clzuserl au fost o sutl douizeci de mii de blrba{i
birbafi erau aceia pe care i-a1i omor0t in Tabor? Iar ei
nu zis: Cum arlfi tu, aga arltau gi ei: asemlnarea unui
purtltori de sabie. $i
s-a suit Ghedeon pe calea celor ce
fiu de rege. $i
a zis Ghedeon: Aceia erau fralii mei gi fiii
locuiesc in corturi, la
risiirit de Nobah 9i de logbeha; gi a
maicii mele.
$i li s-a jurat: Viu este Domnul!: dacl voi i-
lovit ogtirea, dar ogtirea nu avea griin.T*ba,h gi falmuna
afi fi llsat cu viafi, eu nu v-ag ucide".
au fugit, dar el s-a luat dupi ei gi i-a prins pe cei doi regi
Ghedeon igi intiregte cuvintele cu jurlm6nt: ,,Ca ul-
ai Madianului
(:
Carcor
9i a tulburat intreaga ogtire".
gan[): loc pe malul r[slritean al Iorda-
timi ac(iune cu caracter religios, findnd searna de partea for-
mal[ in care se sivdrgegte, este jurlm0ntul. Ca act religios,
nilfi; Nobah (:
cel ce latri): localitate menfionatd al[turi de
jurlm0ntul implic[ invocarea numelui divin gi el este rostit
Iogbeha; un drum
ce ducea c[tre
triburile nomade trecea la
in vederea stabilirii adevirului. Legea poruncegte prestarea
est de Nobah; Iogbeha (: cea in6lfatd): cetate aparfinAnd lui
lui in cazul cAnd se producea instrlinarea unui bun sau a-
Gad. Ogtirea ce a mai rdmas
cl
Zebah gi falmuna nu se
cesta era contestat"l18. Despre uciderea fralilor lui Ghedeon
regrupase, fiind in continuare inaptl pentru lupt[, cum se
pe Tabor se vorbegte doar aici. Va fi fost gi acesta un imbold
deduce din text.
13-14: ,,$i Ghedeon, Iiul lui Ioag, s-a intors din
pentru judecitor de a porni la luptd.
20-21:,,$i i-a zis lui Ieter, fiuI slu cel intii-nis-
rlzboi pe urcugul dinspre Heres. gi a prins o slugi dintre
cut: ScoalI-te gi ucide-i! Dar fiul siu nu gi-a scos sabia,
ale locuitorilor din Sucot gi a intrebat 9i a scris numele
fiindu-i teaml, deoarece era incl foarte tflnir. lar Z,ebah
mai-marilor gi pe ale bltr0nilor lui: gaptezeci gi patru de
gi falmuna i-au zis: Scoall-te gi cazi asupra noastri, cEci
blrbati".
puterea ta este &ceea a unui bflrbat! $i Ghedeon s-a scu-
,Mai-marii erau gefii executivi ai comunitdlii; bd-
lat qi i-a ucis pe Zeba,h gi pe lalmuna gi a Iuat lunifele de
trdnii alciltuiau
sfatul infelep{ilor,
avAnd qi atributii admini-
la g0tul cimilelor lor".
strative"lr7. Heres (: tdcut): numele unui pustiu din regiune.
Ieter (: belgug) era fiul cel mai mare al lui Ghedeon
15-17:
,,$i
a mers Ghedeon la mai-marii Suco-
tului 9i le-a zis:
lttd Z.cbah gi
falmuna,
din pricina
(care a avut 72 de fii). ,,Lunilele: Ornamente circulare sau,
mai probabil, in form[ de semilun6"lle.
cirora m-a{i luat peste picior, zic0nd: Sunt oare acum
22-23: ,,Iar birbafii lui Israel au zis cltre Ghe-
m0inile lui Zebah
gi
falmuna in m0na ta, ca sI dIm p0i-
deon: Domnegte peste noi, tu gi fiul tIu gi fiul fiului tiu,
ne oamenilor tli flImflnzi?
$i i-a luat pe mai-marii gi
cu spinii pustiului gi cu
ctrci tu ne-ai m0ntuit din m0na Madianifilor! Dar Ghe-
pe bltr0nii cetifii 9i i-a bltut
deon le-a zis: Eu nu voi domni, gi nici fiul meu nu va
ciulini: cu ei i-a pedepsit pe blrba(ii cetltii. gi turnul din
Penuel l-a dlrimat, iar pe blrba{ii cetl(ii i-a ucis".
domni intre voi, ci Domnul va domni asupra voastrd".
"'BBVA, p.283.
62
63
,,inainte de Samuel, israelifii au vnrt sd aleagd rege peste ei pe judecitorul Ghedeon sau
,,inainte de Samuel, israelifii au vnrt sd aleagd rege
peste ei pe judecitorul Ghedeon sau pe fiul s[u, insd acesta
rcfiizd, recunoscdnd in fafa lor c[ adevlratul conducitor al
care urmagii lui Ghedeon l-au adorat ca pe un zeu, sdvdr-
pind astfel desfrdnare fafd de Dumnezeul lof'122. Ghe-deon
respinge sceptrul monarhic, dar igi atribuie, in urma succe-
lor este Dumnezeu""'. Ghedeon refiyd si fie numit rege,
selor militare, funcfii sacerdotale, nu fEri umr[ri nefaste
dar ideea nu a pierit, cum se va vedea ceva mai jos, din
incercarea fiului s[u, Abimelec, de a fi rege (o numim in-
pentru casa lui gi pentru Israel.
cercare deoarece intreaga sa acfiune ne-a p[rut a fi, aproape
de la inceput, un egec).
28: ,,Aqa au fost Madiani{ii umilifi in fa{a lui Is-
rael, gi de atunci nu gi-au mai ridicat capul. $i-n zilele lui
Ghedeon a fost pace in fari vreme de patruzeci de ani".
24:
,r$i le-a zis Ghedeon: VI voi cere ceva: Fie.
Din nou num6ru140!
care birbat
si-mi dea c0te un cercel din prlzile lui.
29-32: rr$i s-a dus lerubaal, fiul lui Ioag, 9i a lo-
Aceasta, fiindcI ei, fiind ismaeli{i, aveau cercei de aur".
,,Termenul Ismaelili (urmagii lui Ismael, frul egip-
cuit in casa lui. A avut Ghedeon gaptezeci de fii niscufi
dln coapsa lui, Iiindci avea multe femei. Iar tiitoarea lui
tencei Agar) e folosit pentru nomazi- Acegtia, asemenea
figanilor corturari de astdzi, aveau cultul podoabelor de aur.
cra in Sichem; gi i-a niscut gi ea un fiu, clruia i-a pus
numele Abimelec. Ghedeon, fiul lui loag, a murit in ceta-
Num6rdndu-se printre invingi, comorile lor deveniseri pradl
de rizboi (foarte bogat[, dup[ cum se va vedea)"r2l.
tea sa gi a fost ingropat in mormflntul lui loag, tatll sIu,
in Ofra lui Abiezer".
25-27:,rlar ei au zis: Negregit, vom da. $i fiecare
Abimelec (= tatll regelui) e singurul, intre frafii sdi,
blrbat, intinzindu-gi haina, a pus pe ea un cercel din
prada sa. $i greutatea cerceilor de aur pe cafe el ii ce-
ruse a fost de o mie gapte sute de sicli, in afari de lunife
9i de lin{uguri gi de straiele de porliri pe care le purtau
descendent din Sichernifi, prin mam[. El va avea un rol cen-
tral in perioada imediat urmitoare morfii lui Ghedeon. A-
cesta a avfi 72 de fii, aici fiind exclugi Abimelec Ai Iotam.
regii Madianului gi-n afarl de lan{urile care erau la g0-
turile cimilelor. Ghedeon gi-a lEcut din ele un efod gi l-a
pus in cetatea sa, Ofra, cu care tot poporul de dupl el s-a
desfrinat gi care a devenit piatri de poticnire pentru
,,Ghedeon era dispus si renun{e la domnie, dar"a fost silit s-o
defini vreme de 40 de ani. Ca Judecltor, a impirfit dreptatea
ln pricinile care au ajuns la el gi toate sentinfele date de el au
fost socotite fErI cusur. Dup[ ce gi-a dat sfhrgitul la bltrdneli
Ghedeon gi casa lui".
Aurul adunat cu acest prilej ajungea la aproximativ
28 de kilograme. Astfel cd aici, prin efod, vom in[elege ca
desemn0nd, cel mai probabil, un obiect de cult care, aga cum
addnci, a fost inmormdntat tn patria lui (Ofr61"tzl.
33-35: ,,$i a fost ci dupl ce a murit Ghedeon, fiii
lui Israel s-au intors gi s-au desfrflnat cu baalii gi gi-au
flcut un leglm6nt cu Baal-Berit, cum cI el este dum-
nezeul lor. $i fiii lui Israel nu gi-au mai adus aminte de
aratd textul biblic, 4 dus poporul la rit[cire. ,,Efodul era un
Domnul, Dumnezeul lor, cel ce i-a mflnfuit din mflna
vegmdnt preo{esc instituit de Moise. Sensul de aici al cu-
vAntului este incert. Se pare cI e vorba de un idol cu infE-
figare de statuie sau de siculef sau altceva de acest fel, pe
tuturor vrijmagilor lor de primprejur.
nu s-au purtat
$i
cu mili fall de casa lui Ierubaal - adicl Ghedeon -, dupl
tot binele pe care eI i-l ficuse lui Israel".
r22BBVA" p.284.
r23 Iosif Flaviq Antichitdli iudqice,Y,6,7.
65

F

A cincea apostazie, urmatil, ins[, nu de o invazie rpre Abimelec,Iiindci ziceau: El e fratele
A cincea apostazie, urmatil, ins[, nu de o invazie
rpre Abimelec,Iiindci ziceau: El e fratele nostru.
$i
i-au
strlin6, ci de un rdzboi civil, e drept, limitat la un spafiu
dat gaptezeci de argin{i
din casa lui Baal-Berit, iar
(:
restr0ns. Baal-Berit
domnul unui legimnnt): denumire
Abimelec Ai-a tocmit
cu ei nigte oameni de nimic ai IEri
acordat[, tn epoca judecitoriloq localitlfii Sichem de cltre
clplt0i,
c&re s-au gi dus cu ei.
$i
s-a dus la casa tatilui
adoratorii lui Baal, zeul Baal avind un ternplu in Sichem.
Cum va reiegi din capitolul urm6tor, lipsa de mil[ fap de
casa lui Ghedeon a fost manifestatl doar de cltre locuitorii
ilu,
in Ofra, 9i i-a ucis pe toli fra{ii sii, adici pe liii lui
Ierubaal, gaptezeci de blrbafi, pe o piatri; dar a rimas
Iotam, Iiul cel mai mic al lui lerubaal, fiindcl se as-
Sichemului, poate gi profrtdnd de indiferenfa celorlalli.
cunsese".
,pe fapt erau gaptezeci gi doi, dar naratorul retine
CAP.9 -Abimelec
doar num[ru] celor uciqi de Abimelec"r26. La cei 70 de copii
ai lui Ghedeon ucigi de Abimelec se adaugi lotam 9i Abi-
1: ,rAbimelec,
fiul lui lerubaal, s-a dus in Sichem
la fratii mamei sale
gi a grlit citre ei gi ctrtre toate ru-
deniile din casa tatilui mamei sale, zicind:,'
,,Ghedeon nu mai apare cu numele s[u adevlrat, ci
melec insugi. Iar,piatra poate fi indiciul caracterului sacri-
flrcial al actului, care inaugureaz[ o schimbare de domnie
(cf. IV Regi 10,1-171"t" .
6:
,,$i
s-au adunat tofi blrba{ii din Sichem gi toa-
cu porecla sa (poate dincatzd" cd fEcuse efodul menfionat in
8,27, obiect de idolatrie;"r24. ,,Sichem: vechi orag canaane-
tI casa Bet-Milo pi s-au dus 9i l-au flcut pe Abimelec re-
ge la stejarul Agezirii, l0ngi Sichem".
an, situat la circa 50 lcn nord de Ierusalim;
in el igi
avu-
seser[ silag patriarhii Avraanr, Iacob gi fiii acestuia. Ose-
,,Milo (Bet-Milo): clddire in care se fineau adundrile
consiliului cet[1ii"r2S. ,*Stejarul Asezdrii: Sub acest stejar pu-
mintele lui Iosif, aduse din Egrpt, aici fuseseri ingropate
aese Iosua o piatrl funerar[ (Iosua 24,26); agadar, locul a-
(Iosua 24,32), gi tot aici igi linuse Iosua Navi cuvintarea de
rimas-bun (Iosua 24, I-25). Cu toate acestea, populafia ora-
vea o anume sacralitate"l2e.
7a: ,r$i i s-a spus lui lotam, iar el s-a dus 9i a stat
gului era canaanean[, neam din care fdcea parte gi liitoarea
pe v0rful muntelui Garizim 9i-a ridicat glasul gi a plflns
lui Ghedeon, marna lui Abimelec, acesta fiind, agadar, jum5-
pl le-a zis:
tate israelit gi jumitate canaanean"l2s . Urmeazd cuvAntul lui
Urmeazd cuvdntul lui Iotam. ,,Rostirea lui Iotam es-
Abimelec c6tre cei din rudenia sa:
te in Biblie intdia fabuli cu personaje din lumea vegetalI 9i
2-5: ,rSpunefi
in auzul tufuror oamenilor din Si-
animall"130.
chem, zic0nd: Cum
e mai bine pentru voi?: SI vi sti-
7b: Ascultafr-mfl, blrbafi ai Sichemului,
p0neasci gaptezeci de blrbafi, adicl
to{i fiii lui Ierubaal,
sau si vI stlp0neascl un singur blrbat? gi amintifi-vii
gi Dumnezeu vi va asculta!
8: S-au dus c0ndva copacii
cI eu sunt osul vostru gi carnea voastrii! $i frafii mamei
sale au vorbit despre el, in auzul tufuror oamenilor din
Sichem, toate aceste cuvinte. Iar ei gi-au plecat inimite
BBVA, p.284.
'20
nnv4p. zs+.
''5
66
67
sl-gi ungi un rege. $i i-au zis miislinului: Domnegte peste noi! 9: Dar mislinul le-a
sl-gi ungi un rege.
$i i-au zis miislinului: Domnegte peste noi!
9: Dar mislinul le-a rispuns:
na. La fel este gi milostivirea lui Dumnezeu: este remediu
lmpotriva gregelilor gi a morfii, ajutor al omenirii gi hran6
pentru lumina inimii. Privifl cu atenfie, nu cumva face aluzie
Oare-mi voi llsa eu grlsimea
aici la legile date (de Dumnezeu omenirii), de la primul om
cu care sspenii il preamiresc pe Dumnezeu,
ca si mI duc si domnesc peste copaci?
10: $i au zis copacii cltre smochin:
p6n[ la fkistos, legi pe care diavolul le-a contrafbcut pentru
a ingela neamul omenesc? intr-adev6r, prin smochin face
Vino gi domnegte peste noi!
aluzie [a ponrnca dat[ omului in Paradis, pentru c[ atunci
ctnd acesta a fost amigit, gi-a acoperit goliciunea cu frunze
11: Dar smochinul le-a rispuns:
de smochin. Vifa amintegte de cea folositl de Noe, pe we-
Oare-mi voi lisa eu dulceafa
gi roada mea cea bunI,
ca sI mtr duc si domnesc peste copaci?
12: $i au zis copacii
cltre vifi:
mea potopului, din cauza vinului clreia, pe cdnd a adormit, a
fost batjocorit. MesHnul amintegte de le-gea datl in pustiu
lui Moise, iar smochinul de legea mdntuitoare a lumii (ve-
nit[) prin apostoli, pentru cd de la ei am invlfat castitatea, pe
Vino gi domnegte
peste noi!
1
care diavolul n-a putut s-o strice. De aceea ni s-au transmis
13: Dar vifa
le-a rispuns:
4 Evanghelii, pentru c[ Dumnezeu a anun{at omenirii de 4
Oare-mi voi lisa eu vinul
.l
ori vestea cea bunl gi pentru cd aceasta a fost educati prin
- veselia lui Dumnezeu gi a oamenilor -
ca si mi duc sI domnesc peste copaci?
;
intermediul a 4 legi, ale cdror perioade sunt clar indicate de
14: Apoi copacii tofi au zis citre miricine:
deosebirea fructelor. Smochinul, prin dulceata (fructului
o[u) gi prin belgugul (frunzigului), ne amintegte de viafa
Vino gi domnegte peste noi!
15: Iar mirlcinele le-a zis copacilor:
omului in paradis inainte de cI-dere, viafl plinl de desfttare.
Dar nu numai acurn, ci gi altddat[ in Scripturh, fructul smo-
Daci-ntr-adevir mi ungefi
rege peste voi,
chinului desemneaz[ ceva mai bun. Vi[a, prin bucuria ce a
mea!;
venitir gedefi la umbra
i adus vinul ei celor izbdvili de la mdnie gi potop, amintegte
dactr nu, sI iasl foc din mine
gi sI mistuie cedrii Libanului!".
de trecerea omenirii de la starea de teami gi nelinigte la
starea de bucurie. Mdslinul, prin uleiul pe care-l produce
,,Este clar ci acestea nu s-au zis despre copacii carer
fructul s[u, amintegte de milostivirea lui Dumnezeu: dup[
cresc in plm0nt, pentru cd copacii, fiind fEr[ via@ 9i bine
fixa(i cu r[d[cinile in pIm6nt, nu s-ar fi putut aduna s[-gi
aleagi rege. Aceasti pericop[ se referi la suflete, care, ina-
potop, Dumnezeu iarlgi $i-a ar[tat milostivirea Sa cltre
oamenii cei rIt[cifi, le-a dat o lege, S-a ar[tat unora dintre ei
inte de intruparea lui Hristos, se nipustiserl nebunegte spre
gi a hr{nit cu untdelemn flacIra virtu{ii, care era ca gi stinsl.
ln sfhrgit, spinul simbolizeazi castitatea; el a fost numit de
copacul p[catelor.
$i
gat sI aibd mil[ de
adresindu-se lui Dumnezeu, L-au ru-
ele, si domneasci peste ele mila
cltre unii gi cactus. Probabil c[ din cauza afnit[fii ce-o are
cu fecioria, a primit gi doul nume: i s-a zis spin din ca,uzdcd
milostivirea Sa, pe care Scriptura le redl sub forma
cste inflexibil ln fa(a plicerilor; i s-a zis agnus cactus, din
linului, pentru c[ uleiul este binefbcitor pentru trupuri,
remediu impotriva suferinfelor gi a oboselilor gi izvor
cauza insugirii sale de a fi totdeauna pur. (
)
Prescripfiunile
lumine. Alimentat[ cu ulei, orice lamp[ igi inmulfegte lumi
primelor legi, a celor de pe wemea lui Adanu a lui Noe gi a
lui Moise, au fost neputincioase s[ mAntuiasci omul; singur
68
69

