ilI

Prof, Ano Usco I Pr, loon Sorin Usco

Seria db tAlcuiri verset cu verset ale cdrlilor Ve-
chiului Testament, continuatd prin volumul de
fafd, se intemeiazd cu precddere pe marele te-
zaur exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce,
de cAte ori este cazrtl, gi precizdri istorice gi fi-
lologice de datd recentd. Autorii imbina rigo-
rile teologiei cu exigenfele culturii actuale,
oferind un valoros instrument de lucru adresat
mai ales seminarigtilor pi studenfilor in Teo-
logie, dar gi intelectuahtAtii cregtine in general.

in curAnd, i1 aceeapi serie:

Si
Ali UrO rrh.,Ioan Sorin Usca
i*t!0{s$,r'*';i ir, "
'

htlihriAfleulRgA.sFl NT[roR Pi Rr NTr

LEVITICUL
 Pe coPerta I:
Cortul Mdruriei Prof. ANA USCA
(Curtea de Argeg, Biserica Domneascd, sec' XIV) PT.IOAN SORIN USCA

Concepfia coPertei:
Valentin Dan

VECHIUL TESTAMENT
h rAucuIRnA sFrN1rLoR BARTNTT
III
LEVITICUL

Sorio oditatl cu binecuv0ntarea

l. P. S. Nlcolae Corneanu
Mitropolitul Banatului

@ Asociaf ia Filantropictr Medicaltr <Ch ristiana>

pentru prezentaedilie - Bucuregti, 2003

Bucuregti
Editura Christiana _ $os. Pantelimon 27, sector 2,
Tel./fax: 02It252.05.17; e-mail: chr@mediasat'ro

Director literar: Rilzvan Codrescu

Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
Enrrunl CHnrsrrANa
rsBN 973-8125-22-7 Bucunegrr -2003
 cwANT frt,lrxtn

Dupl primele dou[ volume - Facerea Si lesirea -

dln plh "Vochiul Testament in t6lcuirea Sfinfilor Plrinfi",
Sruto rub romnltura mea spre sffirgitul anului trecut, dau
€iut toutrl volumului lll (Leviticu[), realizat in colaborare cu
:uflr rnor, Soria continu[ sub binecuvdntarea pirinteascl gi
rrhlertucl s Inalt Prea Sfinfiei Sale Nicolae Comeanu,
Mlttopolltul lianatului,
Pfol fai Sflnta Scriptur6 este cartea cea mai cititl gi
fliilthdltt, lnlelegeroa ei ne rlm6ne totugi dificild, din
fflClnr tlmpulul lndop[rtat gi a spafiului diferit de al nostru
ln eme tu luet naqtore o[(ile ei, din pricina limbii (ori a
llmbller, toootlnd pl traducorile timpurii) in care acestea au
hrt mdn ;1, nu tn ultlmul r8nd, din pricina slibiciunii firii
Bmmfftl, De eoooa no-a plrut necesar un comentariu la c[r-
lllo Eerlpturll, hszat ln mod predilect pe t6lcuirile Sfinfilor
Plflnil rl lllrerloll pi ale scriitorilor bisericegti, adlugdnd gi
unlle prtolr,iri lln8nd de arheologia biblici ori de diferitele
YErrlunl alo toxtului sacru. Iar dac[ uneori am incercat gi
mlufll por*tnalo ln oxplicarea Scripturii, sper[m cd o vom fi
fteut tot ltr npiritul scrierilor patristice.
l)ln nrotivc de spafiu, socotind ci lucrlrile trebuie sI
llbl rr lntlntloro rezonabil[, precizdrile istorice, geografice
All de rltA nnlur[ sunt sumare, accentul cezdnd pJtdlcul
mlttle rl Ecrlpturil,
Nltl{dulm ca in urmltorii doi-trei ani, cu ajutorul
lul Dumnemu pl cu bun[voinfa Editurii "Christiana",'si
pulom puhllon artlbl do comentarii la toate c6(ile canonice
alc Voulrlului 'l'ortamont (urm6nd si ne ocupdm apoi, dacl
vrelrrlle o vor lngf,dui, gi dc clrfile Noului Testament).
(la loxt biblic de bazd, am folosit, pentru primele
p6tlu vr)lunro, odilia Sfintei Scripturi din 1982, comparati,
 ,, COMMNTARII
'i:{"11 ! LA
Pn Ioan Sorin USCA
LNVITIC
 fnutttrrl este cea de-a treia carte a Pentateuhului.
EVrell (t Rumolc fic Waiqra 1= qi El a chemat), dupl cu-
Vbtul 0u olfo lncopo oartea, fie, dupl confinut, Torat Ha-
eiltanln (. logoa prtofilor) sau Torat Haqo
lctfrloil), ln fupnaglnla, cartea se numegte
GIl{t tlnlffilt ttlb racotdotal in Israel. Levitic
Hld lg&loc, ohrind oadrul pentru toate celelalte c[4i bi-
bE6O, h et no prlvogto, vom cf,uta mai cu seam[ sensurile
HEnlf ll mlffloc rls veohilor rtnduieli mozaice, in lumina
H#l*{l bllt Hdrtor,
:, !. Dtrynlarlf, $, I - 7, 38)
GtD. l, l-22 ,,ln vremeo aceea, chemdnd pe Moise,
Ea;nyl l.a $rdlt dln cortul adundrii si i-a zis: Grdieste fii-
l* ltl ltruel gl le spune: De va aduce cineva dintre voi
JCfffi Domnuhl dln dobitoace, sd aducd iertfr din cirBada
fi'vllt ll dln turma de ot."
Pfln Domnul o tradus grecescul Kirios. Biblia Hebrai-
I Gt tflnperna IHWH (lahve: Cel ce este) pe care, din
itrfr at;€ll nu o rottoau niciodatl, inlocuind-o cu expre-
frlttr, (r l)otnnul: St[p6nul). Moise descoperi poporu-
lUl llnrl v€lnp lul l)umnozeu. Din modul adreslrii, vedem
cl dueOm deJertlb ctrtro Divinitate era de la sine infeleasi,
ganllnUlnd o iredlflo lnttuurat[ incl de la inceputurile ome-
nlrll, flltrd proclznt doar lbluljertfei.
$; ,, /)e w tl .lcrtfu lui ardere de tot din vite mari, sd
,fl0 parto hdrhdtcuscd, ,fdrd meteahnd, pi s-o ducd la uga
cortului adundrii, ca sd
lut.
Bibtia Hebraica are olah
urmagii sli intru Preofie'
Cortul adunlrii era un sanctuar mobil, executat la
taie jertfu in bucdli."
' LEV- Monumentq linguae dacoromanorum, Biblia 1688'
Leviticus,Ia;i, 1993, P. 164
fie binepldcutd inaintea Domnu- Vln;r opirlurrnic[ trebuie depiqiti (despuiati) de citre
dfe;tlr'rnrllrrcios. ..Adic[ sufletul gnosticului trebuie si fie
(: a urca; a se in[l[a)' cu- ffita fttverliryrrl tnntcrial, fErd pilivrdgeald trupeasc[ gi lipsit
rln lonlo prttirnilc cors se nasc din degarte gi mincinoase in-
ulrlprtlrl, lrtrhuio sll sc dezbrac^e de poftele trupegti gi s[ se
nfl clornnrieR ttottpllrat lum inii."2
7t ,,1)u1n1 dceeo preolii, fiii lui Aaron, sd pund pe
let'llolnh' lix' Sl pe.firc sd pund lemne."
l,ocul e ponto cea mai potrivitd dintre reprezentdrile
Ittl l)uttttrereu. simboliz6nd fecundarea, purificarea gi ilumi-
ttaree, l,onrnrrl simholizcaz[ pretutindeni o infelepciune gi o
1l l ltt16 iuprnottlottottscll.
,,,!'/ 1tt lcmnclc de pe focul core e pe jertfelnic, sd
i-0t
Fynll feqli,.flll lul luron, bucdlile, capul Si grdsimea, pre-
il
f,{m mirwtktfult Sl pit:ioarele, dupd ce le vor spdla cu
.qn fi ca ardere
th lnt,l
t( a jertfei.
llrcle pf4l eretr n;rllluk: cu ap[, apa semnificfind originea
vlelll 1l purlllenrel. Ardcrca de tot ardta totala inchinare ina-
Ittlea ('mnlonrlul, ,,Ooro nu este acesta un chip clar al viefii
rflrtll[rr pl nl rrrririi tlosdv6rgite cu Dumnezeu in duh gi sfin-
fenle'/ l)ot:l no lhconr &semenea animalelor domestice, adicl
po-
vllelulul ryi oii. prin rnortificarea trupului, ca sd trlim lui
llttttlr rer,otr jul r v iclu irea evanghelic6."3
r
ll)=ll: ,,hr fttcd.jertfa adusd de el Domnului ca ar-
t#rl ilo tttl Filr tlltt t,ilc mici, sd fie din miei sau din iezi,
!t+{le hflrhflldttlrd, lilrd meleahnd. Sd-si pund mdna pe ca-
Nl ilrlftt ;l t tt ltlltntpihic inaintea Domnului, in partea de
ilhnrttuuqile tt le rlli'lnl<'ttlui: iar preolii, fiii lui Aaron, sd
tlt'tl,ettil',1 rn *lttg1'lt tl,iart/i'lnicul imprejur. Sd o taie apoi
Itt hmllll, tlnlulrllml uqntl Si grdsimea ei; sd aseze preotul
!
muk:, Y, 67, 4
l'lctrre,r rl A lo,rlr rrlr ir rrr 1,,\l n
Pars III' t ti;nrrrrl t'lrlrtl
rrl Alt:xrurrlrici, inchinarea Si slujirea in duh Si adevdr,
\ \'l
t0 t1
 bucdlile pe lemnele care sunt pe focul de pe jerlfelnic; iar
mdruntaiele Si picioarele sd le spele cu apd si sd aducd
preotul toate Si sd le ardd pe iertfelnic, ca ardere de tot,
j ertld, mire asmd pldcutd Domnului. "
Se proceda identic, in cazul cornutelor mici, ca 9i in al
celor mari. Cdt privegte mielul, el simbolizeaz[ victoria vie-
(ii asupra morfii, motiv pentru care, in multe locuri, e prefe-
rat ca jertft, sacrificarea sa aducdnd izblvire celui ce-l jert-
feqte. Dar abia Mielul Hristos va aduce cu adevirat mintui-
rea prin Jertfa Sa. Iar ,jertfirea mielului in partea de miazd'
noapte e o imagine a faptului cI gi turmele. (mulfimile) de la
miazinoapte vor fi sfin{ite lui Dumnez,et'4. Cu alte cuvinte,
e vestitl universalitatea mdntuirii.
l4z ,,Dacd aduce el din pdsdri ardere de tot Domnu-
lui, sd aducd jertfa sa din turturele sau din pui de porilm-
bel."
Dupd agezarea in Canaan, evreii vor avea multe turtu-
rele silbatice gi, de asemenea, vor crepte in num[r mare po-
rumbei domestici, astfel c[ gi cei mai siraci oameni puteau
aduce jertft din aceste p[s[ri. Turtureaua, ca gi porumbelul,
sernnificl blinde{ea gi fidelitatea, virtuli cu care era invitat
sI se impodobeasc[ jertfitorul.
15-17: ,,Preotul sd o ducd la jertfelnic, sd-i frAngd
gdtul gi sd o pund pe iertfelnic, iar sdngele sd-l scurgd pe
peretele jertfelnicului. Guqa Si penele sd le scoatd Si sd le
antnce ldngd jertfelnic, in partea dinspre rdsdrit, la locul
cenuSei. Apoi sd-i frAngd aripile, fdrd a le desprinde de
trup, Si sd o ardd preotul pe jertfelnic, pe lemnele ce sunt pe
foc, ca ardere de tot, jertfd, mireasmd pldcutd Domnului.
"
in cazul pds[rilor, jertfa rimdne intreagi. Gestul scoa-
terii gugei gi penelor era ,,echivalent spillrii mlruntaielor
animalelor mari (...). Sensul cel mai probabil in Biblia He-
braica este va scoate gu$a cu necurdyia ei, cdci, dup[ majo-
o
lbid.
12
rllnlea urrnrorrtatorilor, ebraicul mureah desemneazi guga
Irrrprerrnf, cu nlomacul Ei intestinele p[sirii. Uciderea plslrii
ere rAv0rryilll doci f[r[ ajutorul unui instrument cum indic[
rle nltl'el qi trarlilia r:braici; victima trebuie s[ rdm6ni tntrea-
gf,, sflcl rr=nr li potrivit si se ofere lui lahve o jertfE atdt de
tnluA, liinlfi ftr buc[fi precum animalele mari."s Cenuga, sim-
hllrrl rrtrniurricici viefii acesteia, era la r[sdrit de altar. Senti-
Itrerrlrrl rrricirnii noastre creqte cdnd privim spre R[sdrit,
rltttlru| n I nl rllluciri i dumnezeiegti.
('rp. 2, lz ,,Dacd cineva voieSte sd jertfeascd Dom-
n,tlt.l l),'hu,s da plllne, sd aducdfdind bund de grdu, sd toar-
,,e p@tlq ctt unldcfunrn Si sd pund pe ea tdmdie."
FAhten o xirtthol al hranei esen(iale, trupegti gi, mai cu
r€ltttB, r;rh'llunlo. llihliu llebraica numegte solet frina adu-
tl, ,,;tcrlfu n o rleosohi dc ftrina obignuiti, qemah, care, degi
tnHl fln tttEulnnlll. ort considerat[ inferioari din punct de ve-
rlere utrllrrnl"6. l'Ainii i sc udluga untdelemn, simbol de lumi-
F& putllEle ;l bel6rrg, ryi tftnAie, cu simbolism complex: fu-
mlll llmAll llo6116 rrrglleiunile cltre cer, une$te omul cu Di-
vlltlltten; pnt llurul oi rrtt[ buna mireasmd a viefuirii in duh.
Atltutlt rlllr r.rttt'o xc obline au fost socoti{i uneori simboluri
Elc lrrl lltirlox, ,.1'llrnliia era o rflgind balsamic[ obfinuti de
lH tltt atltut'o rlirr lirrnilir terebintului, foarte folositl in ritua-
lulle rtrltgtonro tlc rnajoritatea popoarelor antichitilii. Fu-
hFle, dlrr vhlull 1l rlirr virrlu cca dupd lege."8
l-.ll ,,,41urt ,t' tt tultri prcofilor, fiilor lui Aaron, iar
t
l [,v,1, lr,t
' 1h1,1
' thnl
'ElRrtlrrl l'lrlrll nl Alcrtrrxhit:i, tD. ('il.,XYl
t3
 aret r.l otle prlnotpdine adus Domnului. Dacd jertfa ta
de
cu
unul din ei sd ia o mdnd plind deJdind' cu untdelemnul Si *C Hlau de pdlne gdtit in oald, sd se facd de fdind bund
pomenire' ca
toatd tdmd iertfelnic spre * fdr ou untdclemn. Prinosul Domnului, gdtit asa, sd se
jertft, mire nului' Iar rdmdsila din prino-
d#d ,l gd tc lncredinleze preotului, im acesta sdJ ducd la
sul de pdin si a fiilor lui; aceasta e sfin- #ffilnla, Apol sd la preotul din jertft o parte spre pomeni-
pnie iare diniertfele Domnului"' It fr r"O mld ps Jertfelnic, ca qrdere, ca mireasmd pldcutd
Jertfademflncarenureveneaintotalitatepreo{ilor,ci
jertfitl e frnfflll; lur rdmds4ele prinosului de pdine vor fi pentru
parte din ea se lelryn il flll lul: acestea's sfinlenie mare din jertfele Dom-
mlcinate
ireinctripuita I taina lui whl,"
sunt fEina. Iar Uuvlntul aratl llmurit c[ din aceste jertfe se intrefi-
duhovni-
;i;;*. Ce"i Bt este jertfa Pe pflrga HU Pl"otll, 'Iotugi, ceea ce le revenea putea fi numit rdmd-
ceqti, adicl perga umanitifii, inteiul in nestriclciune'
lflar clglplrSr rcvonea lui Dumnezeu, chiar dacLrcprezentz
celor adormi{i. Ca un grdu tro mbl Prrro din jertf6.
murind, a rlslrit inmulfit ca ,{il lll ,,Qrlil prlnos de pdine, ce aduceli Domnului, sd
4z ,,Dacdinsdvrei sd i nici dospiturd, nici miere nu veli
din aluaturi coaPte in cuPto Domnului."
de grdu, nedosPite, frdmdnta a agenfi de fermentafie, erau folosite
pite, unse cu untdelemn." ud do l'ructe, lapte acru sau, precum pdnl de cu-
natural al o-
lh noutrc, o bucS{ic[ din compozi{ia fermentati,
de creiinla c[ acesta ar fi s himbat caracterul pllnoa preparati anterior."r2 Mierea, in Bibtia
fi recunoscuti aici
i.*4"i, aiterdnd-o 9i profandnd-or Poatg a,y, ,,putea desemna fie produsul apicol cunos-
,i o reactie impotriva habitudinilor cultuale ale canaanei- ES tlF un fol do eirop din struguri sau curmale, cunoscut gi
i.r:"4-gil"rica'Mslritului, in schimb, a suprimat azima' frtlll do rrrbi sub numele de dibs. Excluderea mierii din
plus' dac[
c[ci Mdntuitorul sporeqte toate 9i le face noi; in gfurle lrruolitilor se poate justifica fie prin grija lor de a
proclami fericirea ve$nic[
-i*" 1""nipuie tristefea, Hristos m Wltr Jcrtt'o ot'orite de reguli zellor pdgdni - mierea fiind
n oxeolenp in diferite culte uraniene ale anti-
c prln oaracterul ei de posibil ferment."l3 Mierea
bellugului, al dulce{ii, al gtiinfei gi al infelepciu-
dL d hvtplurllor dumnezeieqti, revelafiei qi cunoagterii
dftlCe, Drst dorpllura semnificl invi(itura Legii celei noi,
hf mleru, 0unoeltoroo mistic[, poate c[ acesta e motivul
trlnlg pentru oero elo nu erau mistuite; sau, cum vom vedea

Levitic | | llttrl
'ld.,Glatrrela
to
LEV, p. 166 't ll,nl
t'Ibid.
l5
14
 rle n nfel I onx;rcliltx' pr:iirre gi sare.
l{-10: ,,1)t tuluci Domnului prinos de pdine din cele
ilnltllnnult', tultt t'tt clur din cele dinldi roade ale tale grd-
ul/e ,ll,t ,ttltlt'r', 1tt'iliilt, cu.foc Si pisate. Toarnd peste ele unt-
ilolcnn gl puttt, Itt, (l( ldmdie; acesta este prinos de pdine.
l'rciln| ill ttnltT, rl)r( po,nenire, o parte din grdunye Si unt-
iplpnm t'u ltutl.l ldtrtdia; aceasta este jerffi Domnului."
,,1lt'6rrrrlalr.: rrrilcinate sunt ftina. Iar in aceste chipuri
qc rlA rlrt ltt;rrlos tninn ltri Hristos. Cdci El este jertfa pentru
rlrl, ;rllrgrr ronrloi rlulrovnicegti, adicd p6rga umanit[tii, inta-
Ittl trBnuttl rlitr rnorli. int6iul in nestriciciune, pdrga celor
ntlntlnlll, ( ,,) lnr pcslc.iortfE a spus ci trebuie sI se toarne
tthldelettlrr ql n ;rrnrncit s[ se pun[ 9i t[mAie. Untdelemnul
Ittuhl;tuletrle nltnholic grllsirnea qi veselia, iar tdmAia - sfin-
fenla tl ltttttn tttiretrnnr[."rt'
('t;r. l. l-2r ,,l\u'ti insd jertfa lui vafi jertfd de impd-
tilN il thu'tl w t\r tnlrct, din vite mari, parte bdrbdteascd
ttl l plrle ldfiEhtltt\, ,td lc uducd inaintea Domnului din cele
#tl s'i ltutrti cel ce o aduce mdna sa pe capul
mercul,r,rl, ,r,)
lerllel Sl ,r r
ltutgltlr itutinlea Domnului, la uSa cortului adu-
nflrll, hr yrrtlll,,/iii lui laron, sd stropeascd cu sdnge din
t1n I e,'lle I n lru I l'm nti ur. "
1

llll,ltu 1688 lirlc.iert/ii de pace pentru acest loc. Ebrai-

ullf aplrrrl srltttttittt nr putea insemna jertfr de pace (de la
,ilh,trtl xnrr icrllll th: isp[gire (de la Sillem). Jertfa de impd-
r:ilte rlllrrt'R rle ccrr rr urderii de tot prin unele deosebiri tehni-
tle. luFr,uu gl rlc irrtcrrlic. Dacd prin arderea de tot se aducea
Ittsltlttfite nr,t'orrrliliorrrrl:i Creatorului, jertfa de pace era un
lhlrl rle H lnvot'rr lrrrnrlvoinfa divind. ,,inlelesul jertfei se
relFrea lu lrrrrnrrrril. (...) l,itera legii nu face deosebire intre
;utle*r hf,rlrfllt,nrit'll ryi l'crrrciascS. Prin aceasta se infelege c[
ltt nutlrt,lt, t,nle t lt'irlos. in partea bdrb[teasc6, pentru cd e
r rrnrlrrr'f,lor 11i povltlrrikrr, chci in am6ndou6 privin{ele blrba-

'4lbid. adevtu'
" Smrrut Chiril al Alexandriei, inchinqea si slujirea in duh si tr'
hl . t ihtll,t ltt l,r,r,tttt
XV

16 t7
tul are un rol mai insemnat; in partea femeiasc[, pentru c[ S-
aaqezatsub lege, degi e conducitor, clci femeia e supus[ 9i
a doua sub blrbat, odati ce este cu adev[rat mai micl 9i de
mdsuri mai reduse."lT
3-52 ,,Din jertfa de mdntuire sd aducd iertfd Domnu-
lui: grdsimea cale acoperd mdruntaiele, toatd grdsimea ce
acoperd intestinele; amdndoi rdrunchii, grdsimea de pe ei Si
cea de pe golduri, seul de peficat si cel de pe rdrunchi; iar
fiii lui Aaron sd ardd acestea pe jertfelnic impreund cu ar-
dereq de tot, care este pe lemnele de pe focul de pe jert-
felnic; aceasta este jertfd, mireasmd pldcutd Domnului."
Ficatul e socotit sediul pasiunilor, iar rirunchii, al do-
rinfelor ascunse. Ar rezulta c5 acestea trebuie s[ fie indrepta-
te cltre Dumnezeu, unindu-se cu lumina Sa, inchipuiti prin
foc. Despre infelesul acestora va fi vorba 9i ceva mai jos.
5-llz ,,Iar dacd cineva aduce Domnului jertft de tm'
pdcare din vite mici, parte bdrbdteascd sau femeiascd, s-o
aducd din cele fird meteahnd. Dacd aduce i"rtfr o oaie,*d
o tnfdliseze inaintea Domnului. Sd-si pmd mdna sa pe capul
jertfei sale Si s-o junghie inaintea cortului adtmdrii; iar
preofii, fiii lui Aaron, sd stropeascd cu sdngele ei iertfelni-
cul pe toate pdrlile. $i din aceastd iertfd de impdcare sd
aducd ardere Domnului grdsimea ei, toatd coada, retezdnd-
o chiar din capdtul spindrii, grdsimea de pe mdruntaie, toa-
td grdsimea de pe partea dinduntru; amdndoi rdrunchii,
grdsimea de pe ei Si cea de pe Solduri, seul de pe ficat Si
praporul, pe care-l va desprinde cu rdrunchii; iar preotul sd
ordd acestea pe jertfelnic; aceastd mistuire prin foc este
jertfd Domnului."
Coada reprezinti sfArqitul viefii noastre p[mdntegti,
care trebuie sd ne g[seasc[ unifi cu Dumnezeu. Animalul
jertfit e frri meteahn[: ,,C[ci cei ce se aduc lui Dumnezeu
spre miros de bun[ mireasmd trebuie s[ fie curafi 9i c6t mai
depdrtafi de orice pate. (...) Grlsimea de pe p0ntece indic[
'1 lbid.
t8
( I ;ulrltsr llalon rrrirtlii gi grlsimea celor dinlluntru, hr[nite
Ell re punlo rlo hitro tlc darurile spirituale ale Duhului. (...)
Eltttttr,ltll irlr'vof{o rlc chip al lrrcrlrii de dreapti socoteald
dlnlAutttrrrl nrlrrfli. prin care se leapldi ceea ce e nedrept gi
rc tl€g€ pl ro f rrrlocll vrcdnic de primire ceea ce se folosegte.
(,,,) lar plellla llcttrrlui nu se arat[ altceva decdt lucrarea su-
f,elulttl, prlt $nr6 el tindo spre poft6. Clci cei ce au cercetat
tGFiiEH ntt zdhrtvosc str spunl ci tot animalul igi are poftele
ln flrrat, lloul lrohrric prodat[ lui Dumnezeu 9i pielila fica-
Ittlttl, arllol levonrl n toalil pofta noastr6."18
ll-10: ,,lttu'll lnsd.iertfa lui este din capre, s-o infdSi-
Jcfi lnitlntcu l\tnnului, ,td-Si pund mdna sa pe capul caprei
Sl s.u lunghle ht ustt rtrlului adundrii; iar preolii, fiii lui
i6#ntt, td ilruryemcd cu s1nS4ele ei jertfelnicul imprejur. Din
ffff.rlttt tfl nlrctl prlmx ;i.iertfd Domnului: grdsimea de pe
;#runhil4 hntil grdtlntr,il core acoperd intestinele, amdn-
dal rttxruhll, gliltlnuut de pc ei si cea de pe solduri, seul de
Inv I v(t th'tltrinclc cu le
I pc lerlli,lntt'; uceastd .r-
I \,n,,,,t I ul.'ll ru td grds
('Hprlolonall, cnprn sugereazd gi gratuitatea darurilor
dlvlttc, r,a ;l lnrprovizihilitatea lor.
17 t ,, l,,i,tte ltgc vesnicd Si pentru toli urmasii voStri din
huile qetrllllr wxnlrr, ca toatd grdsimea Si tot sdngele sd
lllt I iltitn't1l "
l)Elft tri,ovt'cii crodinciogi se abfln de la a mdnca sdn-
€tl Fllvstl$
tll p.r'llsirrrct, dupi pdtrunderea in Canaan, inter-
dru;n I s llrtrllml rkrrrr ln nnimalele jertfite, incet6nd odatl cu
+llt'itttntes I etrrplrrlrri ryi tlcsliin{area preofiei iudaice.
('tp, {, l=ll ,,,ti tt grdil Domnul cu Moise Si a zis;
tlnllefle llllu lul ltnrl ;i le spune: Dacd vreun om va pd-
t,flt)tt tll,, uestllttli itttlxtlrivrt ltrtruncilor Domnului Si vaface
tltt n,t ,yp t.ilt,l,tc,, *lfuhtl vrcuna din ele; de a pdcdtuit arhie-
't l,l . [,r, ltlntu trt st tlttlirttt itt duh si adevdr,Xlll
I9
reu miruit $i d tras pe popor la pdcat, pentru pdcatul sdu, pe
care l-a sdvdrSit, sd aducd un vilel fdrd meteahnd, caiertfd
Domnului pentru pdcat. "
,,Ceremonialul ungerii cu untdelemn a preofilor era
un semn al investirii lor cu puteri sacrale (...). Aici, ca 9i mai
departe, 6, 15; 8, 12;16,32, se infelege cd doar marele preot
(...) era uns in intregime in momentul consacrlrii. Aici tex-
tul se refer[ limpede la un personaj unic, marele sacerdot,
geful preofilor care, ca reprezentant al lui Iahve, avea datoria
de a urma cel dintdi, cu strictefe, comandamentele divine.
Picatul slu nu era o chestiune personalI, ci se revdrsa asu-
pra intregii comunit[fi. De aceea jertfa prescris[ trebuia sl
fie de o calitate maxim[."re
4-52 ,,Sd se inJdliSeze vilelul inaintea Domnului, la
uqa cortului adundrii, sd-Si pund mdna sa pe capul vilelului
Si sd junghie vilelul tnaintea Domnului. Apoi sd ia preotul
cel miruit, ale cdrui mdini sunt sfinlite, din sdngele vi[elului
Si sd-l ducd in cortul adundrii."
Septuaginta are aici cuvdntul hristds (: uns; miruit)
pentru arhiereu: ,,Pentru ca s[ preamireasc[ pe marele preot
al lui Dumnezeu, atit cit era cu putin(E unui om, l-a numit
hristos salu unsul (cel miruit), adflug6nd la aceastd vrednicie
a preofiei celei mai inalte, care dupd pirerea lui intrece orice
alti vrednicie omeneasci, numele de Hristos, ca un adaos de
cinste gi mlrire, intrucdt (Moise) credea cu adevdrat cI acest
nume confine ceva dumnezeiesc."2o
6z ,,Acolo sd-Si moaie preotul degetul sdu in sdnge,
sd stropeascd cu sdnge de gapte ori inaintea Domnului, asu-
pra perdelei locasului sfdnt."
,JJtilizarea sdngelui, simbol al viefii, in ritualul de ex-
piere semnificd dorinfa de reimp[care, de comuniune vitall
intre om gi divinitate."2r lngeptita stropire e legatd de simbo-
te
LEv,p.167
20
Eusebiu de Cezarooao Istoria bisericeascd,I,3,3
" LEY,p.167
20
ll:llun trrrrrrArrrlrrl pn;rlo; ht cvrei, acesta insemna cu prec6-
d:fr r lluletr ln, r lorllvlh'qi ruu, perlbcfi unea.
7t ,,lhqnl (k'.'.,u ,tcl pund preotul din sdngele vilelului
halntllr I \ m u ru I u l, y' u xrnc le .j e r lfe lnicului tdmdieri i, car e
cl flllfi lu tttt'lttl tulttnfirii, iur loald rdmdsila din sdngele vi-
lplulul t
.t l.tiltrtl, lu ltmcliet.jertfblnicului arderii de tot, care
tE dllfl lmtlntctt trt ul u i udundrii. "
,,Allnrele portlru sacrificii aveau in Palestina o formi
qBtlrlfi, erllorrrlllllilc lor rvAnd aspectul unor coarne de ani-
Fttl, HF pale r:R neoslo oxtrcrrritlfi ale altarului erau conside-
mle d€ evrcl rltepl llu!'lou cea mai sfint[ a intregului ansam-
hltt (sf I Regt l, 50-51 ). [)c aoeea, ungerea cu s6nge, simbo-
lUl vhlll, t Flll'6nrllhlikrr srtle, avea o valoare simbolicl gi ri-
Mllcl tHtthlt6,"" ('r)r'nul sirnbolizeaz[ fo(a sau, aici, cele
ffi dlneu;li ele tpnlirrlui qi intinderea proniei divine, dar
tEtufll pnlfhllcl ntt rtrli vllzut in cele patru coarne gi o pretn-
n tlnurll, l)r rorrrnrcal gi aten{ia fafa de sdngele r[-
, lilttrl rrulmklorul suoru, era depus la temelia altaru-
htL W f f, ibrll +lo lttrrlitturrc.
l.llt ,, Alnl *l ,tr:txiltl din vilelul adus pentru pdcat
twlfl 1nfu/trre,t Inl, griltirnca cea de pe mdruntaie, toatd
fltdtlnlctt r'e (h'ttl,(t'(l liluntrul, amdndoi rdrunchii cu grdsi-
Hat ilc 1tc cl ql rc,rt tfu pc Solduri, seul de pe ficat; acestea sd
h ge'ttttlfi lnt1rypp2xl cu rt\runchii, precum se ia din vilelul
lltllel ile l;lulvlrc, Sl ld la ardd preotul pe jertfetnicul arde-
P{l de m, lttr ltltl*t vilclului Si tot trupul lui cu capul Si pi-
Smrrle lul, ttt nulrunluicla lui Si cu necurdlenia lui, qdicd
H U[tlyl ei Lrtrxtttl qlirr\ din tabdrd, la loc curat, unde se
Hf|il'at rtltlttltt, Sl ,rtl I tnhl pe.fttc de lemne; unde se aruncd
lflll$tt, tlrttht mI I trnli\."
He qoolea lrr nliurr lrrbcrei tot vitelul, ,,adicl pielea,
rrfllilF6, rrHrFl$;l trrllrrrrrluiolc, tot ceea ce nu a fost ars pe
illsr ,qlrr€ rlconerlrire rlo,iortlh dc mullumire, in cadrul cireia
*'l Fv,1r lntt
2l
era ars intregul animal, aici, la jertfa de isplgire (ebr. hattat),
taurul era scos afarl din tabdrd" adic[ din incinta poporului
ocrotit de Dumnezeu, ca factor simbolic asupra c[ruia a fost
transpus pdcaful preotului. Arderea sa completd semnificd
aneantizarea p[catului in cauzd."23
l3-2lz ,,Dacd insd toatd obstea lui Israel va pdcdtui,
din neStiinld, Si vaface tmpotriva pontncilor Domnului ceva
ce nu trebuie Jdcut Si vrednic de osdndd, iar fapta aceasta
va rdmdne necunoscutd adundrii, cdnd se va afla pdcatul,
pe care l-au sdvdrSit ei, sd se aducd din partea intregii obsti
un vilel fird meteahnd, jertfd pentru pdcat, sd-l iffiliSeze
inaintea cortului adundrii, iar bdtrdnii obstii sd-Si pund
mdinile lor pe capul vilelului, inaintea Domnului, Si sd.jun-
ghie vigelul inaintea Domnului. Apoi preotul miruit sd ducd
din sdngele vilelului in cortul adundrii. Sd-Si rnoaie preotul
degetul sduin sdngele vilelului Si sd stropeascd de Sapteori
tnaintea Domnului asupra perdelei sfintei sfintelor. Apoi
preotul sd pund din sdnge pe coarnele jertfelnicului tdmdie-
rii, care este inainteafelei Domnului in cortul adundrii, iar
celdlalt sdnge sd-l toarne la temelia jertfelnicului arderii de
tot, care este la uSa cortului adundrii. Toatd grdsimea lui
s-o scoatd din el Si s-o ardd pe jertfelnic; Si sd facd cu vi-
lelul acesta ceea ce s-afdcut cu vilelul adus pentru pdcat;
aSa sd facd cu el Si aSa sd-i curele preotul Si li se va ierta
pdcatul. Dupd aceea sd scoatd vilelul intreg afard din tabd-
rd Si sdJ ardd aSa cum a ars Si vilelul de care s-a vorbit mai
sus. Aceasta e jertfd pentru pdcatul obStii."
Daci picdtuiatoatd, obgtea, se aducea o jertfr similard
celei pentru pdcaful arhiereului. ,,Dumnezeu, voind s[ arate
cd mult mai mare pedeapsd se cuvine pdcatelor s[vArgite de
preo{i dec6t celor sdvdrqite de oamenii de rdnd, a poruncit ca
pentru pdcatele preofilor sd se aduc[ o jertfl tot at6t de mare
cdt se aduce pentru p[catele intregului popor. (...) Pdcatele
" Ibid.
22
Iulll rrull trtrti g,rclc ttu prin natura lor, ci prin
prerrlrrlrrl enro lc sllv0rgogtc."'o Prin bdtrdnii obgtei
€ l)Erielul nxuptu jcrtlbi, ,,in antichitate, ca de altfel
h lgnlc rtullur llF rlo lip trntli[ional, vArsta senectufii era o ga-
fffilh r lttlelepuhrnii Ei cchilibrului. E, de presupus c[ in ori-
95 lucmre l)terupultlhld luuou unor decizii importante pen-
H gtrfirrrrrllele rlhlul hAtr0nilor avea un cuvdnt decisiv, fie
il ntf Yrrtlrn rle ;tlohlortto rcligioase (cf. legirea 24,1-9), ad-
ffilhlrlrellve (Nrrrrroli I I, l6-17), sau cultuale, ca aici."25 Pd-
etlele ltcucau nHlrl)tlr vilalului, tip al Mdntuitorului: ,,Cdci in
lltlrl+rr c r;ut'Blln ;tt'oolikrr qi a poporului, a celui mic Ai mare
tl f tulUnrr lttt;treuri, ohinr dacl ne-am aflat plcituind cdte
tH .fi{ff tmlnftlw utte'fut ilin loate poruncile Domnului
fuel/trlrulul illn rcvt rc nu lrehuia sd facd si vrednic de
illt# edlxl w qlh t,l plttrlulsdu, pe care l-a sdvdrsit, sd
M.llntA le,tl,'tt lul rtt un lap.fdrd meteahnd, sd-si pund
l**r rr pe fi{rul lqnilui Si sd-l junghie, unde se junghie ar-
dcille dc hil, l'tfitlttlt'tt l)omnului; aceostq este jerffi pentru
l+dr+tl, ht pretilul xll iu cu degetul sdu sdnge de la jertfa
NnbU Ulrttl il td I purtt\ pc coarnele jertfelnicului arderii
th ttt l,u'rplihilt linga sd-l toarne la temelia jerfelnicului
aMerll ild tttt, llxtlfi grd;inrca ei s-o qrdd pe jertfelnic, ca
ffilmt lp,'tlvl lr izhclvire, si aSa il va curdli preotul de
*.atul lul il lie t\t l(rtd."
Jetlfb e rk o vtkruro rnai micd decSt in cazurile de mai
tUr t'6;rclettln (ulrr , nu,ril c un ,,termen cu in,teles nesigur. Se
tiufirhlFrn lrt gurrerll cll osto vorba de geful unui trib sau al
tfllel lt6tll rler ltllr (...) Hnu, rnai nou, de un fel de purtiitor de
1i
Hmttltrl lrrRrr ( lrrrll rlc Aur'. l)tspre preofie,Xl
t'I l,v,l, lf'H
4t
{ftttlttl I 'ltlt ll rrl Alcxrrrrlrir:i, r4t. cit.,W
23
cuvant al tribului (...). Oricum, autoritatea acestei
^cipetenii
era limitat[, el subordondndu-se ;efilor religiogi. In conse-
cinf6, picatul s6u nu antrena resporrsabilitatea intregii co-
-uniti1i, ca in cazul marelui preot."z1
23-3lz ,,Dacd tnsd un om din poporul de rdnd va
greSi din neStiinld impotriva uneia din toate poruncile Dom-
iului si va face ceva ce nu trebuia sd facd si vrednic de
osdndd, cdnd va afla el pdcatul ce l-a sdvdrsit, sd aducd din
caprele sale iertfd o caprdJdrd meteahnd, pentru pdcatul ce
l-a sdvdrSit, sd-si pund mdna so pe capul iertfei pentru pd-
cat Si sdjunghie capra adusd, iertfd pentru pdcat, unde se
junghie jertfele arderii de tot. Apoi sd ia preotul din sdngele
ei iu degetul sdu Si sd pund pe coarnele jertfelnicului arde-
rii de tot, iar celdlalt sdnge sd-l toqrne la temelia jertfelni-
cului. Toatd grdsimea ei s'o aleagd, cum se alege grdsimea
la jertfele de mdntuire, Si s-o ardd preotul peiertfelnic, spTe
miros binepldcut Domnului; astfel tl va curdli preotul Si i se
va ierto pdcatul."
in cazul unui om de rdnd, jertfa era inferioarl celei a-
duse de o cipetenie gi, desigur, celei aduse de citre arhiereu'
32-352 ,,Ior dacd cineva vrea sd aducd iertfd pentru
pdcat din turma de oi, sd aducd parte femeiascd, fdrd me-
teahnd, sd-Si pund mdna sa pe capul iertfei pentru pdcat Si
s-o junghie, cajertfd pentru pdcat, la locul unde sejunghie
jertfa arderii de tot. Apoi sd ia preotul cu degetul sdu din
sdngele acestei jertfe pentru pdcat Si sd pund pe coarnele
jertfelnicului arderii de tot, iar celdlalt sdnge sd-l toarneios
ldngd jertfelnic. Toatd grdsimea ei s-o aleagd, cum se alege
grdti*"o din oaia pentru iertft de izbdvire, Si s-o ardd
preotul pe jertfelnic, ca jertJd Domnului; $i a$a tl va curdli
preotul de pdcatul ce l-a sdvdrgit Si i se va ierta.
Omul de rdnd putea aduce 9i o oaie, in locul caprei'
La versetul 35, Septuaginta aratd cd aceste jertfe se puneau
'7LEV,p.168
24
fifltpls nnlarll de tot (epi td olokaftoma), urmdnd
al lsei lehva (peste arderile Domnu-
t*hDltllcrr undo c
oi Joftfolo do acost tip erau imolate al[turi de
qgfllnd novoio s[ se aprind[ un foc special in
dl,,MErlm.a victimelor corespundea cu m[rimea
(,,,) Clol Hristos S-a adus pe Sine tnsugi deodati
,il lntFo lcoan[, tn vi1el, care e o victim[ grea gi
fitl der ;l pontru fiecare in parte, ca un ied gi ca o
ol S-a flcut asemenea celor de sub pdcat."2e
tFSHII
u €lF, Qt lt ,,Dacd vreun suflet va pdcdtui prin aceea
ldJure ca martor, nu va spune ceeq ce a auzil
*lla va lua asupra sa pdcat."
dlH lrtg vorba attt de weun aspect psihologic
elt do urmlrile concrete ale unui picat
ntturale, moartea) sau de efectele justi-
dl aa va utlnge cineva de orice lucru necu-
iU neeural de Jiard, sau de stdrv de dobitoc
I t etdn do ldrdtoare necuratd, fird sd stie, se
'Sl llnOvat: sau de se va atinge cineva de ne-
ilLtl$tind, wu de orice fel de necurdlenie care
il ,, ilI W lll, dur upoi va afla, acela e vinovat."
iltfrfuneu
FmeU poporul ovreu necuri{enia era o problem[
probler nu
tflfnl, elt rullgioas6, ea transmi(Andu-se prin simpla
Efforlaroa animalelor curate gi a celor necurate es-
ln oapltolul I l. Odat[ devenit congtient de im-
dCblndlm prin contactul cu un obiect necurat,
ffimnltltll nvoa datoria de a cere s[ se instituie
tn onz contrar, se considera cd este afectat5
nlrtle m lntllvidual[ cu Dumnezet, dar chiar bu-
htllgH oomunitfiti, Codul referitor la curl-tenia ri-
ffilG ftmulat at6t do convingdtor in Levitic, va fi refor-
x l#v, n, rou
I mrui t'hlrtl al Aloxmdrici, ttp, cit.,N
" I€v, u, lun