F

codul de legi cuprins de Evan-ghelie a mdntuit toati lumea. Se spune despre smochin cd
codul de legi cuprins de Evan-ghelie a mdntuit toati lumea.
Se spune despre smochin cd n-a
domnit (prin
copaci
trebuie
ccrilor senzuale. Amintegte, apoi, de cei ce s-au salvat de la
potop, care, g0ndindu-se la via bucuriei spirituale, au fost
si infelegem pe oameni, iar prin smochin anumiie porunci),
[mbntali cu o bluturl falsl gi, dezbtilcat fiind omul de vir-
pentru cd, dup[ cldere, omul a voit din nou si fie condus de
tute, a fost ftcut de rugine. (
)
Puterea w[jmag6 totdeauna
virtute, sI nu fie lipsit de nestriclciune
gi
de frumusefile
imita qi ia chipul virtufii 9i al dreptllii, nu pentru ca sd fie
paradisului; dar p[c[tuind, a fost alungat departe, ca ne_
practicate acestea, ci pentru a ingela pe oameni. (
)
Dar de
maifiind in
stare s6 aib[ parte de nestric[ciune. Dup[ gre_
c0nd a inceput sd domneascl peste oameni castitatea, r6t6-
gcald, prima
lege
i-a fost transmisl
prin
intermediul
tui
Noe;
cirea a fost indeplrtat[; Ilristos, prinful fecioarelor, a nimicit
dagd ar fi respectat-o, aceasta i-ar
fi dat puterea s6 si
r[utatea, iar smochinul cel adevirat, mislinul cel adevirat gi
m6ntuiasci de pdcat.
Dac[ o cultiva dupi puterile sale, ea
via cea adevdrati igi dau rodul lor"r3r. in aceastl t0lcuire,
avea si-i aduci linigtea,
cum via d[ vin celor care
indep[rtarea relelor gi bucuria, aga
o ingrijesc. Dar aceasti lege n_a
spinul evdzttt ca un simbol al castit{ii, iar focul ie$it din el
ca unul curl[itor. Mai departe, prin spin e vlzut acela ce nu
domnit peste omenire, pentru
ci, cu toati st[ruinfa lui Noe,
aduco nici un rod (e o ambivalenfi a spinului, dupd cum gi
omenirea nu i s-a supus. (
)
Din nou c[-z6nd omenirea in
gregeall, Dumnezeu a dat lncd o lege,
pe wemea lui Moise,
fabula lui Iotam evitl o cohcluzie tranganti, chiar dacE o su-
gereazl). Credem cI urm[toarea tAlcuire e mai apropiati de
care avea menirea s[ domneasci peste
omenire gi s_o in_
cele ce a dorit Iotam s[ transmiti:
drume spre dreptate. Dar oamenii i-au
spus adio gi s_au
,Jar
ci e propriu oamenilor uqurateci, care n-au de la
tndreptat pentru mult timp c6tre idololatri;. (
)
ir,
,m.pit,
ei ingigi nici un folos, si ia asupra lor ugor conducerea
Dumnezeu S-a milostivit a patra oar6 de om gi a trimis
castitatea ca sd domneasc[ peste om -
pe care Scriptura pe
drept.o numegte Spin. Aceasta face Si
dispari pllcerile'gi
ameninfi c[ daci nu i se vor supune fhr[ rezerve tofi gi nu i
altora, e vldit gi din experienp. C[ci nu s-ar indemna cine-
va, care a gustat linigtea gi a inceput cit de cdt si se ocupe
cu contemplafia, s[-gi lege mintea de grijile celor trupeqti,
desfrc0nd-o de la cunogtinfa gi trlgdnd-o spre lucrurile p[-
se vor ataga cu adwdrat,
pe tofi ii va nimici cu foc; pentru c[
m6ntegti, odatl ce se aflE in cele inalte. (
)
$i a zis vila:
dup[ ea nu va mai fi nici
o lege
gi nici
o inv[f[tur5, ci numai
Lisa-voi eu oare rodul meu cel bun, pe care l-a slEvit Dum-
judecati gi foc. Din aceasti cantz.d, de acum omul
a inceput
nezeu gi oamenii, ca s[ merg si stipinesc peste copaci? De
str practice dreplatea, si cread[ cu t6rie in Dumnezeu
gi
si
asemenea n-a primit nici smochinul pentru dulceafa lui, nici
respingl (uneltirile) diavolului. in felul acesta, castitatea so
arat[ mult folositoare gi de mare ajutor pentru oameni;
mlslinul pentru uleiul lui. Mirlcinele ins[, lemn neroditor gi
spinos, a primit st[pinirea, o stlpAnire care nu avea in ea gi
numai pentru
ea diavolul
n-a putut
megteri un rival, cu care
si amigeasc6 pe om, aga cum a
ftcut pentru celelalte
nu afla nici in copacii supugi nimic care si o fac[ pl[cut6.
Cdci pilda spune nu de copacii Raiului, ci de ai p[durii, c5"
porunci. Smochinul, cu fructul lui
dulce gi bog[fia (co_
r9a1ei) sale, amintegte, precum am zis,
de viafa plin[ de
au lips[ de conducere. Astfel precum vifa, smochinul gi mls-
linul n-au primit s[ stdpdneasc[ peste eopacii pddurii, bucu-
desfrtlri din paradis. Dar, diavolul, cu sfaturile
lui,
a reugit
rdndu-se mai mult de rodul lor decit de cinstea domniei, tot
s[ prind[ pe om in cursele sale gi sdJ indeplrteze de la acest
aga cei ce vdd in ei un rod al virtulii gi simt folosul lui, chiar
mod de viaf[; el l-a convins si-gi acopere goliciunea cu
frunze de smochin, adicd s[ se lase pradE animalicegte pl[-
r3r Metodiu de Olimp,.Bancheul sau despre castitate,X,2-5.
70
7t

n

dacd ii vor sili mulli la aceastl domnie, nu primesc, prefuind mai mult folosul lor
dacd ii vor sili mulli la aceastl domnie, nu primesc, prefuind
mai mult folosul lor decdt conducerea altora"t32.,,Iar bles-
temul, pe care li l-a vestit in paraboli m[rlcinele copacilor,
meu gi i-ati omorf,t pe fiii lui (gaptezeci de birbap) pe o
platri 9i l-afi lIcut rege peste locuitorii Sichemului pe
Abimelec, fiul slujnicei lui, fiindci el e fratele vostru -, ei
vine gi asupra oamenilor care fac la fel cu aceia. C6ci sau va
blne, dacl intru adevir gi desivArgire afi lucrat astEzi
iegi, zice Scriptura, foc din mdr[cine qi va mistui copacii
faftr de Ierubaal gi casa lui, veseli{i-vi intru Abimelec,
p[durii, sau va iegi din copaci gi va mistui m[r[cinele (v.
lar el si se veseleasci intru voi! Dar dacl nu, foc si iasi
20). fua gi intre oameni, odatl ce s-au f[cut invoieli nefolo-
sitoare, neaplrat va uflna o primejdie, at6t pentru cei ce s-au
dln Abimelec ai si-i mistuie pe oamenii Sichemului 9i ca-
ra Milo; 9i foc sI iasl din oamenii Sichemului gi din casa
supus unui invS(itor neincercat, c0t gi pentru cei ce au primit
Milo 9i sIJ mistuie pe Abimelec!".
stlpinirea in urma neatenfiei ucenicilor. De fapt neiscusin{a
Exprimarea pare ambiguL, dar in fapt este un bles-
invit[torului pierde pe inv[(icei. Iar negrija inv[ficeilor
tem, care se va implini curdnd.
aduce primejdie invlfitorului, mai ales cdnd lanegtiinfa ace-
21:
Iotam a fugit
,,$i
gi,
mergflnd
pe
cli ocolite, s-
luia se adaugi trdndivia lor. Clci nici invifitorul nu trebuie
I dus la Beer 9i a triit acolo, ferindu-se de Abimelec,
si uite ceva din cele ce ajutl la'indreptarea supugilor, nici
lnv[{iceii nu trebuie s[ treaci cu vederea ceva din poruncile
gi sfaturile invdfltorului. Pentru c[ e lucru grav gi primejdios
fratele slu".
Beer (: fhntin[), amplasare necunoscuti. Din acest
moment, figura lui Iotam nu va mai reveni in Scripturl.
at0t neascultarea acelora, c0t gi trecerea gregelilor cu vederea
din partea acestuia. SI nu cread[ invIfitorul cd slujba lui
Oricum, in ciuda prezenfei sale episodice, datoritd fabulei de
mai sus el rdmdne in memoria cititorului Scripturii. Fuga lui
este prilej de odihnl gi de desfbtare. Clci, dintre toate lucru-
Iotam e explicabild, de weme ce Abimelec dorea s6-gi ucidi
rile, cel mai ostenitor este s[ conduci sufletele. (
)
Celor ce
tofi frafii, iar Sichemul a consim{it la aceasta. in plus, se
sunt pugi peste oameni, felurimea n6ravurilor gi viclenia
gindurilor le face foarte grea conducerea, gi cei ce o primesc
adIuga acum afrontul cuvdntului slu, intlrit de blestemul
final.
trebuie sI se pregdteasc[ pentru o lupt[ obositoare. Ei tre-
22-24:,rlar Abimelec a domnit peste Israel vreme
buie sd indure fErI supdrare sc[derile tuturor, iar datoriile
neimplinite din pricina negtiinfei s[-i facl s[ le cunoascd, cu
de trei ani. Dar Dumnezeu a trimis un duh rIu intre
Abimelec ai locuitorii Sichemului, iar locuitorii Siche-
indelungi rlbdare"l 33.
16-20:,r$i acum, daci voi intru adevlr gi cu desi-
v0rgire afi lucrat gi l-a(i pus pe Abimelec sI domneasci,
mului s-au purtat ca nigte
tridltori fafl de casa lui
Abimelec, ca sI aducl la luminil nedreptatea ficutii celor
gaptezeci de fii ai lui lerubaal, iar sOngele lor si-l arunce
gi daci ati fEcut bine cu Ierubaal gi cu casa lui, gi daci i-
ati flcut-o ca str-i rlspHtifi binele pe care el, cu m0na lui,
asupra lui Abimelec, fratele lor, care i-a ucis, gi pe bIr-
bafii Sichemului, care i-au imblrbitat m0na str-gi ucidl
vi I-a lEcut - clci tatil meu s-a bitut pentru voi, gi viala
frafii".
gi-a pus-o in primejdie gi v-a m0ntuit din mflna Madia-
ni{ilor, dar voi v-a{i ridicat astEzi impotriva casei tatllui
Duh rdu:,,Sensul nu e acela de a fi trimis o fiin{5
rea (un inger riu sau un demon), ci de a fi provocat o anume
stare de spirit, defavorabil[, intre conduc6tor gi condugi"r3a.
t32 Nil Ascetul .op. cit
26.
'33lbid.,27.
'3nBBVA, p.285.
72
73
Chiar dacl Abimelec e menfionat in cronologie, el nu poate ehemului. Acesta, gi probabil nu
Chiar dacl Abimelec e menfionat in cronologie, el nu poate
ehemului. Acesta, gi probabil nu numai el, i-a rlmas cre-
fi inclus intre judecltori, nici chiar asociat cu Ghedeon. In
fapt, el a incercat si se proclame rege, dar av0nd o recu-
dincios lui Abimelec, degi, ca uflna$ al lui Hemor, era un
canaanit, imposibil de gtiut cAt de pur; oricunr, argumentafia
noagiere, gi aceasta efemerl, doar in Sichem, astfel c[ prima
tentativi de a instaura monarhia in Israel a eguat lntr-un mod
lamentabil.
lui Gaal nuJ poate stAmi impotriva lui Abimelec, acceptat
inifial cu entuziasm de Sichemili (nu e imposibil ca frceala
pi, mai apoi, ostilitatea dintre Abimelec Ai locuitorii Siche-
25-26:,,$i locuitorii Sichemului i-au pus p0ndari
mului si fi intervenit gi in urma cuv6ntului lui Iotam, care va
pe crestele mun{ilor gi-i jefuiau pe tofi cei ce treceau pe
acolo. $i i s-a dat de gtire lui Abimelec. Atunci a venit in
Sichem Gaal, fiul lui Ebed, 9i fratii sIi, iar locuitorii Si-
flr fost resimfit ca o amenin(are. Mai mult, Scriptura a spus-o
direct, a fost gi o intervenfie divind in acest sens, ca pedeap-
chemului s-au increzut
in ei".
s[ pentru fratricidul s[v0rqit de Abimelec, sprijinit de Siche-
mi1i. Altfel, nu rezulti din text cI Abimelec ar fi gregit cu
Intri in scerl
Gaal (= dispref), fiul lui Ebed (: s1o-
ceva fafi de locuitorii Sichemului, pentru ca acegtia s[-i do-
jitor). ,,Acest
Gaal pare un aventurier care abr:zeazi. de in-
reascl repudierea). Gaal igi continud cuvAntul:
crederea
oamenilor, le percepe problemele gi la face jocul.
29-33:,,Dac-ar
fi
asta pe m0na mea
,
fara
a-
El apare la vrernea culesului viilor, c0nd se f[ceau $i pe-
trecerile recoltei. Abimelec nu locuia in Sichern, aga c[ el n-
tunci l-ag alunga pe Abimelec ai i-ag zice: inmulfegte-fi
oastea gi iegi! Ila,r 7.ebru.l, mai-marele cetlfii, a auzit cu-
a fost de fali.lapetr@ere"135.
vlntele lui Gaal, fiul lui Ebed, gi s-a m0niat foarte.
$i
a
27-28:,,$i au iegit la c0mp gi au cules viile qi au
trimis in tainl soli la Abimelec, zicflnd: Iati, Gaal, fiul
cilcat strugurii gi s-au veselit; gi au intrat in casa dum-
lui Ebed, a venit cu frafii lui in Sichem gi au intir0tat
nezeului lor gi au m0ncat gi au blut gi l-au blestemat pe
cetatea impotriva ta. $i acum, ridici-te noaptea, tu 9i po-
Abimelec.
$i
a zis Gaal, fiul lui Ebed: Cine e Abimelec pi
cine e fiul Sichemului, ca sI-i slujim? Oare nu e el fiul lui
porul care este cu tine, gi p0ndegte dimineafa in c0mp. $i
va fi cI dimineafa, in rislritul soarelui, te vei porni gi vei
Ierubaal gi oare Znbul, ajutorul sIu, nu e oare sluga lui,
nIvtrli asupra cetlfii;
gi
cf,nd el, impreunl
cu poporul
el, fiul lui Hemor, tatiil lui Sichem?
De ce trebuie sl-i
core e de partea lui,
se va porni impotriva ta, Il-i dupi
slujim noi lui?".
cum ili dI m0na!".
incearci s[ afafe orgoliul nobilimii Siche-
,,Gaal
mului impotriva urlui rege (doar) pe jumltate israelit"r36.
Sau, mai degrab[, i se reprogeazllui Abimelec c[ nu e intru
De la instigarea impotriva lui Abimelec, Gaal merge
mai departe, revendicdnd pentru sine funcfia aceluia, degi el
pare a fi un oaspete ocazional in cetate, ffu{ vreo legltur[ cu
totul canaanit, populafia eweiascl nefiind majoritarl in
Sichem. Reprogul lui Gaal nuizeazd pe mama lui Abime-
Sichemul, a$a cumAbimelec avea, prinmam[.
lec, ci pe israelitul Ierubaal (Ghedeon).
Zebul (: locuin(i),
3441: rrlar Abimelec s-a ridicat noaptea, impre-
uni cu tot poporul care era de partea luir gi au stat la
fiul (urmagul) hi Hemor (= mlgar)t3', era guvernatorul Si-
p6ndl asupra Sichemului in patru cete. $i dacl s-a fEcut
dimineafi, a iegit Gaal, fiul lui Ebed, 9i a stat in poarta
cetlfii; iar Abimelec s-a ridicat la pflndl,laolaltl cu po-
'35 BBvA p. 285
t'u
porul care err cu el. Iar Gaal, fiuI lui Ebed, a vizut po-
BBVA p. 286
137 Numele nu avea conotafia peiorativf, ce i s-ar da la noi.
porul gi a zis citre Z,ebulz lati, popor se coboarl de pe
74
75

F

creasta munfilor Dar Zebul i-a zis: Tu vezi umbra Itda fratricidului odios, nu apare ca
creasta munfilor
Dar Zebul i-a zis: Tu vezi umbra
Itda fratricidului odios, nu apare ca o figur[ intunecati. De
muntilor ca gi cum ar fi oameni!
Gaal insl a mai grlit,
zic0nd: Iat5, popor se coboarl dinspre asfinfit merg0nd
altfel, asasinarea frafilor in cazuri de succesiune Ia tron (gi,
lntr-un fel, aga a fost perceput[ starea de dupl Ghedeon) e,
drept prin mijloc, o parte vine pe calea stejarului VIzI-
din nefericire, o practicl obignuiti in istoria omenirii.
torilor gi o alta pe calea Meonim
Atunci 7*bul i-a zis:
Unde-fi este acum gura care ziceaz Cine este Abimelec,
46: ,r$i auzind oamenii to{i care se aflau in turnul
Sichemului, au venit la adunarea lui Baal-Berit".
ca sI-i slujim noi lui? Oare nu acesta-i poporul pe care l-
ai disprefuit? Du-te acum gi bate-te cu eMar Gaal a iegit
Turnul Sichemului;,,Se pare cd acest tum se afla in
afara cetlfii. ln el gedeau cei ce se refugiaseri in vremea
in fruntea birbafilor din Sichem 9i s-a bitut cu Abi:
luptelor"lao.
melec, dar Abimelec l-a pus pe fug[. $i a fugit dinaintea
4749:,r$i i s-a spus lui Abimelec cI acolo s-au
lui, 9i mulfi au clzut ucigi p0nI la poarta cetltii. $i Abi-
melec a intrat in Aruma, iar 7.ebrul i-a alungat pe Gaal gi
pe fra(ii sli, aga
ca ei sI nu mai locuiascl in Sichem".
Aruma
(: movilifi): sat de 10ng[ Sichem. lntarzie-
adunat to{i oamenii din turnul Sichemului. Atunci Abi-
melec s-a suit in muntele Salmon, el gi tot poporul care
era cu el; 9i a luat Abimelec in mini un topor gi a tiiat o
carcinl de lemne gi, ridic0nd-o, gi-a pus-o pe umlr gi a
rea lui Gaal se explici prin lumina slabl a mijitului zorilor,
zis citre poporul ce se afla cu eI: Ce m-afi vizut pe mine
put6nd fi convins o vreme ci ceea ce zlregte este ndlucire.
4245:
rr$i
a fost ci a doua zi a iegit
poporul
la
fIc0nd, facefi repede ca mine! $i au tliat gi ei, fiecare,
c0te o sarcintr; gi, ridicflnd-o, au mers dupi Abimelec ai
c0mp
$i
i s-a dat de veste lui Abimelec. Iar el a luat,
le-au pus deasupra locului de adunare gi le-au dat foc; gi
poporul
pi I-a implrfit in trei cete 9i le-a pus la p0ndl in
astfel au murit to(i oamenii din turnul Sichemului, ca la
c0mp. $i s-a uitat 9i, iatI, poporul iegea din cetate; iar el
o mie de blrbafi gi femei".
s-a aruncat impotriva lor gi i-a bltut. Atunci Abimelec ai
Salmon (= umbrit): munte acoperit de plduri din
cipeteniile care erau cu el s-au av0nt4t gi apoi s-au oprit
la poarta cetltii, iar celelalte doui cete s-au nipustit
apropierea Sichemului. Posibil ca aceste versete siJ fi in-
spirat pe Malcolm, din Macbeth, sdmute pidurea Bimam la
asupra tuturor celor ce se aflau in c0mp gi i-au bitut. $i-,
castelul Dunsinane. SEP 2 are:
Si au dat foc peste ei la
n toatl ziua aceea s-a luptat Abimelec impotriva cetlfii;,
cetdluie
(A): ,,a da foc pe deasupra e o stratagem6 care
gi a luat cetatea gi a ucis poporul care se afla in ea gi a
permite uciderea persoanelor fEr[ a pingiri spafiul in care se
dlr0mat cetatea 9i a preslrat-o cu sare".
afll acestea: aici, sanctuarul amintit la9,46"tat.
Adeseori, in vechime, ,,cuceritorii impr5gtiau sare pe.
plmdnturile cucerite, pentru a le face sterpe pentru totdea--
ur a"138. ,,Pemantul slrat este sau devine steril. Pe astfel de
50-54: ,,Apoi s-a dus Abimelec la Tevef gi a im-
presurat Tevetul 9i l-a luat. Dar in mijlocul cetifii era un
turn puternic; 9i au fugit in el to{i blrbafii 9i femeile
ruine nu mai cregte nici iarb6"l3e. Degi nu se spune aceasta,
e de presupus c[ frdelii lui Abimelec, aga cum a fost Zebul,,
cetltii gi au inchis uga dupi ei gi s-au urcat pe acoperigul
turnului. Iar Abimelec a ajuns la furn gi l-a impresurat;
vor fi fost crutafl de la masacru. Abimelec, de altfel, in po.i
gi s-a apropiat de uga turnului, ca sE-i dea foc Ai si ardi.
'38 DEI, p. 699.
'3eggvAp. zgo.
76
77

F

Dar o femeie a aruncat de sus o bucatl de piatrtr de r0gnifI in capul
Dar o femeie a aruncat de sus o bucatl de piatrtr de
r0gnifI in capul lui Abimetec Ai i-a spart
Iar Abi-
feasta.
de mlna unei femei"ra3. Acest rcntmat arat[ itinerariul celui
ce obfine mlrirea prin omor. Totugi, dac[ in fafa lui Dum-
melec l-a strigat de-ndatI pe tinlrul care-i purta armele
9i i-a zis: Scoate-ti sabia gi ucide-m5, ca nu cumva sI se
spuni vreodati: L-a omor0t o muiere! Iar t0nirul l-a in-
nezeu nu ne indoim cd vom afla o judecat[ dreapti pentru
fiecare suflet, omenirea plstreaz[ adeseori amintiri pozitive
fafn de asasini odiogi $i contestA meritele adevlrafilor elibe-
junghiat, gi el a murit".
ratori. Dar, cum despre acestea ar trebui sd aducem exemple
Tevel (= mligtinos): cetate in apropiere de Sichem.
De weme ce Abimelec a atacat Teveful, posibil ca aici s[ se
fi refugiat parte dintre adversarii s[i Sichemili.
mai apropiate de zilele noastre (perioadl mult mai generoasl
gi in documente), socotim c[ ne-am indepdrta de scopul pe
,,Clci
aga citim c6, daci weodat[ Dumnezeu a voit
care ni l-am propus, astfel cI ne incheiem aici scurtele
noastre considerafii
s[ se infeleagl limpede ci de El se s[vArgesc fapte mari,
acestea le-a infEptuit prin cei mai pu{ini gi mai de jos, pentru
ca sI nu fie pusd fapta cereascd pe seama puterii braplui
CAP. l0 - Israel invins de Filisteni
omenesc. De aceea gi generalul Sisara, de care tremura ar-
1-2: ,rDupi Abimelec, spre m6ntuirea lui Israel s-
mata eweiasci, a fost ucis de o femeie (cap. 4), gi pe Abi-
a ridicat Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo, din semin(ia lui
melec, cuceritorul de cet[fi, l-a rlpus o m6ni de femeie"la2.
Degi Abimelec a dorit si evite aceasta, atdt autorul biblic c6t
Isahar; el locuia ln $amir, pe muntele lui Efraim.I-a fost
gi comentatorii patristici subliniazi cI el a fost ripus de o
Judecitor lui Israel vreme de doulzeci gi trei de ani gi a
murit gi a fost ingropat la $amir".
femeie. Cu intervenfia acestei femei se incheie inci o
pe-
Tola (:
vierme), fiul lui Pua (= col[), fiul lui Dodo
rioad[ socotitd a fi fost meniti a pedepsi infidelitatea reli-
(= iubitor; unchi), a fost al gaselea judecitor; triitor gi in-
gioasi a Israelifilor, astfel c[ ea define, intr-un fel gi p[-
gropat la $amir (= spin), cetate din muntele lui Efraim.
strdnd propo4iile, rolul unui judec[tor eliberator.
55-57:,,9i vIz0nd blrba{ii din Israel cI Abimelec
3-5:
,,$i dupi el s-a ridicat lair din Galaad gi i-a
fost judecitor
lui fsrael weme de douizeci
gi
doi de ani.
a murit, s-au dus fiecare la casa lui. Aga i-a
ptitit
Dum-
nezeu lui Abimelec rilul pe care i-l lIcuse tatilui slu,
$i i s-au nlscut treizeci gi doi de fii, care cilireau pe
treizeci 9i doi de cai tineri gi aveau treizeci gi doui de
omorindu-i pe cei gaptezeci de frafi ai sIi. gi tot rlul
cetifi, pe acestea le-au numit: oragele lui Iair, p0nI-n
birbatilor Sichemului l-a plltit Dumnezeu
asupra
capu-
ziua de azi; ele se aflil in Galaad. gi Iair a murit gi a fost
lui lor: asupra lor a venit blestemul lui lotam, fiul lui
ingropat
la Camon".
Ierubaal".
Iair (: corturar)
Galaaditul a fost cel de-al
gaptelea
,,Ucigagul Abimelec, fiul nelegitim al lui Ghedeon,
judecitor. El a fost
ingropat la Carnon (: loc permanent).
a ucis pe cei gaptezeci de fii
legitimi
ai lui
Ghedeon;
socotea
Tola gi Iair par a fi fost judec[tori mirunfi, sau autorul
c[rfii
cI a niscocit cu asta un plan dibaci, ca s[-gi intlreasci
stlpinirea; apoi a zdrobit pe cei ce l-au ajutat la omor; dar
este zdrobit de ei; gi, in sfhrgit, este ucis de o piatr6 aruncatd
se va fi confruntat cu lipsa datelor. Oricurn, ei sunt men-
fionafi ca izblvitori ai poporului gi participanfi la cea de-a
cincia eliberare; de remarcat c6, in cantl lor, nu s-a mai
'n2 Salvianus, op. cit.,VII, 8,30.
'n' Sf. Vasile cel Mare, Omilii si Ltndntdn,n{.,2.
78
79
recurs la rotunjirea num[rului anilor c0t au fost judecItori. Nu e exclus ca acegti doi
recurs la rotunjirea num[rului anilor c0t au fost judecItori.
Nu e exclus ca acegti doi judecitori s[ fi activat conco-
BaaMar Domnul a zis citre fiii lui Israel: Oare nu v-am
mintuit Eu pe voi din m0na Egiptului gi a Amoreilor qi a
mitent, m[car pe o anumitl perioadi, cici, cum am mai
spus, deseori activitatea unui judecitor intr-un trib (sau in
fiilor lui Amon gi a Moabului gi a Filistenilor 9i a Sido-
nienilor 9i a lui Amalec Ai a lui Madian, atunci cflnd
mai multe) s-a suprapus cu a altui judec[tor, in
alt[ seminfie.
acegtia
v-au asuprit gi cind voi ali strigat la Mine? Dar
6: ,rDar fiii lui Israel au continuat si facl rlul in
voi
M-a(i plrisit
9i afi slujit la dumnezei strlini; de
fata Domnului, slujind baalilor gi Astartelor gi dumne-
aceea, nu vI voi mai mintui. Duceli-vI gi strigafi la dum-
zeilor Amoreilor gi dumnezeilor Sidonului gi dumneze-
ilor Moabului 9i dumnezeilor Filistenilor; 9i L-au pirisit
pe Domnul gi nu l-au slujit,,.
nezeii pe care i-afi ales, pentru ca ei si vI mintuiascl la
vremea necazului vostru!
$i
au zis fiii lui Israel citre
Domnul: Am picltuit, 16
cu noi ce-fi place, doar de
,,R.ec[derea Israelililor in idolatrie anunfl alte pe-
aceastl datl mdntuiegte-ne! $i i-au lepldat din mijlocul
depse; cauza acestora e de ordin religios,rnoral. Dar, in
lor pe dumnezeii striini 9i I-au
slujit numai Domnului,
virtutea iconomiei divine, tot ele anuntd un nou mdntui-
Ciruia I-a plrut rIu de necazurile lor".
tof't4. E cea de-a gasea cidere in idolatrie a poporului.
Din nou cdinfa pune inceput izb[virii.
7-8: ,rltr Domnul cu aprindere S-a m0niat pe Is-
17-18: ,,Iar fiii lui Amon s-au ridicat gi gi-au pus
rael; 9i i-a dat in m0na Filistenilor gi-n m0na fiilor lui
tabira in Galaad;
dar gi fiii lui Israel s-au adunat lao-
Amon, care i-au nectrjit gi i-au asuprit la acea vreme pe
Iiii lui Israel timp de optsprezece ani: pe tofi fiii lui Israel
de dincolo de Iordan, in tinutul Amoreului, in Galaad,'.
laltl 9i gi-au pus tablra la Mifpa. gi au zis poporul 9i
mai-marii Galaadului, Iiecare citre vecinul slu: Cine
oare este acela care va incepe sI se batl cu {iii lui Amon
,/.lt6 populafie amintiti, de asemenea, in Sfhnta
gi va fi cipetenie peste tofi cei ce locuiesc in Galaad?".
Scripturd, ca aflAndu-se in atingere cu
lara
Sftntd qi
poporul
Sunt pregdtite cele ce vor urma in capitolele urm[-
eweu au fost amonilii, tib semitic aflat la est de Iordan gi
toare.
Marea Moarti, precum gi la nord de Moab. Se considerau
descendenfi din Lot, nepotul lui Awaam. Relaflile lor cu
CAP. 11 - Istoria lui Ieftae
eweii n-au fost dintre cele mai pagnice. (
)
Cdtre sfhrgitul
secolului II d. IIr. Au fost absorbili de cdtre arabi. Capitala
l: ,rlar Ieftae Galaaditul era puternic in v0rtute;
lor a fost Rabat Amon, numitl ulterior Filadelfia, iar actual-
mente ,Ary1*t,145.
era fiul unei desfrfinate care i l-a nlscut lui Galaad pe
Ieftae".
9-16:
,,Fiii
lui Amon au trecut Iordanul ca si se
,,Galaad era numele unei regiuni, dar in 5,17 parc a
batl cu (triburile) Iuda gi Veniamin gi
Efraim,
aga cI liii
fi numele unui trib. in acest caz, Galaad din textul de fatl
lui Israel erau foarte str0mtorafi. gi au strigat fiii Iui
este un eponim: Ieftae e trn bastard pe care o desfrdnate il
Israel spre Domnul, zic0nd: Am
plcituit
impotriva
Ta,
dIruiegte Galaadifilor prin Galaad. Nefiind copil legitim, el
cI L-am plrilsit pe Dumnezeul nostru gi i-am slujit lui
nu avg? drept de mogtenire, fapt pentru care s-a refugiat in
1O6:r146.
I44BBVA" p.287.
r45 AB, p. tir.
ro6 BBVA" p. 287.
80
8l
(: Ieftae El va deschide), Galaadit, dar gi fiu al unui ,,Cdnd ammaniliitaT au pdtruns
(:
Ieftae
El va deschide),
Galaadit,
dar
gi
fiu al unui
,,Cdnd ammaniliitaT au pdtruns ln finutul gala-adean,
Galaad (: stdncos), e al optulea judecltor al lui Israel.
localnicii s-au retras spre munf;, lipsili de un con-ducltor.
2-3:
,,Dar
femeia lui Galaad i-a nlscut fii. gi
dupl
Tr[ia pe atunci un anume Iephtesla8, care se trigea dintr-un
ce liii femeii au crescut, acegtia l-au alungat pe leftae,
zic0ndu-i: Tu nu vei avea mogtenire in casa tatllui nos-
vechi neam nobil gi intrefinea pe cheltuiala lui o oaste
proprie. Eweii i-au trimis soli gi l-au rugat sd vini in
tru, de vreme ce egti fiu de fiitoare!
Iar Ieftae a fugit de
ajutorul lor, fdgdduind sI se supun[ domniei sale atdta timp
dinaintea frafilor sii gi a locuit in finutul Tob. gi-n jurul
c6t va trii. Iephtes nu le-a acceptat ruglmintea, imputdndu-
lui Ieftae s-au adunat oameni de nimic
gi
au mers cu el".
le faptul c[ nici ei nu i-au dat weun sprijin cdnd a fost ne-
Tob (: bun): regiune la r[s[rit de Iordan. Cdt pri-
drept[tit pe fat$ de c[tre frafii lui. Cici nu le era frate de
vegte oamenii de nimic ce-l insofeau pe Ieftae, credem cii
este vorba tot despre renegafi, nicidecum despre aventurieri
sau tdlhari. Ieftae, cum vom vedea, nu era lipsit de noblefe,
sAnge, ci fusese n6scut de o femeie strdin[ care cucerise iu-
birea tat[lui lor gi ca atare fusese alungat, disprefuindu-i-se
slIbiciunea. De atunci el locuia in finutul numit Galaditisrae
astfel ci era de neconceput s[ se insofeascd cu oameni de o
moral[ joas[.
gi-i lua in solda lui pe tofi cei ce se refugiau la dAnsul. in
cele din urmI, Iephtes s-a llsat lnduplecat de rugdminfile gi
4-11: ,,$i a fost cI la vremea c0nd frii lui Amon se
de jurlmflntul lor ci primeau sd se supunl puterii sale pentru
preglteau sI se bati cu Israel, bitrflnii Galaadului au
totdeauna, pregltindu-gi oastea de rizboi"lso.
mers si-l aduci pe Ieftae din finutul Tob. gi i-au zis lui
l2-l5a: ,,Apoi
Ieftae a trimis soli la regele fiilor
Ieftae: Vino gi fii clpetenia noastrl, gi ne vom bate cu fiii
lui Amon! $i a zis Ieftae cltre bltr0nii Galaadului: Oare
nu voi m-a!i ur0t 9i m-afi gonit din casa tatllui meu? De
ce vehifi la mine acum, cind suntefi la necaz? Iar bI-
lui Amon, zic0nd:
Ce ai tu cu mine, cI ai venit impo-
trivi-mi sI te bafi in {ara mea? Iar regele fiilor lui Amon
le-a rispuns solilor lui Ieftae: Fiindci lsrael, atunci c0nd
s-a suit din Egipt, a luat pim0ntul meu, de la Amon
tr0nii Galaadului i-au zis lui leftae: Tocmai de aceea ne-
p0nl la Iaboc Ai lordan; iar acum, intoarce-mi-l cu pace,
am intors acum la
tine, ca sI mergi cu noi gi
sI te lupfi cu
gi voi pleca. $i daci solii s-au intors h feftae, acesta a
fiii lui Amon gi ne vei fi cipetenie peste tofi cei ce lo-
trimis din nou soli Ia regele frilor lui Amon, care i-au
cuiesc in Galaad.
a zis Ieftae cltre bltr6nii Galaadu-
zis:"
$i
lui: DacI voi mI
intoarcefi spre a mI lupta cu fiii lui
,,in cele ce urmeazi, Ieftae aduce argumente: l) de
Amon gi daci Domnul
ii va da in mflinile mele,
atunci eu
voi fi cipetenia voastrS. $i au zis bitr0nii Galaadului
citre Ieftae: Domnul sI lie martor intre noi cI vom face
ordin istoric: Israel nu a intrat ln Canaan ca un cuceritor
care, pur gi simplu, irwadeazd, un teritoriu, ci ca un pro-
prietar care nu cere altceva decdt s6-gi croiasc[ drum c6tre
dupl cuv0ntul tIu! $i a mers Ieftae cu bltr0nii Galaadu-
lui; 9i poporul l-a pus clpetenie peste ei; iar Ieftae a griit
toate cuvintele sale in fafa Domnului, in Mi(pa".
locul din care plecase (vv. 15-22);2) de ordin religios: fie-
care popor mogtenegte teritoriul pe care i l-a hdrdzit divini-
Nu e exclus ca printre bdffAnii Galaadului si se fi
aflat gi frafi ai lui Ieftae, de weme ce acesta le reprogeazl cd
l-au izgonit.
la7 Amonitii.
'
la8 Ieftae.
loe Galaad.
r50 Iosif Flaviu, Antichitdli iudaice,V, 7, 8.
82
83