tulburat[ de c[lcarea jurlmdntului'
7-l0z ,,Iar de nu vafi in stare sd aducd jertfd o oaie'
pentru vina pdcatului sdu, sd aducd Domnului doud turtu-
rEle nu iltlltttl tlr ytrumbel: unul jertfd pentru pdcat, iar
+lhul tttlcr,t th' lttl. l<'cslc pdsdri sd le aducd la preot Si
pettilHl si lrl/irt,rrfi mui intdi pe cea pentru pdcat, sd-i
,)rillgrl grltttl, lilrrl lti despartd capul de trup, Si sd stropeas-
t\I t'u rllngelo ru't,ltlt,i,jurtfe pentru pdcat peretele jertfelnicu-
lnt, hn' ralihill ,rrhrye sd-l scurgd jos l6ngd jertfelnic; a-
*teruftt e lerlltl lt(nlru pdcal. Iar pe cealaltd pasdre s-o adu-
gd alrlprp tle' tttl, dupd rdnduiald. $i aSa il va curdli preotul
* lnltntnl lulSt l,tt vrt icrta."
,,('flnrl ;rorrrrrucq;lo prin Moise s[ se aduc[ jertfe pentru
plrrnle rlrrl ;rrrl rlo pot'umbel sau o pereche de turturele, aratd
el lrrl llumrrerou ii osto binepl[cut[ lipsa de pdcat a celor
pra rle t'hulnlo iii lipsa de urd a puilor, lds6nd sd se
ui uel nrerrrolrrru poate cur[li pe cel asemenea; iar
l6flE lttt{ttrclerhu' nirnholizeazd sfiala fati de pdcat."33
r€gmnul nualrrr llnrrs llristos Se poate asem[na foarte bine
ff fi luHurFfi tnu rllr rrrr ;rorumbel, pentru cL cea dintAi are
fl mfl hutt gler ql a uon rnni ciripitoare dintre pdsdri, iar cea
* f dern alltrgs trrrlrrrerr b16ndefii. (...) Deci omordnd pasd-
ilft dnr ttellhtrhr I t:nprrl cu totul de la grumaz, ne-a ar[tat
lhdlfept t'e ltlilfll'lsll lili llristos n-a fost pricind de dezbinare,
el tle tltile hrlre rroi. lrrr stropind cu s6ngele plsirii cortul gi
riele tlirr cl, n nllllnl cil sl'infegte Biserica cu sflngele Slu. $i o
lUfftttem srlo purrlrrr piletl, iar alta spre ardere de tot. Dar prin
lltllttrlottA io tll$lcge I lristos, Care pe de o parte moare pen-
lfll ttul, p+, rk, nlln Sc trluce ardere de tot spre miros de bund
illlenrntn lalf,lrrr. qri inrh;i pe de alta Se pred[ pe Sine pre!
# ryhlilrh perltr vinlrr lrrlrrrur."34
I I I lr ,,I\u'fi itt,t'd nu-i va da mdna sd aducd nici o
ltptat)hr rls' ltttttu-,lt, ,\(nt tloi pui de porumbel, atunci sd
*l{/il,tl lnnltn grr;t'ttltt ,\'tt (t zecea parte dintr-o efa defdind
hilnt1 th' L{t\lu, .'t, lrrtlt\ lx,nlrtt pdcat, dar sd nu toarne pe ea

|
3t
rbid.
I
| lerrrcrrl A h' r nrrrh rrurl,,\ n nril<,, V, 70, 4
tr
32lbid. hlhrrlrrl t lrlrrl rrl r\lr,rrrrrrllrt.i. tt1t. dr..X]t/

26 27
 untdelemn, nici tdmdie sd nu pund pe ea, cd aceasta este
jertfo pentru pdcat. S-o aducd la preot Si preotul sd ia din
ea un purnn plin, spre pomenire, Si s-o ardd pe iertfelnic, ca
jertfid Domnului; aceosta este iertfi pentru pdcat. Prin
aceasta il va curdli preotul de pdcatul lui, pe cqre l-q sd-
vdrgit in una din intdmpldrile acelea, Si i se va ierta pdcatul;
rdmdsila de Jdind va fi a preotului, ca la prinosul de fdind. "
,,Legislatorul prevede cazul de urgenfi in care cel ce a
gregit nu are la indemdn[ un animal sau o pas[re pentru
.;l.t-fe; frini in schimb avea oricine in cortul s6u'"35 Efo era o
mdsur[ de capacitate, de circa 35 de litri. Untdelemnul 9i t[-
miia nu erau primite ca jertfE pentru picat, ele indicdnd cu-
r[1ia. ,,in acestea nu mai e vorba de Hristos, ci modul jertfei
ne indici viafa celui ce o aduce gi apropierea prin Hristos 9i
predarea Sa lui Dumnezeu. Cdci se aduce frina, care se face
p6ine. Dar pAinea e chipul viefii. Nu se stropeqte insl pe ea
tim0ie gi nu se toarnl untdelemn (...), clci este pentru picat.
Iar de plcat e striin[ cu totul veseli4 care se inchipuiegte
prin untdelemn, ca gi buna mireasm[, care se inchipuiegte
prin tlmdie. (...) Deci fhina fEr[ tlmdie gi untdelemn e chi-
pul vie{ii care nu are veselie gi e lipsiti de buna mireasmi.
Dar in Hristos se va muta gi ea la veselie. Clci El cur[f[ pe
cei intinafi gi spall spirituai pe cei cdzttli in necurd1ie."36
14-15: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: De va
face cineva greSeald Si din negtiinld va pdcdtui tmpotriva
celor afierosite Domnului, acela, pentru vina sa, sd ia din
turma de oi Si sd aducd Domnului jertJd pentru vind, un
berbec fdrd meteahnd, preluit la doi sicli de argint, dupd
prelul siclului sfdnt. "
,,Este desemnati aici o criml major6, constdnd in le-
zarea autorititilor divine, prin neglijarea s[vdrgirii sacrifi-
ciilor rituale cuvenite."3i Siclul sfhnt avea aproximativ 11
3t
LEV, p. l7o
3u
Sfantol Chiril al Alexandriei, op. cit.,XY
" [,EV, p. 1To
28
ffttltel elllel, vnkrnlcrr siclului ;i greutatea sa au variat de-a
lgflpl lltrtpulul,
I tu l0t ,, $/ r'r, a gresit impotriva lucrului sfdnt, va pld-
ll;lWl Nitl ruhlugt ltcsle prclul lui a cincea parte din pre{ si
Hl Ca rtirprt,rh pnrilultti Si preotul il va curdli prin berbecul
#frfti Nnrtlt t,lttd $i i lte vu ierla. De va greSi cineva impo-
#HH filpr,l llulre ltxtlc poruncile Domnului Si vaface ce nu
It elUlrp nl ht't\ Si t.lin nestiinld s-a fdcut vinovat Si va fi
M 5tdr,r,1, ,il'el.t li ducd la preot din turma de oi, jertfd
pEelfu vltllt, ,u, htrhrc ./drd meteahnd, dupd preluirea ta,
fFl Ht wfi1l pre,olttl grcseala, in care a cdzut el din ne-
#rfi{A Sl I w wt iorltr. tl<:easta este jertfi pentru greSeala cu
FE +tl,rfi ,,al t, Int,ttt,I r I in a intea Domnului. "
*r B: rctttal'uat, lrr touto jertfele aduse, rolul hotdrAtor al
, lkt rle unlo r.:rrr[firea era cu neputin(i. Cu at0t mai
lF Eherln6. rllvlirgiroa Jertfei euharistice nu poate fi
lnptl ueltu cc! nlr s-au sustras profanului, prin consa-
H g€fr rre uu xo irrlcloge in lumea protestanti.
Elp, 6, l.1t ,,tirfiit-u iardsi Domnul cu Moise si a
fillt€ tlnavtl ru glr,yi si cu bund stiinld va nesocoti po-
rclh l\tmnulu4 ligfuluind inaintea aproapelui sdu ceea ce
tr61fi I tl hl'rulin1til, ,tttt i-a ldsat in pdstrare, sau ceea ce i-
e-fi#il, ttut t\t lttscht pc uproapele sdu, sau gdsind un lucru
tftR#|l, gl ttlytultthttl inuintea lui, sau jurdndu-se strdmb
fl Hfihirr ftffle ilh 1trt,1ul lui Si sd deo aceluia, al cdruia este
fund, ln tttut rdnl lql t\t tunoaste vina sa. Iar pentru vina
lH ld ,r, iln ln'n,t rb ttl un herbec fdrd meteahnd, dupd
Helutrrttt.rr,, ir, ,r.l I ttltu't\ l)omnului prin preot, jertfd pen-
lt'fl llnfl l'tetilul tl vt t'urt\1i inaintea Domnului Si i se va
lcflfl trth'F u' ll hlltttlt $l oricum s-arfifdcut vinovat."
29
 ,,in aceastii ingiruire de p[cate este vorba de delicte
contra propriet[fii care nu pot fi dovedite gi urmlrite juridic,
congtiinfa infractorului fiind singura in misuri s[ restabi-
leascl ordinea, prin recunoagtere public[ gi sacrificiu ritual.
intrucat infrac{iunea nu atenteaz[ la integritatea lui Iahve, ci
doar la bunul aproapelui, se impune un sacrificiu pentru vin6
gi nu unul pentru plcat."38 Dar, fiind vorba de un pdcat vo-
luntar, nu din negtiinfi, valoarea jertfei era mai mare ca la
plcatele descrise anterior. ,,Aqadar, dacl judecata este at6t
de inflexibil[ pentru cei ce pdc[tuiesc din negtiinp, iar jertfa
este necesar[ pentru cur[fire, pe care gi dreptul lov mlrturi-
segte ci o aducea pentru fiii sii (Iov 1, 5), ce poate s[ spunl
cineva despre cei ce p[cituiesc cu gtiinp sau despre cei
indiferenfi?"3e Totuqi, chiar gi plcatul sivdrgit cu voia este
iertat, dacd e m[rturisit gi se fpce isp[gire pentru el. ,,Deci
desp[gubind pe cei nedreptlfifi';i tlind supiririle frafilolcu
fapte de iubire, ne vom izbdvi pe noi ingine de orice vini gi
vom dob6ndi iertarea in llristos.'{O
8-9: ,,$l a grdit Domnul cu Moise gi a zis: PorunceSte
lui Aaron Si fiilor lui Si le zi: Rdnduiala arderii de tot este
qceasta: arderea de tot sd rdmdnd pe vatra iertfelnicului
toatd noaptea pdnd dimineala si focul jertfelnicului sd ardd
pe el Si sd nu se stingd."
,,intrefinerea neintrerupti a arderii de tot nu reclama
decdt un sacrificiu zilnic, dimineafa, cum s-a practicat qi in
epoca regalit{ii (cf. Iezechiel 46, 13-15). in schimb, in 1e-
Sirea 29,38-42 gi Numeri 28,3-8 sunt prescrise doul arderi
de tot, una diminea(a qi una seara. Indicafia de aici trebuie
pusd in leg[turd cu ritualuri similare atestate la majoritatea
popoarelor antice: intrefinerea permanenti a focului sacru
semnifica, pe de o parte, vigilenfa comunitlfii gi, pe de alti
parte, nevoia conserv[rii unei prezen\e permanente a Divi-
1r
lbid.
" Sfanhrl Vasile cel Mare, Cwdnt despreiudecata lui Dumnezeu,Y
oo
Sfaot rl Chiril al Alexandriei, op. cit.,YY
30
ln eologla oro{tin[, fbcul permanent simbolizeazi
h{rtlol- ruprtm6."4l Astfel ce ..ultarul dumnezeiesc
fuenull lnlWi tn chip, prin Care ne apropie de Dumne-
d Tf*l tl(lnduJ rafional gi aducdndu-I ca jertft buna
lml f vlrtufllor gi sfinfenia viefuirii evanghelice.'/2
* Wd g0 il-a luat pantalonii sdi cei de in pe trupul
fu genuia arderii de tot, pe care a ars-ofocui pe
1l r<t pund ldngd jertfelnic."
ritual[ a preofilor era din in, ceea ce
dupl rutorii patistici, stingerea patimilor, inul fi-
F$tflonll do in erau folosifi pentru acoperirea or-
ouvlntul tntp find aici un eufemism.
,lgl ud-gl dezbrace hainele sale si sd se imbrace
AUrofu gl sd scoatd cenuga afard din tabdrd, lo
ilmbltof vcgmintelor preo{egti cu altele de rdnd
dfofnn do lnsemnltate a celor dou[ indatoriri
pO OAnd colectarea cenugii de pe altar era o
lndcplrtaroa ei era un act minor."43
uDartocul de pe jertfelnic sd ardd gi sd nu se
b pnenl ad pund lemne pe el tnfiecare dimineald, sd
fl ll Udere de tot Si sd ardd pe el grdsimea jertfei de
ll
il
Iaf locul ardd necontenit pe jertfelnic Si sd nu
ffi t.r er[tat mai sus, prin focul nestins se in{elegea
lllnlct a,lertlbi arderii de tot.
,ll ,,lldnduhla prinosului de pdine, pe care preo-
Icflon, lrehuie sd-l aducd inaintea Domnului la
tttl? *rcutla: Sd ia preotul din prinosul acesta de
fi pUfirl de lillnd de grdu, cu untdelemnul ei Si cu
l*/Idlk, ettrc e cle prinos, si sd le ardd pe jertfelnic
3t

atinge de ea se va sfinPi."
Aceasti jertft revenea numai preo{ilor, fa([ de alte o-
frande care puteau fi consumate 9i de familiile lor, cum vom
vedea in alt- loc. Referitor la sfinfirea celor atinse de
jertft,
nezeu, a c[rei inchipuire e fdina curat[ inchippiti prin pum-
nul pieotului, impreun[ cu untdelemnul 9i cu t[mdia' C[ci
via(a inchinati lui Dumnezeu, chiar dacd e a$a numar
parte, trebuie si fi9-f6r[ indoiald binemirositoare qi imbib
de n[dejdi grase."45
ig-Zl, ,,A grdrt Domnul cu Moise si a zis: P
lui Aaron Si alfiilor lui, pe care-l vor aduce ei Domnului'
ziua ungerii lor, este ocesta: fiind bund de grdu, a zec
parte dln eJd, vor aduce jertfd necontenitd; iumdtate din
dimineala Si iumdtate searo. S-o gdteascd tn tigaie, cu u
delemni s-o rupi in bucd1i, cum se rupe prinosul de pdi
4LEY,p.l72
o5
Sftntnl Chiril alAlexandriei, op. cit.,Xl
32
cu unl.lelemn; sd o aduci tntru mireasmd pldcutd
Acaa$a s-o sdvdrSeascd preotul, care se va mi-
h 1reil lul Aaron, din tiii lui; acesta este a$ezdmdnt
Frlnosul acesta sd-l ardd tot. Orice prinos de pdine
pruilului sd se ardd tot Si sd nu se mdndnce
dnQl,"
i rpUt ffiorlficii aduse cu prilejul investirii in sacerdo-
Ett oar, preotul fiind cel ce oferea jertfa,ii era in-
il mlnfureo o parte din ea, cum ar fi fhcut in alte im-
(,,,), I)atoria de a arde in infregime ofranda semni-
Ful ol prcotul nu trebuie s[ se situeze in afara legii,
,pdllleglat absolut in raporturile sale cu divinitatea,
Mmpla uneori ca, de pildd, in I Regi 2,12 S.uJ'a6
dO illnl o semnul viefii, care inalfl tot timpul lui
bunt nriroasml a ei. Dar o va aduce, zice, in ti-
In untdelemn gi din flaramituri. Tigaia,
lp80taio. lndic[ impreunarea cu dureri; frlm0ntarea
bogltia strllucirii; iar fEr6miturile inchipuie
il'r6gezimea gi delicate{ea inimii sfin{ilor.
ln lntrogirne sffintI e insolitd de dureri 9i de lirgi-
f*ildll la Dumnezeu qi de o nesfhrqiti delicate(e."a7
,ll.50l ,,$l a grdit Domnul cu Moise si a zis: Spune
glflllor lui Si le zi: Rdnduiala jertfei pentrupdcat
f#€llllt: ,ler(fu pentru pdcat sd se junghie inaintea
se junghie Si cea pentru arderea de
Itt hrcul unde
€tfu ,rfinlenie mare. Preotul cel ce sdvdrSeSte
lttlcttt s-o mdndnce, dar s-o mdndnce tn lo-
ln c'urteu cortului adundrii. Tot ce se va atinge
Ug fl w w ,t/infi; si de se va stropi cu sdngele ei
Hlne ilnryiltrl rd se spele in locul cbl sfdnt. oala de
fi ggro r,u ,llerl au, sd se spargd; iar dacd s-a
fiert fn
t AYmrl ilfitsl(t sd se curele Si sd se spele cu apd. Toli
l7l
t 'hlr ll al Aloxnnrlrici, op. cit.,XIl
33
cei de parte bdrbdteascd din neamul preolesc pot sd
mdndnce din ea. Aceasta este mare sfinlenie inaintea Dorn'
nului. Dar orice jerffi pentru pdcat din al cdrei sdnge s-a
dus in cortul adundrii pentru facerea curdyirii in locul cel
sfdnt, sd nu se mdndnce, ci sd se ardd infoc."
,,Distrugerea vasului in care a fost fiartl carnea jertfei
trebuia fEcutil pentru c[ el era impregnat de sfinlenie 9i risca
sd contamineze pe cel ce l-ar fi folosit in continuare. Cdt pri-
vegte vasul de aromd (in realitate de bronz), acesta era mult
prea scump ca sI poatii fi distrus, aga incit simpla fierbere 9i
spilare era considerat[ ca fiind suficientil.'/t Parte din jert-
fele pentru p[cat se ardea in intregime. ,,Ardere de tot este
Hristos, pred8ndu-Se lui Dumnezeu intreg din intreg 9i nu in
parte, spre miros de bun[ mireasm[ lui Dumnezeu 9i Tatiil.
i'entru u"."u gi Sffintul Sfin1ilor."ae Jertfele nu puteau fi
"
mdncate in afara incintei sacre: ,,locul cel mai cuvenit penfru
sfintele lucr[ri este Biserica lui Dumnezeu 9i (.'.) in e4 se
slvdrgeqte in mod necesar taina lui Hristos"s0.
Ctp. 7, l-6: ,,Iatd Si rdnduiala jertfei pentru vind:
Aceasta este sfinlenie mare. Jertfa pentru vind sd se junghie
in locul unde sejunghiejertfo arderii de tot Si cu sdngele ei
sd se stropeascd jertfelnicul de iur imprejur. Cel ce o aduce
sd osebeascd din ea toatd grdsimea, coada Si grdsimea de
pe mdruntaie, amdndoi rdrunchii, grdsimea cea de pe ei Si
seul de pe ficat: toate acestea sd le osebeascd tmpreund cu
cei doi rdrunchi. Acestea sd le arddpreotul pe jertfelnic, ca
jertfd Domnului. Aceasta este jertfd pentru vind. Toli cei
parte bdrbdteascd din neamul preolesc sd mdndnce din ea,
dar s-o mdndnce tn locul cel sfint, cd aceasta este
mare."
tn acest capitol este vorba despre pffile jertfelor
reveneau preofilor qi familiilor acestora.
a8
LEY,p.l72
4'
Sfintrl Chiril al Alexandriei, Glafire la Levitic
50
rbi.d.
34
7-Bz ,,La jertfa pentru vind, ca Si la jertfa pentru
gfleal, este aceeasi rdnduiald; ele sunt portea preotului,
fifi sdvdrSeSte curd[irea cu ajutorul lor. Cdnd preotul va
tUce jertfa arderii de tot a cuiva, pielea jertfei aduse vafi
'
l preotului."
. ,,Aceastii prescripfie este unic[ in infteg Vechiul Tes-
tmont, clci niclieri nu se specific[ faptul c[ o anume parte
{0 sacrificiul complet va r[mdne preotului sacrificatoi, cu
Sfte ce pielea nu figureaz[ intre pi(ile vitei imolate (cf. l,
1.9), Se pare ins[ c[ aceastii indica{ie are un caracter re-
It{ctiv, fiind vorba de jertfa unui particular gi nu de cea co-
EItlitarI."5r
9-10: ,, Tot prinosul de pdine copt in cuptor Si tot pri-
de pdine gdtit tn oald sau in tigaie va fi al preotului,
sdvdrSeSte. Orice dar de pdine, frdmdntat cu untde-
sau uscat, va fi al tuturor fiilor lui Aaron deopotrivd.,,
,,Se face aici deosebirea intre azimele fr6m6ntate cu
gi cele uscate, adici doar prajite in untdelemn.,,52
11-13: ,,Iar rdnduiala jertfei de tmpdcare, care se
#uce Domnului, este aceasta: Dacd se va aduce.ca jertfi
h mullumire, atunci sd se aducd pdini frdmdntate cu uit-
turte nedospite, unse cu tmtdelemn, /dind de grdu,
ldmdntatd cu untdelemn; pe ldngd pdinile nedospite sd se
GOI aducd dar la jertfa de mullumire Si pdine dospitd."
- Jertfa de multumire (jertfa laudei - Biblia 16gg) era
dfanda prin care se exprima recunogtinfa fafa de bunlvoinfa
Pdinile dospite erau ,,pdini preparate cu un ferment
(...) care nu puteau fi oferite ca jertfe; rezulti c[ su-
floantut le aducea cu el pentru a le consuma el insugi, im-
ptune cu plrfile care ii reveneau din animalul jertfit.,,53
14: ,,Unul din toate aceste daruri ale sale sd-l aducd
Dgmnului dar ridicat; acesta va /i al preotului, care stro-
" 1,r,,v,p.r72
" ll,i,l.
" ll,i,1.
35
pe$te cu sdngeleiertfei de mdntuire." a lreia zi sd se ardd cufoc."
Pentru dar ridicat, Septuaginta are aferema Kirio (= ,,Respectul fa[i de carnea sacrificati
pe altar impunea
ridicat Domnului); Biblia Hebraica ate terumah (: grija de a nu l{rgldui alterarea ei; de aici prescripfia de a fi
jertfE ri-
Ers[ imediat."s8
l8z ,,Dacd tnsd carnea jertfei acesteia o va mdnca ci-
neva a treia zi, jertfa aceasta nu va fi primitd ;i nu i se va
llne tn seamd, cd este tntinare Si cel ce o va mdnca va dvea
gsupra sa pdcat."
Lipsa de grijd,fa[h de carnea sacrificat[ (introdusi in
racru) atr[gea intinarea celui in cauzd, fiind din nou impus[
gur[{irea sa; printr-o altE jertfr; altfel, cum vom vede4 pe-
dcapsa era foarte aspri.
19-20: ,,Carnea care afost atinsd de ceva necurat sd
Su se mimdnce, ci sd se ardd cufoc; iar carnea curatd sd se
Dfrndnce tot de cel curat. Dacd insd vreun om, tn stare de
llecurdlie, va mdnca din carnea jertfei de mdntuire, adusd
Domnului, acel suflet se va stdrpi din poporul sdu."
nitS{ile mai presus de minte 9i cuvdnt, vom incununa rm'
, ,,Existil incertitudini cu privire la semnifica(ia exact[
preun[ cu Dumnezeu 9i Tat[l cu laude 9i mai strllucite pe ]acestei expresii, unii vizdnd aici o condamnare la moarte.
i{ristos, Dit[torul tuturor bunlt[filor.")o Gonform unei interpretiiri mai probabile, ar fi vorba aici
i6z ,,Dacd insd jertfa ce se aduce este dinftgdduinld dou de o izgonire din sdnul comunitdfii a celui care a gregit
sau de btmdvoie, iertfa lui sd se mdndnce in ziua aducerii Si Fv, ceea ce, in condifiile degertului, echivala totugi cu o
ceeo ce va rdmdne se poate mdnca a doua zi'" Cgldamnare la moarte. Condamnarea are aici un caracter
,,Jertfa adusi spre indeplinirea unei frglduin{e
(ebfl ilai degrab6 religios: exilatul era privat de efectele promi-
nede) era o ofrandi adusi in scopul indeplinirii unei- gr-o; lunilor divine date neamului lui Avraam."Se Daci in legea
misiuni explicite citre Divinitate, cain Judecitori 11, 30-39 Ylche era urmlriti curifia cu deosebiti rdvni, cu atdt mai
sau tr Regi 15,7-8, pe cflnd jertfa voluntar[ (ebr' nedabal' frult trebuie s[ fim atenfi noi, care ne invrednicim de Jertfa
era o ofrandl spontand, adusl-Divinitlfii in semn de omagi !m mintuitoare: ,,Cu cdtl curlfenie va trebui sd plsflm
qi supunere, ca in Esdra 3,5."t' ilrtitatea corpului gi a sufletului nostru - noi, cei care zilnic
17t ,,Iar ceea ce va mi rdmdne din carnea
jertfei Ftbuie sd minc[m carnea Prea Sfhntului Miel - cdnd chiar
hVlpturile Legii vechi opresc atingerea jertfelor de cltre
5a dtova necurat."0
LEV, pp. 172-173
55IEv,p. 173
inchinqea si slqiirea in fuh si
I nw,
'6 Smnt t Chiril al Alexandriei, c nw.
)(II
5'LEV,p. 173
I llnn t Ioan Casian, ,4 safunintele mdndstire$ti,VI,8

36 37
 de ceva necurat' parte prinos Domnului Si anume: Sd aducd Domnului jerffi
21:z ,,Dacd vreun om, core s-a atins
de necurdlie orneneascd, sau de dobitoc necurat'
sau de cu mdinile sale: grdsimea de pe pieptul jertfei Si seul de pe
vreo tdrdtoare necuratd, va mdnca din carnea iertfei de flcat; sd aducd legdndnd pieptul jertfei inqintea Domnului.
se va stdrpi din po- Grdsimea s-o ardd preotul pe jertfelnic, iar pieptul va fi al
izbdvire, adusd Domnului, omul acela
porul sdu." lui Aaron si alfiilor lui."
Sunt aritate cazurile de intinare tfupeasce ce
constitu- ,,Specificarea cu mdinile sale subliniazl faptul cL
iau impediment la consumarea je{fei' intinarea ofranda nu putea fi prezentati decdt de cltre cel care aducea
era in(elea-
s[,' de pe atunci, 9i in sens spiritual' e interpretat[ in doui
mcrificiu1."62 Leg[narea pieptului
22-252 ,,$i a grdit Domnul cu Moise si
a zis: Grdieste foluri: ,,Conform Talmudului, preotul prelua jertfa din
li tsrah sf li zi: Nici un fel de grdsime' nici de bou' m6inile suplicantului gi o migca orizontal, inainte qi inapoi,
fiilor
'nici de oaie, nici de de mor- krdicdnd prin prima migcare prezentareajertfei citre Iahve,
lap sd nu mdncali' Grdsimea
sd s9 lar prin cea de-a doua migcare faptul c[ ea revenea apoi
tdciune si grdsimea dobitocului sfasiat de fiard
se
ini:ruuinyui la orice lucru, iar de mdncat sd nu
md- prcotului, ca slujitor al divinitl1ii, in semn de bunlvoin{i gi
care se ptotec(ie divind. Intr-o interpretare rabinicl mai recent[,
ndnce. Tot cel ce va mdnca grdsimea dobitocului'
a:duce jertfd mistuitd cu foc Domnului'
acela sd se stdr' OGremonia ar consta in migcareajertfei c[tre cele patru punc-
F cardinale, precum gi in sus gi in jos, spre a semnifica
hptut c[ Iahve stipdnegte vdnturile gi cn El a creat cerul gi
"u' E $i un sens mistic al acestora: ,"Prin piept se
contemplafia inalt4 iar prin bral activitatea, adicl
lorprinderea cugetdrii gi lucrarea, sau cunogtinfa gi virtutea.
flci cunoqtinfa aduce mintea in chip nemijlocit lui Dumne-
iar virtutea o desface prin fapte de toat[ devenirea
ilor. Acestea le-a l[sat Scriptura pe seama preofilor,
, ,,6t au primit ca mogtenire numai pe Dumnezeu gi nimic
nor."
in cele ale pimAntului."6a
2G272 ,,Nici un fel de sdnge sd ny mdncali't'ot
cetdyile uoort r, nici di pdsdrt, nii de dobitoace'
cel , 322 ,,$i spata dreaptd din jertfele de izbdvire ce adu-
ttd o dali preotului."
io *A"",o sdngq, acela ie va stdrpi din poporul sd,u',"
'- "---
Sangele"fiind via(a' nu se d[dea celor de
sub legea ,,Coapsa dreapt[ a animalului (ebr. soq haiamim) era
cu sdngele It iderati bucata cea mai aleasS; situat[ in apropiere de or-
che. Dar p"oporul cel nou se implrtlgegte 9i
de reproducfie, deci de izvorul vie{ii, ea nu putea fi
lului, dob0ndind viata veqnicl'
28-31: ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: ati de laici, revenind deci preofilor; indicafia expresd
fiflor luf Israit si t, ,i, Cel ce isi infdliseazd Domnuluiiert' coapsa dreaptd trebuie pusd in relafie cu intensa cono-
aducd
"ro
a" *Anruir"-, acela din jertfa sa de mdntuire sd
lbttt.
#tt,
6t
LEV,p. 173 3f,ntul Maxlm Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talqsie, 45

38
 bf,rbiteasci, dar nu in mod exclusiv. Animalele silbatice cu-
rate nu erau jertfite, acelea aparfin6nd prin excelen{d lui
Dumnezzu, in weme ce animalele domestice, intr-o m[sur5,
rparfineau omului, datorite muncii sale de a le ingriji. Jert-
tble trebuiau s[ fie de cea mai bunl calitate, atdt in ce pri-
vegte v0rsta, cflt qi integritatea frzicd,. Sacrifrciile se impdr-
fcau in public, aduse pentru intreaga comunitate, gi parti-
culare. Ofrande se puteau aduce gi din grdne, vin, untdelemn
gi sare. tn plus, mai consemn[m jertfa de tim6ie.

2. Consacrarea preolilor (8, 1 - 10, 20)

Cap. 8, 1-3: ,,,1i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Ia

in a opta zi, dupd
crare, dar igi incepea atribufiunile doar
sfdrgitul s[pt[minii ceremoniale.
' gl cei doi berbeci, Si adund toatd obstea la uSa cortului."
3l-itz ,,Aceasta este rdnduiala arderii de tot' a da-
preferate jertfele de parte
{api, porumbei $i turturele. Erau
pe Aaron Si impreund cu el qi pefiii lui, veSmintele, mirul de
miruit, vilelul de jertfa cea pentru pdcat, panerul cu azimile
Inilial, Moise a trebuit sE ordoneze gi sd supravegheze
oflectuarea ritualului de sfinfire. Ceremonia fiind de o impor-
tanfl esenfiall, la ea trebuia sd participe intreaga comunitate,
prin reprezentan{ii s[i. $i azi, consacrarea preolilor (hiro-
tonia) se face in prezenla adunlrii credincioqilor. ,,Biserica
poart[ in chip foarte potrivit numele de Biserici (ekklisia:
rdunare) pentru ci cheam[ qi strdnge la un loc pe tofi oame-
nii, dupl cnm spune Domnul in Levitic: Adund (ekklisiason)
kntd adtmarea la uSa cortului mdrturiei (Biblia 1914).-67
Dar, in limba romdn5, cuvdntul bisericd provine din gre-
ecscul vasiliki (: casa implrlteasc[), termen preluat prin
lntormediul formei latine basilica.
4-6: ,,$i a fdcut Moise a$a cum ii poruncise Domnul
gl u adunat obStea la u;a cortului adundrii. Dupd aceea a
lll Moise cdtre obste: Iatd ce porunce$te Domnul sd se
,ftr:fi! Deci a adus Moise pe Aaron Si pe fiii lui Si i-a spdlat
t'u upd. "

ut
LF){,p.173 6'
66 SlRntol Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Y,lm,24
lbid.