;

tatea in care crede (vv.23-24);3) de ordin juridic, gi anume boi cu Israel? I-a biruit,
tatea in care crede (vv.23-24);3) de ordin juridic, gi anume
boi cu Israel? I-a biruit, atunci c0nd Israel locuia in
principiul prescripfiei: daci un teritoriu nu e revendicat de
Hegbon pi-n hotarele lui gi-n finutul Aroer gi-n hotarele
nimeni
pe o anume
durati,
el devine
proprietatea
celui care
lui gi-n toate cetlfile de pe t0ngi lordan, vreme de trei
il folosegte (vv. 25-26)"15r. IJrmeazi cuvdntul lui Ieftae,
;ute de ani? De ce nu l-a{i luat in at0ta amar de vreme?
transmis prin soli:
acum, eu n-am picltuit impotriva ta, dar tu egti ne-
$l
l5b-28:
,rAqa
grliegte Ieftae: Israel nu a luat
drept fa(I
de mine pregiitind un rlzboi impotrivi-mi.
pim0ntul lui Moab, 9i nici pim0ntul fiilor lui Amon,
Domnul,
Judecltorul, EI sI judece azi intre fiii lui Israel
deoarece, afunci c0nd a iegit din Egiptr lsrael a mers
prin
gi fiii lui Amon! Dar regele fiilor lui Amon n-a ascultat
pustie pflnl la Marea Rogie, dupl care a venit la Cadeg.
de cuvintele lui leftae, pe care acesta i le trimisese".
Atunci a trimis Israel soli la regele Edomului, zic6nd:
Din acest cuvdnt, transmis prin soli, vedem c[ Ieftae
LasI-mI sI trec prin fara ta!, dar regele Edomului nu l-a,
nu era om de rdnd: nu numai ci cunogtea istoria poporului
ascultat. A trimis apoi gi la regele Moabului, dar nici
acesta n-a wut. Atunci Israel s-a agezat la Cadeg. Apoi ei
au ciliitorit prin pustie gi au ocolit
{ara Edomului gi fara
slu in amlnunt, dar avea gi puterea de sintez[, ca gi pe aceea
de a expune evenimentele in favoarea poporului s6u. Chiar
dac[ regele amonit nu a renunfat la intenfiile sale, solia nu
Moabului; 9i au venit spre rislrit de {ara Moabului qi 9i=
va fi rlmas fXr[ nici un efect asupra sa.
au agezat tablra dincolo de Arnon
gi n-au trecut de
29-31:
Duhul Domnului a venit peste Ieftae.
r,$i
hotarul Iui Moab, cici Arnon este hotarul Moabului.
Acesta a strlbitut Galaadul 9i finutul lui Manase, t N-
Atunci a trimis Israel soli la Sihon, regele Amoreilor,;
regele Ifegbonului, gi i-a zis Israel: Lasi-mi si trec prin
fara ta citre locul meu! Dar Sihon n-a vmt si-l lase pe
juns la Mi(pa Galaadului spre cealaltl latur5 a fiilor lui
Amon Atunci I-a flcut Ieftae o flglduinfi Domnului gi
a zis: Daci-mi vei da in m0ni pe liii lui Amon, atunci va
Israel si treacl prin hotarele lui; dimpotrivl, Sihon gi-a
adunat tot poporul 9i gi-au tgezat tabira la Iahaf gi s-au;
fi cI oricine va iegi primul pe u98 casei mele si mi in-
t0mpine c0nd mi voi intoarce cu pace de la fiii lui Amon,
bltut cu Israel. Dar Domnul, Dumnezeul lui Israel, l-a
acela va fi al Domnului: tl voi aduce ardere-de-tot".
dat pe Sihon, impreunl cu tot poporul siu, in m0na lui
Israel gi l-au biitut; iar Israel a mogtenit tot pim0ntul
,,Flgiduinfele
nu erau obligatorii in Israel, dar,
odatl flcute, trebuiau
duse la indeplinire. F[giduinfa este,
Amoreilor care locuiau in lara aceea, de la Arnon
pinl
de obicei, condi{ionat[, avdnd caracterul unui contract intre
la Iaboc ai din pustie p0ni la lordan.
$i
acum,Ilomnul1.,
om gi Dumnezeu; primul exemplu de acest fel ni-l ofer[ Ia-
a inllturat pe Amoreu de dinaintea poporului Siu Isra-
cob (Facerea 28,20-22). Sacrificiile umane erau ins[ inter-
el; dar fu egti oare acela care il va mogteni? Nu vei mog-
teni tu oare ceea ce fi-a dat Chemog, dumnezeul tiu? Aga'
9i noi: suntem mogtenitorii fufuror acelora pe care Dom-
zise prin lege, gi tocmai in aceasta const[ insolitul fEg[du-
in{ei, explicabile numai prin marea nizlpe care el o pune in
nul, Dumnezeul nostru, i-a inllturat din fafa noastrl 9i
joc - victoria asupra Amonifilor: dacl Dumnezeu ii va dlrui
ceea ce e mai bun, el nu-I poate oferi, in schimb, decdt tot
ni i-a dat mogtenire. $i acum, egti tu mai bun decit Ba-
lac, fiul lui Sefor, regele Moabului? A fEcut el oare rIz-
ceea ce e mai bun! Cu toate acestea, votul s6u e fdcut in pri-
p[ gi e greu de presupus cI s-a gAndit la propria sa fiic6"rs2.
rs'BBVA"p.288.
'" BBVA" p. 289.
84
85

FI

Presupunem c[ Ieftae gi-a ftcut fdgdduinla in timpul 37-39: ,$i a mai zis ea ctrtre
Presupunem c[ Ieftae gi-a ftcut fdgdduinla in timpul
37-39:
,$i
a mai zis ea ctrtre tatil slu: TatI, fI
luptei, c0tl weme balanfa victoriei era incerti. Doar
impre-
pentru mine lucrul acesta: Lasi-ml doui luni, si mi duc
jurnri speciale pot impinge un suflet echilibrat (cum reiese
pe munfi in sus gi-n jos gi sl-mi pl0ng fecioria, eu $i
din intregul text a fi fost Ieftae) la hotlrdri extreme.
lnsotitoarele mele! Iar el i-a zis: Du-te! $i a lisat-o liberi
32-33:
rrgi
a
pe fiii lui Amon gi s-a
mers Ieftae inainte ca sl-i intimpine
rizboit cu ei, iar Domnul i-a dat in
timp de doul luni, iar ea s-a dus, impreunl cu insofi-
m6na lui. gi i-a bItut de
Ia Aroer p0ni spre Minit, in
toarele ei, 9i gi-a pl0ns fecioria in munfi. $i dacl acele
doul luni s-au sff,rgit, ea s-a intors la tatiil ei, iar el a
douizeci de cetifi, 9i
pini
la Abet-Cheramim, cu mari
plinit asupra ei fEgiduinfa pe care o flcuse. $i ea n-a
pagube; iar fiii lui Amon au fost umilili in fa(a fiilor tui
cunoscut birbat".
fsrael".
,"Aici arta naratorului e deslvdrgit[: degi e vorba de
Aroer (: goliciune; tufrg de ienuplr): cetate pe malul
un holocaust (injunghierea victimei gi arderea ei total[, pdnl
drept al Arnonului; Minit
(=
impir[ire):
cetate
amoiie;
Abel-
la cenug[), autorul evit[ ispita unui tablou dramatic, r[s-
Cherarnim (: pajigtea viilor): loc pe malul risiritean al Ior-
colitor, terifiant (ca acela al Ifigeniei din opera lui Euri-
danului. E cea de a gasea izb[vire a poporului de sub st6p0-
nirea striin6 (cu artifrciul c[J vom socoti gi pe Abimelec
drept un stdpdnrtor strdin).
pide), gi expediazd totul in cdteva cuvinte seci gi conclu-
dente, apelind la imaginafia gi participarea l[untric[ a citi-
torului"l55.
34-35:,,9i dactr s-a intors Ieftae ln Mifpa, Ia casa
,,Dup[
Sf0nta Scriptur6, jertfele omenegti sunt inter-
lui, iattr cI frica lui
a iegit si-I int0mpine
cu
timpane 9i
zise (
).
Jertfa judecfltorului Iefta este un caz izolat gi ne-
jocuri; ea era singurul slu copil, el nemaiav0nd
un alful,
conform cu Legea divin["r56.
,,Leg[mintul
lui Iefta se ter-
nici bIiat, nici fati. gi a fost cI-n clipa in care a vizut-o,
min[ intr-o manier[ tragicd; el fhglduiegte s[ sacrifice pe
el gi-a sf0giat hainele 9i a zis: Vai, vai, fiica mea, tu mi-ai
rtrsturnat totul, tu lmi dai totul peste cap: cI impotriva
oricine se va ivi la intrarea casei sale; fiica sa a fost cea care
i-a venit in fafi gi el gi-a indeplinit legdrrdntul"rsT. ,,Theo-
ta mi-am deschis eu gura clitre Domnul, gi nu voi putea
doret (al Cirului) (Quaestiones in ludices 20), intreb0ndu-se
si-mi iau cuvAnfuI inapoi!
',.
asupra motivelor pentru care Dumnezeu a inglduit jertfa
, ,,Ieftae
igi di seama ci preful victoriei e
prea
mare
gi
fiicei lui Ieftae, g[segte ca unic rdspuns pilda cu scop peda-
c[ toat[ bucuria lui s-a spulberat. Cu toate acestea, r6mAne
neclintit in credin{i gi onoare"rs3.
gogrc: oamenii sunt indemnafi in felul acesta s[ fie cum-
pltafi in promisiunile pe care le fac"ls8. Introducem aici o
36: ,rltr
ea i-a zis: Tati, (i-ai deschis tu gura cI-
tre Domnul?:
Fi
cu mine dupl
cuv0ntul care (i-a iegit
opinie personal[, greu de sus(inut, dar neputdndu-ne implca
cu aducerea unei jertfe umane de c[tre Ieftae. Fiica sa va fi
din guri, de dragul
clruia te-a rlzbunat
Domnul !mpo-
fdcut leglmdnt de feciorie pe viafi (gi ea n-a cunoscut bdr-
triva vrijmagilor
tii dintre fiii lui Amon!,,.
bat; sd-mi pldng fecioria), fapt care, in gdndirea evreilor de
,pegi tatll nu-i explic[ anume despre ce e vorba,
copila pricepe gi-gi asumd jert la"ls4.
r53 BBVA o.289.
"'anvn" p. zse.
86
87