40 41
 Pieptarul (ebr. hoSen') era o pies6 a costumului sacer-
,,Este vorba despre o ablufiune ritual[
qi nu despre un
pasaj, deqi Moise este dotal, lucratl din in gi bogat decoratl, de formi pltrati sau
simplu act de igien[. Ca in intregul
qi
dreptunghiulard, in care erau incastrate 12 pietre prefioase
subiectul gramatical al discursului, nu inseamnl neapirat c[
simbolizAnd triburile lui Israel. Se fixa deasupra efodului gi
insuqi profetul.? s[v0rqit doar le-a
ajuns ar- adipostea Urim gi Tumim. Azi, locul hogenului a fost luat
supravlgheat."68 ,,Aaron
hiireu. C["i era cu putin! allii unul de engolpion, o icoan[-medalion purtatii de arhierei.
"um
care nu era cur[{it cu La fel, nu mai au legltur6 cu
ap6?"6e Urim (: lumin[; ar[tare) Si Tumim (: desdvArgire;
adevlr) sunt greu de definit. ,,Degi sensurile termenilor ebra-
Dumnezeu cei ce resping Taina Botezului.
ici sunt clare, caracterul obiectelor desemnate rlm0ne incert.
7-9'. ,,Apoi a tmbrdcot pe Aaron cu hitonul, l-a incins
Interprefii mai vechi vdd aici un nume colectiv pentru cele
cu brdul, l-a tmbrdcat cu meilul, i-a pus efodul, l-a incins cu
doulsprezece pietre prefioase rituale de pe pieptarul preo-
cingdtoarea efodului si i-a strdns cu ea efodul; dupd aceed
i-a pus hoSenul Si in hoSen i-a pus Urim Si Tumim, iar pe fesc, denominafie metonimic[ a luminii gi perfecfiunii lui
i-o p^ chidarul Si la chidar, tn partea lui de dinainte, i-
"op
a prins tdblila cea de aur, diadema sfinleniei, cum porun-
f.T;
cise Dornnul prin Moise."
oi,
fost instrumente utilizate in consultarea voinfei divine, ca in
Vegmintele sfinlite sunt descrise amlnunfit in le{ireg,
Nilmeri 27,21;' Deuteronom 33, 8 etc."7r
capitolul 18. Totugi, ,,reconstituirea formei, dimensiunilpr qi
destinaliilor exacte ale imbrflc[mintei rituale a preo(ilor este
Milra sau chidarul era vn fel de turban purtat de ar-
hierei, posibil de form[ conicl; a devenit mitra episcopal[
aproape imposibild, in absen[a unor reprezent5ri pictogr- afice
de mai tilrzil.
ri.ar""hi, f;apt care a procurat mari greutifi traducitorilor'"'"
10-11: ,,Apoi a luat Moise mirul de miruit Si a miruit
Tunici (ebr. lanonef) era un fel de c[ma;[ purtatl
cortul Si toate cele din el Si le-a sfinlit. A stropit cu el de
direct pe piele; in Biserici, corespondentul tunicii (hitonu-
gapte ori asupra jertfelnicului Si a miruit jertfelnicul
lui) esti stiharul, vegmdnt comun celor trei trepte ierarhice. Si toate
obiectele lui, baia Si cdpdtdiul ei Si le-a sfinfit."
Meilul (ebr. meil) era o bucat[ mare de {es[tur[, cu o
Cortul qi toate obiectele Iui au fost sfin1ite, aga cum se
deschiz[turi ta mijloc pentru a l6sa s[ intre capul' Meilul
rfrnfesc 9i azi Biserica gi obiectele bisericegti; dar o ingeptitl
cobora in falduri pdnl la calcaie gi era impodobit cu ciucuri
rtropire cu mir s-a rezervat doar altarului, ca loc de o sfin-
'
qi clopo{ei.
-
fenie deosebite. ,,Smnt e corhrl, dar in chip des[v6rgit se bu-
Efodul era un fel de bluz6 sacerdotal[ dintr-un mate-
curi de sfinfire altarul, nu ca unul ce participl la cele ra-
rial scump, prins[ pe umeri cu o agraft' Efodul e omoforul
.u, *".u*i de azi, piesl vestimentari specifici arhiereilor flonale, clci nu e sfhnt ca, de pild6, firea ingerului sau firea
acelaqi material ct omului, ci prin atingerea c.y jertfa pus[ pe el. CIci e sfhnt gi
. Brdul efodului etaconfecfionat dincorp' locul unde este Hristos."72 Altarul cel vechi preinchipuie
gi efodul, servind la fixarea acestuia de

ur
Lil/,p.174 1t
u' rbid.
Smnt rl Chitil al Ierusatimului , Catehezele,Il, 5
1I
Smrtrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,N.
'o LEY,p.l74

42 43
 ardere de tot, iqr Aaron Sifiii lui Si-au pus mdinile pe capul
Crucea, altarul Jertfei suPreme'
- rynt Moise mir pe capul lui berbecului. $i apoi a junghiat Moise berbecul Si a stropit cu
iZ, ,,Dupd o""ri o sdnge jertfelnicul de jur imprejur. A tdiat apoi berbecul in
---- -
Aaron gi l-a uns Si l-a sfinYit"'
po3*'"u lui Dumne- bucdli Si a adus Moise bucdyile, cdpdldna Si grdsimea, iar
,Ca"A Uoisi u tp" fratelui 11" mdrtmtaiele Si picioarele le-a spdlat cu apd. $i a ars Moise
$i ap?i
zel di'afi fEcut arhierlu, mai intfli l-a spllat i1 .ane ungenl tot berbecul pe jertfelnic; aceasta era ardere de tot spre
i-u ,rrr. Si a fost numit hristos (uns) din pricina mireasmd pldcutd, aceasta era jerffi Domnului, cum porun-
preinchipuitoare'"73,,lisus
cise Domnul lui Moise. Dupd aceea a adus Moise al doilea
7isus, pentru c[ m6ntuie
berbec, berbecul cel pentru sfinlire, Si Si-au pus Aaron Sifiii
Pentru c[ dumnezeiescul intre
lui mdinile pe capul berbecului. gi junghiindu-L, Moise a
lucru, a dlruit aceste dou6
poporului luqt din sdngele lui Si a pus pe vdrfut urechii drepte a lui
airt Lti. fe propriul s[u urmaq la conducerea Adron, pe degetul cel mare de la mdna dreaptd a lui Si pe
" p" n ri. (Oses), l-a numit Iisus (Iosua)' schimb0n-
irrJ"", degetul cel mare de la piciorul drept al lui. Apoi a adus
J"-i iar pe ffiriul s[u frate' pe Aaron' l'a numit
"rri""r"; p. capul arhiereutui, acesta fiind Moise pe fiii lui Aaron Si a pus sdnge pe vdrful urechilor
H;;i;ili-ri"i.o* drepte ale lor, pe degetul cel mare de la mdinile drepte ale
---- loc al sPiritului
-fg:
socotit 9i al
Mois imbrdcgt lor Si pe degetul cel mare de la picioarele drepte ale lor; Si
,,$ia adus
a stropit Moise jertfelnicul cu sdnge de jur imprejur. "
cu hitoane, i-a tncins cu
ane''cutn
Se aducea un vileljertfb pentru pdcat, un berbec ca ar-
poruncise Dornnul lui Moise'"
mai sim- dere de tot gi un berbec pentru sfinfire; cu sdngele acesfuia
Observ[m cd vegmintele preofllor erau mult
din urm[ erau ungi viitorii sacerdofi. ,,Indicafia urechii, a
ple decdt cele ale arhiereului'
mdinii gi a piciorului semnificd probabil consacrarea in in-
ira investit Purtitorul lui' tregime a corpului (partea superioarl, cea mediand gi cea in-
14'242 ,,APoi a adus
ferioarl); urechile vor fi sfinfite pentru a asculta comanda-
pdcat, iar Aaron Si fiii lui S
mentele divine, miinile pentru a slvArgi gesturile prescrise,
lului de iertfd Penffu Pdcat; lar picioarele pentru a merge pe cdile Domnului."75
din sdnge si cu degetul sdu a Pus Pe c 25-28: ,,Dupd aceed a luat Moise grdsimea Si coada,
ae toati pi4ile si a curdlit iertfelnicu!,
cu ru Jt toatd grdsimea de pe mdruntaie, seul de pe ficat, amdndoi
turnat ios tdngd iertfelnic Si a sfinpit yrtJemrcut
'*rir.2 ldrunchii, grdsimea lor Si Soldul drept; iar din panerul cu
fuatZph Moise toatd grdsimea de pe
rydru1t1i pdinile punerii tnaintea Domnului a luat o azimd, o pdine cu
tri a" pi n"ai, amdndoi rdrunchii si grdsimea lor'
"i si
o:::.: lnldelemn $i o turtd gi le-a asezat peste grdsinte Si peste
p":iiniahic. Iar vilelut, ?i'!"i.l"i: ::'l*
!!i
cum po) loldul drept; Si toate acestea le-a pus pe mdinile lui Aaron
tenia iui le-a ars cu foc afard din tabdrd'
'6"^""'i ti ioir". Apoi Moxe a adus berbecul cel )l pe mdinile fiilor sdi Si le-au dus legdndndu-le tnaintea
ft1ei Domnului. Apoi a luat Moise acestea din mdinile lor Si

?3
Sfentnl Chiril al Iensalimului' Catelwa
III mistagogicd'6 lf tEV, p. t75
14
ld,catehuele,x,ll
4s
le-a ars pe jertfelnic ardere de tot; aceasta a fost jertfa de
sfinyire, mireasmd pldcutd, jerffi Domnului-"
Fiind vorba de sfin{irea primilor preofi, oficiant este,
in mod excep(ional, un,laic, profetul Moise. El trece daruri-
le, la un moment dat, in mdinile celor ce aveau s[ fie sfinfi(i,
ca venind din partea lor, dupd care i;i reia rolul siu de ofici-
ant; in viitor, aceste acte cultice vor fi oficiate de cdtre
preoli.
29: ,,Ludnd apoi pieptul, Moise l-a adus, legdndndu-l
inaintea felei Domnului; aceasta era partea lui Moise din
,,Dup[ cum se indic[ expres in 7 ,30-37, aceast[ parte,
drept Preofilor; dar, intr-un
u existau ca atare, ritualul
pieptul revine, cu titlu de
exceptie, lui Moise, un laic, in calitatea sa de prim oficiart
al acestui ritual."76 Dar de ce Moise, un levit, nu a fost 9i
sacerdot? Rlspunsul credem c[ il afllm in faptul c5, intine-
refe, el a ucis un egiptean (Iegirea 2,l2), nemaiputdnd fi sai
cerdot cel ce a virsat sdnge omenesc, indiferent de
veSmintele Jiilor lui. "
Nu numai persoana preotului, ci 9i vegmintele lui su
sfinlite.
31-36: ,,Apoi a zis Moise cdtre Aaron 5i cdtre fiii lui
Fierbeli cornea la intrarea cortului adundrii Si acolo
mdncali cu pdinea cea din panerul sfinlirii; dupd cum mi
poruncit mie Si mi s-a zis: Aaron Sifiii lui s-o mdndnce!
rdmdsilele de carne si de pdine sd le ardeli cuJoc' $apte
'6 lbid.
46
td nu vd depdrtali de la uSa cortului adundrii, pdnd se vor
ttnplini zilele sfinlirii voastre, cd sfinlirea voastrd trebuie sd
se sdvdrSeascd in Sapte zile. Cum s-afdcut ostdzi, o$a a po-
ntncit Domnul sd se facd pentru curdlirea voastrd Si in
celelalte zile. La uqa cortului adundrii veli $edea ziua Si
noaptea timp de Sapte zile Si veli fi de strajd la Domnul, ca
sd nu murili, cd aSa mi s-a poruncit mie de la Domnul Dum-
nezeu. $i au implinit Aaron Si /iii lui toate rdnduielile, cdte
le poruncise Domnul prin Moise."
,,Acesta este singurul loc unde se precizea"i explicit
ctr ceremonia investirii dweazA gapte zile, timp in care viito-
rului preot ii este interzis orice contact cu exteriorul.',77 Cele
gapte zile simbolizeazl timpul intreg, sau viafa aceasta, datii
apre eforturi gi iniliere, spre a pdgi pe deplin cura{i in ziua a
opta a ve$niciei. Legea face,,din gederea la locurile sfinte un
simbol al fermit[fii gi statorniciei in sfinfenie. C6ci e neoesar
ca noi, care am fost rdnduifi si stim lfrngd Dumnezeu, s[
fim statornici gi neclintifi in virtute; neiegind din modul de
viafd ce ni se cuvine gi neab[tdndu-ne de la cugetarea cea
potrivite sfinfeniei, ci si r[m6nem punrea aproape de Dum-
nezeu gi s[ locuim l6ng[ E1."78
Cap. 9, l-22 ,,Iar in ziua a opta a chemat Moise pe
Aaron, pe fiii lui qi pe bdtrdnii lui Israel, Si a zis cdtre
Aaron: Ia-li din turmd un vilel de jertfd pentru pdcat Si un
berbec pentru arderea de tot, amdndoi fdrd meteahnd, Si-i
udu inaintea felei Domnului. "
In ziua a opta sfdrgegte Moise de-a sluji ca preot gi in-
oepe Aaron. Dar nu a ticut Moise, degi i-a urmat Aaron la
lucrurile preofiei. Cici timpul preofiei lui Hristos e cel de
dupd lege, adicd,ziuaa opta, in care a avut loc invierea qi in-
ooputul veacului nou. Pentru cd in Hristos e zidirea noul
(,,.). Iar c6nd a fost proclamat Hristos in ziua a opta, gi-au
I't
lbid.
tf
Sfaot rl Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xl
ajuns sfhrgitul cele ale lui Moise. C[ci nu mai slujim la chi: fidruntaiele gi picioarele le-a spdlat cu apd Si le-a pus peste
puri 9i umbre. Dar invd(itura dati prin lege nu a tiicut. C[ci urderea de tot gi le-a ars pejertfelnic."
legea e duhovniceascd celor duhovnicegti 9i pururea grlieqte Includem aici un comentariu privind ultimul verset:
taina lui Hristos. $i, de fapt, Moise a anunfat cd in ziua a
opta se va arilta slava Do.mnului (9, 23). Cdci legea a pre-,
vestit timpul venirii Mintuitorului nostru."7e
3-4; ,,Iar bdtrdnilor lui Israel sd le grdieSti Si sd le
spui: Luali din turma de capre m lap, ca ierffi pentru pd- descoperit tipicul aducerii jertfei qi, in plus, lui i se potri-
cat, un berbec, un vilel si un miel, toli de un an si fdrd vegte mai bine tdlcul cuvdntului, ca unuia ce s-a inwednicit
meteahnd, ca sdfie adusi ordire de tot, precum si un bou si de cunoagterea celor dumnezeiegti.
un berbec pentru iertfd de rndntuire, ca sd se , l5-l7t ,,Apo ludnd papul
jertld inainteafelei Domnului, Si prinos de pdine, fr pdcatul
cel pentru adus iert/d
cu wttdelemn, cd ostdzi are sdvi Se arate Domnul." pentrupdcat, ca Si arderea de
Domnul Se arath in ziua a oPta. tot, ea, pri_
5-l4z ,,Deci qu luat ei Si au adus inaintea nos jertfel_
adundrii cele ce poruncise Moise qi avenit toatd obstea Si,a nic,
stat inainteafelei Domnului. Atunci a zis Moise cdtre obste:
Iatd ce a poruncit Dornnul sdfaceli, ca sd vi se qrate'slava
Domnului! Iar cdtre Aaron, Moise a zis: Apropie-te de j
felnic Si sdvdrSeSte jertfa ta cea pentru pdcat Si arderea
tot a ta Si curdleSte-te pe tine gi casa ta; apoi adu darut
poporului Si-l curdleSte, cum a poruncit Domnul! Deci,
apropiat Aaron de iertfelnic si aimghiat vilelul cel deierffi
peniu pdcatul sdu. Iar fiii lui Aaron aducdnd sdngele la el,
Si-a muiat degetul in sdnge Si a pus pe coarnele i
nicului, iar celdlalt sdnge l-a turnat jos, ldngd pe mdruntaie, rdrunchii cu grdsimea lor Si grdsimea de pe
Grdsimea, rdnmchii gi seul de pe ficat, de la jertfa flcat; Si a pus grdsimea pe pieptul jertfei de izbdvire, opoi o
pentru pdcot, le-a ars pe jertfelnic, cum poruncise
lui Moise; ior carnea si pielea le-a ars pe foc, afard
tabdrd. Apoi a iunghiat iertfa cea pentru ardere de tot
aducdndu-i fiii lui Aaron sdngele, a stropit jertfelnicul
toate pdrlile. Dupd aceea i-au adus arderea de tot in bi lrentru pdcat, arderea de tot Si jertfa de milntuire, s-a co_
"
Si el le-a pus impreund cu cdpdldna pe iertfelnic, bordt.

fo
7n
lbid.,vr Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,56

48 49
 Pind azi, arhiereul binecuvdnteazl poporul cu ambele
mdini. Dar, ,,in tradi{ia ebraic[, gestul ridicirii mdinilor nu
este legat de ideea de binecuv6ntare, ci are mai degrabi
semnificafia unei invocafii sau a unei rugiciuni, cazuri in
care miinile se indreptau spre cer sau spre altar."8l
23-24: ,,Apoi au intrat Moise gi Aaron in cortul adu-
ndrii Si cdnd au ieSit au binecwdntat tot poporul; atunci s-a
ardtat slava Domnului la tot popontl. $i ieSind foc de la
Domnul, a mistuit pe jertfelnic arderea de tot gi grdsimea. $i
vdzdnd, tot poporul a scos strigdte de bucurie gi a cdzut cu
fala la pdmdnt."
,,Flaclra care iese de dinaintea Domnului eman[ din
manifestarea vizibild a prezenlei lui lahve, norul luminos
desemnat prin expresia slava Domnului. Dac[ pAnI acum
Moise utiliza pe altar trn foc oarecare, de data aceasta, la pri-
mul sacrificiu preofesc autentic, Iahve doregte s[ arate c[ El
este inspiratorul alegerii frcute de Moise gi c[ acceptd jertfa
lui Aaron. Focul sacru rezultat din aceast[ flacflr[ miracu:
loas[ a fost plstrat nestins, conform tradifiei, pdn[ in vremea
lui Solomon cdnd, la inaugurarea templului, Iahve l-a rein-
noit printr-un miracol similar (cf. tr Paralipomena 7, l):
Acest al doilea foc a fost menfinut pdn[ la distrugerea tem-
plului de cltre babilonieni, c0nd a fost ascuns intr-o pegterf,
unde a fost reglsit la intoarcerea din captivitate. Dar, dupi
cum se poate vedea dim II Macabei 2,8 9.u., Iahve
pentru a treia oar[ focul sacru, care se va stinge din nou,
data aceasta definitiv, in timpul persecufiilor lui Antioh Epi
fanes. Dup[ Filon din Alexandria, Vita Mosis,III, acest foc
constituia esenfa cea mai pur[ a eterului."82 Minunea a fost
intdmpinat[ cu striglte de bucurie, poporul cdzdnd cu fafa la
pnmint. ,y{cest gest exprima, la popoarele orientale, respec-
tul suprem fafE de un superior; aici, faf6 de manifestarea
8'LEV, p.
176
82
lbid.
50
prezen,tei divine."83 ,,Cu adevdrat s-a v5zut slava Domnului
ln zhn^a opta, adic[ S-a aritat Fiul, slava lui Dumnezeu gi
Tatdl.'u
lui
Aaron
pus in #
Domnului foc strdin, ce nu le poruncise Domnul. Atunci a
leSit foc de la Domnul Si i-a mistuit Si au murit amdndoi
tnaintea Domnului."
Nadab (: nobil) gi Abiud (: tatil demnitiifii) jertfesc,
probabil, in afara timpului prescris gi frrd invoirea lui
Aaron. Sau ,,plcatul celor doi fii ai lui Aaron rezult[ dintr-
un exces de zel. Ei sunt pedepsili prompt fiindc[ au incllcat
comandamentele divine, aducdnd ca ofrandd un parfum pro-
fan care nu fusese preg[tit conform prescripliilor, pe care l-
3: ,,Iar Moise a zis cdtre Aaron: Iatd ce a voit sd
spund Domnul cdnd a zis: Voi sdfiu sfinlit prin cei ce se vor
apropia de Mine Si inaintea adundrii a tot poporul prea-
sldvit! Iar Aaron tdcea."
Textul citat de Moise nu se afl6 in vreo alti parte a
Scripturii, ar[tdnd cE, in afara celor consemnate in siris, de
o autoritate egal6 se bucura Traddia. C6t privegte tdcerea lui
Aaron, 93 .exprimd deopotriv[ durere, uimire gi teroare
mistici"87.
t'rbtd.
ra
Sfantul Chiril al Alorandriei, op. cit.,N.
15
LEV, p. 176
rf
Smntut Ciprian alCutagjrcr, Despre unirotm Bisericii eo^yneniie,lg
" LE.I,p.176
51
 4-52 ,,Atunci a chemat Moise pe Misail si Ellafan, fiii
lui Uziel, unchiul lui Aaron, Si le-a zis: Duceli-vd de scoateli
pe fralii voStri din locasul cel sf,6nt Si-i duceli afard din
tabdrd! $i acegtia s-au dus gi i-au scos in hitoanele lor afard
din tabdrd, cum zisese Moise."
Cei ucigi nu puteau fi scogi de cltre fra{ii lor 9i de
c[tre Aaron, c[ci s-ar fi intinat, lucru nepermis unui preot,
care aparlinea sacrului. De aceea se face apel la doud ru-
denti, Misail (: care aparfine lui Dumnezet) qi Ellafan (=
Dumnezeu este ocrotitor), frii \ri Uziel (: puterea mea este
Domnul).
6z ,,Iar lui Aaron sifiilor lui, Eleazar si ltamor, le-a
zis Moise: Capetele voastre sd nu vi le descoperili gi veS-
mintele voastre sd nu vi le sfdsiali, ca sd nu murili Si co sd
nu atrageli mdnia asupra obstii intregi. Dar fralii voStri,
toatd caso lui Israel, pot sd pldngd pe cei arqi, pe care i-a
ars Domnul."
Sunt numifi gi ceilalli doi fii ai lui Aaron, Eleazar (:
Dumnezeu a ajutat) gi Itamnr (: insul[ a palmierilor). In
timpul doliului, durerea se exprimd, intre altele, prin sfhqie-
rea hainelor la piept, lucru de neingdduit celor ce purtau veg-
mintele sfinfite; c6t privegte descoperirea capului, in vremea
doliului evreii, dimpotriv[, igi acopereau capetele qi fa(a (cf.
tr Re$ 15, 30; 19,4). Dar ebraicul para dre,,,pe l6ngi sensul
de a descoperi (capul) gi pe acela de a rade (pdrul sau
barba); cel de-al doilea ssns ar fi mai potrivit in context,
smulgerea bnrbii gi a pirului de pe cap, ca gi ruperea hainelor,
fiind un semn de doliu nu doar la ewei, ci gi la alte popoare
antice (...). Agadar, dupl cei mai mulfi interprefi, secvenfa
risa lo ifra et ar trebui infeleas[ sd nu-qi lase capul in ne-
ordnduiald. Orice semn de durere din partea preofilor afla{i in.
exerciliul funcfiunii ar fi atras m0nia divin5, clci arfi putut fi'
interpietat ca odezaprobare a hotirdrilor lui Iahve."88
88IEV, pp.176-177
52
7t ,,Din uSa cortului adundrii sd nu ieSili, ca sd nu
,' murifi, cdci aveli pe voi mirul de ungere al Domnului! gi s-a
ldcut drept cuvdntul lui Moise."
Cum moartea celor doi i-a surprins pe preofi in timpul
elujirii, aceqtia nu puteau plrisi cortul sflint pentru a par-
ticipa la funeralii.
8-llz ,,Apoi grdind Domnul cu Aaron a zis: Vin Si si-
cherd sd nu beli, nici tu, nici fiii tdi, cdnd intrali in cortul
adundrii sau vd apropiali de jertfelnic, ca sd nu murili.
Acesta este asezdmdnt veSnic in neamul vostru. Ca sd puteli
'deosebi cele sfinte de cele nesfinte Si cele necurate de cele
curate, Si ca sd invdlayi pe /iii lui Israel toate legile, pe care
le-a poruncit lor Domnul prin Moise."
Sichera era un fel de vin obfinut din curmale gi se-
minfe, dar putea desemna gi alte fermentate din fructe sau
cereale. Preofilor le era interzis consumul de alcool in tim-
pul slujirii lor; dac[ interdicfia e datd, acum, posibil sd fie
pusl in leg[tur6 gi cu moartea celor doi fii ai lui Aaron,
b[utura fiind un anesteziant c[utat de cel ce a suferit o pier-
dere grea. ,,Observi ci trebuie si fie treji. Fiindcl pentru
mintea intunecatii gi inima inc[rcatd de griji, care e stipdniti
de o befie lumeasc[ (cici se imbat[ unii gi ftr[ vin), atinge-
rea de slujba (liturghia) sfrnti e pricind de moarte. Pentru c6
mintea care nu poate pigi drept se abate spre ur6ciune gi
coboard cele sfinte gi nu mai sunt in rdnduial6 cele sdv0rgite,
ci au fost aruncate de la calea cea dreapt[. Iar pi{ind ei
aceasta, numaidecdt suplrl pe Dumnezeu gi vor suporta
amamice pedepse din pricina ugurfltifii."8e
l2-l5z ,,Iar Moise a zis cdtre Aaron Si cdtre fiii lui,
Eleazar Si ltamar, care-i rnai rdmdseserd: Luali prinosul de
pdine, ce a rdmas din jertfele Domnului, Si-l mdncali ne-
dospit, ldngd jertfelnic, cd qcesta este sfinlenie mare. Sd-l
mdncali insd tn locul cel sfiAnt, cd aceasta este partea ta Si
ie
Sfeon l Chiril al Alexandri €t, op. cit.,NI
53
parteafiilor tdi din jertfele Domnului; aya mi s-a poruncit
mie de la Domnul. Iar pieptul legdnat Si spata ridicatd sd le
mdncali la loc curat, tu Sifiii tdi Si casa taimpretmd cu tine,
cd acestea sunt date sd fie partea ta Si partea fiilor tdi din
jertfele de izbdvire ale fiilor lui Isroel. Spata ridicatd Si
pieptul legdnat sd le aducd ei cu grdsime pentru ardere,
legdndndu-le tnainteafe\ei Dornnului, Si sdfie acestea parte
veSnicd pentru tine Si impretmd cu tine Si pentru fiii tdi Si
pentntfiicele tale, curn a Poruncit Domnul lui Moise."
,,Cend o victim[ este adusl ca jertfb dupl Lege, in[e-
lepciunea cuvdntului precizeazh cd partea de sus a pieptului
este pusd la o parte. E vorba despre cel care prdnzegte c:l
Iisus gi care se desfEteazi d: comuniunea sentimentelor."'"
Se amintegte aici gi despre Jiicele lui Aaron, formulare care
desemneazd, in mod generic, pe membrii feminini ai fa-
miliilor sacerdotale, clci Aaron a avut doar fii.
16-18: ,,$i a cdutat Moise lapul de jerffi pentru pdcat
Si iatd era ars. $i s-a mdniat Moise pe Eleazar Si pe ltamar,
fiii lui Aaron, care mai rdmdseserd, Si a zis: Pentru ce n-ali
mdncat jertfa pentru pdcat in locul cel sfdrtt? Cd aceasta
este sfinlenie rnore Si vd e datd voud, ca sd ridicali pdcatele
obstii Si s-o curdlili inaintea Domnului. Iatd sdngele ei nu
s-a dus induntrul locasului sfdnt Si voi trebuie s-o mdncali
in locul cel sJiint, cum mi s-a poruncit mie de la Domnul."
,,Fiii lui Aaron arseser6 jertfa in intregime, incilcdnd
astfel prescriptia care prevedea ca o parte a ei s[ fie consu'-
matii de preofi, in semn de asumare gi ispdgire a p[catelor'
r . ,r9l
poporutur.
19-202 ,,Amon insd a zis cdtre Moise: Iatd, astdzi Si-
au adus eijertfa lor pentru pdcat Si arderea lor de tot tna-
intea Domnului Si, dupd cele ce mi s-au intdmplat, de aS
mdncqt ost(ai jertfa pentru pdcat, oare ar fi fost
* OrigoU Omilii la Cdntarea Cfuttdrilor,I,
e'wY,p.l77
3 sfrrtul
pldcut Domnului? $i o auzit aceasta Moise Si le-a socotit
r dspuns ul indr ep tdlit. "
AtAt explicafia lui Aaron cdt gi acceptarea ei de c[tre
Moise sunt greu de infeles, pasajul fiind lapidar. Totugi, s-a
vlzut aici o manifestare a smereniei gi poclinfei lui Aaron:
,,Sd vedem ce inseamni aceasta. Numai Dumnezeu nu gre-
gepte cu nici un chip. infeleptul igi indreaptl gregeala gi se
c[iegte pentru plcatele sale, ceea ce este totugi greu in
aceast[ viafi omeneascl. Ce este mai rar dec6t s[ glsegti un
blrbat care s[ se dojeneascd pe sine insugi.gi s6-gi osdn-
deascd faptele sale? Rar[ este recunoagterea plcatului, rar[
poclinfa, rarl chiar folosirea acestui cuvdnt la oameni. C6ci
se impotrivegte firea, se impotrivegte ruginea."e2
3. Reguli de purificare sJinlire (11, I - 15, 33)
Si
Cap. ll,
l-32 ,,in vremea qceea a grdit Domnul cu
Moise Si cu Aaron Si a zis: Grdilifiilor lui Israel Si le ziceli:
Iatd animalele pe care le puteli mdnca din toate dobitoacele
de pe pdmdnt: Orice animal cu copita despicatd, care are
copita despdrlitd tn doud Si iSi rumegd mdncarea, il puteli
mdnca."
Puteau fi mdncate cornutele mari gi mici, atdt cele do-
mestice, cdt gi cele sllbatice (cf. Deuteronom 14, 5). ,,Aces-
tea, dat fiind cd merg repede pe drum cu aceste dou6 unghii,
simbolizeaz[ pe cei ce merg corect pe calea Legii."e3 poate
fi vorba gi despre o deplgire a egoismului: ,,piciorul e sim-
bolul mersului prin fapte. Iar despic[tura copitei e chipul
olar al putinfei de-a merge, de-a p6gi drept gi frrI vin[ in
amdndoud direcf,ile: spre noi gi spre allii."ea Sau: ,,cu copita
despicatii inseamnl c[ cel drept merge gi in lumea aceasta gi
" sfaotol
qt
34
)oo(I,4
'1 sfentrl
a$teapt[ gi veacul cel sfhnf'es. ,,Animalul cu copita despicatii
in doui aratd dreptatea; cd. dreptatea are talerele egale; acest
animal apoi rumeg6 propria sa mdncare, mincarea dreptlfii,
adicd Cuv0ntul; Cuvintul intr[ in noi din afari prin cate-
hez.d. aSa cum intri mincarea; iar dinluntru, ca din stomac,
este trimis min(ii spre a fi plstrat in memorie. Omul drept
rumegd hrana cea spiritual[ cdnd are in gura sa Cuvdntul;
dreptatea o desparte in dou[: sfinfegte gi aici pe plmdnt pe
omul drept, dar il trimite gi in veacul ce va sE fie."'u
4i ,,Dar si din cele ce-Si rumegd mdncarea, sau isi au
copita despicatd sau tmpdrlitd tn doud, nu veli mdnca pe a-
cestea: cdmila, pentru cd aceasta-Si rumegd mdncarea, dar
copitan-o are despicatd; aceasta e necuratdpentruvoi."
Este vorba despre dromader, cimila cu o cocoag[, c[-
mila cu doui cocoage fiind foarte rari in Orientul Apropiat.
5z ,,Iepurele de casd iSi rumegd mdncareo, dar laba
n-o are despicatd; ocesta este necurat pentruvol"
Prin iepure de casl s-a tradus ebraicul safan, care de-
semna un mic mamifer de talia iepurelui, destul de rlspdndit
in zon[. Acesta, ca gi iepurele, nu e un rumegdtor, dar mi;-
carea ritmicd abtnei dI aceasti senzafie. Simbolic, iepurele
rqrezintd desfrdul 9i lipsa de mlsurl.
6z ,,Iepurele de cdmp igi rumegd mdncarea, dar laba
n-o ore despicatd; acesta este necurat pentruvoi."
Prin iepure (ebr. arnebef) sunt in{elese toate speciile
acestei familii cunoscute in Orient. Este oprit consumul ie-
purilor ,,ca sd nu fi sodomit, nici s[ te amesteci cu unii ca
acegtia; c[ iepurele igi schimb[ in fiecare an culcugul, cifi
ani trdiegte, atdtea culcuguri are."e7
7z ,,Porcul iSi are copito despicatd Si despdrlitd in
doud, dar nu rumegd; acesta este necurat pentru voi. "
Ebraicul kaziir desemna o specie de porc semisllba-
nt
Baln aban Epistola, X, II
%
Clement Alex an&nul., Pedagogul, m, 7 6, l-2
e7
Bamaba, Epistola, X, 6
tic. in general, orientalii evit6 porcul, acesta fiind in ve-
chime principalul purtiitor al leprei. Porcul simbolizeaz[ ig-
noranta, l[comia, desfrdul gi egoismul. ,,Despre porc a vrut
s[ spunl aceasta: S[ nu te lipegti de astfel de oameni, care
sunt asemenea porcilor! Cu alte cuvinte: oamenii, c6nd tr6-
iesc in belgug, uitii de Domnul; dar c0nd sunt in nevoi, igi
aduc aminte de Domnul; ca gi porcul, cAnd mdnAncI, nu gtie
de stip0nul s6u; dar cdnd e flImdnd guip; iar dac6 primegte
de mdncare iarigi tace.""o ,,Legea opregte sd se m6n6nce
animalele care prin natura lor sunt grase, de pild[ porcii, c6
de felul lor au multd carne grasi. O came ca aceasta folosesc
cei cdrora le place s[ triiasc[ in desfrt6ri. Se spune c6 un
filosof ftcdnd etimologia cuv0ntului is (= porc; gr.), a ardtat
c[ acest cuvAnt vine de la cuvdntul this Qertfr} pentru c[
porcul esteln animal propriu pentru jertfr, (thisis) gi pentru
junghiere."ee in plus, ,porcul este sinibol al desfrdn#ii, pen-
tru c[-i iubitor de pllceri, pofticios, murdar, are patimi ne-
curatji dup[ mdnclri gi impreun[ri, ii place si fie scirpinat gi
sE stea.jn mocirll gi pune carne pe el pentru tdiere gi
pieire."lm
8: ,,Din carnea acestord sd nu mdncali Si de stdr-
vurile lor sd nuvd atingeli, cd acestea sunt necurqte pentru
voi. "
E incheiati seria mamiferelor necurate care ar putea
stdrni confuzie, deoarece rumeg[ ori au copita despicatii, dar
nu intrunesc ambele condilii.
9-12: ,,Din toate vieluitoarele, care sunt in apd, veli
mdnca pe acestea: toate cdte sunt tn ape, in mdri, tn rduri Si
hdlli, Si au aripi Si solzi, pe acelea sd le mdncoli. Iar toate
cdte sunt in ape, in mdri, in rduri Si in bdl1i, toqte cele ce
miSund in ape, dar n-au aripi Si solzi, spurcdciune stmt
pentru voi. De ocestea sd vd ingreloSali, carnea lor sd n-o
ur
0q
lbid.,x,3
Clement Alexandrinul , Stromate,Il, 105, l-2
ttttt
lbid.,v,5l,3
57
 carul (ebr. Saloq) pare a fi, in fapt, cormoranul. Ibisul (ebr.
mdncali Si de stdrvurile lor sd vd ingreloSali. Toate vietdlile
din ape, cdre n-au aripi Si solzi, sunt spurcate pentru voi."
,!r!".f, in Septuaginta: i ivis) se crede ci era o specie de
bufrri1a.
Dintre viepitoarele acvatice, Legea ing[duie doar
l8z ,,Lebdda, pelicanul gi cocorul."
consumul pegtilor. Sunt oprite molugtele, crustaceele, cara-
catifa etc. ,,Si nu te asemeni, lipindu-te de nigte oameni ca
acegtia, care p6n[ la sfiirgit sunt nelegiuili gi os6ndifi la
moarte, dup[ cum gi aceste viefuitoare ale m[rii sunt sin-
gurele blestemate s[ inoate in ad0nc, c[ nu inoatl ca cele-
lalte, ci locuiesc pe plmdntul de jos din addnc."ror
l3z ,,Din pdsdri sd nu mdncali Si sd vd ingreloSali de l9z ,,Cocostdrcul, bdtlanul cu soiurile tui; pupdza
Si
acestea, cd sunt spurcate: vulturul, zgriplorul Sivulturul de
liliacul."
mare."
Prin cocost6rc e tradus ebraicul anafah, care ar in_
Prin vultur (ebr. neser) se infeleg toate speciile aces-
lntia. Zgripforul (ebr. peres) pare a desemna o specie de vul-
tur ce se hrlnegte mai ales cu pegti, Gypaetus barbatus. Ar
putea fi aceeagi pas[re ca gi vulturul de mare (ebr. azuiah).
14-15: ,,Corbul si soimul cu soiurile lor; toatd cioara
cu soiurile ei."
$oimul (ebr. daah) este cunoscutul rdpitor diurn, din
familia falconidelor. Prin corb gi cioar[ sunt infelegi to{i re-
pr ezcrl;tanlii aceste i fam i lii.
16z ,,Struyul, cucweaua, rdndunica Si uliul cu soiurile
lui. "
Struful (ebr. bat haiaanah : fiica strigltului) e interzis
evreilor, degi popoarele din zonl consumi carnea acestuia.
Prin cuguvea e tradus ebraicul talonas, despre care nu se gtie'
cu exactitate ce specie denumegte. Rdndunica red[ in mod
impropriu ebraicul sakaf, care desemneaz[ soiurile de pescl-
rugi. Cuvdntul uliu (ebr. nef) e folosit pentru o specie de 16-'
pitoare inrudite cu uliul.
17z ,,Huhurezul, pescarul Si ibisul."
20:, ,,Toate insectele inaripate, care umbld pe patru
Huhurez traduce ebraicul kos, desemndnd fie o specie
de bufnip, fie, mai probabil, pelicanul sau cofinoranul. Pes-

ll] Smntut Chirit al Alexandrie i, op. cir.,frl

ltti
to' Bwnaba, Epistola, X, 4
Barnab4 Epistola, X, 5

58
l+-
picioare, sunt spurcate pentnt voi."
,,Expresia p e patru picioare are in Biblia Hebraica wr
sens generic, denumind orice vieluitoare care are mai mult
de doui picioare."lM
2l-222 ,,Dar din toate insectele inaripate, core umbld
in patru p;;sioare, sd mdncali numai pe acelea care auJluie-
rele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca sd poatd sdri pe
pdmdnt. Din acestea sd mdncali urmdtoarele: ldcusta 5i so-
iurile ei, solamul ;i soiurile lui, hargolul Si soiurile lui, Si
hagabul cu soiurile lui."
L[custa e o hranl apreciat[ in Orient, ca gi la unele
triburi africane. Pdndazi, in bazarele arabe se glsesc llcuste
preparate pentru consum. Pustnicii cregtini, de asemenea"
mincau llcuste, urmand pilda Sfrntului Ioan Botezltorul
(cf. Matei 3, 4). Soiurile inglduite de llcuste eran: arbeh,
hran[ foarte apreciatii incl gi azilaorientali; solam (: cel ce
inghite), o specie foarte vorace; knrgol (: a sdri), specie care
face salturi foarte ample; lagab (: a ascwrde), numite astfel
pentru c[ ascundeau privirii spa{iul pe care se agezau.
23-252 ,,Orice oltd insectd inaripatd core are potru
picioare e spurcatd pentru voi Si vd spurcoli cu ele. Tot cel
ce se va atinge de trupul lor necuratvafi pdnd seara; ;i lot
cel ce va lua in mdini trupul lor sd-si spele haina Si necurat
vafi pdnd seara."
Cel devenit impur era oprit sd participe la cultul divin
p0nI seara, adic[ pdnl incepea ziua urmdtoare.
26-27t ,,Tot dobitocul cu copita despicatd, core n-are
copita despdrlitd addnc sau nu-Si retmegd mdncarea, este:'
necurat pentru voi; tot cel ce se va atinge de el necurat va fi'
pdnd seara. Din toate fiarele cu pdtru picioare, cele care
calcd pe labe sunt necurate pentru voi Si tbt cel ce se va
atinge de stdrvul lor necurat vafi pdnd seara."
E vorba despre canide gi feline, care calc[ pe labe,
'*LEY,p.l'.9
60
neavdnd copite.
282 ,,Cel ce va umbla cu stdmul lor sd-Si spele haina
gl necurat va fi pdnd seara, cdci ele sunt necurote pentru
voi."
Seara e timpul venirii M6ntuitorului. ,,Cel ce s-a atins
gi s-a spurcat de cele necurate trebuie sl-gi spele haina gi
epre sear[ curat va fi. Prin aceasta se indic[ taina lui Hristos,
prin Care ne-am curl,tit, dobdndind iertarea prin sfhntul
Botez, adic[ in vremea venirii Lui, care s-a ftcut oarecum
spre sear[, sau cdnd veacul de fafi se apleacl spre sfhrgit.
Sau nu spunem cI^9uvintul lui Dumnezeu S-a intrupat in
ultimele timpuri?"ros
292 ,,Din dobitoacele ce misund pe pdmdnt, iatd care
sunt necurote pentru voi: cdrtifa, Soarecele Si Sopdrla, cu
soiurile lor."
CaftiF traduce ebraicul koled, in fapt un mic mamifer
inrudit cu nevlstuica. $oarecele e cel cunoscut. $opdrla (ebr.
/aD) e folositi generic pentru toate soiurile de gop6rle.
302 ,,Ariciul, crocodilul, salamandra, melcul Si came-
leonul."
Prin arici se traduce ebraicul anaqah (dtn anakn: a
geme), desemn0nd o reptiH ce tr[iegte pe st6nci gi caracte-
rizati printr-un geamlt specific. Crocodilul nu apare in Bi-
blia Hebraica sav Septuaginta, doar in Vulgata; e vorba de
obraicul letaah, prin care se infelege orice fel de gopdrle. in
textul ebraic mai apare komet, o qopdrli de nisip, Si koka, o
gopdrld de dimensiuni mai mari. Cameleonul corespunde
obraicului tinSamat. Eviden! versetul vizeazd reptilele. Du-
p[ Origen, Moise ,,a numit in lista animalelor necurate pe
acelea pe care egiptenii gi celelalte popoare le socoteau in-
dicate pentru ghicire."l06 in plus, erau vizate animalele divi-
nizate in alte p[(i, ca qi cele socotite respingltoare.
05
f
lo('
Sfintul Chiril al Alexandri ei, op. cit.,$/
Contra lui Celsus,Iv, 103
61
 31-35: ,,Acestea dintre toate cele ce miSund pe pd-
mdnt sunt necurate pentnt voL Tot cel ce se atinge de stdr-
vurile lor necurat va /i pdnd seard. Tot lucrul, pe care va
cddea weuno din acestea, moartd, fie vas de lemn, sau hai-
nd, sau piele, sau orice fel de lucru ce se intrebuinleazd la
ceva, lucrul acela necurat va fi; sdJ puneli fn apd Si va fi
necurat pdnd seara, im apoi vafi curat. Tot vasul de lut, in
care va cddea vreuna din ele, sd-l spargeli, iar cele din el
sunt necurate. Orice lucru de mdncare, peste care va cddeq
apd din acel vas, necurat va fi pentru voi Si toatd bdutura de
bdut, din osemenea vas, necuratd va fi. Tot lucrul, peste
care va cddea ceva din trupul mort al acestoro, se va sptr-
ca; soba Si cdminul sd le stricafi, cd necurate sunt Si ne-
curate vorfi pentru voi." .
Cdminul corespunde ebraicului kir, cate,,se pare c[
desemna o instalafie primitiv[ din pietre, sub care era aprins
focul pentru fierberea alimentelor."lo7
362 ,,Numai izvorul, fifintdna si adundrile de apd vor
rdrndne curate,-iar cel ce se atinge de mortdciunile din ele,
necurdt va.fi."
,,Sursele de ap6 erau socotite pure dupl indep[rtarea
elementului poluant gi reinnoirea apei.'108
,l
37-38: ,,De va cddea ceva din trupul acestora pe sd-
mdnla de semdnat, aceasta curatd va fi. Dacd insd va cddeq
ceva din trupul lor peste sdmdnld, dupd ce aceasta s-a,
muiat cu apd, atunci sdmdnla necuratd sdfie pentruvoi."
,,Spre deosebire de s6mdnfa uscat[, cea umezitii
fi impurificati prin contactul cu un cadavru cdci, in
ultim caz, impuritatea pltrunde in interiorul ei."loe
392 ,,Iar de va muri vreun dobitoc din cele ce se
ndncd Si se va atinge cineva de stdrvul lui, acela necural
fi p,And seara."
'o'LEV, p. l8o
'o'Ibid.
t@
Ibid.
62
,,in legea veche era socotit necurat tot cel ce se
atingea de un mort, dar nu erau socotifi necurafi ingigi mor-
fii. Dar dup[ ce tns69i Viafa 9i Cauza Viefii a fost socotitl
lntre morfi, nu mai numim morfi pe cei care au adormit intru
n[dejdea invierii gi cu credinfa in 81.:,110 prin dobitoace
moarte, ins[, sunt in{elegi cei cEzufi in animalitate gi mo(i
peiltru credinfi; se,,ating" de ei cei contaminafi de egoism gi
senzualitate.
40: ,,Iar cel ce va mdnca mortdciunea lui sd-Si spele
hainele sale Si necurat va fi pdnd seara; cel ce no'd*,
stdrvul lui sd-Si spele hainele sale Si necurat va
seara. "
fi pdnd
Curioas[ prevederea privind mdncarea de mort[ciuni!
Probabil se referea la cazuri extreme, ca tdzboi, foamete etc.
4l-422 ,,Toatd vietatea ce se tdrdste pe pdmdnt este
spurcatd pentru voi; sd n-o mdncali. Tot ce se tdrdste pe
pdntece gi tot ce umbld in patru picioare Si cele eu picioire
multe dintre vietdlile ce se tdrdsc pe pdmhnt
id nu le
mdncali, cd stmt spurcate pentru voi."
F, vorba despre insecte, viermi, molugte gi reptile.
,,pe
patru picioare umbli cel ce se increde in lucrurifu supuse
partea con4ucltoare a
fiinfei
it[ cu ele. in sftirgit, cu mul-
viluit cu totul de cele tru-
pegti."lll
43-452 ,,Sd nu vd spurcali sufletele voastre cu yreo
vietote tdrdtoare Si sd nu vd pdngdrili cu eq, ca sd din fiyi
pricina ei necurafi, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Sfinyili-vd Si veli fi sfinli, cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru,
sfdnt sunt; sd nu vd pdngdrili sufletele voastre cu vreo
vietate din cele ce se tdrdsc pe pdmdnt, cd Eu sunt Domnul,
Cel ce v-atn scos din pdmdntul Egiptului, ca sd vdfiu Dum_
nezeu. Decifili sfin1i, cd Eu, Domnul, sunt sfdnt."
iillm"n t Ioan Damaschiq Dogmatba,t{,9
"' Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,-fil
 E limpede cI sunt vizate sufletele in primul r6nd. Su-
fletul trebuie s[ evite asemlnarea cu tAr6toarele, adip[ s6 nu
se robeascl poftelor josnice, care l-ar tdri iar[gi in robie.
Urm6nd lui Dumnezeu, ins[, vom ajunge la mlsura dumne-
zeiasc[: ,,El inalfd firea rafional[ deasupra plcatului gi a in-
clin[rii spre riutate. $i astfel o preface prin sfin,tenie in chi-
pul Creaiorului. Clci Creatorul tuturor este sfhnt."112 ,,Sun-
tem dupi asem[narea lui Dumnezeu, Celui ce ne-a fXcut du-
p[ chipul gi asem[narea Sa: din virtute gi in{elepciune (...),
din cuvdntul in{elepciunii qi din cuv0ntul cunoqtinfei (.'-),
din sfinfenie gi desivdrgire (...), din smerenie gi bl6nde1e."113
,,Cerem gi ne rugdm ca, fiindci am fost sfin1i1i prin Botez, s[
st[ruim in ceea ce am inceput sI fim. $i aceasta ne rugdm
zilnic. C[ci avem nevoie zilnic de sfinfenie pentru ca,
d6ndu-ne de picatele noastre, s[ ne cur[tim printr-o
nent[ sfinfenie."ll4 ,,Cend implinegte cuvdntul: fi1i, dar,
mdtori lui Dumnezea (Efeseni 5, l), omul primegte in
fletul sflu virtuos tiparul lui Dumnezeu, iar atunci 9i tru
celui ce are un astfel de suflet este Bisericd a lui
zert,"ll5
4G472 ,Aceasta este legea cea pentru
pentru pdsdri, pentru toate vietdlile ce miSund in apd
pentru toate vietdlile ce trdiesc pe pdmdnt, dupd care se
deosebi cele necurate de cele curate gi vietdlile ce se
ndncd de vietdyile ce nu se mdndncd.
in incheiere, e ptezeriat un rezumat al intregului
pitol.
Cap.12,l-22 ,,$i a grdit Domnul lui Moise si a zis
GrdieSte Jiilor lui Israel Si le zi: Dacdfemeia va zdmisli
va naste prunc de parte bdrbdteascd, necuratd vafi
zile, cum e necuratd si tn zilele regulei ei."
"2 Sfantul Chiril al Alexandriei, Despre Sfinta Treime,Yl
"3 Nichita stitbatul, cele 300 de capete,2ll
"4 Sfantol Ciprian al Cartaginei, Despre rugdciunea domneascd,X
r'5
origen, op. cit.,Yl,63
64
OdatE cu slvflrgirea p[catului, nagterea nu mai e doar
binecuvdntare divin6, ci aduce gi impuritate, fiind legati de
pierderea de sdnge, dar gi de voluptate. ,,Curlfirea de gapte
zile este cea dup[ lege, care in chipul sdmbetei de acum a
vestit sdmbita cea duhovniceasc[."rr6 intreg timpul de acum
hebuie s6-l folosim ca o pregitire spre a p6gi cura{i1i in ziua
a opta.
3: ,,Iar in ziua a opta se va tdia pruncul imprejur.,'
Circumcizia era semnul vdzut al leg[mdntului dintre
Dumnezeu Ei poporul Israel. in Cregtinism, practica a fost
abandonatl, p[strdndu-se doar infelesul sdu tainic, acela de
inliturare a rlutii{ii. Cum circumcizia se efectua in ziua a
opta, s-a frcut leg[fura cu starea de cur5fie la care ajung cei
ce dobdndesc ziua cea vegnicd. Cu acest prilej se punea co-
pilului numele, motiv pentru care s-a ftcut o legltur[ intre
oircumcizie gi Taina Botezului.
4-82 ,,Femeia sd mai Sadd treizeci Si trei de zile Si sd
ie curele de sdngele sdu; de nimic sfdnt sd nu se atingd, Si
la locasul sfdnt sd nu meargd, pdnd se vor implini zilele
curdlirii ei. Iar de va naste fatd, necuratd va fi doud sdp-
ldmdni, ca Si tn timpul regulei ei; apoi sd mai stea gaizeci Si
gase de zile pentru a se curdyi de sdngele sdu. Dupd ce se
vor implini zilele curdlirii ei pentru fiu sau pentru fiicd, sd
aducd preotului la uSa cortului un miel de un an ardere de
lot $i un pui de porumbel sant o turturicd, jertfd pentru
pdcat; preotal va tnJdliSa acestea inaintea Domnului Si o va
curdli Si curatdvafi de curgerea sdngelui ei. Aceasta e rdn-
duiala pentru cea ce a ndscut pranc de parte bdrbdteascd
tau de parte femeiascd. Iar de nu-i vq da mdna sd aducd un
miel, sd ia doud turturele sau doi pui de porumbel, unul
pentru ardere de tot Si altul jerffi pentru pdcat, Si o va cu-
rdli preotul Si curatdvo.fi."
,,Necurd{ia ldazei consta din gapte zile dacd femeia
lln
Sfentrl Ambrozie al Milanului , Scrisori,)O(Vl, 7
65
n[$tea un bliat gi 14 zile daci nlgtea o fetifa. Femeia lEuzi aufdcut albi qi cd rana s-a addncit in pielea trupului, aceea
necur[{ea toate obiectele atinse de ea gi, dup[ aceasti pe- este rand de leprd, iar preotul, dupd ce l-a cercetat, il va
rioadS, igi splla corpul qi vegmintele, devenind curate n declara necurat. "
pentru cei ai casei gi pentru vizitatori. Ea nu avea voie sl
rdseasc[ casa 33 de zile penfu b6iat qi 66 de zile pentru fati,
dupl care putea s[ vini la locagul sfhnt pi preotul s[
pentru ea jertft de curlfire un miel de un an ca ardere de
gi un pui de porumbel sau turturea ca sacrificiu pentru obligafia de a decide existenfa sau non-existenfa bolii. Odatii
Femeilor sirace li se admitea aducerea a doi pui de declarat impur de c[tre preot, bolnavului ii era interzis sd ia
bel sau turturea."r17 Mielul jertfit vestegte Mielul ce va ridii
ca p[catul lumii: ,,Miel se numegte Atotneprih[nitul Miel
lui Dumnezeu."ll8 E qi un infeles ascuns al necurl(iei
ratd de naqtere: ,,Femeia care naqte, 9i pentru aceasta e
rati, este (...) firea omeneascl. Cici pentru moment ii
buim firii ins[gi fafa femeii. $i firea e osdnditil de lege 9i
socotiti vinovati de intinlciuni, pentru c[ nagte intru
clciune (corupere) qi nu este in cele ce era indati ce a prim nerale ale hainelor sau zidurilor cl[dirilor. in.tratatele me-
de la Dumnezeu existenfa (cici a frcut-o spre nestriclciune dicale grecegti, substantivul lepra era :utilizat pentru a des-
ci a fost ab6tutE mai degrabl la trebuin{a de-a se orie o boali caracterizatl prin aspectul tumefiat sau solzos al
fiind osinditi din pricina neascultdrii. (...) Deci stric[c
(coruperea) ivitii pe urml intineazd ftea 9i prici
moartea care a pus st[pdnire prin pizma diavolului, av
drept rldicin[ p[catul. O intineaz[ insl.gi altfel faptul
fi semina(i in vbluptate cei ce se nasc.'lre mai era numit[ gi elephantiasis
Cap. 13, l-3: ,,Grdit'a Domnul cu Moise si cu Aa in cercurile creptine pentru a
Si le-a zis: De se va ivi la vreun om pe pielea trupului t biblic."r2l
vreo umfldturd, sau bubd, sau bdsicd, sau de se vaface 4-62 ,,Iar dacd pota de pe piele, deSi este albd, dar nu
pielea trupului vreo rand ca de leprd, sdJie adus la A 3[le de pe ea nu s_aufdcut
preotul sau la un preot din fiii lui. Preotul va cercetq albi, I pe cel cu ranq-sapte
de pe pielea trupului lui si de va vedea cd perii de pe rand tlle. rqna: dacd rana a-rd-
mqs ca inainte Si nu s-a tntins rana pe piele, preotul sd_l
11? lnchidd alte Sapte zile. in ziuo a Saptea il va cerceta preotul
AR - D. Abrudan 9i E. Comi(esay Arheologie biblicd,
1994,p.299
Sfinnrl Simeon Noul Te olog, Cw dntdri morale, I, ll
I |8
lll'LEV. o. 18l
"e Sfirt'l Chiril al Alexandriei, inchinuea si slujirea tn duh si tlt
x/ lbid."

67
din nou si dacd rana va fi sldbitd si nu se va fi intins rana pe
piele, preotul sd-l declare curat. Aceasta este o bubd Si
ce o are sd-Si spele hainele sale Si vafi curat."
Ebraicul misfakat, tradus pin bubd, desemna o erup'
fie benign6.
7-82 ,,Iar dacd, dupd ce omul s-a ardtat preotului,
nou buba a tnceput a se intinde pe piele, sd se arate
preotului; preotul, vdzdnd cd buba se intinde pe piele, il
declara necurat, cd aceasta este leprd."
Sunt prev[zute cazurile de recidiv[ a bolii.
9-llz ,,De se va ivi pe un om boala leprei, acela sd
dus la preot. Preotul va cerceta si, dacd umJldtura de
piele va fi atbd si pdrul va fi schimbat tn alb si dacd t
fldtura vafi carne vie, aceea e leprd invechitd pe pielea '
pului; preotul tl va declara necurat Si nu-l va inchide,
este necurat""
Biblia 1688 traduce si-l va pdngdri pre el preotul 5
va osebi pre ddnsul. Totugi, textul ebraic sus(ine ci bo
nu trebuie izolati' presupunem c[ a fost preluatl o
de copist, logica impunind aici izolarea-
l2-l3z ,,Dacd tnsd leprava tnflori pe piele Si dacd
acoperi lepra toatd pielea bolnavului de la cap pdnd
picioare, cdt poate sd vadd preotul cu oehii, Si dacd
vedea preotul cd lepra a acoperit toatd pielea
atunci va declara pe bolnav curat, pentru cd totul s-a
bat tn alb Si deci este curat."
E greu de infeles motivul pentru care un
bolnav era declarat curat, dar dispunem de o interesanti
cuire mistici: ,,C'el lepros in vreo parte are moarti paftea
care e lepra. Cici retrdgdndu-se sdngele care intrefine v
se gole$te locul. $i cdnd prin atingerea preotului se a
cegte locul, il spurcd pe cel lepros. Tot aga 9i cel lepros
vreo parte a sufletului, golindu-i-se sufletul, adicl ad6nc
du-se prin retragerea puterii vitale a virtufii, se face
Dar cel lepros in intregime e drept c[ are culoarea
68
insd sAngele viefii av0nduJ imprdgtiat prin tot trupul, il are
semdnat gi la suprafa{i. Aceasta inseamn[ c6 cel ce a ajuns
la ultimul capdt al rdutii(ii, dar pe urm[ s-a ciit, redob0n-
deqte puterea vitald a virtulii. Numai congtiinfa o are colo-
rati de urmele cugetirilor dinainte. C[ci nu poate s[ nu cu-
gete la ce-a fIcut, ca gi cdnd nu le=ar fi frcut. De aceea il de-
clar[ Legea pe unul ca acesta clrrat."t22
14-17'. ,,Iar tn ziua cdnd se va ivi pe el carne vie, vafi
necurat, Si preotul, vdzdnd carnea vie, il va declara necurat,
cdci carnea ceavie este necuratd, este leprd. Iar dacd se va
schimba carnea cea vie Si se va face albd, sd vind bolnavul
la preot Si preotul sd-l cerceteze Si dacd ranc s-a schimbat
tn alb, atunci preotul sdJ declare curat, cd e curat."
In versetele ll-17 at fost prezentate cantile in care
boala ap[rea ftri erupfii prealabile; in continuare (18-23) se
trece la caztrile in care lepra se dezvolt[ intr-o ran[ vin-
decat[.
18-23: ,,Dacd cineva a avut pe pielea trupului o bubd
Si s-a vindecat, Si pe locul bubei s-a ivit o umfldturd.albd
mu o patd albd-roSiaticd, sd se arate preotului $i preotul
sd-l cerceteze Si de se vavedea cd umfldtura s-a addncit in
piele Si pdrul de pe ed s-a schimbat in alb, pt eotul il va
declara necurat, cd aceasta e leprd Si s-a ivit in lacul bubei.
Dacd insd preotul va vedea cd pdrul de pe umfldturd nu este
alb qi ea nu este addncitd in pielea trupului Si e negricioasd,
alunci preotul va inchide pe bolnau pentru Sapte zile. Dacd
rono va incepe a se ldyi tare pe piele, preotul tl vo declara
necurat, cd este rond de leprd. Iar dacd pata va rdmdne pe
krc Si nu se va ldli, attmci e o oprire in loc a bubei Si preotul
ll va declara pe bolnav curat."
Chiar daci nu tratau boala, e clar c[ preo(ii aveau se-
lioase cunogtinle de medicinS, degi doar empirice. lJrmeazA
l7t
Sfrfil Madm Marffiisitorul , intrebdri, nedumeriri si rdspunsuri,
7t
69
(24-28) un alt caz de boall, cdnd lepra apare pe cicatricea
unei arsuri.
24-28: ,,Dacd cineva va (Nea pe pielea trupului o ar-
surd si pe locul tdmdduit de arsurd se va ivi o patd ro-
Siaticd-albicioasd, 9i dacd preotul va vedea cd pdrul de pe
acea patd s-a schimbat in alb Si cd pata e addncitd subr
piele, aceea este leprd Si s-a ivit pe arsurd; preotul va de-'
clara pe bolnav necurat, cdci e boala leprei. Dacd tnsd pre-
otul va vedea cd pdrul de pe patd nu este alb Si cd ea nu este
addncitd sub piele Si cd este negricioasd, preotul va inchide
pe acela pentru Sapte zile; Si tn ziua a Saptea preotul tl va
cerceta iar, si dacd pata s-a ldlit tare pe piele, preotul il va
declara necurat, cd aceea este rond de leprd. Iar dacd pata
std pe loc Si este negricioasd, aceea este obrinteala arsurii
Si preotul va declora pe om curat, cd este obrinteald a
arsurii. "
,,Prin aceasta, legea ne dd sd inlelegem ci ranele din
suflet - iar acestea sunt nenumlrate - care au fost vindecate
prin purtirile cuviincioase gi aduse cu vremea la cicatrizare,
dacl se sapd din nou, le va cerceta Hristos, Marele
Arhiereu, gi va rosti judecata cea dreaptl $i dacd
inainteazl numai p0n[ la gdnduri, bolnavul nu va r[mine
totul necerta! clci se va excomunica. Dar nu se va lepida
tot, pentru cd nu e cu totul mort. Dar dac[ boala va
dincolo de gAnduri gi de poft[, prefEcdndu-se des[vdrgit
ceea ce este mai rlu, va supune pe bolnav pedepselor
feritoare la intin6ciuni ."123 Cercetarea in ziua a gaptea
putea fi o prefigurare ajudeclfii particulare, in pragul zilei
opta.
29-372 ,,Dacd un bdrbat sau ofemeie va cvea o
pe cap sau pe bdrbie Si, cercetdnd-o preotul, se va vedea
este addncitd sub piele Si cd pdrul de pe ea este gdlbui
subyire, preotul va declara pe unul ca acela necurat,
r23
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y{
70
aceea este chelbe, leprd in cap sau leprd in barbd. Dacd
lnsd preotul, la cercetarea petei de chelbe, va vedea cd ea
nu este addncitd sub piele Si cd pdrul de pe ea nu este
gdlbui, preotul va inchide pe cel cu pata de chelbe Sapte
zile; in ziua a $aptea preotul va cerceta pata de chelbe iar
Si, dacd chelbea nu s-a intins qi n-are pdrul de pe ea gdlbui
Si nici nu s-a addncit chelbea sub piele, atunci sd radd
pielea, dar locul cu chelbe sd nu-l radd, Si preotul sd in-
chidd pe cel cu pata a doua oard pentru Sapte zile. in ziua a
$aptea preotul va cerceta din nou chelbea Si, dacd chelbea
nu se va fi intins pe piele gi nu se va fi addncit in piele,
preotul va declara pe acela curat gi acela sd-Si spele hainele
sale Si va fi curat. Iar dacd, dupd aceastd curdlire a lui,
chelbea va incepe a se ldyifoarte tare pe piele, gi dacd preo-
tul va vedea cd chelbea se ldleSte pe piele, atunci preotul sd
nu mai caute de e pdrul gdlbui, cd acela este necurat. Dacd
insd chelbea std pe loc Si se iveSte pe ea pdr negru, atunci
chelbea a trecut, omul e curat Si preotul il va declara cu-
rat. "
Prin chelbe s-a tradus ebraicul neteq (solz:. miltrea[d),
care ,,este denomina{ie curentd pentru bolile caracterizate
prin c[derea pirului"l2a. ,,Legea se pare c[ prin cuvintele de
mai sus ne aduce aminte de patimile sufletegti gi vrea s6 se
indice bolile ce obignuiesc s[ se intdmple min{ii. Ciii capul
e chipul minlii, iar barba, al cugetlrii infelepte. (...) Deci Ar-
hiereul tuturor, adicl Hristos, observi gi cerceteazi cu dea-
mdnuntul cele ale noastre gi privegte la mintea insigi gi pro-
beazi gdndurile cele dinlfluntru gi ascunse. gi de va glsi in
ele vreo striclciune gi vreo stri.mutare, fre de la credin{a
dreapt[ la cea strAmb[, sau la rdutatea moravurilor gi la rea-
ua voinfi (...), ne va respinge iardgi ca intinafi gi ne va
declara necurafi. Aceasta inseamnd (...) a p[timi de lepr6 la
cap sau labarbL."t2s
''nIl,v.o. 182
r25
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,X\t
71
 38-39: ,,Dacd un bdrbat squ o femeie va cmea pe
pielea trupului pete, pete albe, Si dacd preotul va vedeo cd
pe pielea trupului aceluia petele sunt albe-vinete, aceea e
pecinginea care q ffiorit pe piele $i omul ce o are este
curdt. " pdni peste blrbie, iar la vederea unui om striga tame, tame
E descris[ o maladie benigni. Dar Clement Alexan-
drinulr26 vede aici o apropiere intre pielea leprogilor gi cea a
reptilelor, ahrzie le veninul turnat de vr[jmag in suflete.
40-44: ,,Dacd cuiva i-a cdzut pdrul de pe cap, aceeo
e pleSuvie qi omul este curot. Dacd cuiva i-a cdzut pdrul din
partea de dinainte o capului, aceea este jumdtate de ple-
Suvie Si omul e curat. Iar dacd pe pleSuvia din partea de
dinainte sau de dinapoi vafi patd albd sau roSiaticd, atunci
pe pleSwia lui a inJlorit lepra. Preotul il va cerceta Si de va
vedeq cd foya umJldturii de pe pleSuvia lui este albd sau
roSiaticd, semdndnd cu lepra, ce de obicei se iveSte pe pie-
lea trupului, acela este om lepros Si este necurat; preotul
sdJ declare necurat, cd pe capul lui este boala leprei."
,,Bolile capului trupesc indic[ (...) bolile minfii, nigte
boli mici gi c[rora se cuvine sd li se acorde iertarea. Deci le-
gea ne scuz[ de orice boal[ omeneascd gi de intiniciunilo
ftrl voie, care ni s-ar intdmpla, datd fiind sllbiciunea do
care sufer[ in mod necesax firea noastrl gi faptul c[ nu E
propriu veacului de acum s[ fim liberi de patimi, ci veacului
viitor, cdnd plcatul va fi lepidat din temelii qi ne vom str[,,
muta la o viafi cu totul negtirbitii. (...) (Dar) uneori se
gi patimile mici in plcate puternice gi ne intineaz[ greu
nu sunt oprite de noi, ci igi fac inaintarea spre mai riu,
mod liber gi fEri nici o opunere."tz1
45-46: ,,Leprosul, cel ce are aceastd boald, sd.fie
hainele sfdsiate, cu capul descoperit, invelit pdnd la buze,
sd strige mereu: necurot! necurat! Tot timpul cdt va avea
t26
Pedagogul,I[,54, 1 AB,p.2g7
"' Sfintul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Yl
72
el boala, sdfie spurcat, cd necurat este; $i sd trdiascd sin-
guratic Si afard din tabdrd sdfie locuinla lui."
,,Leprosul triia in afara comunitElii qi, pentru a fi re-
cunoscut, umbla cu capul gol, hainele rupte la piept gi invelit
(necurat, necurat). El ardta ca un mort viu, deoarece trupul
igi pierdea pArul qi carnea, rimdhAndu-i oasele gi organele
interne."''o ,,Hainele rupte gi capul descoperit aratii clar ne-
cuviinfa neacoperitl. Iar acoperlmdntul in jurul gurii indictr
faptul de-a nu avea ap[rare gi de-a nu putea spune nimic,
c6nd Dumnezeu invinovflfegte necurlfia. in sf6rgit, trebuinfa
de-a fi scos din tabird e un chip al faptului de-a nu mai pe-
trece cu cetele sfinfilor, ci de-a fi scos din mullimea cea
sfhnta gi de-a nu fi pdrtag de nici o bundtate."r2e
47-59: ,,Dacd boala leprei vafi pe haind,fie pe haind
de ldnd, saupe haind de in, soupe urzeald, saupe'bdtdturd
de in sau de ldnd, sau pe piele sau pe vreun lucru de piele Si
dacd va fi patd verzuie sau roSiaticd pe haind sau pe piele,
pe bdtdturd sau pe urzeald, sau pe vreun lucru de piele,
aceea este boala leprei Si el se va ardta preotului. preotul
va cerceta boala Si va inchide lucrul atins de boald pentru
Sapte zile; in ziua a gaptea va cerceta preotul lucrul atins de
boald Si dacd boala se vafi tntins pe haind, sou pe urzeald,
$au pe bdtdturd, sau pe piele, sau pe vreun lucru de piele,
aceasta este leprd rozdtoare Si e necurat; Si el sd ardd haina
oceea, sau urzeala, sau bdtdtura ceq de ldnd sau de in, sau
orice fel de lucru din piele, pe care va Ji boala, cd aceea
este leprd rozdtoare Si sd se ardd cufoc. Iar dacd preotul va
vedea cd boala nu s-a intins pe haind, sau pe urzeald, sau
pe bdtdturd, sau pe oricefel de lucru din piele, atunci pre-
olul va porunci sd se spele lucrul pe core s-a ivit boala Si-l
va inchide a doua oard pentru Sapte zile. Dacd, dupd spd-
t28
12"
sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,){t/
73
larea lucrului atins, preotul va vedea cd boala nu Si-a
schimbat starea sa, dar s-a tntins, atunci este necurat Si
lucrul sd-l arzi tnfoc, cdci lepra a ros fala sau dosul. Dacd
insd preotul va vedea cd pata, dupd spdlarea ei, s-a mic-
{ora| atunci preotul s-o rupd de la haind, sau din piele, sau
din urzeald, sau din bdtdturd. Iar dacd se va ivi iar pe hai-
nd, sau pe bdtdturd, sau pe urzeald, sau pe vreun lucru din
piele, aceea este leprd inJloritd Si sd se ardd cufoc lucrul pe
care s-a ivit boala. Dacd insd haina, sau urzeala, sau bdtd-
turo, sant lucrul de piele il vei spdla Si se vaduce pata de pe
el, trebuie sd se spele a doua oard Si va fi curat. Aceasta
este rdnduiala pentru boala leprei, ce se va ivi pe haind de
' acest ritual leprogilor care vin s[-i cear[ vindecarea (cf.
ldnd sau de in, sau pe urzeald, sau pe vreo bdtdturd, sau pe
vreun lucru de piele, Si cum trebuie hotdrdt cd acestea sunt
curate sau necurete."
tn tot acest pasaj e vorba despre ciuperci care atac[ fe-
siturile sau lucrurile din piele. Acestea sunt incluse totLa le-,
prd, datoritn posibilitifii de contaminare.
Smntul Maxim Mlrturisitorul observ[ c[ sunt patru so,
iuri de lepra, dupn culoare: lepra rogie (13,49), albl (13,4),
verde (13, a9) neagr[ (13,2l\. Culorile corespund celor
li
patru umori trupegti: sdngele, limfa, fierea galbenl (sau ver."
de) gi fierea neagr6. Aceste4 dupd Galenus, in funcfie do
predominanta vreuneia, stabilesc cele patru temperamente:
sangviru limfatic, coleric Ai melancolic. ,,Prin acestea se arat6
mdnia qi pofta impdrfite in speciile lor. Prin cea alb[ gi verdo
se arati pofta impirfiti in pllcere qi intristare; iar prin
galben[ gi neagr[, iufimea imp[rfitd pe de o parte in furie gi
m6nie, pe de alta in viclenia ascunsl a frtirniciei. Cdci
tea sunt primele soiuri ale patimilor ce {in de ele gi cele
principale roduri ale iulimii 9i poftei. P6n[ ce sufletul e
nav gi impuns de ele nu e cu putinf6 sI fie socotit in
celor ce se invrednicesc de cutea lui Dumnezeu."l30
r30
Sfintul Madm Mlrturisitorul , Capete despre cunostinla de
nezeu,36
Cap. 14, l-42 ,,$i grdind cu Moise, Domnul a zis:
Iotd rdnduiala pentru cel lepros: Cdnd el se va curdli, se va
duce lo preot; iar preotul va ieSi afard din tabdrd Si de va
vedea preotul cd leprosul s-a vindecat de boala leprei, va
porunci preotul sd se ia pentru cel aurdlit doud pdsdri vii,
curate, lemn de cedru, ald roSie rdsucitd Si isop."
,,Ritualul de purificare trebuia s[ aib[ loc in afara spa-
fiului comunitar. Purificarea bolnavului vindecat de leprd
implica r:n ritual in care gesturile simbolice predominau fafi
de mdsurile igienice propriu-zise. Acest ritual aduce aminte,
in unele privinfe, de cel al consacrlrii preo(ilor (...) gi a fost
respectat intotdeauna cu sfinfenie. Iisus insugi recomandl
Matei 8, 4; Lrtca 17 , ll-14).-13r Pentru ritualul de cur[fire se
aduceau dou[ pis[ri vii, lemn de cedru, isop gi a{[ rogie.
Cedrul semnific[ mirefia gi incoruptibilitatea. Isopul e un
arbust cu flori de culoare albastru inchis; crengufele de isop,
adunate intr-un mlnunchi, serveau la stropirile purificatoare,
ajung0nd s[ simbolizeze cur[firea de plcat. A{a rogie prefi-
gur e azL Jertfa m dntuitoare.
*7: ,,Dupd aceea preotul va porunci sd se junghie
una din pdsdri deasupra unuivas de lut, la apd curgdtoare;
va lua apoi pasdrea cea vie, lemnul de cedru, ala cea ro$ie
Si isopul Si le va muia pe acestea Si pasdrea cea vie in
sdngele pdsdrii junghiate la apd curgdtoare; va stropi de
Sapte ori pe cel ce se curdld de leprd Si vafi curat; apoi va
da drumul pdsdrii celei vii tn cdmp."
,,Exegefii au pus in valoare semnificafiile simbolice
ale acestei ceremonii de purificare. Cele doui p[s[ri vii
semnificl via\a redatd leprosului, care fusese mort pentru
comunitate. Aceeagi valoare simbolici pare sI aib[ gi ce-
lelalte elemente: apa vie, sdngele victimei ca sediu al vie{ii
gi culoarea roqie a firului stacojiu. Ramura de cedru, arbore
'3' LEV,p. 183
75
 s[ o aducem in amintirea p[timirii pe care a r6bdat_o El

ele sale, sd-gi

curat. Apoi sd
cortul sdu. in
ziua a $aptea sd-Si radd tot pdrul sdu, capul Si barba sa,,
sprdncenele sale, tot pdrul sdu sd qi-l radd, Si sd-Si spela
iardsi hainele sale Si trupul sdu sd Si-l spele cu apd Si vafi
curat. "
Raderea totali a plrului era un act de igieni, dar poato
gi semnifica lep[darea picatelor odrlslite de trup.
l0: ,,in ziua a opta sd ia doi berbeci di cdte un dfi,;
Jdrd meteahnd, qi o oaie de un an, fird metealtnd, si
efi de fiind de grdu, tmpdrlitd in zece, sd ia trei pdrli pen .