F-

atunci, echivala cu moartea. Mai jos, se aratd c6 fetele din fiicei lui Ieftae. Se
atunci, echivala cu moartea. Mai jos, se aratd c6 fetele din
fiicei lui Ieftae. Se intreab[: oare Ieftae gi-a jertfrt fiica in
Israel o pldngeau anual pe fiica lui Ieftae. Chiar dacd aceastl
comemorar€ s-a dovedit trec[toare, tolerarea ei in epocl gi
mod sdngeros, pril ardere, sau a destinat-o spre a servi in
templul Domnuluil6r gi astfel s[ plzeasc[ fecioria perpetui?
menfionarea in Scriptr:r6 fbr[ weo not[ criticl par a susfine
Jertfirea real[ s0ngeroas6 o susfin dintre cei vechi IosifFla-
varianta fecioriei pe viafi in locul celei a holocaustului.
vfu, (Anti chitdli, Y, 7, l0), Talmudul, Origen, Sfhntul Efrem
Altfel, aducerea de jertfe umane stirnind oroarea Israelililor,
chiar gi intr-o epocl confuzd, cum a fost aceea a judec[-
torilor, credem c[ reac{ia ar fi fost una de condamnare a lui
(Sirul), Sfhntul Ioan (Gur[ de Aur), Sfhntul Ambrozie (al
Milanului), Fericitul leronim gi Fericitul Augustin, Toma de
Aquino gi alfii, iar dintre cei noi: Vigoroux, Hummelauer,
Ieftae gi de oprire a oric[rei comemoriri a faptei sale. De
aceea opin[m, cu toate c[ textul Scripturii pare a ne con-
trazice categoric, cd arderea fiicei lui Ieftae a fost una
Zapletal, Lagrange, Hetzenauer gi alfii. Jertfirea in sens im-
propriu o sus{in iudeul R. I. Kimchi (sec. Xtr), Nicolau Ly-
ranul (sec. XIV), Ubaldi, Cornelly, van Hoonecker, Szcho-
simbolicd, in sensul ardtat. Astfel ci vom putea zice gi noi,
kke gi al{ii. Cu toate ci autorii sunt de p[rere ci Ieftae, ina-
fEr[ refinerea ce ne-ar produce-o un omor, chiar unul sacri-
intea r[zboiului cu amonifii, a fEcut juruinfi de jertft in sens
ficial:
,,Ca
pe o mielugea a adus Ieftae la altar pentru
a fi
propll, cont6nd chiar gi pe eventualitatea unei jertfe ome-
jertfite Domnului pe fiica sa, care nu cunoscuse b[rbat. Iar
negtir62 (
),
totugi, cei de perere opuslr63
insist[ asupra lau-
ea, care se asemdna Jie,
Prea Fericite, cu glas mare striga:
delor ce i se aduc lui Ieftae
Regi
12, ll;
Ewei 1 1,32),
Q
ca-
Pentru Tine, Mire, m[
pdstrez curat[" l5e.
40: ,,$i s-a flcut un obicei in Israel: fiicele lui
re ar fi incompatibile dac6 Ieftae ar fi s[vdrgit o (astfel de)
nelegiuire. Preofimea n-ar fi tolerat comemorarea anuali de
Israel se adunau in fiecare an s-o plingi pe fiica lui Ief-
4 zile avictirnei, dacl ar fi vorba de jertfE omeneasci atdt de
tae: patru zile pe an".
potrivnicd Legii Domnului 9i str[ind de practica religioasi.
,/.cest obicei e men[ionat numai aici in Vechiul
fecioria perpetuI, in concepfia poporului biblic, eclivaleazd
Testament, gi e probabil c[ n-a avut viafi lungd. Dincolo gi
cu o adevirat[ jertf[, c[ci Vechiul Testament, in general, nu
deasupra lui, ins6, acest cr0mpei de istorie deschide per-
spectiva unei ample analize teologice: Dumnezeu acceptl
apreciazd, fecioria, aSa cum o aprex;iazl Noul Testament.
Chiar cuvintele: iar ea n-a
gtiut
de bdrbat
aratd,
cd e vorba
provocarea omului, acceptdnd in acelagi timp gi solufia. Di-
lematic: salveaz[ o fiinfi uman[ sacrific6ndu-$i poporul,
sau igi salveazdpoporul sacrificdnd o frinfi uman[?
Mult
de jertf[ improprie, jertfr de feciorie. Apoi, inainte de jert-
fire, fiica li cere tatilui voie ca: sd se ducd Si sd rdtdceascd
prin munli gi sd-Si pldngdfecioria cu prietenele ei. Ieftae se
mai t6rziu, arhiereul Caiafa, inspirat de Dumnezeu, va enun-
invoiegte gi ea rlticegte prin munfi timp de
dou[ luni. insd
fa principiul cd, defolos ne este sd moard un otn (adic6 Iisus)
majoritatea autorilor vld in cani de fafa o jertft
adev6ratd,,
pentru popor, iar nu tot neamul sd piard (Ioan 11, 50)'160.
mai ales dupi ce textul constat[ llmurit: el (Ieftae) a tnde-
Revenim la problema jertfei fricei lui Ieftae, pre-
zentdnd ambele opinii in circulafie: ,,Ltdt la Sfrnfii P[rin{i
cdt gi la exegefii biblici mai noi se discutl
chestiunea jertfirii
16l Ternplul incl nu exist4 dar aceasta nu iryiedictr inchinarea cuiva
lui Dwnnezeu.
162 9i noi socotim ctr abia in ultimn irstarrp s-a g6ndit Ieftae la o jerffi
rse
Metodiu
de
olimp, op. cir.,fl,.
omeneasctr, neexcluz6nd-o, totugi.
ItrBgvA,p.2Bg.
163 intne care, ptrstdnd pnrporfiiL, ne nrundrtrm.
88
89

n

plinit cu ea juruinla cu care se iurase. Aqa se explicl gi angajat drept c[pitan
plinit cu ea juruinla cu care se iurase. Aqa se explicl gi
angajat drept c[pitan al ogtii impotriva lui Amon, pogo-
surprinderea dureroas[ cind vede iegind din casl in int6m-
rtndu-se peste el Duhul Domnului, c6nd pornegte la r6zboi.
pinarea tui pe unica fiic[ gi unica odrasl[ din familielfl.
Firegte ci Duhul Domnului, care il ajut[ si biruiasci inrdz-
Firegte c[ faptele s[vdrgite chiar gi de blrbafi in funcfii de
boi, nu inspiri gi nu-i aprobi toate faptele, pe care le sdv6r-
trimigi ai lui Dumnezeu, sau ridica(i de Dumnezeu, ii anga-
gegte tn alte imprejurlri"r73. Reamintim, dupl toate acestea,
jeazdin sens moral pe ei personal Simt Legea,pe care pot s[
ctr Sfrntul Apostol Pavel il include pe Ieftae tntre eroii cre-
o observe sau sI o calce. in cazul dat, Ieftae face o juruinfn
dinfei, implinitori ai drept[tii (Ewei 11,32-38).
pripit[ in materie nepotriviti pentru juruinfi, pe care el 1i
de datoria sa si o indeplineasc[ (gregit!), pentru cuv0ntul dat
Oricum, istoria aceasta ne las[ cu o anume amI-
rlciune, astfel ci o vom muta in plan mistic: ,Jeftae inchi-
). (
De altfel, Ieftae, g"a"a seam[ de originear65, educa-
puiegte persoana Domnului. lar fata lui, trupul preacurat al
1iar66 gi tinerefile luir67, a fost un blrbat de la care te pofi
agtepta la fapte lipsite de sentimentul ging[;iei 9i al sensi'
Aceluia. C[ci precum Ieftae era ndscut dintr-o desfi:inatI gi
a fost alungat dintre ai lui, iar iegind a luptat gi a biruit pe
bititefli moraler68. El era feciorul unei femei desfranate'o'
era nelegitim in familie, de unde fusese izgorut de fra1ir70
dugmani, frgiduind lui Dumnezeu sI aducd drept jertfti pe
primul din familia sa, care-l va intimpina la intoarcere, la fel
El, izgonit
fiind, se aSeazd in
finutul
Tob ti se asazd
gi Domnul, niscdndu-Se dupl trup din firea noastrl cea des-
Ieftae oameni fird cdpdtdi, care ieSeau cu el (dnpil jaf)
Dupi asemenea antecedentetTz, el este ales de bitrini
frAnat[, in chip neplctrtos, prin aceea ci S-a fEcut semi-
n[torul propriului Siu trup, alungat fiind de cei ce socoteau
a fi Iudei gi biruind ln rizboiul cel pentru noi, a adus trupul
S[u propriu lui Dumnezeu 9i Tatil lui. Fiindcn Ieftae se tiil-
t64 insd, in logica vechilor evrei, dar chiar gi a oamenilor de azi,
mtrcegte deschizdtura lui Dumnezeu"t74.
eaqi durere insoteqte gi g6ndul cI cineva apropiat ar alege calea
rieipe viaf6.
t65
CAP. 12 -
infirAngerea
Efraimililor;
Iosif Flaviu afnxtl cA leElgeadintr-unvechi neqm nobil.
'66 Cuvq'rtul ftnsrnis amoniflor prin soli il aratii pe Ieftae un om
' moartea lui leftae; trei judecdnri mfuunli
cat
167 Scriptura nu lasi de inleles nimic infamant referitor la tinere{ea
l: ,,Dar birbafii lui Efraim s-au adunat gi au ve-
Ieftae.
nlt la fefon gi i-au zis lui leftae: De ce te-ai dus tu si te
168 in nici un caz nu ne-a ptnrt teftae a fi inssnsibil.
lupti cu fiii lui Amon IEri si ne fi chemat gi pe noi sI
r6e Socotim cI termenul hebuie luat in sensul cd, acea femeie nu
sotie
legitiml
a tauilui lui Ieftae.
mergem cu tine?: Cu foc i1i vom arde casa, grimadi
peste tine!".
l7o Acest arntrnunt nuJ pune int-o lumini negathd pe Ieftae, ci,
Tefon (: norQ: cetate pe valea Iordanului, in teri-
degrab6,
pe frafii sAi.
l7l
Incursiunile de jaf sunt o prcsupunerc, Scriptura nefiind
toriul lui Gad, la nord de Sucot, menfionat Si in Numeri
in acest sens; dupl losif Flaviu, Ieftae gi-ar fi aldtuit o oaste prol
pe
caro o intcfinea; de ase,menea, greu de cr.ezat ca insotitorii lui
26,15. Efraimifii aduc lui Ieftae acelagi reprog ca, odinioari,
lui Ghedeon (8,1), dar acum recurg gi la ameninfiri.
tae sA fi fost de o calitate indoielnictr, ei fiin( probabil, indqafiafl
ai lor, ca gi Ieftae, din felurite pricini, asupra clrora nu ne putern
nunta.
r72 Nu ne e clar cefel de anteced€nte.
t7_1. Studiul llechiului Testament, pp. 173-17 S.
''n Sf, Ma*im Mlrturisitoml , Neitanerii, tnrrebdi gi rdspunsui,46.
90
9t
2-4: ,rlar Ieftae le-a zis: Eu eram rlzboinic, eu 9i poporul meu, iar fiii lui
2-4: ,rlar
Ieftae le-a zis: Eu eram rlzboinic, eu 9i
poporul meu,
iar fiii lui Amon mI umileau de moarte;
atunci v-am strigat, dar voi nu m-afi sclpat din m0inile
,,Dar cei din seminfia lui Efraim l-au ameninfat cu
r[zboiul fiindc[ nu i-a luat ca plrtagi la expedilia impotriva
ammanifilorrT6, ci gi-a p[strat doar pentru el prada gi faima
lor. Atunci, vdzind eu cI voi nu-mi suntefi de nici un
faptelor eroice. Iephtes le-a rispuns c[ nu le era strdin faptul
ajutor, mi-am pus sufletul in mflntr 9i mi-am croit drum
cE rudele lor de sdnge erau pdndite de rdzboi gi n-au venit
pini
la fiii tui Amon,
iar Domnul mi i-a dat in m0nl. De
ce oare v-afi ridicat voi astiizi impotriva mea, sI vi rilz''
boili cu mine?
i-a adunat Ieftae pe to{i blrbatii gala-
$i
adifi ca si se batfl cu Efraim; 9i i-au bitut birbatii Ga-;
cdnd au fost chemafi in ajutor, degi s-ar fi cuvenit s[ so-
seascd degrab[, fdri s[ fie rugafi, la aflarea gtirii. Apoi le-a
cerut s[ cumpineascl la nedreptatea faptei lor, fiindc[ igi
atacau propriile rude, ei, care nu indr{zniserd s[ lupte cu
laadului pe Efraimifi, fiindcl acegtia le ziseserl: Voi sun-
wijmagii. I-a mai ameninfat cI ii va pedepsi pe efraimili cu
tefi nigte fugari din Efraim: Galaadul se afli intre Efra-.
im gi Manase
".
asprime, prin voinfa Domnului, dacd nu vor dovedi in[e-
lepciune. Fiindcd ei nu s-au l[sat induplecafi, ci gi-au strdns
Dacd autorul biblic n-a zis-o p0ni acum, se arat[ c[,,
in trecut, Efraimitii au refuzat ajutorul solicitat de Ieftae, ei
trupele ca s[-l intdmpine, el gi-a chemat oastea din Galaad gi
plrdnd doritori si participe la betnlii abia dup[ ce acestea
au incheiat cu biruin1i. Spre deosebire de Ghedeon, insil
le-a pricinuit o grea infrAngere. Dup[ aceea i-a urmdrit gi,
ocup6nd vadurile Iordanului, a ucis 42.000 dintre
"7t2177.
Ieftae nu va l[sa nesanc(ionati insolenfa lor.
7: ,rleftae i-a fost judecitor lui Israel vreme de
gase ani. $i a murit Ieftae Galaaditul gi a fost ingropat in
5-6:
,r$i
Galaadifii au pus mflna pe vadul
Galaad, cetatea sat'.
danului inaintea Efraimifilor. Iar fugarii dintre
mili le ziceau: LIsafi-ne si trecem! Iar oamenii
lui ziceau: Egti cumva Efraimit? Iar acela zicetz Nu! A-
Din nou, nu credem c[ s-a recurs la o rotunjire a
numErului anilor lui Ieftae ca judecitor, poate gi din pricina
scurtimii acesteia.
D* acela nu putea sI-l
tunci ei ii ziceau: Ziz $ibbolet!
8-10:
,,DupI
el, cel care l-a c0rmuit pe Israel ca
rosteasci intocmai, iar ei il
luau gi-l ucideau acolo, la va'
judecltor a fost lb{an dinBetleem. Acestuia i s-au niscut
dul lordanului. La acea Yreme au cizut din Efraim pa-
treizeci de biiefi gi treizeci de fete; pe acestea le-a dat la
truzeci si doul de mii".
casele lor, iar pentru bliefi a adus din afari treizeci de
,,Textul Masoretic: Acela zicea: Sibbolet (se vede
fete. El i-a fost judecltor lui Israel vreme de gapte ani. $i
Efraimitii, asemenea grggilor, nuJ puteau pronunfa pe
a murit Ibfan gi a
fost ingropat
in Betleem".
$ibbolet inseamn[ spic"r1s. Indiciu care ar duce la conclt
Iblan (: strdlucitor) a fost al noulleajudecitor. Era
c[ Efraimifii au primit o putemic[ infuzie de sdnge str[in,
originar din gi a fost ingropat inBetleem (= casa p6inii), orag
weme ce pentru Israelifi nu constituia o problem[
lui,I. Dat[ frind amplasarea centralI a tribului Efraim,
din teritoriul lui Zabulon, degi Iosif Flaviu (Antichitdli V,
271)il muti in Iuda.
tia se vor fi corcit cu b[gtinagii canaanifi. Acestea, insi,
Il-12:. r,Iar dupi el a fost in Israel judecitor EIon
simple ipoteze, de weme ce nu cunoagtem in amlnunt
din Zabulon, vreme de zece ani. $i a murit Elon-Zabu-
plasdrile umare din acea perioadl.
176 Amonitilor.
r75 BBVA,p.289.
''7 Iosif Flaviq Antichitdsi tudaice,Y,7,ll.
92
93