tru darul de pdine Si s-o amestece cu untdelemn Si un log

(pahar) de untdelemn."
Reprimit in comunitate, fostul bolnav restabilegte
rela(ia sa cu Dumnezeu. ,,Agadar, Dumnezeu cere s[
scoat6, prin chipul leprosului, cel imbolnIvit de p[cat gi
tinat din mullimea sfinfilor. Dar se intdmpli 9i ca unii d

"n lbid.
"'Ibid. i]] Smntut Jrstin Martirul , Dialogul cu tudeul Trifon,N-l
'33 Glalre laLevitic tto
Desprepreolie,W

76
drept al lui. De asemenea, va lua preotul din logul de
untdelemn Si va turna in palma sa cea stdngd; iSi va muia
preotul degetul mdinii sale drepte tn untdelemnul cel din
palma stdngd a sa Si va stropi de Sapte ori cu degetul sdu
inaintea felei Domnului; apoi din untdelemnul rdmas in
palma lui, va pune preotul pe vddul urechii drepte a celui
ce se curdseSte, pe degetul cel mare al mdinii lui drepte Si pe
degetul cel mare de la piciorul drept al lui, pe locurile unde
o pus Si sdngele jertfei pentru vind; iar celdlalt untdelemn
din palma preotului il va turna pe capul celui ce se curd-
leSte Si-l va curdli preotul pe acesta inaintea Domnului.
Astfel va sdvdrSi preotul jertfo pentru pdcat Si va curdfi pe
cel ce a venit sd se curele de necurdlenia lui; dupd aceea va
junghia jeffi arderii de tot; si va pune preotul arderea da
tot gi darul de pdine pe jertfelnic. Astfel il va curdli pe el
preotul Si el vafi curqt."
in continuare, e ardtatirdnduiala pentru cei nevoiagi: ,
2l-32: ,,Dacd insd acela va fi sdrac si nu-i va
mdna, sd ia numai un berbec pentruiertfa de vind legdnat&"
pentru curdlirea sa, a zecea parte dintr-o efi de fiind de,
grdu, amestecatd cu untdelemn pentru darul de pdine, un
log de untdelemn si doud turturele sau doi pui de
cum ii va da mdna; unul jertfi pentru pdcat 0i altul arde
de tot. ii va aduce in ziua a opta cea pentru curdpirea sa
preot, tnaintea Domnului, la uSa cortului adundrii.
preotul, ludnd berbecul de jerffi pentru vind si logul de
delemn, le va aduce pe acestea legdndnduJe tnaintea
nului. Apoi va junghia berbecul de jertfd pentru vind Si
lua preotul din sdngele jertfei pentru vind Si vo pune
vddul urechii drepte a celui ce se curdld, pe degetul
mare de la mdna lui cea dreaptd qi pe degetul cel mare de
piciorul lui cel drept. $i va turna preotul untdelernn
palma sa cea stdngd; Si cu untdelemn din palma sa
stdngd va stropi preotul de Sapte ori cu degetul mdinii
celei drepte tnaintea felei Domnului; apoi va pune
78
untdelemn din palma sa cea sfingd pe marginea urechii
drepte a celui ce se cttrdleSte Si pe degetul cel mare de la
mdna lui dreaptd Si pe degetul cel mare de la piciorul lui cel
drept, pe locurile unde este pus Si sdngele jertfei pentru
vind; iar celdlalt untdelemn din palma sa cea stdngd fl va
turna pe capul celui ce se curdyeSte, ca sd-l curele tnaintea
Domnului. $i turturelele sau puii de porumbel, cum ii va fi
dat mdna celui ce se curdleSte, dupd starea lui, le va aduce:
o pasdre jertld pentru pdcat gi alta pentru arderea de tot,
impreund cu darul de pdine. $i aSa va curdli preotul pe cel
ce se curdyeSte inaintea Domnului. Aceasta este rdnduiala
pentru cel bolnav de leprd, cdruia nu-i dd mdna sd ducd tot
ce se cere pentru curdlirea sa. "
Cel cdndva bolnav se curdfegte deplin in ziua a opta;
in vegnicie vom intra dupd ce ne vom fi curifit de toatii in-
tinlciunea.
33-35: ,,$i a grdit Moise cu Aaron Si a zis: Cdnd veli
intra in pdmdntul Canaanului, pe care-l voi da voud de
moStenire, Si voi aduce boala leprei asupra caselor din pd-
mdntul moStenirii voastre, atunci cel cu casa trebuie sd se
dltcd Si sd spund preotului, zicdnd: Pe casa mea s-a ivit, pa-
re-mi-se, boala."
,,Utilizarea aceluiagi termen deopotriv[ pentru o boall
uman[ gi pentru un simptom de coroziune a perefilor caselor
sub acfiunea unor ciuperci sau a unor factori de naturl mine-
rald reflecti credinfa in atotputernicia divinl, ca sursi a unor
nenorociri concepute ca semne gi pedepse. Pe de alti parte,
prescripfia are un caracter prospectiv, referindu-se la etapa
sedentariz[rii poporului ales in fara fEgdduitii, moment ul-
terior celui c6nd este emisd porunca."l3'
36-4lz ,,Atunci preotul va porunci sd se goleascd
casa tnainte de a intra preotul sd cerceteze boala, ca sd nu
se facd necurate toate cele din casd; dupd aceea va veni
ll'LEv, p. r83
79
preotul sd cerceteze casa. $i cercetAnd el boala, dacd va
vedea cd boala de pe perelii casei e in chip de gropi verzui
sau roSietice, addncite in pereli, va iesi din casd, la uSa
casei, Si va tnchide casa pintru Sapte zile. in ziua a $optea
va veni preotul iar sd cerceteze casa si de va vedea cd boala
s-a intins pe perelii casei, preotul va porunci sd se scoatd' 47-572 ,,Cel ce va dormi in casa (rceea sd_si spele
pietrele pe cqre este boala, sd se orunce afard din oras, la hainele sale si necurat vafi pdnd seorq; Si cel ce uo
loc necurat, casa sd se rdzuiascd toatd pe dinduntru, ly casa aceea sd-Si spele hainele Si necurat vafi pdnd ^in"o
seora.
rdzdtura, ce se va rdzui, sd se arunce afard din oras, la loc Dacd tnsd preotul, venind gi intrdnd, va vediaid boato de
necurat." pe perelii casei nu s-a mai tntins dupd ce aceasta afost ten_
Pnnlocul necurat nu se d[ o indicafie ritualicS. cuitd din nou, preotul o va declora curatd, cd boala-a trecut.
tii sedentarizafi, evreii preluau configurafia urban[ obi Ca sd curele c
in Palestina gi inainte de venirea lor, care includea 9i un de cedru, ald
din afara cetetii, special amenajat pentru depunerea res deasupra tmui
rilor nefolositoate."l38 Tencr iala afectati era rizuiti de cel de cedru, ala, isopul Si pasdreo vie Si le va muia in sdn_
piatr6. Preotul revenea pentru a constata evolufia boli
,,,A.ceast6 revenire a preotului nu o vei in{elege decdt-g^a in-
toarcerea iubirii de oameni a lui Dumnezetlapopor.""' ii
42-452 ,,Sd aducd apoi alte pietre Si sd le ptmd
locul pietrelor acelora; sd ia altd tencuiald si casa sd
tencuiascd. Dacd boala se va ivi iar Si va inJlori pe
casei, dupd ce s-au scos pietrele gi s-a rdzuit Si s-a
cdsa, atunci preotul va veni iar Si va cerceta, Si de s-a
pdndit boala pe perelii casei, aceea este leprd rozdtoare lea sunt necurate Si cdnd sunt curote: acedsto este rdn_
casa este necuratd- Casa aceea sd se ddrdme, iar pietrele e cluiala pentru leprd."
lemnul ei Si toatd tencuiala sd se scoatd afard din oraS, dupi dispozifia legii, inhd in
loc necurat." casa ^,,
m o afurisegte pe ea gi hotiriqte
Dacd astdzi nu se mai apeleazl la preot cdnd casa e cele de celor ce o au, socotesc cd se
tacatd de mucegaiuri, sunt, in schimb, frecvent utilizate
giciunile pentru casa sup[rat6 de duhuri rele ori de vrdji
desc6ntece.
,,Cel ce va intra in casa aceea, cdt va fi. ea
462
chisd, acela necurat vafi pdnd seoro. "
t'u
lb'd.
'38 lbid. l'r Sf' nrl Maxim
r3e Marturisitorul ,Ambigua,24
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.

80 81
0r
Cap. 15, 1-3: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si
Aaron, zicdnd: Grdipi/iilor lui Israel si le spuneli: Dacd
bdrbot vo avea curgere din trupul sdu, pentnt curgerea
este necurat, Si legea necurdliei lui este aceasta: Ori de
face curgere din trupul lui, ori de este tmpiedicatd
in trupul lui, el este necurat."
Capitolul 15 frateazL despre igiena organelor
gi necurdfia rituah ce poate deriva de aici. in primele
pare a fi vorba despre gonoreea infecfioas[. ,,Cdt pri
natura microbian[ a bolii, irrformafiile sumare din text
permit o diagnozi absolut sigur[. Cea mai probabil[ pare
fie infecfia gonoreic[, produs[ in tractul genital masculin
microorganismul .l[eiss eria gonorrhoeae. in condifiile
senlei unui tratament adecvat, vindecarea se putea p
la un bdrbat viguros, intr-o perioadl incep6nd de la
Iuni gi pdnd la un an. O alt[ scurgere putea fi determinati
de infectarea unei lezitrri tuberculare."l4z
' 4-ll'. ,,Tot patul, pe care doarme cel ce are
este necurat; tot lucrul, pe care va Sedea cel ce are
este necurat. Omul care se va atinge de patul lui sd-Si
hainele sale, sd se spele cu apd Si vafi necurat pdnd
Cel ce va Sedea pe vreun lucru, pe core a Sezut cel ce
curgere, sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si va
necurat pdnd seara. Cel ce se va atinge de trupul celui
ore curgere sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd
necurat vafi pdnd seara. Dacd cel ce are curgere va scui
pe unul curat, acesta sd-Si spele hainele, sd se spele cu
Si necurat vafi pdnd searo. Toatd gaua, pe core ya
cel ce are curgere, necuratd vafi pdnd seara. Tot cel ce
atinge de cdte aufost sub acela vafi necurat pdnd seara, i
cel ce va ridica acestea sd-gi spele hainele sale, sd se
cu apd Si necurat va fi pdnd seara. Acela, de care se
atinge cel ce are curgere, Jdrd sd-Sifi spdlat mdinile cu
'42 LEv,p. r84
82
sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si vafi necurat
pdnd seara."
Acestea se pot aplica gi gdndurilor necurate, care inti-
e purtati pururea spre ceea ce plgubegte gi suferd de ros-
togolirea nestlpdnitl spre cele urite."r43
12-13: ,,Vasul de lut, de care s-a atins cel ce are
curgere, sd se spdrgd si tot vasul de lemn sd se spele cu apd
Si va fi curat. Iar cdnd cel ce ore curgere se va curdli-de
curgerea sa sd numere Sapte zile pentru curdyirea sa, sd-Si
spele hainele sale, sd-Si spele trupul cu apd de izvor Si vafi
curat. "
,,La israeli{i, ca de altfel gi la alte popoare antice,
ablulia ritual[ avea in primul r6nd funcfiile cultuale ale puri-
ficdrii morale gi sufleteqti, gi nu o stricti rafiune igienic5.,,1#
l4z ,,Apoi tn ziua a opta sd-Si ia doud turturele sau
doi pui de porumbel, sd vind inainteafelei Domnului, la uSa
cortului adundrii Si sd le dea preotului."
l5z ,,Iar preotul sd aducd din ele: una jerffi pentru
pdcat Si una ardere de tot; gi sdJ curele preotul tnaintea
Domnului de curgerea lui."
,Deci, il curlfl pe cel cu scurgerea s[mdn{ei gi il izbd-
rn3
S€ntrrl Chiril al Alexandriei, inchinare Si stujire tn duh si adevdr,
XV
laa
IEV, p. 185
'a' Sfintrl Ioan Danatr;hi4 Dogmatica, I\,1 ,9
83
ve$te de boal6" dar ln Hristos, prin api gi s6nge. CIci se
numlratui gapte zile, spre cur[firea lui, gi-gi va spila hai
lui gi-va scllda trupul lui gi curat va fi. A intinde p6nd
zita a gaptea curEfirea tnseamni, frrd indoial[o cI cei ce
hotiirdt sE treactr de la rlutatea lumeasci la s[vdrgirea
bune trebuie si se curefe toati viafa gi in toati vremea viefi
prin faptele bunei cuviinfe. C[ci, m[sura unei slptiimdni i
dici totalitatea timpului gi e o intoarcere circular6 la
dupi ce ajunge la sfhrgit. Dar, zice c[ la faptele noastre
bunlcuviinfE trebuie s[ se adauge, in chip necesar,
prin Hristos gi purificarea prin apd, prin sp[larea trupului
a hainelor infelegdndu-se sffintul Botez, la care se adaug[
curl{irea prin sdnge. (...) Ziua a opta inseamn[ iarlgi
de dup[ petrecerea in trup, c0nd a ribdatjunghierea
noi Emanuil, turtureaua bineciripitoare gi bine
care prin sdngele Siu a deslvirgit pentru de-a ptruri pe
ce se sfin1esc."la6
16z ,,Dacd un om vq ovea din tntdmplare
seminfei, acela sd-Si spele cu apd tot trupul sdu Si va fi
curat pdnd seora."
E vorba despre impuritatea adus[ prin polufie, ca
prin orice virsare de simdnf6, voluntard sau nu.
17-18: ,,Orice hoind Si orice piele, pe care va
sdmdnya, sd se spele cu apd Si necuratd vafi pdnd
Dacd bdrbatul se va culca cufemeia si va qveo el
seminfei, sd se spele amdndoi cu apd Si necuroli sdfie
seara. " menstruafiei in timpul actului sexual clci, in cazul inten(iei
Actul sexual, unit cu voluptatea, aduce impuritate
tual6. Nu e o condamnare a sexualitifii, ci doar o stavil[
potriva abuzului.
19-202 ,,De vo avea femeia curgere de sdnge,
curge din trupul sdu, trebuie sd stea Sapte zile pentru
lirea sa. Tot cel ce se va atinge de ea necurat va fi
'6 Sfintul Chiril al Alexandriei, op. cit.,X,l
84
seara. Tot lucrul pe care se va culca ea in timpul necurdliei
vafi necurat Si tot lucrul pe care va Sedea vafi necurat."
Se trece la necurIfia femeilor, pentru inceput fiind
vorba despre curgerea fireascl de sdnge. O interpretare so-
cotegte c[ sufletul desfrdnat ,,il numegte poate Scripfura fe-
meie ce gade din pricina r6nduielii, c6ci, gez6nd departe de
simfuri, igi adunl in sine lucrarea lui, nemaiprimind nimic
din celP.-fu afar5, pentru nilucirea ruginoas[ care-l st[p6-
negte."'"' E cel robit cu totul unei patimi anume, incapabil
de a mai primi altceva, bun sau r[u.
21-232 ,,Tot cel ce se va atinge de patul ei sd-gi spele
hainele sale, sd se spele cu apd Si necurat vafi pdnd seara.
Tot cel ce se va atinge de vreun lucru, pe care o Sezul eo,
sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si necurat vafi
pdnd seara. Iar de se va atinge cineva de ceva din patul ei
sau de lucrul pe core a Sezut ea, necurdt vafi pdnd seara."
,,Exist2i numeroase dovezi care atestd ci la toate po-
poarele antice, ca gi la societifle actuale de tip tradifional,
perioada menstruall acorda femeii un statut special in afara
sacrului. Izolarea prescris[, pe l6ngE valenfele cultuale, asi-
gura femeii, implicit gi o perioadi- de refacere a forfelor sa-
le, m[cinate in muncile casnice."l48
24'. ,,De va dormi ea cu bdrbatul, necurdlia ei vafi Si
pe el Si necurat vafi el Sapte zile, iar tot patul, tn care va
dormi, necuratvafi."
,,Contextul face referire la declangarea spontan[ a
congtiente de apropiere sexual[ in aceastii perioadl, legea
prevedea pedeapsa cu moartea."l4e
25-30: ,,Dacdfemeii ii va curge sdnge mai multe zile
Si nu in timpul regulii ei, sau dacd ea ore curgere mai mult
decdt timpul regulii ei obisnuite, attmci in tot timpul curge-
r47
Nil A*cetul, Cwdnt Ascetic,DOCV
ra8
LEV,p. 185
t4e
lbid
85
 4. Ziua Ispdqirii (16,1-34)
Cap. 16, l-22 ,,Dupd moartea celor doi fii ai lui
Aaron, care au murit cdnd au adus foc strdin inaintea felei
Domnului, a grdit Domnul cu Moise Si a zis Domnul cdtre
Moise: Spune lui Aaron, fratele tdu, sd.nu intre oricdnd in
ldcasul sfidnt de dupd perdea, tnaintea curdlitorului celui de
pe chivotul legii, co sd nu moard, cd deasupra capacului Md
voi ardta in nor."
ti iiti ioua turiureli sau doi pui de porumbei si sd-i ducd Arhiereii puteau intra in Sfhnta Sfintelor o singurl
priotului, la uSa cortului adundrii' Iar preotul \o ody": :!:. dati pe an. ,,Aaron fiind rdnduit ca icoan[ gi chip al preofiei
7n pataiiiertJd pentru pdcat qi pe cealaltd ardere de tot; lui flristos, nu trebuia s[-gi fac[ intrarea in tot ceasul, adicl
,-o'"*4i PrZoiul inaintea Domnului de curgerea ei c in toati vremea, in Sfhnta Sfintelor. Prin aceasta ni se di s[
necurald."' infelegem frumuse{ea tainei. Cici Hristos a intrat o singuri
Fa{i de menstruatia normal5, in cazul hemoragiilor
in
datii, vegnic[ rlscumpdrare afldnd."ls2
t6mpl6toare se cerea, in plus, 9".i"fi' ,.y, --: 3-42 ,,Iatd rdnduiala dupd care trebuie sd intre Aaron
"dry.":f
31-33: ,,Asa sd firili pe fiii lui Israel de necurdlenif, in ldcasul sfint: cu un vilel, jert/d pentru pdcat, Si cu un
lor, ca sd nu ioard r"iuiapnia lor' sourcan&1-{i l2- berbec pentru ardere de tot. Sd se tmbrace cu hitonul de in
"itr
casul Meu cel din mijlocul vostru' Aceasta este
t
sfinlit, sd aibd pe trupul lui pantaloni de in, sdfie incins cu
pentru cel ce are curgere Si pentru cel ce i se va
'pierderea brdu de in Si sd-Si ia Si chidar de in: acestea sunt veSmintele
seminlei, care-l face necurat' Si pentru ceea sfinlite; dar sd-gi spele tot trupul sdu cu apd Si numai aSa sd
7i*ra de regula sa si pentru cei ce au curge.re' bdrblt,' se imbrace cu ele."
cufemeie necurqtd"'
|i*"i", si pe1ntru bnbitul ce doarme3l,faceli evlaviosi pei
Cel cur[fit prin Botez va trebui s[ se invegm0nteze in
Biblia 1914 are,la versetul in, adicd se va imbrlca cu virtufile, stingdnd patimile tru-
lui Israil.,,C[ci fdr[ evlavie nu cinsteqte nrmenl pe peqti; astfel va intra in slava implrlfiei ceregti.
rr"r"rr. nici-nu ia aminte la vreo porunc[ a Lui' De 5-82 ,,Iar de la obsteafiilor lui Israel sd ia din turma
ea
nimic nu este mai r[u ca indtdznLeala' Pentru aceea br doi lapi de jertJd pentru pdcat Si un berbec pentru ar-
rr"i* irt t"r patimilor: fiindc[ depdrteazL evlavia' fii derea de tot. Sd aducd Aaron pentru sine vilelul de jerffi
(iin Aod rli snrehrirei
-ocfe disprefuirea''
irgon.qt. frica de Dumnezeu, fiindcd naqte pentru pdcat, ca sd se curele pe sine gi casa sa. Apoi sd ia
prin Hristos'
--De-abia dup[ ce am fost curafi{i 9i sfinfifi cei doi lapi Si sd-i pund tnaintea felei Domnului la uSa
gi nu mai Pdngdrim cortului adundrii. $i sd arunce Aaron sorli asupra celor doi
P curat Preasfdntului lapi: un sorl pentru al Domnului Si un sorl pentru al lui
tlzazel. "
Existi opinii diverse despre Azazel. Astfel, numele ar

Ava Dorotei, irufiduri de sufletfolositoore,lY

rso
'7 ttz Id.,
lzvitic
'5' Sfrnn l Chiril al Alexan&iei,
cit,Tl
op. Glatrre la

86 87
indica:
a) insugi tapul trimis in pustie: az inseamnd caprd, iar
azal, a'duce depirte; propunerea contrazice, ins5, contextul
biblic;
b) Azazel ar indica rtn loc anume; ipotezd ce nu se
susfine;
c) Azazelar ft
tarea completd; Si ac
Astfel, Azazel
mologia cuvdntului Azazel pledeazA pentru insemnarea de
duh nectrat sau Satan. Cuvhntul Azazeltrebuie derivat de ldr
cuvantul azal,neintillnit in textul eb-raic, dar aflatin arabd cu'
sensul de a indepdrta, a inldtura. in acest caz', Azazel estd.
despdrlitul, sau indepdrtatul cu totul.Ultimil sens este tbi
te potrivit pentru Satan, care este un spirit rlu 9i locuiegte
tocurite prttii gi ascunse."ls3 Oricum, nu e vorba aici des
o jertft inchinatl demonilor, ci de indep6rtarea plcatului
la comunitate.
9-l0z ,,Dupd aceea sd ia Aaron lapul, asupra
a cdzut sorlul Domnului, Si sd-l aducd jertfd pentru
iar lapul ctsupra cdruia a cdzut soryul pentru Azazel
pund viu inaintea Domnului, ca sd sdvdrSeascd asupra
-curdlirea
Si sd-i dea drumul tn pustie pentru ispdsire,
ca
ducd acela cu sine nelegiuirile lor in pdmdnt neumblat"'
Cei doi lapi ar putea fi ,,o vestire a celor doud vet
ale lui Hristos"rsa. Sau {apul jertfit Domnului e Fiul Care
aduce pe Sine jertfr Tatdlui, ucis de obgtea lui Israel, iar
'
pul pentru Azazelindicl pogordrea la iad a Mdntuitorului'
ll-l4z ,,Apoi sd aducd Aaron vilelul de iertfd
pdcatele sale, ca sd se curele pe sine Si casa sa Si sdjung
vilelut iertfr pentru pdcatele sale; sd ia cdrbuni aprinsi
pe jertfelnicul cel dinaintea Domnului, o cddelnild plind'
153
Athanasie Ne goitso Teologia biblicd a Vechiului Testament,p' 82
tta
Sfintnl Jrstin Martirul, op. cit.,Xl-l
88
aromate pisate mdrunt pentru tdmdiere doud mdini pline, Si
sd le ducd induntru, dupd perdea; sd pund aromatele pe
focul din cddelnild inaintea felei Domnului, astfel ca norul
de fum sd acopere capacul cel de pe chivotul legii, ca sd nu
moard Aaron. Sd ia Si din sdngele vilelului Si sd stropeascd
cu degetul sdu spre rdsdrit peste capac; $i tnaintea capa-
cului sd stropeascd de gapte ori sdnge cu degetul sdu."
P5trunderea dup[ perdea, in Sffinta Sfintelor, repre-
zenta punctul culminant al slujirii arhieregti. Stropirea spre
Rlsdrit amintegte c[ ,,ne inchindm lui Dumnezeu c[utAnd
patria de alt5rdati gi uitflndu-ne cEtre ea. Cortul lui Moisi
avea catapeteasma gi ilastiriul (chivotul) cltre R[sirit."rss
15-19: ,,Dupd aceea sd junghie inaintea Domnului
lapul de jertJd pentru pdcatele poporului, sd ducd sdngele
lui induntru, dupd perdea, Si sdfacd cu sdngele acela ce a
tdcut Si cu sdngele vilelului, stropind cu el pe capac Si ina-
intea capacului. Aga va curdli locasul sfiint de necurdlia
r fiilor lui Israel, de nelegiuirile lor Si de toate pdcatele lor.
ASa sd facd el cu cortul adundrii, care se afld la ei, in mij-
locul necurdleniilor lor. Nici un om sd nu.fie in cortul adu-
ndrii, cdnd va intra el sd curele locasul tfrm Si pana va ieSi.
ASa se va curdyi el pe sine Si casa sa Si toatd obsteafiilor lui
Isroel. Apoi va ieSi la jertfelnicul cel dinaintea Domnului
gi-l va curdli, ludnd din sdngele vilelului Si din sdngele
lapului Si pundnd pe coarnele jertfelnicului de jur imprejur
Si, stropindu-l cu sdnge, cu degetul sdu de Sapte ori, tl va
curdli de necurdleniilefiilor lui Israel Si-l va s/inli."
In versetul 18, ,,texful ebraic nu lasd si se infeleagi
clar la care dintre altare se face referire: cel pentru arderile
de tot, situat inaintea cortului intdlnirii, sau cel pentru ar-
tlerea tdmdii, situat in interiorul cortului. Comentatorii evrei
opteazd, pentru prima interpretare, in vreme ce majoritatea
oomentatorilor cregtini inclin[ spre cealaltii posibilitate.,,156
l]] Smnt rt Ioan Damaschin, Dogmatica,N, 12
llt'LEV,p.
186
 2O-222 ,,Iar dupd ce va sfdrgi de curdlat locasul sfdnfi
atunci sd inne in tabdrd. Iar vilelul de jertfi pentru pdcat Si
cortul admdrii gi iertfelnicul, gi curdlind gi pe preoli, va lapul de jertfr pentru pdcat, al cdror sdnge a fost adus
tnduntru pentru curdlirea locasului sfdnt, sd se scoatd afard
aduce lapul cel viu, igi va pune Aaron mdinile sale pe capul
din tabdrd Si sd se ardd infoc pielea lor, cornea lor Si ne-
Saputui ielui viu Si va mdrturisi asupra lui toate nelegiuirile
curdlia lor. Cel ce le va arde sd-Si spele hainele, sd-Si spele
fiilor lui Israel, toate nedreptdlile lor Si toate pdcatele lor; trupul sdu cu apd Si numai dupd aceea sd intre in tabdrd. "
Si, pundndu-le pe acestea pe capul fapului,
il va trimite ca
Ablu{iunile preveneau, simbolic, orice intoarcere la
un om anumit in pustie. $i va duce lapul cu sine
plcatul m[rhrrisit gi iertat. Iar arderea pielii, clrnii gi a necu-
nelegiuirile lor in pdmdnt neumblat si omul va da
raleniei arati deplEirea existenfei epidermice, carnale gi ve-
lapului tn pustie." getative.
Oupe Smntul Chiril al AlexandrieirsT, cei doi lapi
inchipuie pe Hristos; (apul junghiataratl jertfa Sa cea penl
2 d /ie pentru in
noi, iar {apul trimis in pustie vestegte invierea 9i indlfarea
a
luna zecea a hm o
cer, lara cea neumblatil de oameni. Dar dacl cerul e
muncd bdstinasul, -a
cdci in ziua aceasta vi se foce curdlire, ca sd
mdntul neumblat, desigur ci nu acolo duce Hristos toate pdcatele voastre, tnaintea Domnului, gi
legiuirite noastre. El gterge plcatul spre a inllfa la cer ,toate
nitatea restaurat[ gi plin[ de slav[. Luna a gaptea este TiSri (septembrie-octombrie), lunl
23-252 ,,Dupd oceea va intra Aaron in cortul sabaticI, in care activitifile se reduceau la minimum . Ziua a
ndrii gi se va dezbrdca de hainele cele de in, cu core se zecea aminteste Decalogul.
brdcase la intrarea in locul cel sfdnt, si le va ldsa acolo; 3l-322 ,,Aceasta e cea mai mare zi de odihnd pentru
va spdla trupul sdu cu apd in locul cel sfdnt, se va voi Si sd srnerili sufletele voastre prin post. Aceasta este lege
cu hainele sale si, iesind, va sdvdrsi arderea de tot veSnicd. De curdlit insd sd vd curele preotul care este uns
sine Si arderea de tot pentru popor, Si se va curd1i astfel ca sd slujeascd tn locul tatdlui sdu."
sine, casd sa, poporul Si pe preoli. Iar grdsimeaiertfei Singur Arhiereul Flristos (: Unsul) ne poate curlfi p[-
tru pdcat o va arde Peiertfelnic." catele.
,,Domnul Se dezbracl 9i Se imbraci atunci cAnd
pogoar[ in lumea materiall; sau altl interpretare: cel
crezat in Domnul se dezbrac[ qi imbrac[ haina cea
flte.'r58 in primul caz, Domnul tgi dezbracl dumnezeirqa
gi Se imbrac[ cu omenitatea; in cel de al doilea, credincic
dezbracdomul cel vechi, imbrlc0ndu-se cu fkistos.
26-28; ,,Cel ce a dat drumul tn pustie ,tapului de i'
6ire sd-Si spele hainele sale, sfuSi spele trupul cu apd'

Ls1
Cf. op. cit. rffint[ gi aducerea jertfelor (...). Fafi de celelalte slrbltori, in
rs8
Clernent Alexandrinul, Stromate,V, 40, 3

9I
aceasta se postegte din seara zilei a noua pdn[ in seara zillei a
zecea (23, 32), de aceea este socotitii cea mai mare zi de
odihnd pentru smerirea sufletelor. in ziua impiclrii se iartii
toate plcatele comise intr-un an gi aceast[ iertare se obline
mai alis prin jertfele aduse de arhiereu."lse
5. Relaliile personale (17, | - 20,27)
Crp. 17, 1-5: ,, Grdit-a Domnul cu Moise si a zis:
Vorbeste lui Aaron, fiilor lui si tuturor fiilor lui Israel si zi
cdtre ei: Iatd ce porunceSte Domnul: Orice om dintrefiii lui
Israel sau dintre strdinii ce s-au. lipit de voi, care vaiunghid
bou, sau oaie, sau caprd, in tabdrd, sdu care va iunghia
afard din tabdrd, si nu le va infilisa la uSa cortului adund;
rii, ca sd le aducd ardere de tot sau jerffi de
ptdcutd Domnului, cu miros de bund mireasmd; sau care lc
va junghia afard din tabdrd Si la usa cortului adundrii nu le
vd aduce, ca sd le facd jerffi Domnului, inaintea
Domnului, omului aceluia i se va cere sdngele, cd a
sdnge si se va stdrpi sufletul acela din poporul sdu;
cafiii lui Israel sd-Si aducdiertfele lor, cdte leiunghie ei
cdmp, si sd le infiTiseze Domnului la usa cortului
la preot, Si sd le facd Domnului jertfd de mdntuire.
Striinul e tratat la fel cu israelitul, semn ci neamurile,
dintru inceput, sunt chemate la m6ntuire. Dar jertfa se
doar in Bisericd (al cdrei tip e cortul) 9i doar prin i
diul preotului; orice aga-zis[ jertfr adusi in alt loc este
crilegiu gi atrage moartea vegnicE" fiind lipsit de Izvorul
fii cel ce s-a rupt de Biseric[.
GTz ,,$i va stopi preotul cu sdnge jertfelnicul
jur, inaintea Domnului, la usa cortului adundrii, iar
mea o va arde spre miros de bund mireasmd Domnului,
sd nu-Si mai aducd ei jertfele lor la idolii dupd care
desfrdndnd. Acesta sd fie pentru ei asezdmdnt vesnic
r5e
AB, pp.323-324
92
neamul lor."
Orice pretins[ jertfh adus[ de cel ce ocolegte Biserica
gi preo{ia legiuiti e desfr6nare gi inchinare la idoli; ereticul
are un alt dumnezeu, izvodit de inchipuirea sa!
8-9: ,,.Sd le spui de asemenea: Dacd un orn dintrefiii
lui Israel sau dintre fiii strdinilor care locuiesc intre ei va
face ardere de tot saujertfr Si nu o vo aduce la uga cortului
adundrii, ca sd o aducd jertfi inaintea Domnului, omul
acela se va stdrpi din poporul sdu."
Chiar dacl Dumnezeu e atotprezent, El ne cheamtr in
mod special in Biserica Sa. Altfel e El prezent intr-un loc
consacrat, decit intr-unul profan.
10-11: ,,Dacd un om dintre fiii lui Israel Si dintre
strdinii care trdiesc tntre voi va mdnca orice fel de sdnge,
imi voi intoarce fala Mea tmpotriva sufletului u, *d"o
sdnge Si-l voi stdrpi din poporul sdu, pentru cd ""viala a tot
trupul este in sdnge Si pe acesta vi l-arn. dat pentru jertfelnic,
ca sd vd curdlili sufletele voastre, cd sdngele acesta
curdleSte suJletul."
In Biblia 1914 gdsim: sdngele este sufletul oricdrui
animal.,,Sdngele, cdnd se incheagl, se preface in carne, iar
carnea, c0nd se stric[, se desface in p[m0nt; urmeazi, deci,
c[ sufletul animalului este p[mdntesc."lo E subinleleasd p6-
r[sirea patimilor; hrdnindu-ne exclusiv cu cele pdmdntegti
(coruptibile) devenim gi noi coruptibili. Dar carnea anima-
lului e tot pdmdnteasci qi, totugi, ing[duiti. ins[ despre ace-
ea nu s-a zis cde suflet, deci nu va hrlni decit trupul nostru.
,,Sdngele animalului este sufletul animatului. Sufletul omu-
lui, ins[, este netrupesc Ai nemuritor, mult superior trupului
gi atdt dedeosebit de el cdt e de deosebit trupescul de ne-
trupesc."l6l ,,Agadar, legea desparte gi scoati sAngele din
trupurile junghiate. Prin aceasta ne invafi o dogmi adev[-
ratii qi primitil de noi cu credinli, anume, s6 socotim gi sI
qer"t Vasile cel Mare, Omilii la Hqaimeron,Vm,,' 2
li'o' Sfiintul
Ioan Gur[ de Arx, Omilii tq
Focere,)rfr, 3
93
 justificarea teologic[ a comandamentelor privitoare la puri_
tate morali."163

,,Fie ci Egiptul gi p[m6ntul Canaan sunt simboh:ri ale

lumii gi ale ingellciunii, fie cI sunt simboluri ale patimilor gi
viciilor de care trebuie s[ fugim, totugi cuvintele acestea aie
Scripturii ne arat6 c[ felul nostru de viefuire trebuie si fie
dumnezeiesc, nu lumesc."lfl
5z ,,Pdziyi toate portmcile Mele Si toate hotdrdrile sd
le lineli, cdci omul care le plinegte va trdi prin ele: Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru.
,,Sunt reluate, pentru a fi intirite, comandamentele
si-si tpa, hiii"l", sd-se spele 9u apd 5i necurat va Ji pdnll anunfate in versetele anterioare. in_
sald dividului o via(I puri in lumea
,"iro,'io, apoi va fi curatiiar de nu-si va spdla hainele deopotriv[ gi o importantl prefig
ine
Si nu-Si va spdla trupul sdu, va purta asupra savtna sa' ale
neotestamentare su.preme: oblinerea viefii gi a p[cii
Ne identific[m cu ceea ce ,,minclm"' A mdnca s vegnice
Mort (cf. Romani 8,6)."'u'
animal inseamn[ a duce o existenfi pur trupeasci'
sfhgiat de fiard e su 6: ,,Nimeni sd nu se apropie de nici o rudd dupd trup,
nea semnific[ p[catul, iar animalul
cdznt iremedi cu gdndul ca sd-i descopere goliciunea. Eu sunt Dornnul!'i
jefuit de duhurile r[utiifii. Se st0rpegte cel
"in temporar in plcate se Expresia ebraici ser besaro,,se traduce literal carnea
animalitate, insl cei cdzulidoar
in ca
satva, curaflndu-r" prin Botez (sau prin Mirturisire'
celor'boteza11. em-anana' insI, cur[(irea, ne
vom obignui
totul de cele inalte'
-- i"p. tt,
.tu."u- nou.t e, indeplrt6ndu-ne cu
t'iz ,,in vremea oc-eea srait Domnul i
?
Uo*e,- )iandi Vorbiste fiih r lui Israel si zi cdtre ei: I
sunt Domnul Dumnezeul vostr7t"'
Forrrula Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru'
ca un refren in acest capitol 9i in urm6toarele' Inr
IEV.o. 187
s*omate' Ir' 47' t
htchinme si slujire in &th si *;.andrinul'
'6' Sftntnl Chiril al Alexandriei,
x
l* ffi
 tatdlui tdu Si goliciunea mamei tale sd
7z ,,Goliciunea
n-o descoperil Cd este mama ta, sd nu-i descoperi goliciu-'
nea ei."
Oroarea st6rnittr do inoest in creqtinism face ca astfel
tu, socotit ca o imPosi' Amram gi Iochebed, pirin{ii lui Moise, erau veri, Iochebed
ascuns: ,Nu vesti Prin, fiind frica unui trnchi,al lui Amram.
ad6nci ticere."l67 Pe'
catul il biruim prin uitare, nu prin amintirea 9i pomenirea sa':'
8z ,,Goliciuneafemeii tatdlui tdu sd n-o descoperi, cd
este goliciunea tatdlui tdu!" 'l
E canil in care fiul intrefine rela(ii sexuale cu
bina tat[lui siu, cum s-a petrecut intre Ruben, fiul lui Iacov;l
(Facerea 35,21). 16: ,,Golicitmeafemeii fratetui tdu sd n_o descoperi,
' Bilha, liitoarea tatilui slu
gi
9-llz ,,Goliciunea surorii tale, goliciuneafiicei cd este goliciuneafratelui tdu!"
lui tdu sau a fiicei mamei tale, care s-a ndscut in casd O excepfie de la aceastl regul[ era c[sdtoria de levi_
afard din casd, sdn-o descoperi! Golicimeafiiceifiului rat.
sau a fiicei fiicei tale sd n-o descoperi, cdci goliciunea
este! Goliciuneafiiceifemeii tatdlui tdu, care s-a ndscut t
tatdl tdu, sdn-o descoperi, cd sordili este dupd tatd"'
,,C6sltoria intre frafi, chiar consanguini, nu era un
cru neobignuit in Orientul Apropiat, c[pit6nd, in epoc
istorice, chiar o semnifica(ie cultual[: la egipteni, c[s6to
intre frafi in cadrul familiei regale a fost respectat[ ca o
tumd sacr6 p6n[ la dizolvarea statului antic' ("') Nici ve
ewei, de dinaintea lui Moise, nu vedeau intr-o astfel de
une un incest, de weme ce Avraam insugi-o prezinti pe
sa in calitate de sor[ (Facerea 20, 12)."168 Totugi,
sor[ putea avea un sens destul delarg, nefiind o certi
c[ Avraam gi Sarra erau fra{i.
l2-l3z ,,Goliciunea surorii tatdlui tdu sd n-o
peri,
-mamei
cd este de wt sdnge cu tatdl tdu! Goliciunea ' 19: ,,Sd nu te apropii de femeie in timpul regulii ei,
tale sd n-o descoperi, cd este de tm sdnge cu
r6e
ta!" LEV, p. lgg
t70lbid. -
t" Ihid.
toz
561161 Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri,I
'ut LEV, pp. 187-188 '7'Ibid.

97
 232 ,,Cu n ca sd_li verSi
2lz' ,,Din iopiii tdi sd nu dai in sluiba lui Moloh' sdmdnla gi sd te nu stea la do_
sd nu pdngdreSti iumele Dumnezeului tdu' Eu sunt Dt bitoc, ca sd se sp e.,,
nul." ,,Omul a fost st6p6neascl
Motoh (: rege; sfEtuitor) eta zeul soarelui la mot lsupra animalelor gi, la ligile sta_
gi amorili. Acestuia i se aduceau jertfe umane, in special bilite pentru relafiile .upi6q
pii. Unii comentatori sus(in c[ termenul molek s-ar referi introduce confuzie in "tui
insiqijertFrrea de copii prin foc. 24-302 ,,Sd nu vd intinali cu nimic din acestea, cdci
22'. ,,Sd nu te culci cu bdrbat, ca 5i cufemeie;
este spurcdciune."
.Jlomosexualitatea era o practic[ destul de
la popoarele antice, atitudinea moral[ 9i religioas[ di1
de la o cultur[ laalta.in cultul mesopotamimalzeilei
dubla homosexualitate pare s[ fi jucat un rol importa
funcfia sacr[ a preofilor 9i preoteselor acestei divinit[1i i le-au ficut oamenii pdmdntului acestuia care e inaintea
plicind astfel di practici sexuale. C[(ile Pentateuhului voastrd Si s-a intinat pdmdntul; co nu cumva sd vd lepede
Si
Lunde de fapte 9i atuzii oE populafiile canaaneene practi< pe voi pdmdntul, cdnd il veli intina, cum a aruncat el de la
homosexualitatea ritualice (...). Alte populafii interzi sine pe popoarele care au fost inainte de voi. Cd tot cel ce
pederastia prin lege, dup[ cum dovedesc unele textejuridl
asiriene, care prwedeau castrarea pentru un homosexual i
curabil (...). Hititii tolerau pederastia, cu excepfia violen
unui fiude ciltte tatdl siu, fapti privitii ca o criml capi
Vechii egipteni respingegu perversiunile sexuale de Dumnezeul vostru."

t7t t7s
lbid. lbid.
t74lbid. lbid.
'1u

98 99
 Canaanilii sdvflrgeau mullime de p[cate grele, ei
prezentand un pericol pennanent pentru ewei, care s-ar
putut contamina de relele deprinderi ale acelora. In ciu
avertismeirtelor divine, Israel a urmat deseori, in istoria
obiceiurile celor de alt neam.
Cap. 19, l-3,. ,,Grdit-a Domnul cu Moise si a
Vorbeste la toatd obstea /iilor lui Israel si le zi: Fili
cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfidnt. Sd
Jiecare pe tatdl sdu Si pe mama sa gi zilele Mele de
sd le pdzili, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru."
Multe porunci gi prevederi din acest capitol au
fost enunfatein lesirea, existdnd insl gi prevederi noi.
4z ,,Sd nu alergali la idoli Si durnnezei turnali sd
vdfaceli, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru."
Din nou interdic{ie de a da lui Dumnezeu un chip
tiv, rod al inchipuirii omenegti.
*82 ,,De veli aduce Domnului jertfd de izbdvire, sd
aduceli de bund voie. $i sd o mdncali tn ziua aducerii ;it
doua zi, iar ce va rdmdne pentru a treia zi sd ardeli cu
Iar de vq mdnca cineva a treia zi, va face urdciune gi je
nu vafi primitd; cel ce va mdncava agonisi pdcat, cd
a spurcat lucrul sfdnt al Domnului Si sufletul acela se
stdrpi din poporul sdu."
Din repetarea unor porunci putem deduce atit
tan{a lor, cdt gi slibiciunile evreilor spre anumite p[cate.
9-10: ,,Cdnd veli secero holdele voastre in
vostru, sd nu seceri tot pdnd lafir in ogorul tdu gi ceea
rdmdne dupd secerisul tdu sd nu aduni. $i in via ta sd
culegi strugurii rdmasi, nici boabele ce cad tn via ta sd
le aduni; lasd-le pe acestea sdracului Si strdinului, cd
sunt Domnul Dumnezeul tdu."
,,Indicafia de a lSsa nestr0ns6, pentru siraci gi
o parte infim[ a recoltei este o expresie a grijii divine
cei neprivilegiafi de soartil. Despre o ilustrare directl
acestei cutume citim in/?ur 2. Ca o prefigurare a grijii c
r00
ne fafi de cel aflat in nevoie (cf. Fapte 4,34-35), Dumnezeu
poruncegte poporului ales s[-i considere pe cei s[raci drept
fra{i gi s6-i trateze caatare. Practici de acesttip qi cu aceeagi
semnificafie fac parte gi din comportamentul firanului ro-
min: vremea secerigului gi a culesului este un rlstimp de
grafie gi mulfumire pentru intreaga farnilie, care trebuie sd
mullumeasc[ Domnului prin gesturi de generozitate fafi de
slraci, sau chiar fafE de celelalte fdpturi ale c0mpului."177
11-13: ,,Sd nufura\i, sd nu spuneli minciund Si sd nu
tnsele nimeni pe aproapele sdu. Sd nu vd jurali strdmb pe
numele Meu gi sd nu pdngdrili numele cel sfidnt al Dumne-
zeului vostru, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Sd nu
nedreptdleSti pe aproapele Si sd nu-l jefuieSti. Plata simbri-
asului sd nu rdmdnd la tine pdnd a doua zi. "
Datoriile fatfl de Dumnezeu se impletesc cu cele fa(i
de semeni. ,Jrlimeni s[ nu-l ingele pe un lucritor la plata da-
torat[. Fiindcl suntem gi noi lucr[torii Domnului Dumne-
zeului nostru gi de la El agteptlm plata muncii noastre. $i tu,
orice lucru ai de fEcut, daci t[giduiegti lucr[torului plata
meritatS, adicd il plitegti prea pufin gi prea ieftin; vei fi re-
fuzat cdnd vei cere plata fig[duinfelor ceregti."l78
l4z ,,Sd nu grdieSti de rdu pe surd Si inaintea orbului
sd nu pui piedicd. Sd te temi de Domnul Dumnezeul tdu. Eu
sunt Domnul Dumnezeul tdu."
Nu e vorba doar despre infirmii frzic, ci gi despre cei
incapabili de a in(elege cuvintele Domnului. Acegtia trebuie
int[rifi cu rlbdare, iar nu dobordfi prin sminteli.
15: ,,,Sd nu foceli nedreptate la judecatd; sd nu cdu-
tali la fala celui sdrac Si de fala celui puternic sd nu te sfi-
eSti, ci cu dreptate sdjudeci pe aproapele tdu."
,,inscrierea principiului imparfiattnfii in codul israelit
de procedur[ judiciar[ reprezinti o notii extrem de original[
"7 lbid.,p. r89
"t Sfanhrl Ambrozie al Milanului , Scrisori,fr(,3
101
 asupraJiilor poporului tdu, ci sd iubeSti pe aproapele tdu ca
in comparafie cu alte legislafii ale Orientului Apropiat' Tei
pe tine insuli: Eu sunt Domnul Dumnezeul vottnt."
meiul acestei prescripfii nu este atflt de naturl social[ saq
economicl, c0t religioas[: in fafa lui Dumnezeu to{i fiii lul ,,Iubirea fali, de aproapele va deveni principiul de aur
Israel sunt egali, indiferent de avere sau statut social'""' : al viefii hristice; enunfat aici pentru prima oartr, el roprezinttr
16 ,,Sd nu umbli cu clevetiri in poporul tdu Si unul dinte preceptele cele mai importante din Vechiul Tes-
tament gi este unic in literatura sapienfiald a antichittrlii."l8a
vielii aproapelui tdu sd nu te ridici. Eu stmt Domnul
nezeul vostru." ,,Deci gi acolo (in legea veche) observi cE este indeplrtati
rdutatea nu numai de la faptii, dar chiar din gdnd, odati ce se
,,Expresia echivalentii (pentru a nu umbla cu clevetirfr,
cere alungati cu totul ura gi rlzbunarea p0n[ gi din minte gi
din Biblia Hebraica se traduce literal sd nu fi calomniator
din inim[."185 ,Siecare iubegte pe aproapele lui dupe mesuia
Calomniator (ebr. rakiil) era consideratacelacare, prin
sa. Iar m[sura dragostei des[vdrgite este ca, dup[ iubirea pe
turii false, prin zvonuri, deftimdri, colportlri de infor
care o are fali de D.rrmnezeu, sd iubeascd gi pe aproapele sdu
dubioase, producea suferinf[ cuiva. Calomnia era aspru
ca pe sine insugi."l86
depsitii."l80
l7z ,,Sd nu dusmdneSti pe fratele tdu tn inima ta, l9z ,,Legea Mea sd o pdzili; vitele tale sd nu lefaci sd
sd mustri pe aproapele tdu, ca sd nu porli pdcatul lui' "
se impreune cu alt soi; ogorul tdu sd nu-l semeni deodatd cu
doud feluri de seminle; cu haind lesutd din felurite torturi,
,,Uia este un sentiment care poate fi justificat doar
rlu (Amos 6, 15) 9i nu poate fi indre de ldnd Si de in, sd nu te imbraci."
repulsia fa(5 de
nicidecum impotriva unui compatriot. Aceastl indi ,,Raf iunea simbolico-religioasi a interdic,tiei hibridlrii
de orice fel pare sd fi constat in nevoia de a pdstra puritatea
umanitari nu exclude obligafia de a lua o atitudine publi
intransigenti impotriva celui aflat in picat, c[ci neglij
originari a fiinfei, a$a cum a creat-o Dumnezeu. in mdsura
in care Dumnezeu, separ0nd mai int0i infunericul de lumind,
sau ascunderea unui p[cat inseamnd implicit 9i asum
a dat o form[ definitivl oric[rei fiin,te, omul nu are dreptul
lui."l8l ,,Sd nu zici: nu urdsc pe fratele meu, in vreme ce
de a incllca principiul intrinsec al distinctivit[fii creaturilor.
scdrbesii de pomenirea lui."r82 ,,Iar dacl va neglija cine
pdcatul semenului 9i, sub motivul aqa-zic6nd al indeluq Intezicerea de a se incruciga animale de specii sau rase di-
ferite reflecta probabil gi temerea cd poporul ar putea apoi s6
sale ribd[ri vatdcea,cu dubll gregeal[ plcituieqte: clci 9i
accepte astfel de practici in propria sa viafi sexualE, ceea ce
ar fi dus la adoptarea unor rituri orgiastice canaanil".:r187
Existi, ins6, gi alte inlelesuri. ,,Prin toate acestea ne d6 in
chip tainic sI infelegem c[ nu trebuie sI cultivIm in noi p[-
18: "Sd nu te rdzbuni cu mdna ta Si sd nu ai catul gi virtuteq ci si se lase spre rodire numai seminfele
virtufii; gi c[ sufletul s[ nu aib[ plrtigie cu dou6 duhuri, cu
l7eLEv,p.l89
'8oLEV,p.l9o
t8'Ibid.
Capete despre dragoste,329
'8' Sfrntul Maxim Mlrtutr(sitorul ,
Sfenn l Vasile cel Mare', Regulile mici,232
't'
103
Duhul lui Dumnezeu gi cu duhul lumii, ci s[ se lase vina sa; Si preotul il va curdli de pdcatul lui inaintea Dorw
numai de Dulrul lui Dumnezeu gi s[ se producl numai nului cu berbecul cel pentru vind gi i se va ierta lui pdcatul
durile Duhului."r88 ,Nu trebuie s[ cultivlm in sufletul no pe care l-aficut."
virhrte gi rlutate; c[ numai germenii virtulii trebuie sl ,,Femeiasclav[ st6p6nului
dezvolte in noi; c[ sufletul nu trebuie sd fie pdrtag la gi avea foarte pufine irnpotriva
duhuri; la Duhul lui Dumnezeu gi la duhul lumii."rse agresiunilor sexuale al hve nu era
trebuie sd s[degti in acelagi suflet impreun[, patima gi v socotitl un p6cat capital, degi vinovatul era obligat s[ aducl
tea, nici s[-fi imparfi viap intre cele potrivnice, ca sl o jertft pentru pdcat. Un bdrbat liber nu se putea cisltori cu
in acelagi suflet mdr[cini gi grdu, nici mireasa lui Hri o sclavE dec6t dac[ o r6scumplra, plltindu-i preful, sau dacl
(sufletul) si nu preacurveasci cu vrljmagii lui Hristos gi, stdp6nul slu o elibera."'"
de o parte s[ zlmisleascl lumina, pe de alt4 sI nasci int 23-252 ,,Cfurd veli intra tn pdmdntul pe care Domnul
ricul.'neo ,,Trecffnd acum, ca de la o icoan5, la infelesul Dumnezeul vostru vi-l va da, Si veli sddi orice pom roditor,
hovnicesc, s[ nu llslm oile cuv6ntiltoare s[ se supuni sd curdpigi necurdlenia lui: trei ani sd socotili roadele lui ca
ninfirilor spirituale ale necredinfei invifitorilor eretici, necurate Si sd nu le mdncali; iar in anul al patrulea toote
c[ inv[fiturilor lor prin cuvAnt. Cici rodul unei opinii ne roadele lui sd/ie ui. gi in
giuite e foarte urdt gi cuvintele celor de alti credinfi se anul al cincilea s adunati
pricini ai unor embrioni pocifi celor ce le primesc. Deci toate roadele. Eu
care suntem vii gi finem loc de mlIdile, se cuvine s[ ne
nunlm cu un rod de un singur soi gi s[ ne ferim de rodul
dou[ soiuri. Cdci intre grdu gi strugure nu e nimic
Deci nici unul din noi sd nu se facd loc pentru seminle
ine."le1 Dar, in Hristos, grdul gi via se impreund, la fel
cortul sffint unea, in lucrltura sa, torturi gi culori di
(Iegirea 26, I 9.a.). CIci virtulile ne este inglduit s[ le
n[m; dupi chipul hainei pestrife a lui Iosif (Facerea 37,3).
20-22: ,,De va dormi cineva cu femeie,
du-se, Si oceea vafi roabd, logoditd cu un bdrbat, dor
rdscumpdratd incd sau dacd nu i s-a dat incd tea trei au fost cea a lui Moise, a lui Iosua, a Judecltorilor.
sd-i pedepsili pe amdndoi, dm nu cu moarte, pentru cd Dup[ ele a urmat perioada in care a rIsflrit ceata strllucitl a
nu este slobodd, ci sd aducd el Domnului, la uSa proorocilor. Atunci, rodul legii a fost sfrnt gi vrednic de
adundrii, jertfi de vind; un berbec sd aducd jertfi laud[. CIci de la sfin1ii prooroci au inceput s6-gi aibE pu-
terea cele ale legii gi s[ nu mai fie nici m[car numite cele ce
r88
t Simeon Metafiashrl , Ptfiud la Macarie Egipteanul, 4
Sfirt
r8e
SfintnlMacarie Egipteanrl, Ctndnt despre desdvdrSireain Duh,
reo
Sfinurl Grigorie de Nyssq Despre nevoinpd '" LEV, p. l9o
'e' sfinurl chiril al Alorandrie i, op. cit., Yil
re3
Nil Ascetul , Ctndnt ascetic,)Oo0

104 105
 in chip des-
erau in umbre; dimpotrivE s[ fie propoliAuit
lui Hristos' Asa-'
;'hi;;";e.d ii ta n. Eudattr taina venirii
au ajuns la inceprrtul
dar, in perioada u p^t* cele ale legii
abia intr-a cincea
ilt'lt"riiit"Jtt era ae pe acum sfTt' Dar
lui llristos'
u fort bun de mdncat, cind s-a f6cutnvenirea ta, ingdduindu_i sd
m[rturisit6 prin lege 9i prtn proorocl' pdmdntul Si ca sdnu
nu mEicalt'cu sdnge; sd nu vrditli' nici
sd
262 ,,Sd
ghicili.
o'--- '' ^ i folosit in prac'"
Aletorr-."a d[ de infeles c[ sdngele era
ferml de a sq
ticile vrSjitoreqti; probabii de aici 9i interdicfia

302 ,,Zilele Mele de odihnd sd le pdzesti

Meu sd-l cinsteSti. Eu stmt Domnul.,, ' Si locasul
---"- Domnul
sunt Dumnezeul vostru'"
- antice oitt"."Pt::*l ,,Necesitatea respectErii sabafului este subliniati din
,,Ldmajoritatea popoarelor nou (...), din cauza importanfei sale capitale penfiu desf[gu_
prin autoincizii cc
marca doliul sau durerea colectivl
rarea intregului ansamblu ritualic.,'lee
X-enoforr, Cyropaedia III, 1, 3, 13'
poveste$J"
:Y'"
;t"rtt;il"nii i;i zgdriar-in acestscop feple qi btut"!: alergali la cei ce cheamd morlii, pe la
ifL"ait, I s torii observl acelagi obicei la. scifi. Dt
il, li, blali Si sd nu vd tntinali cu ei. Ei sunt
de practici, pentru I vostru. "
nezeu interzice poporului ales astfel
(,rs.s.tt@ (cf' Itr R:t]^},?:.: . -P: l6ngd vrljitorie, e opritl gi necromanfia sau spiri_
diferenfia de neamurile canaaneene
expril'marea doliului tismul. Cel ce se increde in Dumnezeu nu are de ce s[ con_
Totugi, in ciuda interdic{iei exprese'
de evrei t"t; lor morfilor.
acest chip era inc6 p*"tituta 9i Pt1Tli"lll
;;;b$ ;il;;iJ;";piele a unor'embleme
tatuajurui y".2 bd
teorogicd te scoli, sd cinsteStifala
plg6ne' a Dumnezeul tdu. Eu sunt
p;i;ii";.tur"u in
t'7lbid.
tq sfentut Chiril al Alexandriei , op' cit',Yln tu
Ies lbid.
LEv,p. 190 tu"
Ibid.
r%LEv,p. t9t

106 107
Domnul Dumnezeul vostru. "
sjint. Iar dacd poporul bdstinaq iSi va inchide ochii sdi
B[trdnefea somnific[ I ngevitateq in{elepciuneq-virl qsupra omului aceluia, cdnd va da din copiii sdi lui Moloh,
Imi voi tntoarce fala Mea tmpotriva omului aceluia gi irn-
tutea experienfa. Astfel, ptetutindetti betrenii au fost finu{i
pi
potriva neamului lui Si-l voi stdrpi din poporul sdu pe el Si
tn mare cinste. drecescul presviteros (= bdtrin) a ajuns S
pe toli cei ce fac desfrdndri asemeneq lui, desfrdndnd dupd
insemne pre ot, ardtAnd lns[ nu vdrsta, ci harul 9i
consacrate. \ Moloh."
neapenioanei
33-342 ,,De se va a$eza vreun strdin in pdmdnrul vos'
P[catul idolatriei, de o gravitate extrem[, atrlgea uci-
derea prin lapidare, vinovatul fiind repudiat nu numai de oa-
tra, sd nu-l strd,mtorafi. Strdinul care s-o asezat lavoi sd
meni, ci gi de Dum
pentru voi ca Si bdst;inasul vostru; si-t ty!*! co,P.e 1oi gi cazul in care jude-
'Sivd, cata oamenilor ar fi
cd Si voi alifost strdini tn pdmdntul Egiptului' Eu ce ar duce la inlspri-
D omnul Durnnezeul vo stru' "
rea pedepsei divine asupra intregii comu-
nitnfi.
in sens mai larg, se aratd primirea neamurilor in
ric[; totodati, se pune stavill oric[rui nafionalism ingust' 6: ,,Dacd vreun suflet va alergo la cei care cheamd
35-372 ,,SE nu faceli nedreptate la iudecatd' la t
morlii Si lo vrdjitorii, ca sd desfrdneze in urma lor, Eu voi
intoarcefala Mea tmpotriva sufletului aceluia Si-l voi pierde
surd, la cdntdrit Si la mdsurdtoare' Cdntarul vostru sd
din poporul lui."
drept, greutdlile drepte, efa dreaptd Si hinul drept' Eu s
Chiar dac6 nu e indicatd vreo pedeapsi pentru acegtia,
Oornnit Durnnezeul vostru, Care v-am scos din
Egiptului. Sd pdzili toate legile Mele Si toate ordnduiet
e subinfeles cI gi ei erair pedepsili cu moartea.
7z ,,Sfinfili-vd pe voi tnsivd gi vepi fi sfinli, cd Eu,
i:ie'te si sa te itiniii. Eu stmt Domnul Dumnezeul vostru"'
Dornn.ul Dumnezeul vostnt, sunt s/dnL"
Referitor la judecatS' ,'avem aici acelagi cuvflnt ca
teos diferit, non-judiciar' Este vorba La m6sura sfinfeniei ajungem doar in Hriitos, dar pre-
versetul 15, dar
"o
imoreiur6rile de viali economici socotite ca fiind
j g[tirea incepe indatl dupi cldere gi se continui in istorie,
8z ,,Pdzili legile Mele Si le plinili, cd Eu stmt Domnal,
adica"reglementate."2@ in orice imprejurar.e, bafanf
n3
simbol al drept5lii, mlsurii 9i Cel ce vd sfinleSte."
sd fie drlapt[. Balanfa e
noastre' Hristos e plinirea Legii (cf. Matei S,l7). Omenirea e
librului in sdvdrqirea faptelor
chemat5, cu anticipafie, la urmarea lui tlristos.
Cap. 20, 1-5: ,, Grdit-a Dornnul cu Moise si a
Spune fiiior lui Israel acestea: Dacd cineva dintre fiii
9: ,,Cel ce va grdi de rdu pe tatdl sdu sau pe mama sa
sd fie dat morlii, cd a grdit de rdu pe tatdl sdu
Iiraet si ant , strdinii care trdiesc printre Israelili isi va Si pe mama
sa Si sdngele sdu este asupra sa."
iopiii'sdi lui Moloh, acela sd fie ^dat morlii: pono17l b;
tias sd-l ucidd cu pietre. $i Eu imi voi intoarce fala
iipotriva omului iceluia si-l voi stdrpi ln popgyl.
p*t u cd a dat din copiii sdi lui Moloh' ca sd intir
'locagul
Meu cel sfdnt Si sd necinsteascd nutnele Meu
adicd de se va desfrdna cu femeia aproapelui sdu, sd se
o moare de sfrdnatul S i desfrdnata. "

2oo
lbid.

108 109
 cu trupul stric[-ci rorii sale; sd-Si poarte pdcatul lor. Bdrbatul care se va cul-
,,DacE sunt dafi mo(ii cei care.
cuiva,'cu (at6t) mai mult cel care stricE' printr-o * ca cu femeia in timpul curgerii ei Si-i va descopei go-
care Iisus -r51
Hristos liciunea, acela a descoperit curgerea sdngelui ei Si ea Si-a
tii;fi. credinta lui Dumnezeu, pentru descoperit curgerea sdngelui sdu: amdndoi sd fie stdrpili
iost restignit.';2or din popontl lor. Goliciunea surorii mamei tale Si o surorii
rfil: ,,Cel ce se va culca cufemeia
tatdlui sdu'
omoore am tatdlui tdu sd n-o descoperi, cd unul ca acela iSi dezgoleSte
la goliciunea tatdlui sdu a descoperit; sd se trupul rudei sale Si-Si vor purta pdcotul amdndoi. Cel ce se
dol, cdci vinovali sutt. De se va culca-c.ineva.cu^nora va culca cu mdtusa sa descoperd goliciunea unchiului sdu;
amdndoisdseomoare,cdaufdcuturdciunesisdngele sd-Si poarte amdndoi pdcatul Sifird copii sd moard.,'
ca si
erti osupra lor. De se va culia cineva cu bdrbat' ,,Precum in toate civilizafiile de tip arhaic, gi la evrei
au Jdcut nelegiuire Si sd se omoare'.
femeie,'omdndoi faptul de Lr-nuri ftrd descendenfi era resimfit ca o mare ne-
lor asuPralor este' D
'sdngeie ete
norocire."2M
se ia desfr,ini cu mama ei,
sd
voL 2l-242 ,,De va lua cineva pe femeiafratelui sdu, urd-
ardd Si el gi ele, ca sd nufie nelegtutt 'nffe ciune este, cd a descoperit golicitmea fratelui sdu: ftrd co-
Sunt condamnate llglturile incestuoase 9i cele
199 in care este pii sd momd. Pdzili toate asezdmintele Mele Si toate hotd-
sexuale. La versetul 14 avem,,singurul rdrile Mele Si le plinili, Si nu vd va orunca de pe sine pd-
sexuale g
modalitatea de execufie pentru delicte mdntul in care vd voi duce sd trdili. Sd nu umblali dupd
"iii""ie vinova(ilor nu este clar dac[ erau arqi de vii'
erA"."u - obiceiurile popoorelor pe care le voi alunga de lavoi, cd ele
il;;;"- L (iulgata), vivus ardebit cum'lt:
11 T11
dupl cum se indic[ lim
au fdcut acesteq tuate Si M-am scdrbit de ele. Eu doard v-
;;i$i ;i apoi incinirali'- avea,
am spus: Voi veli moSteni pdmdntul lor Si Eu vd voi da sd
nu doar o semnifioati" prmiai''a, ci 9i una expiatorie'"2fr moStenili pdmdntul in care curge lapte Si miere. Eu sunt
sd se
15-16: ,,Cel ce se va amesteca cu dobitoc Dornnul Dumnezeul vostnt, Care v-am despdrlit de toate po-
si uciaig dobitocul' Dacdfemeil::no gi l,?,
'- ,-si ---
re !*: poarele."
do-bitoc, ca sd se uneascd cu el, sd ucizi femeia
osuPra lor'" . . ,,Asocierea laptelui (denotare metonimicI a turmelor)
sd se - omoare, cd sdngele lor esteimpreunirile spirituale cu gi a mierii (care evocl abundenfa arborilor fructiferi) subli-
.frrolirile, amlstecirile, niazi hiperbolic bog[fla gi fertilitatea palestinei, fapt atestat
mintea de
cu care nu se cuvine gi de care se imbolndveqte nu doar in toate scrierile lui (Iosif Flaviu), dar gi in autori
atdt celor ce corup'
tima nebunie sunt pricini de moarte antici p^recum Tacitus, Historiae V, 6 sau plinius, Hist. nat.,
;;;b; "; suport6 aevau,neuoie coruperea'"2o3 r'

Y, l4."2os
17'202 ,,De lua cineva pe sora sa' dupd t-atd
ea va vedeq 25-272 ,,Sd deosebili dobitocul curat de cel necurat si
dupd mamd, $i-i va vedea goliciunea-gi pasdrea curatd de cea necuratd; sd nu vd intinali sufletele
ciunea lui; aceosta este risine Si sd fie stdrpili
inr
voastre cu dobitoc sau cu pasdre, nici cu toate cele ce se
ochitor fiilor poporului lor' El a descoperit

2o'
Sfinnrl Ignatie Teofonrl, Eprs tola cdtre efeseni'Xvl' 2 2fr
LEV, p. 193
2o2Lw,p.l92 zos
lbid.
zor
Srann l Chiril al Alexandriei, op' cit',YIIl
111
110
tdrdsc pe pdmdnl Pe care Eu le'am deosebit ca necl doar pdni in momentul in care femeia se c[sltorea, moment
Sd-Mi fili sfinli, cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru, in care legdturile de s6nge se considerau intrerupte.,,207
sfdnt Si v-am deosebit de toate popoarele, ca sdJili ai 5-72
Bdrbatul sau femeia, de vor chema morlii sau de vor bdrbii Si sd
sd moard neapdrat: cu pietre sdJie uciSi, cd sdngele lor Sdfie sfin1i
asupra lor."
Prescripfiile divine au 9i scopul de a separa pe
de popoarele idolatre, pe l0ng[ scopul sfinfitor' Aceasta p
tru c[ primul pas c[tre des[v&gire constii in deplrtarea
fau. Preolilor le erau interzise practicile p[g6ne, precum gi
c[s5toria cu o femeie care gi-a pierdut fecioria, prevedere
menfinutii gi in preofia cregtin[.
6. Sdrbdtorile ebruice (21, 1 - 25, 55) 8: ,,CinsteSte-i ca pe sfinli, cdci ei aduc pdine Dum_
Cap. 21, l-42 ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: nezeului tdu; sfinli sd vd fie, cdci Eu, Domnil, Cel ce vd
preolilor, lui Aaron Si le spune: Sd nu se spurce P sfin1esc, stmt sfidnt." '
-atingere fiilor
de mort din poporul lor' Sd se atingd numai ,,I\doartea alfuia nu va pricinui nici o intinare weunui
rudinia de aproape a lor, de mamd lor Si de tatdl lor, de om, dac[ cercetiim bine adevdrul ascuns in acest fapt. Dar
lor Si de fiica lor, de frotele lor, de sora lor fecioard, ct moartea trupeasci e chipul celei dinlluntru gi din suflete, de
trdieste la ei Si e nemdritatd, poate sd se atingd, fud sd
spurce. De nimeni altul din poporul sdu sd nu se atingd,
sd nu se spurce. "
Capitolele 2l-22 previld mdsurile impuse preofi
poporului pentru plstrarea puritnfii rituale. Le-am inclus
aceaste sec(iune deoarece, intr-o misurS' e vorba de prel 9z ,,Dacd/iica preotului se va spurca prin desfrdnare,
tirea pentru s[rbitori. O sursi de intinare pentru preofi ea necinsteSte pe tatdl sdu: sdfie arsd cufoc. "
atingerea de morfi. ,,Repulsia fa[A de cadavre, ca qi it ,,A frcut ci , preot fiind? Din pricina
wedniciei lui pre adaos foarte mare la pe-
deapsl. De aceea oameni erau ucise de ft-
ceau desfrdnare, pe cdnd fetele preofilor erau arse de vii.,'2@
Prin fiica preotului poate fi inchipuit Iudaismul: ,,Ctrci sina_
goga iudeilor s-a datflIc6rii, fiindcE s-a spurcat gi s-a pdn-
glrit, urm6nd pirerilor clrturarilor gi fariseilor gi prei6n-
207
lbid.
208
Sfintrrl Chiril al Alexandriei,op.. cit., N,
20e
zoo
16;6. Sfintul Ioan Gurtr de Aur, Omitii la Muer,I)OfV, 5

112 113
du-gi mintea ei inheagl poruncilor oamenilor."2r0
110-1.2z ,,Marele preot dinlralii tdi, pe capul cdruia s4
a turndt mirul de ungere Si care este sfinlit, ca sd se
cu veSmintele sJinte, sd nu-Si descopere copul sdu, nici
sjdsie hainele, gi nici de un mort sd nu se apropie, nici
ie tatdl sdu sau de mama sa, sd nu se atingd. De k
sfiAnt sd nu se depdrteze, ca sd nu necinsteascd
bumnezeului sdu, cdci mirul sfdnt de ungere al
zeului lui este asupra lui. Eu sunt Domnul.
Arhiereul, fafi de preofi, nu se putea atinge nici chi
de morfii din rudenia sa apropiati. E o vestire c[ Arhi
Hristos va birui defrnitiv moartea.
13-15: ,,Acesta tsi va lua de femeie fecioard din
porul
'natd sdu. Vddwd, sau lepddatd, sau necinstitd, sau desJr
sd nu ia, cifecioard din poporul sdu sd-si ia de feme
Sd nu-si spurce sdmdnla sa tn poporul sdu, cd Eu
Domnul Dumnezeu, Cel ce il sfinlesc!"
,,Indicafia, stricti pentru un preot, de a se
doar cu o femeie virginl de neam israelit are un temei
tual gi teologic limpede: ca factor mediator intre comuni
gi Dumnezeu, preotul trebuia s[ se fereasci de tot ceea c@
ir pufut s[-1 impurifrce."2tr,,C[sltorindu-se cu o femeie X
dernn5, marele preot ar slvdrgi un p[cat capital,
sfdntul sanctuar, dar gi-ar fi descalificat ;i^descend
nu se opropie, ca sd aducd daruri Dumnezeulttl tht, dl tm
cmea vreo meteahnd pe trupul sdu.,,
buies fl"fi:ffhryJ,,#lrrn:
eteahnd pe trup sd nu E€ apro.
pie: nici orb, nici $chiop, nlci ciung, nici cei cu ptclorul'rupl
silu cu mdna ruptd, nici ghebos, nici cu vretm mddular us-
caL nici cel cu albeald pe ochi, nici chelul, nici pipernlcltul,
nici cel cu pdrlile bdrbdtesti vdtdmate. Nici ui im din si-
mdnla preotului Amon, core va dveq pe trupul sdu vreo
meteahnd,,sd nu se apropie ca sd aducdlert/ii Domnului;
cd
are meteahnd Si de qceea sd nu se apropie ca sd aducd da_
ruri Dumnezeului sdu."
Pasajul e tdlcuit pe larg de Sfrntul Chiril al Alexan_
driei. Urmdnd textur grec, numirile infirmitl1ilor sunt uneori
diferite, ca gi ordinea lor. vom incerca si red'[m principalele
idei ale Sfentului Chiril:
- ^a) Orb,,se pare cd este numit cel foarte prost gi cu
totul fEri minte. C[ci ceea ce este pentru corpul plmdntesc
ochiul, aceea este pentru suflet mintea care,luminate de lu_
mina dumnezeiasc[ se deschide spre insdgi frumuse{ea cea
netulburat[, in[l(6ndu-se prin migcirile subfiri gi sprintene
ale cugetirilor spre srava curat[ gi gtie sr nu se abita de
ra
corectifudinea dogmaticd.',2 ra

turnand in venele otrnuiito. un sdnge strlin."2l2 in plus, b)

Urechea tdiatd (gr. ototmito.s) arat[ greutatea la
vdntul ne indicl 9i trista soart[ a sinagogii iudaice, pe C[ci av6nd cineva urechea tiliatd, socotesc ci sufer[
auzire.
pentru ci a curvit cu mulfi plstori, precum s-a scris ( de boala de-a nu crede dec6t in parte gi de_a nu fi in
intre_
i, 1;, rr-a primit-o in comunitatea duhovniceascl gime adicd de-a nu putea auzi in chip
Pieotul atoicurat."2r3 nepri i ales Sfintele Siripturi.,,2r5
lGlT'. ,,Grdit-a Domnul cu Moise Si a zis: Spune'
Aaron: Nimeni din neamul tdu in viitor si din rudele tale neputincioasr,nur.^r":{;{rXZ{riX!!;#ffi:,?JilT
are mersul, adicd lucrarea viefuirii celei dupd lege, cu totul
2r0
sfinurl Chiril al Alexandriei op. cit.,flI
ftrrd reprog. Iar aga sunt cei ce fac lucrul Domnului cu
2[ IEv,p. 194
2t2 2tn
lbid. lbid.
2r3
Sfrnurl Chiril al Alexandriei, op. cit.,fr "t nbid.