FI

loneanul gi a fost ingropat in Aialon, in finutul lui Zabu- iascl pe Israel din
loneanul gi a fost ingropat in Aialon, in finutul lui Zabu-
iascl pe Israel din m0na Filistenilor. Femeia s-a dus gi i-
lon".
s spus blrbatului ei, zicflnd: Un om al lui Dumnezeu a
Elon
(:
stejar) a fost al zeceleajudecdtor, ingropat
venit la mine - iar inlEligarea lui era ca aceea a unui
inAialon (: finutul cerbilor).
lnger al lui Dumnezeu -, 9i l-am intrebat de unde este,
l3-15:
,,Dupi
el a fost in Israel judecitor Abdon,
dar numele slu nu mi l-a spus.
$i
mi-a zis: IatI, vei
fiul lui Hilel Piratonitul. Acesta a avut patruzeci de fii pi
zlmisli 9i vei nagte fiu; gi acum, sI nu bei vin sau biu-
treizeci de nepofi, care cllireau pe gaptezeci de cai ti.
neri. I-a fost judecltor lui Israel vreme de opt ani. $i a
turi tare gi sI nu mlnflnci nimic din ceea ce este necurat,
cici
nazireu ii va fi pruncul, incl din p0ntece, lui Dum-
murit Abdon, {iul lui llilel Piratonitul, 9i a fost ingropat
nezeu, pini
in ziua morfii sale".
in Piraton, in linutul lui Efraim,
pe
muntele lui Amalec".
Manoe (: odihn[) era originar din fora (: viespe),
(:
Abdon
supus),
fiul lui Hilel (: strilucitor), a fost
cetate din cAmpia lui Iuda, gi aparfinea
seminfiei lui Dan.
al unsprezeceleajudec[tor.
El a fost ingropat in Piraton (=
Nazireu provine de la nazar
(: a lega):
,,Persoan[
princiar; vArQ, cetate din muntele Amalecitilor, in Efraim.
care se inchinl lui Dumnezeu pe o perioad[ anume, rimA-
Caii tineri amintiti aici (ca gi aceia de la 10, 4) erau, mai
degrab[, mlgirugi, cdtl vreme evreii incd nu se foloseau de
nAnd in stare de puritate pe durata leg[mdnhrlui slu. Leg[-
cai. Oricunr, cllErirea mig5rugilor ardta o demnitate lnaltl in
vechiul Orient.
Cu acest grup de judec[tori Qeftae, Ib1an, Elon gi
Abdon) se incheie cea de a $asea izb[vire a poporului de sub
mdntul de razbeat, accesibil b[rbafilor ca gi femeilor, se
face din proprie voinld, durata minime fiind de treize,ci de
zile. in acest ristimp, nazireul nu are voie s[ bea vin sau
orice alt[ biutur6 pebazd, de alcool, s[ trag[ weun profit din
weun produs al vifei de vie, s6-gi taie pIrul sau s[ se apropie
stlpinirile celor de alt neam.
de weun cadavnr. Ultima interdicfie se aplici chiar (9i fa[[
de) defuncfii din propria familie. Dac5, dintr-un motiv oare-
CAP. 13 - Nagterea lui Samson
care,naziranl se pdnglregte totugi in contact cu un cadavnr,
Biblia prescrie purificarea sa: si-gi radi capul,
s[ agtepte
l: ,,Fiii lui Israel au lEcut iarigi rtrul in fata Dom-
gapte zile, iar in a opta sI aducd dou[ turturele sau doi
nului, iar Domnul i-a dat in m0na Filistenilor weme de
porumbei preotului ca jertfE de ispEgire pentru plcatul de
patruzeci de ani".
necurifenie. Leglmdntul trebuie apoi refHcut. O dat[ leg[-
Cea de a $aptea apostazie gi asuprire striin[.
mdntul implinit, nazireul trebuie s[ jertfeascl la Templu o
2-7: ,,Era pe atunci un om din fora, din seminfia
oaie gi un berbec, s6-gi radi capul gi s6-gi ardi p[ru] pe altar,
lui Dan, al cirui nume era Manoe; femeia lui era stearpl
dup[ care poate s[ bea gi sd se intoarcd, la vrala normall
gi nu nlgtea. Dar ingerul Domnului i s-a aritat femeii gi
(Numeri 6, l-21). Leg[mdntul nazireatului este adesea pro-
i-a zis: iati, tu egti stearpl
gi n-ai nlscut, dar vei zlmisli
nunfat in semn de recunogtinf5, de exemplu, pentru resta-
gi vei nagte fiu. $i
acum,
sI fii cu mare grili: si nu bei
bilirea slndt[{ii sau pentru naqterea unui copil, sau pur gi
vin sau btruturi
tare gi sI nu mininci nimic din ce esto
simplu ca un act de purificare spirituald. Rabinii descurajau
necurat. CI, iatl, vei zimisli 9i vei nagte fiu: brici de ca-
legimdntul de nazireat, ca gi orice alte practici de ascez6;
pul siu nu se va atinge, cici nazireu ii va fi pruncul, inc{
potrivit 1or, legile nazireatului se aplicau doar in Eref Israel
din pintece, lui Dumnezeu, gi el va incepe sI-l mflntu-
gi, chiar gi acolo, doar in wemea c0nd preotii oficiau la
94
95
Templu. Cu toate acestea, s-au consemnat unele cazuri gi in facem pruncului care se va
Templu. Cu toate acestea, s-au consemnat unele cazuri gi in
facem pruncului care se va nagte! $i a auzit Dumnezeu
diaspora. Legim6ntul de nazireat se aplicl de obicei pentru
glasul lui Manoe: ingerul lui Dumnezeu a venit din nou
o perioadl de timp limitate. Biblia relateazi totugi dou[ ca-
la femeie, la vremea c0nd ea se afla la cimp pi blrbatul
l,
zuri de razireat pe viali: Samson gi Samuel (I Regi
11).
ei nu era cu d0nsa. $i femeia a alergat in grabl gi i-a
Statutul de nazireu pe viafi era diferit in sensul cI interdicfia
opus blrbafului ei: Iati, mi s-a arltat omul care a venit
oriclrui contact cu un cadavnr nu mai era valabil6"l7E.
la mine in ziua aceea! Iar Manoe s-a sculat gi a mers
dupl femeia sa; pi a venit la blrbatul acela gi i-a zis: Tu
,J.[azireul
dedica in
era in Israel bErbatul (foarte rar femeia) care I se
mod special lui Dumnezeu - pe viafi sau pe ter-
egti omul care i-a vorbit femeii mele? Iar ingerul a zis:
men limitat -, fhg[duind s[ nu-gi taie p6ru1, s[ nu bea vin sau
Eu sunt. $i a zis Manoe: Acum, daci vorba ta se va plini,
b[uturi tari gi si nu se ating[ de cadawe. Nazireatul implica,
pe toatd durata lui, gi o anume sfinfenie. Regulile nazirea-
tului au fost instituite prin legea lui Moise (Numeri 6,l-21).
ce trebuie fEcut cu copilul, gi de ce si se fereasc5? Iar
lngerul Domnului a zis citre Manoe: De tot ce i-am spus
femeii, de acelea sil se fereasci: SI nu mlnince nimic din
Nazireul era, agadar, un harismatic, inzestrat cu daruri dum-
nezeiegti gi avea de indeplinit o misiune sacr6: profet, in
cazul lui Samuel; apostol, in cazul lui Pavel; rlzboinic, in
cazul lui Samson; acesta din urm[ a fost rinduit astfel chiar
de Dumnezeu, aga cum arat6 textul de fa1i"l7e. ,,Consa-
ceea ce iese din vi{a de vie; si nu bea vin sau biuturi
tare; si nu miinflnce nimic din ceea ce este necuratl sI
plzeasci tot ceea ce i-am poruncit ei".
,pesigur, restricfiile impuse femeii (v. 4) erau nu-
mai pontru durata sarcinii; ale copilului, ins[, pe viafd (cu
crarea pruncului (din momentul conceperii sale pdn6 la
toate cI acesta nu le va respecta!)"181.
sfhrgitul viefii) este urmarea unei porunci divine exprese, nu
Locul poate fi luat gi ca un argument in favoarea
a f[glduinfei omenegti. El devine astfel naziren (
),
adicd
postului, chiar dac[ legimdntul nazireatului implica alte
este pus deoparte ca ales al lui Dumnezeu. Samson este din
acest punct de vedere un personaj aparte in (Vechiul T
rdnduieli decdt cele pe care le socotim noi drept post (refe-
rindu-ne aici la aspectul material al postului): ,,Cine a ftcut
ment) (
).
Nazireul se abfine de la vin gi de la orice bluturl
pe Samson viteaz mare gi nebiruit? Oare nu postul, prin care
amelitoare, inclusiv de la consumarea stafidelor (care provin
a gi fost zdmislit in p6ntecele maicii sale? Postul l-a n[scut,
tot de la vifa de vie); el nu-gi taie p[rul din momentul
consacririi, intrucit pdrul este considerat addpost al duhu-
postul l-a al6ptat, postul l-a fhcut bdrbat, postul poruncit ma-
mei lui de inger"l82.
rilor si puterilor magice; nu are voie sd se apropie de nici un
cadavnr, nici chiar alunei rude apropiate. La incheierea leg['
15-18: ,,$i a zis Manoe cltre ingerul Domnului:
Nu-ti vom da drumul si pleci p0nI c0nd vom giti un ied.
mdntului, ndziredigi
taie pnrul giJ arde pe altar"r8o.
Dar ingerul Domnului a zis cltre Manoe: Daci nu mI
8-14: ,rlar
Manoe I s-a rugat Domnului, zic0nd:
lagi sI plec, nu voi m0nca din pflinea ta; iar dacl vei wea
O, Doamne, omul acela al lui Dumnezeu, pe care Tu
trimis la noi, sI vinl din nou gi sI ne invefe ce anume sld
str faci o ardere-de-tot, pe aceea Domnului si I-o aduci;
fiindcl Manoe nu-gi da seama ci acela este ingerul Dom-
nului. $i a zis Manoe cltre ingerul Domnului: Care-fi
18'BBva"p.29o
r82 Sf. Vasili cel Mare, Omilii Si cwdntm,l,6.
97

F

este numele? - Pentru cr, dupi ce cuv0ntul tIu se 23-24: Iar femeia i-a zis:
este numele? - Pentru cr,
dupi
ce cuv0ntul tIu se
23-24: Iar femeia i-a zis:
Dacll Dumnezeu ar fi
plini, sI te preamilrim. Dar ingerul Domnului i-a zis:
vrut si ne omoare, n-ar
fi primit
din mfina noastri
ce-ntrebi tu de numele meu? CI e minunatlr,.
Rispunsul ingerului e ,,identic cu acela pe
nrdere-de-tot gi jertf5 de carne gi nu ne-ar fi aritat toate
tceste lucruri, gi nici nu ar Ii f?icut cu noi ceea ce
p0nI
ingerul Domnului^^iJ d5duse lui Iacob la aceeagi int
acum nu s-a mai auzit. $i femeia a niscut un fiu gi i-a
(Facerea 32,29)-183.
pus numele
Samson. $i pruncul a crescut, iar I)umnezeu
19-22:,,Atunci Manoe a luat un ied 9i jertfa
l-a binecuv0ntat".
carne gi I le-a adus
Domnului pe
o st0nci. Iar acela
flcut un lucru minunat sub ochii lui Manoe gi ai
sale: C0nd flacIra s-a ridicat de
jertfelnic
pe
spre cer,
flacirI s-a inllfat gi ingerul Domnului; iar Manoe gi
meia sa, vlz0nd aceasta, au cizut cu fafa la pIm0nt.
ingerul Domnului nu li s-a mai arltat lui Manoe gi fer
sale. Atunci Manoe a gtiut cI acela fusese ingerul
nului. $i a zis Manoe citre femeia sa: Negregit vom
de weme ce L-am vlzut pe Dumnezeu
rr.Iar
femeia
zis: DacI Dumnezeu ar fi vrut si ne omoare, n-ar fi
mit din mfina noastri ardere-de-tot
jertth
9i
de carne
nu ne-ar fi aritat toate aceste lucruri, gi nici nu ar
fiicut cu noi ceea ce p0nl acum nu s-a mai ruzitr.
Manoe a vdzttt inger, iar nu pe Dumnezeu, dar
ingeri se rdsfrdnge lumina Aceluia, astfel c6 putem spune
Manoe gi femeia sa s-au inwednicit de o anume vedere a
Dumnezeu: ,,Deci precum existd o frumusefe inteligibili
lui Dumnezeu, dar nu e vizutl in ipostas, infelege c[ exi
vest de Ierusalim. Ca gi in caztil altor judecdtori, e subliniati
gi un chip inteligibil al Lui, mIref, atotsfhnt, preasllvit,
asistenfa Duhului.
cinuind uimire sufletului, umplAnd gi lumindnd cu totul mi
tea, covdrgind-o cu rrarea gi mult felurita Lui strilucire
CAP. 14 - Faptele lui Samson
aducdnd in ea infelegerea lui Dumnezeu. De acesta inti
rindu-se gi Manoe, a strigat: Suntem pierduli, femeie!
vdzut pe Dumnezeu. Clci tot cel ce se intiplregte de chi
l: ,rSamson s-a cobor6t la Timna; iar in Timna a
vtrzut o femeie dintre fiicele Filistenilor gi i-a plicut".
acela, mlrturi.segte c[ aceasta este o dovadI a intiplririi
,,Timna: ordgel in,tinutul lui Dan, la hotirul cu
finu_
Dumnezeu"l84.
tul lui Iuda, cucerit de Filisteni. Era situat, cumva, in yaia de
BBVA o.29r.
'83
"n
Calirt pati*hul , Capete despre rugdciune,52.
ItiBBVA o.291.
''n nnve"p. zet.
98
99
jos, ceea ce explicd termenii s-a cobordt, s-a suit (ca in doi poli oscileaz6 numeroasele
jos, ceea ce explicd termenii s-a cobordt, s-a suit (ca
in
doi poli oscileaz6 numeroasele lui infelesuri simbolice,,r8e.
relafia Ierihon - Ierusalim)"t87. Timna inseamnl
porliuna
in Cartea Judecltorilor, insi, leul care se repede la Samson,
atribuitd.
2-4: ,r$i s-a suit gi le-a spus tatllui slu gi
drum pe cel pornit s[ elibereze pe
de Dumnezeu), nu poate reprezerfia
sale, zic6nd: Am vIrzrtt in Timna o femeie dintre
i pe aducitorul mo(ii. Astfel, birui-
Filistenilorl
agadar,luati-mi-o de femeie! Dar tatiil
torul Samson se face prefigurare a M6ntuitorului tlristos:
ca gi mama sa, i-a zis: Oare printre fiicele fra(ilor tli
,,Nazireul Samson era o preinchipuire a vitejiei Tale. El a
n tot poporul meu nu-i nici o femeie? De ce si te duci
9i sl-{i iei femeie dintre Filisteni, de la cei ce sunt
rupt in buc[fi leul, aseminarea morfii. Tu insl
ai rupt
in bu-
clti moartea gi ai fEcut ca din amlrlciunea ei si se iveasci
tliati-imprejur? Iar Samson a zis citre tatil sIu:
pentru oameni viafa cea dulce"lm.
aceasta si mi-o iei, fiindcl ochii mei pe ea au
Dar tatil siu gi m&ma sa nu gtiau ci de la Domnul
aceasta, cI adicl el cauti si se rizbune pe Filisteni
fiindci la acea vreme Israel se afla sub stipfinirea F
7-8:
,,Apoi
s-a cobor0t gi i-a vorbit femeii, iar ea a
pllcut in ochii
lui Samson.
gi
dupl
c0tiva
vreme s-a
lntors ca s-o ia. gi s-a abltut si vadi st0rml
leului; 9i
tenilortt.
iatl cI-n gura leului era un roi de albine, gi miere',.
,,IJn roi de albine sllbatice igi flcuse buduroi din
,,Cererea lui Samson, aparent capricioasI,
h6rca leului care, intre timp, devenise schelet,,lel.
,,Ca
hrana
parte din planul lui Dumnezeu"l88. De aici va trcepe
unici, mierea igi extinde infelesul simbolic la cel de cu-
iul slu (purtat de unul singur!) impotriva Filistenilor.
5-6: ,rAgadar, Samson, impreunl cu tatll sIu
noastere, de Stiinyd, de infelepciune, iar infruptarea din ea
este rezeryatd fiinfelor de excepfie, qi in lumea noastrl gi in
cu mama sa, s-a dus la Timna. $i
Timnei , acolo i-a iegit inainte un
dacl a ajuns el la
cealaltd""'. Mierea a fost apropiat[ de inv[(itura dumne-
leu tf,nir rlcnind la
zeiasci. Astfel, ln Hristos, acolo unde domnea moartea, se
Atunci Duhul Domnului S-a
repezit
asuprl-i,
iar el
revars[ acum dulceafa Evangheliei.
sf0giat leul ca pe un ied, flri sI aibi nimic in mAini.
9: ,,gi a luat-o in mflinile sale 9i
mergea
minc0nd.
tatllui gi mamei sale nu le-a spus ce frcuse".
$i a venit Ia
tatil gi la mama sa gi le-a dat, iar ei au m0n-
Leul ardun simbolism arnbivalent:
,,Putemic,
ran, simbol solar gi luminos pin[ la extren; leul,
cat; dar nu le-a spus ci din gura leului luase mierea".
Urcugul duhovnicesc nu e lipsit de paradoxuri (iar
animalelor, are calitlfile gi defectele inerente rangului
Dac[ el reprezintd incamarea insigi a Puterii gi a
ciunii, a Drept[{ii, in schimb, orgoliul slu nemdsurat
cel ce se increde doar in puterile sale va fi intors din calea
suitoare!): ,,Degi leul mort era necurat, amdrIciunea sa a dat
dulceafi. in leul arnar era miere bun6. in azimacea dulce e
siguranfa de sine fac din el simbolul (
)
Stepdnului, al
venin aducltor de moarte."le3.
veranului, orbit de propria sa putere, de propria sa lumini
care ajunge tiran, crezdndu-se, de fapt, ocrotitor. El poate
agadar pe cdt de ocrotitor, pe atit de insuportabil: intre
t8TBBVA o.29r.
r88 BBVA'p.zst.
100
101
10-19: ,,$i s-a cobor0t tatll sIu la femeie, iar Alt paradox al rdzboiului duhovnicesc: dulceafa
10-19:
,,$i
s-a cobor0t tatll sIu la femeie, iar
Alt paradox al rdzboiului duhovnicesc: dulceafa
Samson a fEcut acolo un osplt de gapte zile, cici aga
I?iceau tinerii. $i a fost cii atunci cflnd l-au vlzut cei de
amIrIgte, iar amlr6ciunea indulcegte:,Neamurile (pegdne)
s-au frcut arnare prin mierea lui Samson, care le-a omorit;
acolo, au ales treizeci de nuntagi;
gi acegtia erau impre-
ele au venit iarlgi la viali prin Crucea care le-a izbilvit.
und cu el. Iar Samson le-a zis: Am si vI spun o ghi=
citoare; gi daci-n aceste
gapte
zile
ale ospltului mi-o vefi
Binecuvintatd sd fie dulcea{a Tal"le4. Viz0ndu-gi dezlegatd
ghicitoarea, Samson pare a r{spunde printr-un proverb.
descoperi
gi mi-o vefi dezlega, vi voi da treizeci de
20: ,rCdt despre femeia lui Samson, ea s-a mlritat
tr0mbe de p0nzi 9i treizeci de rflnduri de haine. Iar ei au
cu fratele lui de milni, care-i era prieten".
zis: Spune-ne ghicitoarea, s-o auzim! Atunci el le-a zis:
Pinfratele de mdnd e tradus grecescul nymfagogos:
Din cel ce mdndncd a ieSit mAncare
,,inlelesul propriu al cuvdntului nymfagogos: cel ce, la nun-
gi din cel puternic a iegit dulceald"
td, conduce mireasa la mirele ei; dwi, un intim gi om de
Dar ei, timp de trei zile, n-au putut si-i ghiceasci
ghicitoarea.
$i
a fost ci-n cea de a patra zi au zis ei citre
incredere al mirelui; in tradilia popularl rom6neasc[: frate
de mdnd. Termen folosit gi la Facerea 2I,22"1es .
femeia lui Samson: PicllegteJ pe blrbatul tIu ca sI-fi:
S[ remarc[m cd,incazal multora dintre judecltori,
dezlege ghicitoarea; cI dacl nu, cu foc te vom arde, pe
se sptrne ci au fost manati de Duhul lui Dumnezet (Ruah
tine gi casa tatllui tlul oare de-aceea ne-a{i chemat, ca si
Elohim), putdnd presupune c[ Duhul nu a rlmas strdin nici
ne slrIci(i? Atunci femeia lui Samson a pl0ns in fafa lui
acelorjudecltori despre care nu se spune explicit acest lucru
gi i-a zis: Tu nu faci dec6t sI mI urigti, nu sI mi iubegti,
de vreme ce ghicitoarea pe care le-ai pus-o fiilor popo-
(sunt, ins6, gi diferen(e de exprimare, de la caz Ia caz, cdnd
rului meu nu mi-o spui gi mie
Iar Samson i-a zis: Da-
ci eu n-am spus-o nici tatilui meu gi nici mamei mele;
se arat6 curn a conlucrat Duhul cu fiecare judecltor; sunt,
a$a cum le percepem noi, mai multe lucrlri ale Duhului,
chiar dac[ limba noastrl rlmAne s[racI in incercarea de a
cum o si fi-o spun
(ie? $i ea i s-a tot plins in acele gapte
zile cit a durat ospi(ul.
$i
a fost ci-n cea de a gaptea zi,
descrie lucrarea Acestuia): ,,Cum e scris in Judecltori, in
puterea acestui Duh, Gotoniil (Otniel) judeca (3, 10), Ghe-
de weme ce ea nu-l slibea, i-a spus; iar ea lea spus-o'
fiilor poporului siu. Iar in ziua a gaptea, inainte de asfin-
deona fost intlrit (6,34),Ieftae abiruit (1l,29),Debora, fe-
meia, s-a luptat (4, 4-10). Chiar Samson, c0t flcea binele gi
{itul soarelui, oamenii cetil{ii i-au zis:
nu suplra Duhul, a sdv6rgit fapte supraomenegti"le6.
Ce e mai dulce decdt mierea
Si ce e mai puternic decdt kul?
CAP. f5 - Samson se rdzbund
Iar Samson le-a zis:
Dacd nu mi-ali ft pus janinca sd are,
ghicitoarea nu mi-alift ghicit-o.
1-5: ,,$i a fost cI dupi c0tva timp, la vremea sece-
Atunci s-a nlpustit asuprl-i Duhul Domnului; gi
rigului, Samson s-a dus si-gi vadl femeia, aducind cu el
un ied. $i a zis: Vreau si intru la femeia mea, in odaia ei
s-a cobor0t el in Ascalon, gi acolo a bltut treizeci de
oameni 9i le-a luat hainele, iar r0ndurile de haine le-a
dat celor ce-i spuseserii ghicitoarea. Cu mare aprinderet
I e4 Sfl Efrem S inl., Imnele Nasterii, ){.J,lIIl., 26.
'05 BBVA, p.292.
ts
s-a m0niat atunci Samson gi s-a suit in casa tatilui slu".
sf. chiril al Ierusalimului, Cateheze,xvl, 28.
t02
103

m-

de culcare. Dar tatil ei nu l-a llsat sI intre. gi a zis tatll Etam
de culcare. Dar tatil ei nu l-a llsat sI intre. gi a zis tatll
Etam (: viniraa fiarelor): stdnc[ in regiunea mun-
ei: Am crezut cl-ntr-adevir ai ur0t-o
i-am dat-o unuia
9i
toas[ a lui Iuda.
din prietenii tIi . Iattr, sora ei mai tCnIrI nu e oare mai
Peste fluiere gi peste coapse: SEP 2 are: peste pi-
bunl dec0t ea? SI fie a ta in locul ei. Iar Samson le-a zis:
cioare, peste coapse, expresie,,enigmatic[, fiind ins[ trans-
Nevinovat voi fi eu de acum in fafa Filistenilor, de vreme
punerea literald a textului ebraic (care confine, poate, o ex-
ce le voi face riiu! $i ducindu-se Samson, a prins trei
presie de argou ostigesc)"1e8.
sute de vulpi 9i le-a legat c0te doul coadl de coadl gi,
9-19:
,,ltr
tr'ilistenii s-au suit gi gi-au agezat tabl-
luind fEclii, a legat c0te o fiiclie intre doui cozi.
$i,
a- ra in (finutul)
lui Iuda pi s-au intins p0nl la Lehi. Iar
prinzflnd fEcliile, a dat drumul vulpilor in holdele Filis-
tenilor; 9i a ars totul, de la grf,ul de pe arie p0nI la grflul
oamenii din Iuda le-au zis: De ce-a(i venit impotriva
noastri? Filistenii au rEspuns: Am venit sI-t legim pe
incE nesecerat gi chiar p0ni la vii gi mf,slinir,.
Samson gi si-i facem ce ne-a f5cut el. Trei mii de oameni
Vulpe traduce ebraicul gual,pin care era infeles gi
din Iuda s-au dus atunci la gura st0ncii Etam gi i-au zis
gacalul
Acegtia, faf6 de vulpi, strnt mai ugor de prins in
lui Samson: Oare nu gtii ci Filistenii sunt stiip6ni peste
numir mare. Unii traducitori au gi optat aici pentru Sacal.
noi? De ce ne-ai lIcut tu asta? Iar Samson le-a zis: Cum
Totugi, dat[ fiind tdlcuirea ce va unna, vom prefera tra-
mi-au fiicut
ei mie, aga
le-am
fEcqt
eu lor. Dar ei i-au zis:
ducerea l:uri Sual pinvulpe, datl fiind qi conotafia de viclea-
Noi am venit sI te legim gi
si te dim in m0inile
nd pe care o are vulpea: ,,Poate nici Samson
n-ar fi aprins
semdndturile celor de alt
neam, dac[ n-ar fi legat cozile
Filistenilor.Iar eI le-a zis: Jura,ti-mi cI nu vi ve{i arunca
asuprl-mi! Iar ei au zis: Nu, ci doar te vom lega str0ns gi
vulpilor, intorc6nduJe cu capetele de laolalt[. C6ci cel ce
te vom da in mflna lor, dar de ucis nu te vom ucide.
l-
$i
poate in{elege cursa pl6nuit[ de gdndurile viclene de la
au legat cu doul funii noi gi l-au dus de la st0nca aceea.
r{sirirea lor, trecdnd peste inceputuri (cici acestea se prefac
$i dacl a ajuns el la Lehi, Filistenii strigau de bucurie, gi
la intrare cI sunt cuvioase, uneltind s[ ajungi la
fint[),
va
i-au iegit, alerg0nd, inainte. Dar Duhul Domnului S-a
vldi prin compararea sfhrgiturilor (cozilor) intreolaltl,
tic[-
repezit asuprl-i, iar funiile cu care.i erau legate brafele
loqia g0ndurilor. Aceasta inseamnd cd, legdnd coadi de coa-
s-au l6cut ca nigte
c0l{i
apucafi de foc:
legiturile de pe
dd, pune intre ele, ca o flclie, judecata care le dipe falt'le7.
brafele lui s-au topit.
gi
glsind eI o falci
de migar
6-8: ,,Iar Filistenii au zis: Cine a fdcut asta?
$i
li s-a spus: Samson, ginerele Timneanului, pentru cE ace-
aruncati prin preajml, gi-a intins m0na, a apucat-o gi a
omor0t cu ea o mie de birbafi. gi a zis Samson:
la i-a luat femeia gi a dat-o dupi un f0rtat de-al lui. Iar
Ca ofalcd de mdgar i-am dot gata,
Filistenii s-au'dus gi au ars-o cu foc, pe ea 9i casa tatilui
cu ofalcd de mdgar am ucis o mie
ei. Samson insl le-a zis: Cu toate cI asta afi fEcut voi cu
$i a fost ci, dupi ce a incetat si grliasci, a arun-
ea, eu tot mi voi rlzbuna
pe voi,
doar
9i
dupi aceea voi
fi linigtit $i le-a dat o bltaie stragnicl, lovindu-i peste
cat din mflnI falca gi a numit locul acela Ramat-Lehi. gi
el era foarte insetat. $i a strigat cltre Domnul, zic0nd:
fluiere gi peste coapse. Apoi s-a dus de acolo gi a locuit
intr-o pegteri din st0nca Etam".
Tu ai binevoit a da aceastl mare mf,ntuire prin m0na
robului TIu, iar acum eu voi muri de sete gi voi cidea in
'" Nil Ascetrl , op. cit.,3g.
r'8 sEP 2,p.191.
104
105
m0na celor netiiafi-impreiur? Atunci Dumnezeu a libidoul, elementul instinctiv al omului, o viafi care se
m0na celor netiiafi-impreiur?
Atunci Dumnezeu a
libidoul, elementul instinctiv al omului, o viafi care se des-
cut si se iveascl
o deschizlturl in falcl, 9i din ea a
api. Iar el a biut gi duhul i-a revenit 9i s-a inviorat;
aceea s-a numit el Qocul acela)
f[goari toatii pe plan pemantesc Ai senzual'403. Ca gi in cazul
leului ucis de Samson, acestea sunt preschimbate tn apl d[-
ttrtoare de via{6, dup6 cum acolo din simbolul morfii a rlslrit
p0nI-n
ziaadearzi".
dulceafa. E o noud prefigurare a lucr[rii lui Hristos. Toate
Lehi (: falc[), ridiclturd de teren din fara lui Iuda,
acestea se fac Ai un argument in favoarea cinstirii sfinfilor gi
a numit ulterior Ramat-Lehi (: colina frlcii). ,,'{tunci
a sfintelor moa$te: ,,Daci prin voinfa lui Dumnezeu a izvordt
son a devenit mai increzut decdt se cuvenea in urma
ln pustiu api din piatrl tare gi din falca
migarului
ap6
pentru
c[
se datora ajutorului dat de Dut
sale, pe
care n-o socotea
Samson ciruia ii era sete, este de necrezut ca s[ izvorasc[
n"r"i,
ci qi-o atribuia numai for;ei sale, f[lindu-se c[ el
mir bine mirositor din moagtele mucenicilor? Cu nici un
dobordt o parte din wljmagii
sli 9i a pus pe fugd ceal
sete cumpliti, a fost nevoit si
parte. Chinuit o datd de o
chip pentru cei care cunosc puterea lui Dumnezeu gi cinstea
pe care o au sfinfii de la Dumnezet)"2w.
cepte c[
puterile omului sunt slabe 9i cd doar l)runnez
Cu o falcd de mdgar
: ,pistihul rostit de Samson
poate si
fac[ totul, ruginduJ sI nu-gi reverse m0nia pe
este din specia pgeziei de jubilare,
al clrei model reprezintd,
din pricina vorbelor pe care le rostise 9i sd nu-l dea pe mi
Centul Deborei"2os.
dusmanitor, ci s[-l sprijine, ca s[ scape teafbr din necazul
20: ,,$i el i-a fost judecltor hi fsrael, in zilele
lui
acum. Dumnezeu S-a l[sat induplecat de ruga
9i a
ca din stdncl s[
fAqneascl
i"**'". Samsonanumit
un izvor cu app^dulce 9i
acestloc Falca2m 9i el se '
Filistenilor, weme de doulzeci de ani,,.
,,Dupi ce inimile evreilor au fost atdt de ap[sate de
fndelung[ nedreptate a supunerii, incit nimeni cu inim6 de
ap pane in zilele noastre"2ol.
Scheletul, desigur, semnificl moartea:
b[rbat nu indrlznea s[ ridice sufletele mulfimilor spre c6g-
tigarea libertefii, a rdslrit intre ei Samson, hdrdzit printr-o
schelet de leu, miere,
Duterea lui Dumnezeu
dintr-un schelet de asin, ap[,
de a converti simbolurile mo{ii
dumnezeiascd prevestire, blrbat mare, wednic de a fi socotit
cel mai de seaml nu intre mai mulfi, ci intre putini gi, ceea
viati aievea"2o2. Socotinl ins6, cI apava fi izvordt din st
ce este mai presus de orice vorb[, cel dintdi dintre tofi prin
c6, nu din hirca asinului (cum ar rezulta din textul Sep
puterile trupului. Ceea ce ne atrage de la inceput o mare ad-
gintei; chiar dacl absurd, textul Septua@ntef este mai pre
mirafie fafi de el, nu numai in anii copiliriei a dat semne
din punct de vedere teologic, arltdnd atotputernicia d
strllucite de rdnduiald gi cumpdtare, st[pAnindu-se de la vin
Oricurn, ,,migarul, ca gi Satana, ca 9i Fiara, inseamnl
din falc6, ci din st6ncI, e semn cd
gi respectAnd datoriile de nazireu, careJ opreau s[ se tundI,
dar gi in ai tinerefii, v6rsti care la altii este mai aplecatd ispi-
telor, a s[vdrgit fapte cu totul deosebite gi uimitoare, mai
tee rb vrerre ce apa nu
fA$este
sif Flaviu s-a folosit ae teit,Letraic al Scripn,ii, degi avea c,nogt
presus de puterile unui blrbat. Prin acestea a intirit repede
lncrederea in proorocirile dumnezeiegti care il indlfaseri at6t
203 DS tr. p. 279.
]u
Sf. loan Oarnaschi4 Dogmarica, IV, 25.
205 sEP 2,192.
107
de mult itr har incdt trgerul coborind i-a vestit na$ereal peste nidejdea pirinfilor, ca viitoare
de mult itr har incdt trgerul coborind i-a vestit na$ereal
peste nidejdea pirinfilor, ca viitoare pavdzd 9i c[l[uz[ peq
nazireu, pe durata leglm0ntului sEu, se abfinea de la
raporturi trupegti, acestea implicdnd necur[fia ritual[. ins[,
tru ai sdi, de mult timp aplsafi de asuprirea palestiniel
in cazul special al nazireatului
pe
viafi, cum a fost cel al lui
Samson,
r[mdneau in vigoare doar celelalte opreligti
nilor"206.
(abfinerea de la orice produs vitipol gi de la orice b[uturl
CAP. 16 - Cdderea lui Samson. Rdzbanarea lui
fermentat[, de la mAnc[ruri necurate - aceasta fiind, de fapt,
o obliga{ie general[ gi permanent6 in Israel - gi interdicfia
de a-gi tlia p[rul).
1-3: ,rDuc0ndu-se Samson la Gaza, t vilzut
o femeie desfrf,nati gi a intrat la ea.Iar celor din Gaza
4: ,r$i a fost ci dupi aceea el a iubit o femeie din
valea Sorecului de
ges,
al cirei nume era Dalila".
s-a dat de veste: Samson a venit aici! Iar ei l-au
suratl gi toatl noaptea l-au p0ndit la poarta cetlfii;
Sorec (: vin ales), vale din
regiunea
stlp0nit[ de
toatl noaptea
nu s-au migcat, zic6ndu-9i: SI
Filisteni; de aici se trlgea Dalila (: cocheti; femeie weltd).
p0ni
5:
mai-marii Filistenilor s-au suit la ea gi i-
se
lumineazi de ziul, 9i atunci il vom omori.
,,Iar
Samson a dormit p0nl la miezul nopfii; iar la
au zis: Ispitegte-l gi vezi in ce anume stI tiria lui cea
nopfii s-a sculat gi a apucat am0ndoui ugile din
mare, cum enume il vom birui gi-l vom lega ca si-l umi-
cetifii impreunl
lim; iar noi ifi vom da, fiecare birbat, cflte o mie gi o sutl
zdvor cu tot, gi
cu am0ndoi st0lpii 9i, ridic0ndu-le
le-a pus pe umir gi le-a dus in
de arginfi".
muntelui din fafa Hebronului gi le-a llsat acolo".
Porfile unei cet[fi cu greu puteau fi manewate,
O recompens[ c6t se poate de generoas[ pentru cap-
turarea lui Samson, chiar dacd valoarea argintului a cunoscut
inchiderea gi deschiderea 1or, de un mare numir de
variafii mari de-a lungrl timpului gi de la popor la popor. Ne
de reguli de ordinul zecilor. Astfel cd fapta lui Samson
uluit indeajuns spre a fr amintitl 9i de autorul scripturisti
El nu doar a manewat aceste porfi, ci le-a smuls cu
ducdnduJe apoi in vdrful muntelui, distanfa dintre Gaza
amintim c[ Abimelec a putut tocmi asasini pentru a-gi ucide
frafii cu doar 70 de arginfi (9,4 - cAte un argint de fiecare
frate ucis!), iar Iuda Iscarioteanul gi-a vdndut inv[1Etorul cu
doar 30 de arginfi (Matei 26,15); in cazul de fa[5, e vorba
Hebron fiind de 60 de kilometri. Trecdnd la un alt aspect,
pare cE aici nu femeia a vestit wljmaqilor ptezenla
despre 1100 de arginF, inmulfdi cu num[rul mai-marilor
Filistenilor, care va fi fost acela
Samson. Ne ingiduim aici o menfiune, pentru a nu se emi
judec6{i nedrepte asupra lui Samson: frecventarea dt
natelor nu era privit[ in epoci drept dezavuanti, dupl
6-19:
,,$i
a zis Dalila citre Samson: Spunemi, te
rog in ce enume stI tiria ta cea mare gi cu ce pofi fi le.
gat ca sI fii umilit? Iar Samson i-a rlspuns: Daci mi