I14 115
nepasare."2l6
d) Ghebos,,spunem ci este cel cocogat gi cu m
privind in jos gi c[ut6nd la patimile trupului, cel ce-gi
jin[ ochiul spiritual in cele plm0ntegti gi care a ajuns
acolo incit nu mai voiegte s[ se indrepte spre a cugeta
cele de sus."2l7
e) Cu pecingine (chelul) ,,e cel ce are pecinginea
frunte. Boala aceasta are puterea de-a innegri la culme
figarea pielii. Cei ce o au pierd puterea de-a se ascunde,
ea se ivegte qi in sprdncene gi se intinde pe toatE fafa.Dar
p[tat astfel trupegte inftfigeazl pe cel ur0t gi gol gi
perit in privinfa spirituald, pe cel ce nu are o faff curatS"
vldegte tuturor ur0ciunea vie1ii."2l 8
f) Cu albea\d la ochi numegte ,,po cel care nu e
de puterea de-a vede4 dar nu o poate folosi in chip
Aga sunt cei ce au chibzuinfa, dar nu qi insugirea de-a voi
chibzuiascl drept. C[ci unii, vdzdnd binele, igi abat porni
voilor proprii spre cele ce nu se cuvin. Alfii, putdnd
intr-o corectitudine dogmatic5, igi vatlm[ mintea lor,
rind vAnaful urdt al unor pdreri lipsite de frumusele."2re
g) Cel cu pdrlile bdrbdteSti vdtdmate:,,E obiceiul
se numeasc[ b[rbat cel viguros gi concentrat gi capabil
implineasc[ cple ce voiegte. Deci pe jumltate blrbat se
in,telege cel nedeplin viguros gi fErd fo(i in cele ce se
lui. Cici nu se cuvine ca cel dedicat lui Dumnezeu s[-I o
o b[rb61ie tiiati gi o vigoare ciuntiti 9i in parte
cioasd."22o
22-242 ,,Darurile Dumnezeului sdu sunt
mari, din sfinlenii poate sd mdndnce, dar de perdea sd
treacd Si la jertfelnic sd nu se apropie; sd nu
"u lbid.
't7 lbid.
"r lbid.
zte
lbid.
"o lbid.
116
locasul Meu cel sfdnt, cdci Eu stmt Domnul, Cel ce ii
srtqesc. $i a spus Moise acestea lui Aaron, Jiilor lui Si
tuturor fiilor lui Israel. "
,,Dacd un infirm din clasa sacerdotall este exclus de
la serviciul sacerdotal, aceasta nu inseamnl c[ nu are drepful
si consume partea din-jertft destinati in acest scop familiei
c[reia el ii apartine."22l Dar e gi un t6lc ascuns: ,,Nu incape
indoiall c[ cel supus vreunei prihane nu e sfin{it. Dar nu e
oprit de la implrtdgirea de hrana sfhntii. Pentru c[ cei supugi
incd unor neputinfe ascunse in minte pot s[ se impdrt[geasci
de binecuvdntarea lui Hristos, dar nu spre a cregte ca shnfii
in sfinlenie 9i in tiria minfii gi in stiruinfa intdritl ln toate
cele atotbune, ci intr-un mod potrivit celor bolnavi."222
Cap.22r l-72 ,,Dupd qceed a grdit Domnul cu Moise
Si a zis: Sprme lui Aaron Sifiilor lui sd umble cu bdgare de
seamd cu cele sfinte ale fiilor lui Israel Si sd nu pdngd-
reascd numele cel sJhnt al Meu prin prtnoasele pe care ei
inSiSi Mi le aduc. Eu sunt Domnul. Sptme-le: Tot omul din
seminlia voastrd Si din neamul vostru, care qre pe sine vreo
necurdyenie qi se va apropia de cele sfinte, care se afiero-
sesc de fiii lui Israel Domnului, suJletul aceluia se va stdrpi
de la fola Meci. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Omul
din seminlia preotului Aaron care va fi lepros sau va ovea
curgere sd nu mdndnce din cele sfinte, pdnd nu se va curdpi;
Si cine se va atinge de ceva necurat de la mort, sau cine va
suferi de curgerea seminlei, sau cine se va atinge de vreo
tdrdtoare, de care s-ar spurca, sau de vreun om, care l-ar
face necurat prin oricefel de necurdlie a lui, cel ce s-a atins
de acestea necurat vafi pdnd seara Si sd nu mdndnce din
cele sfinte inainte de a-Si spdla trupul sdu cu apd. Iar dupd
ce vq apune soarele Si dupd ce se vo curdyi, otunci sd md-
ndnce din cele s1finte, cd aceea este hrana lui."
22r
LEv,p. 195
"2 Sfrnt lChirilalAlexandriei" op. cit.,fl
117
 ,,Morticiunea indicl pe cel cu deslv6rgire mort 9i
ghelat in faptele cele dup[ trup, iar ceea ce e prins de f
(tdrdtoarea) indic[ vldit sufletul cizut sub puterea di
lului."223 Consimlirea cu acegtia (atingerea) intineaz[ sr
tul. Apusul soarelui indic[timpul venirii Mdntuitorului:
aceea cel ce s-a spurcat rlmdne necurat p6ni seara 9i
plrta$ de hrana sfrntii gi de via(i fbcdtoare, agtept0nd ti
curifirii. Apoi, sp[l6ndu-se cu api gi apundnd soarele se
ce curat gi are ca p0ine a sa pe cea din cer. CEci s-a
celor ce s-au sfinfit prin ap5, adicd in Sffintul Botez, s[
binecuvflntafi prin Hristos. Pentru ci El este p4inea vie,
Cel ce S-a pogordt din cer 9i a dat via[ihtmii."22a
8-llz ,,Mortdciune Si sfdsiat de fiard sd nu
ca sd nu se spurce cu acestea. Eu sunt Domnul. Sd
poruncile Mele, ca sd nu aibd asuprd-le pdcat Si sd
moard, cdnd vor cdlca acestea. Eu sunt Domnul
Cel ce ii sfinlesc pe ei. Nici un strdin sd nu mdndnce
cele sJinte. Nici cel ce locuieSte la un preot Si nici si
preotului sd nu mdndnce din cele sfinte. Iar dacd preotul
va cumpdra un rob cu argint, acela sd mdndnce din
asernenea Si robul ndscut in casa sa sd mdndnce din
lui."
,,Sclavii, atilt cei cumpdrafi, cdt gi cei ndscu,ti in
unui israelit, erau socoti,ti membri ai familiei; indiferent
nafionalitatea lor anterioar[, prin contractul circumcizial;
erau adoptali de poporul ales."225 Strdinul oprit de la
carea celor sfinte e azi ereticul sau necregtinul. Doar cel
cump[rat, prin Botez valid, gi cel nlscut in casd, adic['
Biseric6, sunt in comuniune cu Hristos, ereticii ne
gindu-se de har.
l2-l3z ,,Dacdfiica preotului se va mdrita dupd
de neamul preofesc, nici ea sd nu mdndnce din
,rt lbid.
"o lbid.
22s
LEY,p. 195
118
sfinte, cuvenite lui. Cfutd fnsd fiica preotulul va ft vMuvd
sau despdrlitd Si copii nu vd cmeo Si se va tntoaril tn cara
tatdlui sdu, cum era Si tn tinerelea sa, attmci ea sd mllnllnr,o
pdinea tatdlui sdu, iar dintre strdini nimenl sd nu md-
ndnce."
,,intoarcerea in clminul pirintesc ai redobtndiroa tu-
turor drepturilor iniliale era posibil[ pentru o femeio doar ln
condiliile in care nu a dobindit copii; in acest ultim oaz,
chiar in absenfa sofului slu, ea va forma o familie impreun[
cu copiii gi nu se va putea reintegra in familia paternd.,,226
Sufleful ce a rlt[cit la erezii nu se poate intoarce in Bisericl
cu copii, adic[ p[strind in el roadele falselor invlfituri. Sau,
,,de va ajunge sufletul lepidat (desp[(ie, ca unul ce-a fost
osdndit gi se va lipsi deci de b[rbat, adic[ de mirele spiritual,
neavAnd nici un rod de virtute, s[ se intoarcl repede la starea
de la inceput gi si revinigrabnic la casa tatilui sIu, cer6nd
astfel prin credinfa familiaritatea cu Dumnezeu, gi atunci va
mdnca din pAinile lu7'427 . E vorba de cel ce se avdnti cdtre
roadele viefuirii cregtine ftrd, a fi in puteri; el e sfrtuit sl
revini la ascultare 9i la nevoinfe.
14-16z ,,Dacd cineva mdndncd din greSeald din cele
sfinte, sd intoarcd preotului prelul lucrului sfant Si sd mai
adauge incd a cincea parte din prelul lui. preolii sd nu
spurce cele sfinte ale fi.ilor lui Israel, pe care ei le aduc dar
Domnului, Si sd nu atragd asuprd-le vinovdlia ldrddelegii,
cdnd vor mdnca din cele sfinte ale lor, cd Eu sunt Domnul,
Cel ce ii sfinlesc."
Astdzi, textul s-ar putea infelege ca un avertisment
pentru cler gi credinciogi de a se purta cu toat[ cuviinfa in
cele ce fin de Sfintele Taine.
17-202 ,,Grdit-a Domnul cu Moise Si a zis: VorbeSte
lui Aaron, Jiilor lui Si la toatd adunareafiilor lui Israel si le
"u lbid.
'2' Sfinn l Chiril al Alexandriei , op. cit.,fl
119
 zi: Docd cineva dintre tiii lui Israel, sau dintre strdinii care superflu5, clci
s-au agezal la ei, in Istael, iSi vor aduce jertfa lor, pe care a ar""""u,i;ii ljr.t r*r rituatic[ 9i,
aduc Domnului ardere de tot, dupd figdduinld sau de 25: ,,Nici
evlavie, ca sd aJle prin aceasta bundvoinld la Dumnezeq. nici unul din asemenea do
jertfa trebuie sd Jie Jdrd meteahnd, de parte bdrbdteascdi tru, pentru cd acestea sunt
din vitele mari, sau din oi, sau din capre. Toate cdte au n e- vorfi primite."
teahnd in sine sd nu le aduceli Domnului, cd nu vor fi pri- Dacii toate ne-amurile sunt chemate
mite-" la Dumnezeu, a_
cestea nu se pot inftliga oricum,
ci sunt datoare JlJir"e
,yA,aron este chip al minfii. Fiindcl dugmlnia amesi dreapta inchinare.
teci rlutatea ei cu pretenfia dreptiitii, a poruncit ca si se cer*'
ceteze inainte de-a se aduce ceva lui Dumnezeu, ca sI nu
moar[. Iar a muri inseamni a cobori de la contemplare gi a'
se invoi cu cei ce voiesc s[ intineze simprile ei (minfii).''28.,
2l-242 ,,De va aduce cineva Domnului jerffi de
tuire, plinind oJdgdduinld, sau aducdnd jertft de bund
sau la praznicele voastre, din boi, sau din oi, sdlieJdrd
teahnd; ca sd tie primitd, sd nu aibd nici o meteahnd. i oaie sd nuimghiali in ace-
bitoc orb, vdtdmat, sau slut, sau bubos, sau rdpciugos, eagi zi cupuiul ei."
rdios, sd nu aduceli Domnului Si nici sd nu dali la Prin asemenea prevederi Legeacautil
nicul Domnului pentru jertld. Bou sau oaie cu cruzimii.
, sii punii stavill
lungi sau scurte peste mdsurd poli sd aduci ca jert/d
evlavie, iar pentnt jertfafigdduitd acestea nu sunt
Dobitocul care are pdrlile bdrbdteSti strivite,
smulse sau tdiate, sd nu-l aduceli Domnului Si in lara
trd sdnufaceli asemenea lucru."
u, ca sdJiu Eu s/iint intreJiii
,,Ca organe de transmitere a vie{ii, testiculele
considerate un semn al integritdfii animalului. Un defect am s:os din pdmdntut Esiptu;:
tgi:;";;;:;;:;::;
acest tip era considerat capital gi impiedica putin(a ca tru. Eu sunt Domnul.'
::
animal s[ poatE fi jertfit. Versetul (24) enumer[ patru ti Dumnezeu ne_a. eliberat din domnia
de castrare, care pot acoperi deopotriv[ evenimentele plcatdlui gi ne
cheaml la indumneze^ir1_pent-;;;.,n"re
dentale sau intenfionate. Denominalia yara voastrd am6nim unirea cu El in Sfrntele cuvine si nu
zinti Canaanul, unde neamul lui Israel va trebui s[ i
fuir.ii-ra ne apropiem de
acestea cu vrednicie gi cuviinli.
legea lui Iahve; indicafia expres[ din acest pasaj nu Cap. ?8, l_32 ,,Grdit_a Domnul
cu Moise Si a zis:

2'9 22e
Isaia Pustnicul ,29 de ctninte,)O(V, 19 LEv,p.196

120
121
1-

Vorbeste fiitor lui Israel gi le spune care sunt sdrbdtorile

DomnaluT, in care se vor face admdrile sfinte' Sdrbdtorile
Mele sutt acestea: $ase zile sd lucrali, iar ziua a Saptea este
ziua odihnei, adunare sfdntd a Domnului: nici o muncd sd
nu faceli:aceasta este odihna Domnului in toate locuinqele
voastre. "

potamieni, care o practicau tot pe temeiuri religioase' Din

griia de a nu ofensa vreuna dintre diversele zeititi ale nq
menclatorului lor politeist, babilonienii respectau tt S ab a
in a gaptea, a paisprezecea' anou[sprezecea, a douizeci
*" li a Oouereci gi opta zi a lunii. in dez-voltarea ulteri
a vielii iudaice, sabatul a devenit prilejuf fentry giyi
ritual'a centrall, efectuati s[ptimdnal in sinagog[; in timp'
au acumulat numeroase indica{ii rabinice referitoare la
tualul sabatic."23o
lJrmeazi, prezentarea celor gase principale s[rbl
azi
anuale ale mozaismului primar: Paqtele, S[rb[toarea
lor, Sirbitoarea primelor prinoase, Cincizecimeq Slt
toarea trdmbiteloi si Sdrbltoarea corturilor' ,Nu este
li
de interes, pentru a putea fixa succesiunea cronologic[ a
bitorilor evreiegti, i[ prezentlm succint calendarul eb
Mai intAi trebuie specificat faptul cd evreii utilizau In m
distinct uh calendar religios care lncepea
qt htna nisan
unul profan, care incepea cu luna /lgri' Marile slrbltori '
incluse in primele gapte luni ale calendarului religios'
responden(a general acceptati a calendarului ebraic n
cu cel este urm[toarea; nisan (martie-aprilie)'
"r"gtin

23o
LEV, pp. 196-197

r23
liilor lui Israel si le spune: Cfuid veli intra in pdmdntul pe
care Eu vi-l dau voud gi veli face seceriS in el, cel dintdi
snop al secerisului vostru sd-l aduceli la preot; el va ridica
acist snop inaintea Domnului, ca sd aJlali bmdvoinld la El;
a doua zi dupd cea dintdi a sdrbdtorii il va ridica preotul. In
ziua ridicdrii snopului veli aduce Domnului ardere de tot tm
miel de un an, ftrd meteahnd. Impreund cu el veli aduce
prinos de pdine doud din zece pdrli d" eld defiind de grdu,
amestecatd cu untdelemn, ca sdfie ierttd Domnului, mireas-
md pldcutd, gi veliface Si turnare m sfert de hin de vin. Nici
mfel de pdine noud, nici grdunle uscote, nici grdunle crude
sd nu mdncali pdnd la ziua aceea tn care veli aduce prinos
Domnului vostru. Acesta este asezdmdnt vegnic in neamul
,,in fara Sffint4 se adaugl la ceremonialul Paqtilor
aducerea snopului de orz a doua zi aptazrio:/ttti ('..) care era
ca dar leglnat inaintea Domnului 9i din acest moment se
calculau cele gapte slptim0ni pentru prlznuirea Cincizeci'
mii."234 Jertfirea mielului fEr6 meteahnl inchipuie Jertfd
Domnului: ,,Sirbltoare cu adevlrat mdntuitoare e moartea
lui Emanuil pentru noi (...). Pentru c[ a pironit pe cJucea
zapisul cel impotriva noastr6."23s Snopul e tot llristos, ,,p
ga omenirii reinnoite""u. ,,Dar observd cum ne-a preinch'iri
puit legea 9i timpul rinduit invierii, adicd atreia zi. C[ci in
zita a doua dupl cea dintAi va aduce preotul snopul inai
Domnului. lar zhtacare e dup[ cea dintdi nu e a doua, ci
p[ a doua, e desigur a tteia. $i Hristos a inviat in ziua
treia."237 Flina e semn al viefii, untdelemnul al grisimii, a<
c[ al vie{uirii virtuoase 9i al plindtifii harului, iar vinul,
veseliei.238 Prin griunfe ,,se infelege tot Hristos, fr[ml
'34 AB, p. 315
'3t Sfintnl Chiril al Alexandriei, op. cit-,)trvlJ
'3u lbid.
237
lbid.
218
cf. ibid.
124
titura cea nouI, dup[ al CIrui chip ne modellm noi,,23e.
Asem6n[tor se tdlcuiegte gi pasajul
urm[tor.
15-222 ,,Din ziua a doua dupd intdi a sdrbdtorii, din
ziua in core veli aduce snopul legdnat, sd numdrali qapte
sdptdmdni tntregi, pdnd la ziua intdi de dupd cea din uimd
zi a sdptdmdnii a ;aptea, sd numdrali cincizeci de zile Si
dere de tot, dar de pdine, turnare Si jertfi cu mireasmd
pldcutd Domnului. Sd jertfiyi de asemenea din turma de
capre un lap, jerffi pentru pdcat, Si doi miei de cdte un on,
jertfr de mdntuire, impreund cu pdinile din pdrgd. pe
qcestea sd le oducd preotul legdndndu-le tnaintea Domnu_
Si cu cei
ale pre-
a in ziua
aceasta Si sd aveli adunare sfdntd, nici o muncd sd nu
fa_
celi. Acesta este agezdmdnt vegnic tn neamul vostru, tn toate
asezdrile voqstre. C,ind veli secero holda tn pdmdntul vos_
tru, sd nu odunali ce rdmdne dupd seceratul ogorului vostru
Si spicele ce cad de sub secerd sd nu le adunali, ci sd le
ldsali pe acestea sdracului Si strdinului. Eu sunt Domnul,
Dumnezeul vostr7t."
Din ziua aducerii snopului leglnat de orz, se numlrau
50 de zile pdnd la Slrbltoarea Cincizecimii, care,,era o sdr-
b[toare de mullumire pentru strdngerea recoltei, de unde
purq.si numele de sdrbdtoarea secerisului (chag haqqa_
lir)-'oo. Evreii slrb[toresc la Cincizecirne primirea Tablelor
"n lbid.
AB, p. 318
'no
125
 cea a lunii sd prdmuili odihna voastrd."
Rdnduiala din Ziua isplgirii e ariltatl pe larg in
'zi capitolul 16. ,,A spus c[ trebuie si se facl smerire gi post gi
de odihnd, sdrbdtoar"o iA^bi1,lor si adunare sfdntd sd
aveli; nici o muncd sd nufaceli, ci sd aduceli ardere de tot
aducere de arderi de tot gi incetare de la orice lucru. prin
post a inchipuit omordrea poftelor trupegti, prin arderile de
Domnului."
,,Cel mai important inceput de luni
noul ca tot, dlruirea intru miros de bun[.mireasmi, nu in parte ci cu
gaptea, care se totul gi deplin. Prin odihn[, a indicat sublire c[ se cuvine a
ristic[ era prima zi alui Tigri - luna a
prin sunet de corn gi de aceea se chema 9i ziua rd ne opri cu toful gi de la lucruri. Cici nu socotegti, oare, c6
o zi fe cei ce au ajuns la sffirgitul timpurilor gi gi-au adus aminte de
iiom terna) sau sdrbdtoarea trdmbilelor'Eaeste sfrnta trembita de la sfhrgit 9i au in minte pe Judecitorul gi
iir adeviratul sens al cuvdntului, deoarece acum incepe
de aceea pi-au adunat gi trimis bogifia rodniciei duhov_
nou economic Ai se serbeazl prin repaos sabatic ai
sfhntil. Zin de I Tisri constituie o introducere la si
religioase din luna a gaptea gi totodatii amintegte de facen
tumii in gase zile, dup[ care Dumnezeu, in ziua a gaptea'
incetat s[ mai creeze 9i a binecuvAntat qi a sfinfit momt
acesta."24l Cit privegte semnificafia religioasl a acestei
bltori, ea invoie speranta reunirii finale a neamului lui '

riel, cLci sunetul irompetelor era privit ca un simbol"

chemlrii divine finale. Aceasti interpretare simbolici a
bltorii trdmbilelor este intlrit[ lt^a" i.ptejurarea ci imt
dupd aceea urma ziua isp[9irii."2a2
muncd sd nufaceli. eli jertft Domnului gi
26-322 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise si a zis: $i
tn ziua a opta vafi sd aduceli arderi de
ziua a zecea a lunii aceleia a $aptea, care este ziua
tot Domnului: aceasta este tncheierea sdrbdtorii; nici o
muncd sd nu faceli. Acestea sunt sdrbdtorile Domnului, in
sd aveli adtmare sfllntd; sd postili Si sd aduceli ardere
de
Domnului; nici o muncd sd nuface{i in ziua qceea' adundrile s/inte, ca sd aducd jertfe
aceasta este ziua curdYirii, ca sd vd curdlili inaintea
prinos de pdine, jertfe junghiate Si
t,
Domnului Dumnezeului vostru. Tot suJletul cdre nu va la ziua hotdrdtd; afard de zilele de
odilmd ale Domnului, aford de darurile voastre, afard de
in ziua dceed se va stdrpi din poporul sdu; Si tot suJt
care va lucra in ziua aieea, il voi stdrpi din miilocul toate afierosirile voastre Si afard de tot ce aduceli din

24r AR- oo.32l-322

242LEi,p.l98 '43 Sfintul Chiril al Alexandriei , op. cit.,Xln

126 127
 a lurtii 4" n-au putut conduce la identificarea exactii a plantelor respec_
evldvie Si dali Domnului, in ziua a cincisprezecea tiye.'aas Cel mai probabil, copacii indicafi ar fi:
;;;;";,ia"iuasff anseriroaaller^any"'yt:i,':.:19?:::li
ztteiin ziuaintdi este oditmd si - copacii frumoS i, arborii citrici;
;;;;i;;apte tntai
;;il-t opta iard$i'eite odihnd'de-in^"y ramuri {,lu!i -fi.nicul e, desigur, palmierul;
de co-'' - copacii cufrunze late ar putea desemna orice fel de
;;;; i, iopa"r frumosi, mmtti fiyici'
";;;;;,;;; ramuri infrunzite sau, dupl unii comentatori, ramurile de
;;;;*t ,;;k bte si.sdtcii de rdu $i :dY,n"".'!'::::::,i.
';;;;i;;;;*;;;"iui vostru, sapte zite' insd*tprdznuitu mirt;
sdrbdtoarea uceasta a Domnului Sapte .zilq y":tl - sdlciile de rdu indicl, probabil, plopul de Eufrat.
In luna a Ramura verde gi in special cea de finic simbolizeazd,
iii itra*dnt vegnic in neamulz.ite t"
vostru' saptea
victori4 ascensiunea gi nemurirea. ,fiicdnd: s[ v[ lua{i in
v P' w"-'r"Sd licuili sapte
'fu'cirturi, -"::!l:t::,,':::::
"'iii"tti
bdstinas sd locuiascd ca sd stie wmasii vostri prima zi rcd frumos din pom gi tufe de finici, face indirect
in rnvturi am asezat Eu pe fiii lui Israel' cdnd i-am scos
imt Domnul Dumnezeul t
lui Israel desPre sdrbdtorile
nului."
S[rb[torile lunii a gaptea se incheiau cu
SarUetoii *tt rritot, Sai iisn,r6ndui!|
in amintirea
;t6;i petrecufi in pustie, gna eyyi.i 3' llt-il
::
iiuait ii corurilo) @hag hossukkoth) exprim[- 9i m
i*ii"""o"trluiDumne*:p:tAt$,s:-*,i"i":::::':
ffiffi;;;;;;; *"i poartii ei numele de idrbdtoarea
i;;A"h*heasiJ).riurarcutsulath'pudesemneazrc<
co
;;[":zis It ooo,"ritot, ci un adipost improvizat
aceasta:etblqq: xarea spirituali gi mai adevilratil a corpurilor omenegti gi in_
ii;;;;i ei frunze de arbori' Prin
degertului; in vierea lor din stric[ciunea ce-a intervenit gi readuLerea la
marcau comemorarea anual[ a travers[rii
ayml nestriclciune. Iar prima gi a opta zi e de odihnl. Cici inainte
i""arrrf f"t agricol, aceast[ zt^lyt^semnala' !e celor'
;ett*i ,"ronutoi recoltelor'"2* ,in rlstimpul
itJ s[rbltoarea colibelor, intreaga comunitate
c6,,tdura
au cdp[tat un'
cioa la intense ritualuri care, cu vreme4
ffi;;;* unul din gesturile ritualice caracteristi
pentru a cor
otifir-.u ramurilor 9i a frunzelor de arbori
ffiosturi efemere, .ut" Y evoce vremTTg:ilt-tl':
ilfiil;;a"i ain'Bgip,' Numele ebraice ale arborilor
'nt lbid.
2a!
vtetodi, de Olimp, Banchetul,ll
2s LEv, p. 198 'o'Ibid.

128
ostenelilor la starea de la inceput ,inzi:ua a opta."248
Crp.24r 1-9: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si a zis!
PorunceSte fiilor lui Israel sd-1i aducd untdelemn de mdsli-
ne, curat Si limpede, pentru candele, ca sd ardd sfesnicul
necontenit, tnaintea perdelei din cortul adundrii, Si-l va
aprinde Aaron si fiii lui inaintea Domnului, ca sd ardd
totdeauna, de seara pdnd dimineaya. Acesta este asezdmdnl
vesnic fn neamul vostru. Candelele sd le pund in sfesnicul
cel de aur curat de dinaintea Domnului, ca sd ardd sfesnicul
de seara pdnd dimineala. Sd luali Jdind de grdu bund si sd
faceli din ea doudsprezece pdini; fiecare pdine sd fie de
doud zecimi de eJd. $i sd le puneli pe doud rdnduri, cdte sa-:
se pdini in rdnd, pe masa cea de aur curat de dinaintea
Domnului; pe fiecare rdnd sd pui tdmdie curatd Si sare, gi
vor fi acestea, pe ldngd pdini, jertfi de pomenire inaintea
Domnului. In ziua odihnei sd se ptmd acestea necontenit
tnaintea Domnului, din partea fiilor lui Israel; acesta este
legdmdnt vesnic. Ele vor fi ale lui Aaron Si ale fiilor sdi, cq,
re le vor mdnca tn locul cel sfdnt, cd acestea sunt sfinlenie
mare pentru ei din jertfele Domnului; acesta este asezdmdnt,
veSnic.
,,Deci era untdelemn curat de mlsline (...). CAci in Bil,
serici pururea e lumina curat[ gi adevlratii, adic[ cea pri4
Hristos in Duhul, chiar daci e impirtiqiti prin glasul sluji..
torilor (...). $i ardea candela gi in primul cort. Iar acest lucrq
are un infeles indoit. Clci in partea mai liuntric[ luminau
qapte candele care se aprindeau diminea(a, r[spdndind o lu6
mini mai bogati peste cei care intrau. Iar sfegnicul era Hrisl
tos, care umplea, prin chip, pe cei ce voiau si intre in Sfrnta1
Sfintelor cu o lumini mare din toate pdr{ile (...). Iar
lele se aprindeau dimineafa, ceea ce indica timpul
C[ci atunci s-a luminat ca de ziul 6i a rislrit lumina spiri,
tuald, alungdnd intunericul vechii noastre negtiinfe gi
'ot Sfrrtrrl Chiril al Alexan&iei, op. cit.,X{[
130
prIgtiind negura ce stltea p
(...) Dar pe c0nd in cortul m
curati a celor gapte candele
candeld care lumina, ardtAnd
lege, ca pedagog, nu erau li
crci 9i legea dat[ prin Moise chema de la mulfimea de zei ra
cunoqtinfa Dumnezeului celui prin fire gi cu adevlrat gi
de_
pdrtzpe cei vechi de la slujireazidiriiin locul Ziditorului,
indemndndu-i s6 se alipeasc[ de Flcitorul tuturor. (...) (I*)
candela (indica) pe Ioan, dumnezeiescul Botez[tor,'iar
tere
douisprezece pdini preinchipuiesc ceata Sfinfilor iporioti
(...) Dumnezeiescul Botezitor le-a fost lumini gi candela,
dupd aseminare gi prin imp
gi din Iudeea. (...) in aceli
Sfinfii Apostoli ca p6ini. C[c
gi cu adeviral cea care s-a c
cltoare. Dar prin imitarea cel
gi dumnezeiegtii invifitori sunt p6ini ce ne hrrnesc rntru
dreapta credinfi, sidindu-ne cuvintere viefii gi potolind
foa-
mea din negtiin(i a sufletelor ceror ce cred.-$i pdinile
sunt
deopotrivl la numdr cu ucenicii. cdci zice c[ trlbuie sd
fie
doulsprezece gi agezate_in doui r0nduri, gase de o parte pi
gase de alta, pdinea stdnd oarecum in cerc gi
av6nd in mijloc
agezatd, pdinea cea una gi din cer, adicd pe Hristos.
$i fieiare
e de dou[ zecimi, adic[ de doui mlsuri desdvArgite. Cici
desdvdrgigi au fost in amdndou[ privinlele aurnr"r"i"gtii
ucenici, fiind neqtirbiti in tot ce e bun, cu lucrul gi cu cu_
v6ntul. Iar Ia ele se adaug[ tdmdie gi sare, t6mdia indicdnd
buna mireasmr intru sfinfenid gi intru aroma lui Hristos,
iar
sarea, in{elepciunea. (...) $i se pun inainte inzi;r- Sdmbetei.
cdci_ziua grdirii sfin.tilor Apostoli e timpul ar[tiirii unei
alte
Sdmbete, adicd al venirii lui Hristos. Dici (sabatismul)
spi_
ritual gi adev[rat este timpur venirii M6ntuitorului nostru.
Iar pdinile se pun inaintea ochilor lui Dumnezeu (...),
ca Cel
Ce privegte gi invrednicegte pururea pe sfin{i dL suprave_
131
;r
gherea Sa. (...) (Aaron 9i fiii s[i vor minca p6inile). C[ci nului, sdfie omordt."
scrierile Sfinfilor Apostoli ne stau la indemAnl spre hranf,, Hulitori sunt, mai ales, ereticii.
noud, celo mintea neruginati pentru a injura pe
poporului pentru a lua in stlpdnire mintea..io..
10: cunogtin{a ner[ticiti.gi adevlrat2i gi
arunctndu-ao
israelili dintr-un egiptean, a ieSit la fiii tui Israel Si s-a sfi- pieirii, vlrsdnd in ei veninul nepriceperii _fn gupllc
dit in tabdrd cu un israelit." poate fi strdin, adicl rupt cu totuf de
1or."?!i-ffi-'-
Verbul a iegi ,,xtgereazi, exact statutul de strdin al fiu- Iiiseric[, snu bdotl;;g,
umbldnd inci in adunaria celor dreptcr"di*i;gi.
lui unui egiptean; degi a plecat din Egipt cu familia mamei fi, unul ca acesta e mort inaintea lui Dumnezeu,b;dil;
sale, acesta locuia ca oricare strlin in afarataberei israelite. agonisin.
du-gi osdndi vegnicfl.
Ca s[ ajung6 aici, el trebuia sd iasd din cortul s[u gi s6 intre
17-232 ,,De va lovi cineva un om
in tabira poporului ales."25o Si vo muri, acela sd
fie omordt. De va lovi cineva dobitoc
Si va muri, acela sd
llz ,,giJiul israelitei, hulind
numele Domnului Si grd- dea dobitoc pentru dobitoc. De va pricinui
indu-l de rdu, a fost adus la Moise, iar numele momei lul cineva vdtdmare
aproapelui sdu, aceluia sd i se ce a fdcut el altuii:
era $elomit,fata lui Dibri, din neamul lui Dan." facd
"pennu
fr.dnturd pentru rtA:rT:, ochi o"ii, dint, ;";;;,
cuvdnt salu pa:
segte pace4 as.
!i1te1 cum aficut el-vdtdmare iltui o*, asa sd i se facd gi
lui. Cel ce va ucide dobitoc sd dea alnl;
se face vrednio
Ar cel ce va ucide
om sdfie omordt. Aceeasi judecatd sd
dejudecat[. aveli;i pentru stin
Slnentru bdStinaS, cd Eu stmt Domnul Dumnezeul vosnul
l2-l4z ,,Acela a fost pus sub strajd, ca sd-l judece. $i
(uy,! ce {oise a spus acestea/iilor lui Israel Si o"niuiiii
dupd porunca Domnului. Atunci a grdit Domnul cu Moise gi lui Israel cum porilncise Domnul lui Moise,
a zis: Scoate pe hulitor afard din tabdrd Si toli cei ce ml au scos pe hu_
litor afard din tabdrd Si l-au ucis cu pietre.,,
auzit sd-gi pund mdinile lor pe capul lui, iar toatd obstea E_reluat[ aga-numita lege a'talionului, analizati,
sd-l ucidd cu pietre." la
Iesirea. vom reproduce aici dJar ,r, r"rr.t
Gestul punerii mdinilor pe capul hulitorului ,,aveo comentariu, care
pune accenful in mod potrivit:
semnificafia ritualic[ a unei expieri: tofi cei care au auztt ,,o astfel de poruncd este cea
mai mare dovad[ a iubirii de oarneni a luiDumnezeu.
blasfemia au devenit impuri li^ly-li puteau recdpita purir Dum_
nezeu n-a pus aceast[ lege ca sd ne scoatem
tatea ritual[ decit prin expiere.""' ochii unii altora,
ci ca si ne ferim de a face a$a ceva altora.de
15-16: ,,Apoifiilor lui Israel sd le spui: Omul care frica sa ir;;:
fim gi noi la fe1.,,253
huli pe Dumnezeu iSi va agonisi pdcat. Hulitorul numeltd
Domnului sdfie omordt neapdrat; toatd obstea sd-l ucidd _ Cap. 25,l-2: ,,Grdit_a Domnul cu Moise pe Muntele
Sinai si a zis: VorbeSte
pietre. Sau strdinul, sau bdStinasul, de va huli numele fiilor lui Israel Si ie spune, Dupd ce
veli intra in pdmdntul pe care il voi ia
voud, sd se odih_
24e
lbid.
'5o lxv, p. 199
'52 sfinhrl
€,Y
"'Ibid. "l;il;i
132
r33
neascd pdmdntul; sdfie o odihnd in cinstea Domnului." ,
,,Odatii cu sedentarizarea lor in fara promis5, neamul
israelililor va trebui s[ aplice legea sabatului gi asupra
mdntului cultivat: fiecare al gaptelea an va fi an sabatic,
de odihnl absolutii pentru ogorul cultivat. in timpul acestu{
an, comunitatea va trebui si se hrlneascd din rezerve."2'4 'i
3-72 ,,$ase ani sd semeni ogorul tdu, Sase ani sd
crezi via ta Si sd aduni roadele lor; iar anul al Saptelea
fie an de odihnd a pdmdntului, odihna Domnului; ogorul
sd nu-l semeni Si via ta sd n-o tai tn anul acela. Ceea ce biri, chiar cdnd se atinge a gaptea migcare circular[.,,258 pu_
cre$te de la sine pe ogorul tdu sd nu seceri Si strugurii de tem pierde toati agoniseala chiar in pragul zrlei a opta! De
vilele tale netdiate sd nu-i culegi, ca sd fie acest an aceea se cuvine sd veghem intregul nostru timp, oricdt
odihnd pentru pdmdnt. $i aceste roade vorfi in timpul ne-am fi apropiat de Dumnezzu.
nei pdmdntului hrand pentru tine, pentru robul tdu Si
roaba ta, pentru simbriasul tdu Si pentru strdinul tdu
s-a a$ezat la tine; pentru dobitocul tdu Si pentrufiarele
de pe pdmdntul tdu, sdfie de hrand toate roadele lui."
Anul sabatic (S enath qab b athon) r,este considerat
Legeamozaicd odihni in cinstea Domnului gi acest lucru
reflect[ in nelucrarea pimdntului, timp in care
israelili igi aminteau ci Dumnezeu este adeviratul
al terenurilor stipinite de ei prin tragere la sorfi gi ei
doar nigte uzufructuari wemelnici ai bunurilor produse
acestea."255 infruptarea intregii zidiri din roadele
anticipeazd, osplful euharistic: ,,Osp6( int[ritor este lin
intru Domnul, care aduce pacea sufletului. De aceea gi ll-l2z ,,Anul al cincizecilea sd vd fie an de sloboze_
si ne g[sim linigtea in CuvAnt."256 nie: sd nu semdnali, nici sd secera[i ceea ce va creSte de la
8-92 ,,Sd numeri apoi gapte ani de odihnd, adicd sine pe pdmdnt, Si sd nu culegeli poama de pe vilele ne_
Sapte ori cdte Sapte ani, ca sd ai tn cei de Sapte ori tdiate, cd acesta e jubileu; sfdnt sdfie pentru voi,. roadele de
Sapte ani, patruzeci Si noud de anl $i sd tdmbilezi cu pe ogor sd le mdncali."
bila tn luna a ;aptea, in ziua a zecea q lunii; tn ziua ,,Observl deci cI legea ingiduie s6 se are, sd se se_
sd trdmbilezi cu trdmbila in toatd lara voastrd." mene gi sI se cultive viile inainte de anul al gaptelea. Dar a
ztaLEv,p.2oo
255
AB, p. 308 1!.l"O"e* Omilii la Cartea lerernia, )(II, t3
258
"6 Sfintol A.nbrozie al Milanului, Scrisoi,IXVII, 14 Clement Alexandrinul, Stromate, l{, l5g, 2-3