nici din relat[rile biblice nu reiese weodate, doar adu
fiind infierat; altfel, in mod tacit, se acorda prostituatelor
vor lega cu gapte vine crude, neuscate, atunci voi deveni
slab gi voi fi ca unul din oamenii obignuifi. Atunci mai-
statut aparte, considerate fiind probabil ca un riu
marii Filistenilor i-au adus ei gapte vine crude, neuscate,
Nu dorim s[ pled6m in favoarea acestei practici, dar nici
9i ea l-a legat cu ele. Cei pugi de ea sii pflndeasci gedeau
ne iluzion[m cI am putea-o st[vili in weun fel' Totuqi,
ln ciimari. Iar ea a zis cltre el: Filistenii vin asupra ta,
Samsoane! Iar el a rupt vinele ca gi cum ar fi rupt cineva
o afi de c0[i atinsi de foc; astfel cI tiria lui a rtrmas o
'ou Sf. Ambrozie al Milanului, op. cit.,XD(, 10.
109
108
taini. Atunci Dalila a zis ctrtre Samson: Iatii ci m-ai ingelat 9i mi-ai spus minciuni;
taini. Atunci Dalila a zis ctrtre Samson: Iatii ci m-ai
ingelat 9i mi-ai spus minciuni; acum insl si-mi spui: cu
ce pofi fi legat? Iar el i-a zis: DacI m[ vor lega str0ns in
,pup[ cit se pare, sl[birea frzicd era asociat6 cu
demobilizarea interioar6 prin aceea c[ chipul femeii se arlta
deja triumfEtor, aga cum Samson avea sd-l vadl cdnd se va
funii noi, cu care nimeni gi nimic n-a mai fost
legat,
trez7"2o7. Samson nu lasd impresia unui naiv, dezv[luind
atunci voi deveni slab gi
voi fi ca unul din oamenii
taina sa Dalilei, ci pe a aceluia obosit
de a se mai impotrivi
obignuifi. Atunci Dalila a luat nigte funii noi 9i l-a legat
cu elel cei pugi de ea sI stea la p0ndI au iegit din cimarl,
rlutlfii vr{jmage gi, foarte probabil, a aceluia robit de far-
mecele Dalilei. Aici va fi fost clderea sa: el nu se increde in
iar ea a zis cltre el: Filistenii vin asupra ta, Samsoane!
Dalila, dar nici nu o abandoneazA pe cea in care nu are
Dar el ca pe o alI gi-a rupt funiile de pe bra{e.
$i
a zis
incredere. Este o tainl cum, oameni dIruifi cu p[trundere,
Dalila citre Samson: Iati ci m-ai ingelat gi mi-ai spus
pot cldea in cursa celor care n-ar trebui s[-i atragi
prin
minciuni; acum insl te rog sl-mi spui drept: cu ce
nimic
Poate ci aceasta e o orbire lisati de Dumnezeu
anume poti fi tu legat? Iar el i-a zis: Daci vei impleti cu
pentru smerirea celor ce nu-gi infrdneazl orgoliul (gi posibil
fir de urzeall cele gapte guvi{e ale capului
meu gi daci le
ca acesta s6-l fi incercat gi pe Samson, de weme ce se simlea
vei prinde cu un cui in perete, afunci
eu voi Ii slab ca
orice om obignuit. $i a fost cI atunci c0nd el dormea,
Dalila a luat cele gapte guvite ale capului siu 9i le-a im=
pletit cu lir de urzeali gi le-a prins cu un cui in perete gi
inwlnerabil), gi poate c[ orbirea ochilor lui Samson, ce va
urma, decurge firesc din orbirea sufleteasci ce i-a premers.
Altfel, Samson nu e prezentat pe undeva c[ ar fi incilcat
leglmdntul nazireatului tn vreun fel (putdnd doar presupune
i-a zis: Samsoane, Filistenii vin asupri-fi! Iar el, trezin-
du-se din somn, a smuls din perete cuiul cu impletitura.
c[ somnul s6u addnc s-ar fi datorat vinului), chiar raderea
capului s[u fiind impotriva voinfei sale. De altfel, dacl pute-
$i
a zis Dalila cltre Samson: Cum de spui tu: Te iubesc,
rea l-a plrlsit pe Samson odat[ cu raderea plrului, e de pre-
de weme ce inima ta nu este cu mine? IatI, a treia oarl
m-ai ingelat gi nu mi-ai spus in ce anume stl tlria ta cea
supus ci l-ar fi plrisit mai dinainte dacd gi-ar fi inc[lcat in
weun alt fel obligafiile de nazireu.
mare. $i a fost ci tot necljindu-l ea flrI-ncetare 9i ne-,
,,Lui
Samson i s-a dat ca toat[ puterea lui
s[-i stea
slibindu-l, sufletul lui a sllbit p0nJa moarte. Atunci i-a
in plr, ca s[ hfeleagd cd, nimic nu
se dI flr[ puterea lui
vorbit el din toati inima 9i i-a zis: Brici nu s-a atins de
Dumnezeu, chiar cele mai de disprefuit meserii din viaf6; cI
capul meu, clci sfint al lui Dumnezeu sunt eu inci din
stau gi r[mdn jos, dup[ iegirea sufletului din trup. Cu alte
p0ntecele maicii mele; agadar,
daci ag fi ras, atunci tiria
mea se va indepirta de
la mine gi voi deveni slab gi voi fi
cuvinte, pronia lui Dumnezeu se revars[ peste tofi de sus,
din cele mai inalte locuri, ca dintr-un cap"'08. Formularea e
ca unul din oamenii obignuifi. $i viz0nd Dalila ci el ii
oarecum neclar6: puterea lui Samson nu stdtea in p[r, dar gi-
vorbise din toati inima, a trimis gi i-a chemat pe mai-
a pierdut-o odatl cu p6ru1, nemaiimplinind condiliile nazi-
marii Filistenilor, zic0nd: Mai veni(i o datii, acum, cI mi-
reului.
a vorbit din toatl inima!
$i
au venit la ea toti mai-marii,
20:
,,$i
a zis Dalila: Samsoane, Filistenii vin asu-
Filistenilor, aducflnd in m0inile lor banii. $i l-a fIcut,
prn-fi! Iar el s-a trezit din somn gi a zis: Voi iegi din asta
Dalila pe Samson si adoarml pe genunchii ei; 9i a che-
2o'BBVA o.294.
mat un om, iar acela i-a ras cele gapte guvife de pe cap gi'
a-nceput si-l umileascl, iar tlria s-a indeplrtat de el".
'ot Clero*t Alexandrinul, Stromate,Vl, 153, 3-4.
lll
110
ca $i altidatl gi mtr voi scutura El insi nu gtia cI Dom- Dumnezeul nostra
ca $i altidatl gi mtr voi scutura
El insi nu gtia cI Dom-
Dumnezeul nostra ni l-a datin mdnd
nul Se indeplrtase de e1,,.
Nu doar Samson a cdzttt din pricina unei femei:
pe wdjmasul nostru,
,,Cdte exemple ag putea da de acest fel? Din multe, amintesc
de unul, care va ardta cdt de primejdioasl este imperecherea
pe cel ce ne pustia pdmdntul
gi ne sporea rdnigii!
$i-n vreme ce inima lor se veselea, ei au zis:
cu fernei de alt neam. Cine a fost mai puternic
din leagln
gi
ChemafiJ pe Samson din casa temni(ei gi sI joace in fa{a
mai intlrit in duhul lui Dumnezeu decdt nazireul Samson?
El insugi a fost tr[dat, e!^lnsugi n-a putut sd-gi p[streze harul
noastrl!
$i l-au chemat pe Samson din casa temnitei, iar
el a jucat
in fafa lor; gi igi blteau joc de el gi l-au pus
din pricina rxrei femei""'. $i, am adluga noi, nu trebuie s6
lntre doi st0lpi".
vorbim numai despre femei de alt neam (ins[ nici s[ nu
,,Scena se petrece in marele templu al lui Dagon"2ll.
hfelegem cd intotdeauna femeile de alt neam atrag ciderea
Dagon (= pegte?) era tatdl lui Baal, zeul semdn[turilor
gi
cuiva; iar6gi, ca s[ nu fim nedrepfi, se cuvine si adtdm cI gi
inventatorul c[rufei. C[ numele slu ar insemna pe;te e
bdrbafii pot t0ri la cidere, fie ei de alt neam sau nu). in
concluzie, se cere mult discern[m6nt cdnd e s[ ne
de cineva, gi se impune o prudenfi in plus (fIr[ a fi exclu-
sivigti) c6nd e vorba de striini, acegtia av6nd fie mentalitili,
fie credin{e religioase diferite, iar acestea, din pricina firii
lndoielnic, degi e reprezentat uneori ca om-pegte.
,,Postul l-a aldptat pe marele Samson. Atdta weme
c6t postul a insofit pe Samson, dugmanii sii c[deau cu miile,
smulgea din f6[6ni porfile oragelor, iar leii nu se puteau
impotrivi puterii mtinilor lui. Dar cdnd s-a apucat de befie gi
omenegti, cu greu se pot armoniza.
de desfrAu, a fost prins cu ugurinfl de dugmani, a fost lipsit
2I: ,rlar Filistenii l-au prins gi i-au scos ochii gi l.
de ochi 9i a ajuns de batjocura copiilor celor de alt neam"2r2.
au adus in Gaza gi l-au legat cu c5tuge de aramI. gi tri-
Repetdm, tn
ap[rarea
lui Samson, ci
putem
doar presupune
gea la r0gnifl in casa temnifei',.
ci s-ar fi dedat befiei (dar cu argumente solide impotriva
,,Aceasta putea fi o r6gni{i (moar[) pentru cereale
sau pentru piatr[. Regele Sedechia va avea aceeagi soart6:
acestei ipoteze), iar desfrdu i s-ar putea socoti doar implti-
mirea de acea Dalila, nu gi frecventarea ei ocazionali. De-
dupi ce-i va scoate ochii gi-l va inc[tuga, Nabucodonosor il
sigur, comentariul e din alt[ epoci, in care Evanghelia lu-
va fine, pentru tot restul vie[ii, fn casa morii (Ieremia 52,
mina deja in lume (fhri ca sl[biciunile lumii vechi si fi dis-
l1). Mnncd umilitoare, rezervatd,, de obicei, femeilor gi scla-
p[rut rneodatd). Oricum, comentariul nu-gi pierde valabi-
vilof'210.
litatea, at6ta doar cd am dorit seJ disculplm pe Samson de
22-25: rrDupi ce insii a fost ras, plrul capului a
inceput s[-i creasci. Iar mai-marii Filistenilor s-au adu-
parte dintre acrtze.
'26-31:,,Iar Samson a zis cltre tinirul care-l du-
nat si-i aduci mare jertfh lui Dagon, dumnezeul lor, gl
cea de m0ni: LasI-mI si pipli stfllpii pe care se sus(ine
sI se veseleascd.
$i
au zis: Dumnezeu ni l-a dat in mf,ntr
casa gi sI mE reazim pe ei! Iar cosa era plinl de blrbafi
pe Samson, wljmagul nostru. gi vlz0ndu-l poporenii,
9i de femeil se aflau acolo tofi mai-marii f ilistenilor, iar
aduceau laude dumnezeului lor, zic6nd:
pe acoperig erau ca la trei mii de birbafi gi femei uit0n-
2B
Sf. Ambrozie
al Milanului, Scrisoi,XD(, 8.
2r'BBVA o.294.
ztoBBY4p.29+.
2'2 Sf VasG cel Mare, op. cit.,Il, 6.
lt2
113
du-se la batjocorirea lui Samson. far Samson a Samson prinzind stAlpii ternplului ne duce cu
du-se la batjocorirea lui Samson. far Samson a
Samson prinzind stAlpii ternplului ne duce cu
ctrtre Domnul, zic0nd: Doamne, Doamne, adu-fi
gAndul la un Alt Samson, Soarele drept[tii, ajuns gi acelata
de mine 9i intlregte'mI, Dumnezeule, 9i de astl datl,
un stAlp al piginilor (dar predat de cona{ionali de-ai S[i):
sI le plitesc Filistenilor cu vffrf 9i indesat pentru
,,Iar st6lpul biciuirii unde L-au dus arati chipul cdderii po-
mei amflndoi! $i rezem0ndu-se Samson in cei doi
porului. Clci n-a fost ca la Samson, care a rdsturnat st6lpii
ai casei, cei ce fineau zidirea pe ei, s-a proptit in ei,
unul cu dreapta gi in celllalt cu st0nga. $i
a zis
de care a fost legat. Domnul lui Samson lnsugi e Stdlpul cel
adevirat al oragului sfhnt"2l6. Cu Samson s-a sivdrgit cea de-
Sfflrgeasci-mi-se viafa cu a Filistenilor!
gi s-a opintit
a gaptea izbdvire a Israelililor gi ultima despre care vorbegte
toatil puterea, iar casa a clzut peste mai-mari gi peste
Cartea Judecdtorilor. Faptele sale vor fi fost mai multe, de
poporul ce se afla in ea; iar morfii pe care Samson
ucis la moartea sa au fost mai multi decit aceia pe
weme ce se spune cI a fost judecitor timp de douEzeci de
ani (15, 20), dar autorul se va fi mulpmit s[ refin[ doar pe
ucisese in viafa lui. Atunci s-au coborit frafii sIi qi
acelea mai deosebite.
casa tatllui siu gi l-au luat; gi, suindu-se, l-au
Cu Samson se incheie istoria propriu-zisi a jude-
intre lora gi Egtaol, in mormflntul lui Manoe, tatll
cltorilor, restul clrfii constituind adaosuri istorice care do-
$i a fost eI judecitor in Israel timp de doulzeci de ani".
resc sE sublinieze atmosfera din epoci, referindu-se, desigur,
,,In cartea Judecitorilor
citim c[ Samson a spu
tot la intdmpliri din perioada Judec[torilor, cum va fi, de
implor0nd: Mori suflete al meu cu filistenii! Apoi s-a
altfel, gi istoria cuprinsd in Cartea Ruf. Ajungi aici, vom in-
jinit
cu toatd puterea Si s-a prdbuSit casa peste