134 t3s

care se va reintoarce la avutul lui, adici la sortul cuvenit 9[
r0nduit de Dumnezeu. Pentru c[ precum felurit[ este vi
sfinfilor, aga e qi a cununilorr-^Dumnezeu m[surdnd r[splatrf
potrivit cu faptele fiec6ruia."2se
13-15: ,,in anul jubileu sd se intoarcd fiecare la ma'
gia sa. De vei vinde ceva aproapelui tdu sau de vei
ceva de la aproapele tdu, sd nu ingele nimeni pe
sdu. Dupd numdrul anilor treculi de la cel din urmd jubi
sd cumperi de la aproapele tdu, si dupd numdrul anilor
cules sd-1i vdndd el."
P ul,,se refer[ la tt anzaclia fu nc iar6. Jindnd
asaj
de faptul c[ la urmdtorul an jubileu proprietatea asupra
mdntului va reveni st[pdnului ini{ial, in cadrul ffanzar
trebuie sd se fini seama, la stabilirea prefului, de nu
anilor scurgi de la ultimul an jubileu, ca 9i de numirul
rlmagi p6n[ la cel urmltor, ceea ce, in fond, este ace]
lucru. Formuldnd punctul de vedere al celui care vinde
respectiv, al celui care cump6rS, cei doi membri ai
sunt echivalenli."2o
16z ,,Dacd au rdmas ani mai mulpi pdnd la
spore$te prelul, iar dacd au rdmas pulini ani, micqor
ire{ul, cici un anumit numdr de secerisuri tli vinde el'"
,,Raportlrile cronologice privesc perioada intre
jubilee succesive; preful unui ogor este proporfional nu
Sfentul Chiril al Alexandriei, inchinqreq si slujirea in duh si
25e
vdr,XY1I
LEV,p.2oo
'60
1i6
cu intinderea suprafefei sale, ci gi cu numdrul de recolte pe
care ctrmpir[torul le va obgine, lindndu-se seama c6 la pro_
ximul an jubileu proprietatea va reveni stiipdnului iniliat.
Acest tip de legiferare a proprietii{ii funciare are la bazi.
principiul c[ Dumnezeu este stlpdnul unic al p[mdntului, pe
care El l-a impl(it inifial celor doulsprezece seminfii ale tui
Israel, care trebuie s[-l plstreze ca atare.,,2
17-232 ,,Sd nu inSele nimeni pe aproapele sdu: teme_
te de Domnul Dumnezeul tdu; Eu stmt Domnul Dumnezeul
vostru. Faceli poruncile Mele Si toate hotdrdrile Mele;
fa_
celi Si pdzqi toate acestea Si veli locui linigtili pe pdmrfint.
't
Pdmdntul tSi va da rodul sdu, veli mdnca pdnd la sal veli
Si
trdi liniStili pe el. Iar de veli zice: Dar ce sd mdncdm in anul
al Saptelea, cdnd nici nu vom semdna, nici nu vom aduna
roadele noastre? Vd voi trimite binecuvdntarea Mea tn anul
al Saselea Si va aduce roadele sale pentru trei ani. $i veli
semdna tn anul al optulea, dar de mdncat veli mdnca
roadele cele vechi pdnd la al noudleaan:'pdnd se vor coace
roadele anului al optulea veli mdnca din cele vechi din anii
treculi. Pdmdntul sd nu-l vindeli de veci, cd pdmdntul este al
Meu; iar voi sunte[i strdini Si venetici inaintea Mea. "
Acestea amintesc oamenilor s6-gi pun6 nldejdea lor in
Dumnezeu, precum gi faptul c[ sunt striini pe pim0nt, p6ni
ce vor ajunge lapalriacea adevdratE, adic[ p6n6 ce vor mog_
teni viafa cea de veci.
24-28: ,,in toate pdrlile stdpdnirii voastre sd ingd-
duili rdscumpdrarea pdmdntului. Dacdfratele tdu, cqre i cu
tine, va sdrdci Si va vinde din moStenirea sa, sd vind rudo sa
de aproape Si sd cumpere ceea ce vinde fratele sdu. Dacd
tnsd nu va aveo cineva rudenie, ci ti va da lui mdna
Si va
gdsi cdt ii trebuie pentru rdscumpdrare, atunci sd numere
anii vdnzdrii sale, Si ce trece sd tntoarcd aceluia, cdruia i_a
vdndut, Si se va intoarce la moSia sa. Iar dacd nu va gdsi
26t
lbid.
137
mdna lui cdt trebuie
ii dmdntul stdpdnirea lor intrefiii lui Israel."
vdndut de el va rdmdn Pdnd la ,,Tribul levililor (...) avea atribufii speciale in Israel:
anul jubileu, si in anul iubileu cumpdrdtorul va iesi si vdn- in vreme ce o parte din ei, gi anume urmagii lui Aaron, inde-
plineau funcfiile sacerdotale, ceilalli membri ai tribului se
ocupau cu diferite acfiuni cultuale qi religioase auxiliare, sub
indrumarea preofilor. Specificul atribufiilor lor comunitare
nu le permitea alte activitiifi lucrative, aga inc6t casele in ca-
re locuiau constituiau singura lor avere gi, deci, asemenea
pimdntului pentru ceila.4imembri ai comunitil{ii, nu puteau
fi instrdinate definitiv."26a
,,Nici ogoarele dimprejurul oraselor lor nu se pot
342
vinde, pentru cd acestea sunt moStenirea lor veSnicd.,'
,,P[gunile din jurul oragelor levi{ilor erau inalienabile
prin lege, penlry a se putea asigura intrefinerea turmelor cla-
sei preo(egti."265
35-38: ,,Dacd fratele tdu va sdrdci Si va ajunge la
strdmtorare inaintea ta, ajutd-L, fie strdin, fie bdstinag, ca sd
trdiascd cu tine. Sd nu iei de la el dobdndd Si spor, ci sd te
temi de Dnmnezeul tdu, ca sd trdiascdfratele tdu cu tine. Eu
zid, sd se socoteascd deopotrivd cu pdmdntul: ele se pot stmt Domnul. Argintul tdu sd nu i-l dai lui cu camdtd Si pdi-
rdicumpdra oricdnd Si ti anul jubileu trec la fostul lor nea ta sd nu i-o dai ca s-o iei cu spor. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru, Cel ce v-om scos din pdmdntul Egiptului,
stdpdn."
' bunuri' ca sd vd dau pdmdntul Canaanului Si ca sd fiu Dumnezeul
,,Imobilele din oragele intlrite nu erau socotite
o

absolui indispensabile ca plmdntul. Pierderea unei case im-.. vostrlt. "

plica gi pierderea mijlocului de a-gi obfrng hrana' u:' E opritii ferm cdmltiria gi recomandati milostenia.
diferd in
PT
cele dou[ 39-432 ,,Cdnd va sdrdci fratele tdu gi li se va vinde
ceast[-cauzi, qi prescripfiile patrimoniale
. *263 sd nu-l pui la muncd de rob, ci sdfie el la tine ca sim-
caztfil. ,!ie,
pentru orasele levililor ;i casele din ora-
32-332 ,,Cdt
brias sau strdin, Si sdJi lucreze pdnd la anul jubileu; iar
Sele stdpdnirii lor, levilii le vor
putea rdscumpdra de-a pu- atunci sd se ducd de la tine, Si el Si copiii lui tmpreund cu el,
sd se tntoarcd in neamul sdu Si sd intre iardsi in stdpdnirea
ruri. Iir dacd cineva din levili nu va face rfiscumpdrarea'
atunci casa cea vdndutd din orasele stdpdnirii lor se
pdrinlilor sdi. Pentru cd ei sunt robii Mei, pe core Eu i-am
scos din pdmdntul Egiptului; sd nu-i vinzi, cum se vdnd
toarce tn anuliubileu, cdci casele din orasele levi{ilor

2*
Ibid.
'6'Ibid.,p.2ol 265
lbid.
'u3 lbid.

138 139
tr
robii, sd nu-i stdpdneSti cu crtuime Si sd te temi de Dum-
nezeul tdu."
,,Aici se afl[ exprimat temeiul teblogic pentru care era
interzis oricui si reducl un israelit la condifia de sclav; nici
chiar el insuqi nu se vdndut el pdnd la anul jubileu, Si argintul pentru care s_a
egipteani, Dumneze vdndut sd i-l intoarcd dupd numdrul anilor,: socotindu_i ca
Israel gi, in consecin slujili de tm simbrias wemelnic la el. gi dacd rdmdn incd
de proprietate asupra lor, nici milcar ei inqiqi nu-gi apar-
[i,^-"uu
,,far cd sdJi ai robul tdu Si roaba ta, sdli
44-462
cumperi rob Si roabd de la neamurile dimprejurul vostru-
Puteli sd vd cumpdrayi Si din copiii strdinilor, care s-au
asezat la voi, Si din neamul lor, care este la voi si care s-a
ndscut tn pdmdntul vostru; pot sd fie overea voastrd. Puteli
sd-i dali moStenire fiilor voStri dupd voi, ca orice avere;
veSnic sd-i stdpdni{i, ca pe robi. Iar asupra fralilor voStri
din lui Israel si unul asupra altuia, sd nu domnili cu
fiii
cruzime." DacI Dumnezeu ne-a eliberat din robia pdcatului gi a
,,Interzis[ fiind reducerea unui israelit la condi[ia
juri- morfii, nu trebuie sI ne mai intoarcem la relele noastre de_
dic[ de sclav, sclavii domestici se incadrau in Israel intr-una prinderi, slujinduJe lor. Frafii celui cizut au gi ei datoria de
din urm[toarele trei categorii: 1. str[inii din afara granilelor a-i ajuta sd se elibereze. Totodat5, e fEglduiti izb[virea tutu_
tirrii;2. str[inii care locuiau intre israelifi 9i 3. urmagii aces- ror celor ce nu s-au instrlinat cu toful de Dumnezeu. Dar
iora din rtrmd,."267 ,,in Israel, sclavia anticl a cunoscut forme aceasta se va petrece abia dupl plltirea intregului pref de
mult mai bldnde decdt la Roma sau in alte p[r[i. Degi avea riscumpdrare! ..

datoria de a munci la porunca stipdnului, sclavul era con-

siderat in Israel un membru al familiei acestuia, cu toate 7. Promisiuni gi ameninydri (26, | _ 27, 34)
drepturile religioase gi cultuale implicate."258
47-552 ,,Dacd strdinul sauveneticul tdu s-a tmbogdlit
pe
-dutldngd
tine, iar fratele tdu a sdrdcit ldngd tine Si s-a v67-
veieticalui, care s-a asezat la tine, sau unui urmas din
neamul veneticului, ahmci, dupd vdnzare, se va putea iasl
cumpdra; careva dinfralii lui va putea sd-l rdscumpere; scttt _ Pand^la intruparea Fiului, e opritil orice reprezentare a
Divinitnlii. In plus, sunt vizate realitili cu care Israel avea s6
26lbid. se confrunte. St6lpii amintili erau, in fapt,
,,o coloan[ de pia_
26'Ibid. tr5, plantat[ in formd de stel6, pentru a marca prezenfat"rgi_
2u8
rbid.

r40 t4I
bil[ a zeilor canaaneeni Bl gi Baal"26e. Piatra ciopliti
refer[ la figuririle gravate ale zeitelilor canaaneene,
este de pild[ imaginea lui Baal aruncdnd fulgere, descc
ritii la Ras Shamra li dat6nd de la aproximativ 1800 i'Hr'
2z ,,Zilete de odihnd ale Mele sd le pdzili si
Meu cel sfint sdJ cinstili, ca Eu sunt Domnul."
Urmarea lui Dumnezeu incepe prin integrarea
timp si spatiu sacru.
3-5t ,,De veli umbla dupd legile Mele Si de veli pdzi
plini poruncile Mele, vd voi da ploaie la timp, pdmdntul
pomii tSi vor da roadele lor. Treierotul vostru va aiunge
-nd
la culesul viilor, culesul viilor va ajunge pdnd la se
nat; veli mdnca pdinea voastrd cu mullumire Si veli trdi
pdmdntul vostruJdrd Primeidie-
,,Ca expresie a bunlvoinfei divine, autorul biblic
gereazl cd recoltele vor fi atit de abundente, inc6t I
dele de recoltare a gr0neloq de cules al viilor 9i de
n[turi de toamnd vor decurge una din alta, lard
p"i.""t Noi vom cugeta, in primul r0nd, la roadele
hovnicegti.
6-8: ,, Voi trimite pdce pe pdmdntul vostru Si
nu vd va tulbura; voi goni fiarele sdlbatice Si sabia nu
trece prin pdmdntul vostru. Veli alunga pe vrdjmasii vogt
si voi cddia ucisi inaintea vocistrd. Cinci din voi vor birui'
sutd Si o sutd din voi vor goni zece mii Si vor cddea
magii voStri de sabie inaintea voastrd."
implratul Picii, Hristos, va fi trimis pe pimAnt, iar
ce se vor uni cu El nu vor mai fi tulburafi de fiarele
tului, iar sabia poftelor nu va mai munci pdmdntul trupurili
lor. Dar e qi un avertisment: vrljmagii noqtri sunt n
gi nu-i vom putea birui singuri!
9: ,,Cduta-voi spre voi Si vd voi binecuvdnta;
'u'Ibid.,p.2o2
"o lbid.
27'Ibid.
142
avea copii, vd voi inmulli Si voi fi statornic in legdmdntul
Meu cuvoi."
Promisiunea s-a implinit in Biserici, prin mullimea
celor venifi la dreapta credin(i.
l0: ,,Veli mdnca roadele vechi din anii treculi Si veli
da la o parte pe cele vechi pentru aface loc celor noi."
,,In originalul ebraic, transpus literal de Septuaginta,
iri exprimarea este elipticS; ideea ab prin
nevoia de a elibera depozitele
49 pen-
tru a face loc noilor recolte,"2l2 fi o
promisiune a Legii celei noi!
ll-l2t ,,Voi aseza locasul Meu in mijlocul vostru Si
sufletul Meu nu se va scdrbi de voi. Voi umbla printre voi,
q voi fi Dumnezeul vostruSi voi poporul Meu. "
Biblia 1914 tradtce prin: voi locui tn ei. ,*\tdt de
curat gi de desivdrgit era la inceput sufletul omenesc, inc6t
se poate spune ci purta in el chipul Cuvdntului ceresc.,,273
Dup[ restaurarea omului, ,,sfinfii se invrednicesc s[ aibl pe
Duhul Sfrnt gi se fac locagul (templul) Lui,,274. E uimitor
lucrul acesta, cI ,,cerul intreg se cuprinde in palma lui Dum-
nezeu; plmdntul gi marea se inchid in pumnul mdinii Lui.
Dar Cel ce e astfel gi aga de mare, Cel ce strdnge in palm6
toatd, .4!irea, Se face intreg inclput in tine gi locuiegte in
tinel"21s
13: ,,Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-am
scos din pdmdntul Egiptului, ca sd nu mai fili robi acolo;
am sfdrdmat jugul vostru Si v-am povdluit cu fruntea ridi-
catd."
Cel eliberat din robia p[catului ridicd fruntea sa, nu
doar ca un semn al biruinfei, ci gi pentru c6 el cautd lumea
cereasci, dupl p[rlsirea celor dejos.
272lbid.
273 56
274
27s
ire la Cdntarea Cdntdrilor,Il
143
 ,,Iar de nu Md veli asculta Si de nu veli pdzi
14-16z arama."
ceste porunci ale Mele, de veli disprelui asezdmintele Me M0ndria aduce sufletului maxima usc[ciune.
,,Com_
pararea cerului gi a pamflntului cu duritatea metalelor
si de se va scdrbi sufletul vostra de legile Mele, nefmplini' su-
poruncile Mele Si cdlcdnd legdmdntul Meu, attmci Si Eu gercazA metaforic cumplita slr[cie care ar urma
dupi o se_
cetii indelung atd."27e
sd Md port cu voi aga: Voi trimite qsupra voastrd .

lingoarea Si frigurile, de care vi se vor secdtui ochii Si vi

va istovi sufletul; veli semdna seminlele tn zadar Si w'
masii voStri le vor mdnc*."
De roadele celui deplrtat de Dumnezeu nu se
dec6t vr[jmagii binelui. Asupra celui ce se increde doar
puterile sale vor verri groaz1lingoarea 9i frigurile.
traduce ebraicul belalah (tremur; palpitaJie) -cgfe ,,
scrie o stare de teroare gi de panic[ maximil'276.
(ebr. sahefeth\ e un,,termen al c6rui sens literal este cel Nu mai stiipdnegte asupra naturii cel ce robit pi_
- s_a
coajd; desemna tuberculozq boal[ cunoscuti in Israe catului.
ant1c"277. in ce privegte frigurile, ,pomind de Ia set
etimologic al ebraicului qadahath, inflamafie (dinqadah
arde), interprefii moderni consideri c[ se face trimiterea
la malarie. boal6 caracterizatd prin febr[ ridicatl 9i
.. -.,278
trnua.-'
l7z ,,imi voi intoarce fala impotriva voastrd Si
cddea inaintea vrdima1ilor vo$tri; vor domni peste voi
masii voStri Si veli fugi cdrtd nimeni nu vd va alunga"' impdtimitul este in conflict cu natura, cu semenii, cu
Cel ce nu-L are pe Dumnezeu alEturi e dinainte propria congtiinfa gi cu Dumnezeu; in final, va fi biruii
in
in orice lupt[ a sa, iar nelinigtea il va st[pdni permanent' toate confruntdrile sale.
l8z ,,Dacd nici dupd toate acestea nu Md veli 26:
atunci inseptit voi mdri pedeapsa pentru pdcatele voastre' femei vor ?;l;;:
Pin tnseptit se aratl ci pedeapsa poate spori p6 pdinea vo vd veti sd_
cdnd congtiinfa noastr[ va recunoagte atotputernlcla tura. "
Dumnezeu. Lipsifi de Pdinea cea cereascl, infometim, hrlnindu_
l9z ,,Voi frdnge tnddrdtnicia voastrd cea ne doar cu pdinea coapti de femei, adici cu ceea ce rodegte
partea cea.mai slabl a firii noastre.
cerul vostru il voi face ca fierul, iar pdmdntul vostru
27-292 ,,Dacd nici dupd oceasto nu Md veli asculta
Si
2'6LEv,p.2o3
21'
Ibid.
27'Ibid.

144 145
 veli pdgi impotriva Mea, atunci Si Eu cu mdnie voi
(Nupra voastrd Si vd voi pedepsi ingeptit pentru
voastre; veli mdnca din carnea Jiilor voStri Si din
fiicelor voastre."
Amenin(area ultim[ s-a implinit cu prilejul
Ierusalimului de cltre romani, cum de altfel s-au
toate amen in lirrlle drn L ev iti c.
302 ,,Dfudma-voi indllimile voastre Si voi strica
pii voStri; trupurile voastre le voi prdbuSi sub
idolilor voStri Si se va scdrbi sufletul Meu de voi."
Se face referire la practicile idolatre. ,,Utilizarea ca
tare a inilfimilor naturale a fost o practicd strlveche gi
versal[. Dup[ stabilirea Muntelui Sion gi a Templului din
rusalim ca centru al cultului divin, a devenit realitate i
zicerea utilizirii altor inilfimi, ele fiind identificate cu
ticile idolatre."280
31-35: ,,OraSele voastre le voi preface in ruine,
pustii locasurile voastre cele sfinte Si nu voi mirosi
mele pldcute ale jertfelor voastre. Pustii-voi pdmdntul
tru a$o incdt sd se mire de el vrdjmasii voStri care se
ageza pe el; iar pe voi vd voi risipi printre popoare; in
voastrd Imi voi ridica sabia Si vafi pdmdntul vostru 1

Si orasele voastre ddrdmate. Atunci pdmdntul se va

de odihnele sale tn zilele pustiirii lui; cdnd voi veli fi
pdmdntul vrdjrnasilor voStri, atunci pdmdntul vostru se
odihni Si se va bucura de odihna lui. in toate zilele
lui el se va odihni cdt nu s-a odihnit in zilele de odihnd
voastre, cdnd locuiali voi in el."
Aplicati strict la poporul Israel, ameninfarea s-a
plinit in lungul rlstimp (cca 135-1948) al imprlgtierii in
spora.
36-462 ,,Celor ce yor rdmdne dintre voi le voi
tn inimifrica in pdmdntulvrdjmasilor lor; pdnd Si

'80 rbid.

146 147
 goarea vdrstei spirituale, s[ aduci cele rdnduite, qi anume
de ani, sd fie de cincizeci de sicli de argint, dupd
b[rbatul, cele cincizeci de drahme, adici fructul intreg gi cu
sfdnt. Iar dacd este femeie, prelul sd fie de treizeci de
totul deslvdrgit al slujirii duhovnicegti, care prin gapte ori
De lq cinci pdnd la doudzeci de ani, prelul sd fie pen
gapte se recunoagte ajuns la capitul cel mai de sus gi la
bdrbat doudzeci de sicli, iar pentru femeie zece sicli. Iar
deslvdrgire. Iar femeia, cu cele freizeci de drahme. C[ci e de
la o lund pdnd la cinci ani, prelul sdfie penffu bdrbat cit
mai pufin pre{ ca b[rbatul, dar aduce gi ea dupl firea pro-
sicli de argint, Si pentru femeie trei sicli de argint' De
prie, fructul desivdrgit al ostenelii ei, indicat prin cele trei
Saizeci de ani in sus prelul sd fie pentru bdrbat cincis
zecimi. Cel de la cinci pfrn6 la dou5zeci, dac[ e b[rbat, achi-
zece sicli de argint, Si pentrufemeie zece sicli. Iar dacd
sdrac si nu e tn stare sd pldteascd pre[ul, atunci sdfie
tii doudzeci de drahme, iar o femeie, zece. C[ci de la cinci
ani socotesc c[ incepe s[ se deschid[ mintea infelegerii, care
la preot Si sd-l preluiascd preotul; potrivit cu starea celui
gi-a datftgdduinla sdJ preluiascd preotul."
e inci copilireascl Si slabE" dar inainteaz[ spre ceea ce e
mai inalt, precum trupul igi face necontenit inaintarea spre
Prin anumite fbgiduinfe, unele persoane se atieros
vigoare. (...) De la o lun[ p6n6 la cinci ani, birbatul pldtegte
lui Dumnezeu, devenind proprietatea Sa. Dar acegtia
cinci drahme, iar femeia trei. Dar ce inseamn[ jertfa (rodul)
puteau elibera de ftglduinfa lor, in schimbul unei sume
de la copii? Scriptura ne dI si infelegem (pe) pruncii cei
bani, oferitii preotului dupi reglementErile de aici. Avem
curdnd niscufi in lkistos (...). Cei ce au fost de curdnd che-
acest loc o tdlcuire am[nunfit5, in care apate drahmd in
ma{i 9i sunt incl prunci aduc jertfE (rod) mic. (...) Apoi ada-
de siclu:,,Fiecare dintre noi, cei indreptafi prin credinfi
ug6 legea c[ cei de la gaizeci de ani mai sus trebuie s[ pl[-
sfinlili in Duh, a devenit un dar sfin{it lui Dumnezeu. $i t
teascl, blrbatul cincisprezece drahme, iar femeia zece. CLci
care datordm lui Hristos via(a noastre' (...) Sd ne apropi
cel ce s-a aplecat spre sllbiciune gi lipsd de vigoare nu poate
deci de flristos, Mintuitorul tuturor, prin credinp qi
primit de aduce fruct imbelgugat. (...) deci DumnezeqCel cu adevirat
fenie, aduc0nd ca r[splatii pentru cele ce le-am drept qi milostiv, primegte rodurile (ertfele) proporfional cu
El, inchinarea vie(ii noastre intru evlavie. Dar modul aces
r6vna gi cu aptitudinea minfii fiecdruia, neleplddnd nici sl[-
aduceri, pe drept cuvdnt, nu se cugetii c[ e unul singur,
biciunea gi vdrsta trecutii qi nel[s0nd nici pe cel in vigoare
variat. Clci unii vin la aceasta nu cu destul[ tdrie, alfii
neonorat, ci llrgind celor ce vor cdmpul faptelor de laudl,
r0vn6 mai fierbinte qi cu in{elegere viguroasl 9i cu mi
dupl putin{a ce-o are fiecare. Pe cei mai slabi in aptitudini gi
poate gi mai simpli in judecat[ ii va avea El tnsugi in grijl,
mdsurdnd fieclruia rodirea dup[ putere."28l
9-16z ,,Dacd insd va fi un dobitoc, ce se va aduce
jertfd Domnului, tot ce se aduce Domnului trebuie sd fie
sjAnt. Sd nu schimbe nici bun gu rdu, nici rdu cu bun; iar de
schimbd cineva dobitoc cu dobitoc, atunci Si cel schimbat Si
cel dat schimb va fi sfdnt: Dacd ar fi cumva un dobitoc ne-
cunoaqte, ftri indoiali, 9i in suflet o astfel de v0rstii'
ratiunea trece de la asemdn[rile trupeqti la cele spiri
Deci fie ci e blrbat, fie cd e femeie, pdnl se afll inci in
"' Sfirrt 'l Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xr:ll

148 149
curat, care nu se qduce iertfd Domnului, Si el va fi adus la
parte din el, putdnd s[-gi pdstreze dreptul de proprietate, in
schimbul unei rdscumperari pl6tit[ ulterior. Cuantumul aces-
"2r.EY,p.2o4
zi, ca afierosire Domnului, gii
larina fn anul jubileu va trece
iar la acela de la care afost.cumpdratd clin moSia
Si cdru:ia
urile sd fie ficute dupd
de ghere.,'
dacr nu era riscum pdrata ri".SlXH ;ffili:Sl,lllll;
toate aceste prevederi sunt neclare cititorului de
azi, dar ele
vor fi fost bine infelese vechilor israelifi.
26: ,,Numai intdii ndsculi ai dobitoacelor, care
dupd
intdietatea nasterii stmt ai Dotmnului, sd nu_i
afieroseaicd
nimeni: fie bou, fie oaie, cd sunt ai Domnului.,,
Dup[ iegirea evreilor din Egipl Dumnezeu a cerut is_
raelililor s[-i inchine tofi intdii nricugi, dintre oameni
$i J;
bitoace (cf. Iegirea 13, nu se putea inchina lui
?).Astfel,
Dumnezeu ceea ce deja [i apar(inea.
272 ,,Iar dacd este dobitoc necurat, sdfie rdscumpd_
rat dupd preluirea ta, la core sd i se mai aiauge
a cinlcea
parte, si de nu se va rdscumpdra sd se vdndd
dula preluirei
ta. "
Cel ce face prefuirea este preotul.
28-29: ,,Toate cele afierosite, pe care omul cu jurd_
mdnt le dd Domnului din ale sale _fie om,
fie dobitic, fie
larind din moSia sa -, nici nu se rdscumpdrd, nici nu'se
ynd. T9t ce este afierosit cu jurdmdnt esti sfinlenie mare ct
Domnului. Orice om ofierosit cu jurdmdnt nu se rdscumpd_
rd, ci trebuie sd se dea morlii.,'
E greu de infeles acest loc, de vreme ce evreilor Ie
erau oprite sacrificiile omenegti. S_ar putea in{elege
un le_
gTTt de feciorie pe viafE, acesta echival0nd, inlarai.*
vechilor evrei, cu moaltea, c6ci cel ce nu avea urmagi
era
socotit ca gi mort. Vedem, in plus, c[ nu orice tip
de afie_
rosire permitea rlscump dr area.
30-33: ,,Toatd drjma de la pdmdnt, din roadele pd_
mdntului Si din roadele
pomilorcit, o Domnului, sfinlinia
Domnului. $i de va voi cineva sd_si rdscumpere
diim:a, sd
151
F
I
i

; adouge la prelul ei a cincea parte. Toatd dijma de la boi.Si

BIBLIOGRAFIE
de la oi Si tot al zecelea din cdte trec pe sub toiag este
aJierosit Domnului. Nu trebuie cdutat de este bun sau rdu Si
A. Sftlnta Scripturl
nu trebuie schimbat; dar de-l va schimba cineva, atunci Si
cel schimbat gi schimbul vorfi sfinte Si nu se vor putea rds- Biblio sau Sfiinta Sy.rOy*a, Editura
cumpdra." Institutului Biblic de Misi_
une al Bisericl Ortodole Rom6ne ai
In acest pasaj nu mai e vorba de afierosirea fEcutii de (ElBl, s""*Lrti, idi".
Biblia qdecd Durr"1":y^"_o Suiptqrd,
bundvoie sau in imprejurlri speciale, ci de obligafia credin- {uutregti, l6gg, retipf,rire
EIB, Bucuregti, Iggg
ciogilor de a da zeciuiall din roade gi din turme. Aceasti Biblia adecd Dumnezeeasca Scripturd,
Edi(ia Sfdntului Sinod,
parte, fiind a lui Dumnezeu, revenea clerului. Repetim, ins6, Bucuregti, l9l4
e foarte dificil de dat o interpretare exactd ultimului capitol Pentqteuhul, versiune revizuitit
Septuaginta,.EB,
redactat| Si
de Bartolomeu lupd co_
dimLevitic.
34: ,,Acestea sunt poruncile pe care le-a poruncit ?nTtr"
Vileriu Aniria, B#;;;;
Bibliq Hebraica, Editio quarta emendata
Domnul lui Moise pe Muntele Sinai pentrufiii lui Israel." opera H. p. Rtigeq-Stutt-
ga( t9?9
Biblia Sacra llulgata, editionem quartam
emendatarn cum sociis
D. Sparks, W. Thiele, prae_
sept rredRahrfs, sni1jJlpts
B. Scrieri patristice

Ambrozie al Milanului (Sf.),

^gc,soru, Scrieri II, tad.David po_
pescu, pSB _ 53, EIB, Bucuregti,
199
Barnaba, Epistola, *O,Tgt
fJ.-i"*-f" Suierile pdrinpitor
apostolrci, pSB _ l, EIB, Bucuregti,'l979
^- . ._
chirir ar oiii;;;;;;;;,
Scrieri I, trad,. Dumitru Sta.ifou", pS-i _in3g,
lre.xindriei er.l, duh si adevdr,
EIB, Bucu_
re;ti, l99l
Chiril al Alexandriei (Sf.), Despre
Sfinra Treime, Scrieri
"Br.*.sil''gSq III, trad.
Staniloae, pSB _ 40, brS,
^. . .- ?
,
Chirit (st.), ct"ir";;;;;;,
:l,ALexandriei
Stdniloae, pSB _ 39, EIR e**"$r|
s*ieri rr, trad. D.
^- . .- iiSZ
Chiril al Ierusalimului,
_Cate!ezele,i;;5. ' ;"ioru,
" EIB, Bucu_
regti, vol. I _ 1943; vol. II _ ig+S -
Cinrialatj artaginei (lt.),. Despry- rtigdciunea
D. popescu, in Apotog4i d" t;;i;T;;;4domneas cd, trad..
psB _ 3, ErB,
Bucuregti, lggl

153
Ciprian al Cartaginei (Sf.), Despre anitatea Bisericii ecutnenice, Ma:<im Mirturisitorul (Sf.), Capete
despre cunoStinla de Dumne_
trad. D. Popesou, PSB - 3, EIB, Bucuregti, l98l zeu,trad. D. Stiniloae, F _2, ed.-a[_a,
Clement Alexandrinul, Pedagogul, Scrieri I, trad. D. Fecioru, PSB regti,1993
Ed. ,f"ri._n il;;_
- 4, EIB, Bucuegti, 1982
Clement Alexandrinul, Stromate, Scrieri II, trad. D. Fecioru, PSB
- 5, EIB, Bucuregti, 1982
Dorotei (Ava), itwdldturi de sufletfotositoare, ftr Colectia
calia" (F), Nr. 9, EIB, Bucuregti, 1980
Eusebiu de Cez.areea, Istorio .bisericeascd, Scrieri I, trad. Teodor
Bodogae, PSB - 13, ElB, Bucuregti, 1987
Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre fericiri, Scrieri I, trad,. D. St[ni=
loae, PSB -/9, ElB,Bucuregti, 1982
Grigorie de Nyssa (Sf.\, Despre nevoinfd, Scrieri I,trad. D. St5ni-
loae, PSR -29,818, Bucuregti, 1982 ,;1
Nichita Stithatul, Cete-1gqde capete, trad.
D. Sttrniloae, F _ 6,
Grigoiie de Nyssa (Sf.), ldlcuire lq'Cdntwea Cdntdrilor, Scridii EIB, Bucuregti,lgTT
/, trad. D. Sttrniloae, PSB - 29, EIB, Bucuregti,1982 D. St[niloae, F _ l, Tipografia
Ipatie Teoforul (S\), Epistolt, cdtre efeseni, trad. D. Fecioru, in
Scrierile Pdrinlilor Apostolici, PSB - .1, EIB, Bucuregti, Bodogae, pSB _ 9, EIB, Bucu_
1979
Ioan Casian (Sf.), ASezfunintele mdndstireSti, Scrieri olese, trad.
Vasile Cojocaru, PSB - 57, EIB, Bucuregti, 1990
loan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, edi{ia a II-a,
EIB, Bucuregti, 1943
Ioan Gur[ de Aur (Sf.), Omilii lo Facere, trad. D. Fecioru, PSB
21, EIB, Bucuregti, 1987
Ioan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Matei, trad.'D. Fecioru, PSB
23, EIB, Bucuregti, I 994
Ioan GurI de Aur (Sf.), Tratatul despre preoYie, trad. D.
in Sf. Ioan Gur[ de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz gi
Efrem Sirul, Despre preolie, EIB, Bucuregti, 1987
lsaia Pustricul, Doudzeci Si noud de cuvinte, trad. D. Stiniloae,
- l2,Bd. Harism4 Bucuregti, 1991
Justin Martirul (Sf.), Dialog cu iudeul Trifun, trad. Olimp Clci
h Apologeli de limbd greacd, PSB - 2, EID,
1980
Macarie Egipteanul (Sf.), Omilii, trad. Constantin Corni,tescu,
- 34, EIB, Bucuregti, 1992
Maxim M5rturisitorul (Sf.), Ambigua, Scrieri d trad. D.
PSB - 80, EIB, Bucuregti, 1983

154 I5s
 C. Lucrlti gi Ctudii teologice

Abrudan, Dumitru, Emilian Corni{escu, Arheologie bibticd, p\1,

Bucuregti, 1994
Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Diclionw de simbioluri, Ed
&temis, Bucuregti, vol. I 1994; vol.II-III _ 1995
-
D Constantin Moisa
lique revisd),E;d. S
ApARn,.U R-UCENTET
Mordovdanu, Nicoras, ;!lij;l,t#,; j; iume proprii ;i cuvinte
rare,Ed.. Casa $coalelor, Bucureqti, 1995 Nicoleta Macovei
Biblia 1688, pars III, E-urile Si problemele de sdndtate

Quza,,,Iagi, 1993 . I
Yechiului Testament, H... pr. Dan Bidulescu
NewAge,
O rigini le, i s to ri cu l, d
o c trina
Si consecinlele sale
din p ersp e c t iv d or todoxd

Arhimandrit Ilie Cleopa

predici inedite (I).
Predici la Sdrbdtorile di pest"
an

Dr. pavet Chirili

_--Conceptul de medicind cregtind O).
Sfdnta Scripturd cititd de
"iil'ii)irar*
pr.Ioan C. Tegu
Omul _ taind teoligicd.
Stqdii de spiritualitate
fiUioti"a
Pr. Gheorghe Calciu_Dumitreasa
-
rTomo americanus. O
radiografie ortotdoxd
**r,
tali convertili la Orrcdox ie.
Occ iden
" -'
$ase ipostaze mdrturis itoare
 Arhim. Grigorie Btrbug
Bibliogriilia tipdriturilor psaltice Pr.Ioan Sorin Usca
'. ale lui Anton Pann Vechiul Testament
tn tdlcuirea Sfinlilor pdrinli
Rizvan Codrescu IL, IeSirea
Rdsdritenele iubiri.
Fals tratat de dezlumire DIN APARITILE V,IITOARE:

Costion Nicolescu SfentuI Ioan aI Crucii

Cine se teme de Bisericd? Integra la operei poetice
Studii si articole teolbgice (edifie bitingv[)
***
Paul Evdokimov
Doctotttl Nicolae C. Paulesca Vdrstele vielii spirituale
sou $tiinla mfuturisitoare
Flavia Florea
Arhim. Grigorie Blbug Curs de limba englezd
Izvoare liturgice Si pastorale pe texte biblice, patristice liturgice
Si
Pr. Prof. Niculae M. Popescu ***
Preoli de mir Rugdciuni gi rdnduieli
adormili in Domnul pentru cdsdtorie
Rizvan Codrescu Rizvan Codrescu
Recars la Ortodoxie
Cffiteq tndreptdrilor.
O vizitme cregtind asupra politicului
Rlzvan Codrescu
Teologia sexelor ***
pi
Pentnt o teologie a neamului
Toina Nunlii

Pr.Ioan Sorin Usca

Yechiul Testament carte de veghe, carte de timadii ,
in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli
I. Facerea EI}ITURA CTTRIS
asocia,tia fi lantropicl m edicali <<ch ristiana>>