Sunteți pe pagina 1din 106

i' I

"
t{ i l*,3F1 5oren l1
l,/ d ( ri
Seria de t6lcuiriverset cuverset ale cdrtilorVedriu-
lui Testament, continuati prin volumul de fald gi
realtzatdde preohrlloan Sorin Usca, se intemeiazd
cu precddere pe marele tezaw exegetic al patristicii
rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazuT, gi pre-
ctzitriistorice gi filologice de datd recentd. Autorul
imbind rigorile teologiei cu exigenfele culturii
actuale, oferind un valoros instrument de lucru
adresat mai ales seminarigtilor 9i studenfilor in
Teologie, dar 9i intelectualitdfii,cregtine in general.

in curAnd, fi:r aceeagi serie:

SI
Preot IodE Sorin Upga
TEsTAMENT'fN hnfeurfi.gA sFrNTrLoR rAnrNlr
t{-

Coperta:
Valentin Dan Preot IOAI\I SORIN USCA

Foto coperta I:
Degertul Iudeii

VECIIIT}L TESTAh{ENT
ln tArcurREA sFrNTrLoR PARTNTT

IV
NUMERII

Serie editatii cu binecuvdntarea


i. P. s. Nicolae Corneanu
Mitropolitul Banatului

@ Asociafia X.ilantropici Medicaltr Christiana>>


pentru prezenta edilie _ Bgcuregti, 2003

Editura Christiana -
!9:._lgt. limon 27,sector 2, Bucurepti
Tel. / fax: 021 / 2S2O5l7; e_mail: chr@mediasat.ro

Director literar: Rtrzvan Codrescu


Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu

rsBN 973-812547-2 Editura Christiana


Bucuregti - 2003
,-

COMENTARII
! 't)-f
.: ,
.

,ii .r' LA
CARTEA NUMERII
!ar

tl
i . Numerii este cea de-a patra carte a Pentateuhului.
Evnll o numesc, dupl confinat, Bamidbar (: in pustie), titlu
Ed tugcstiv gi mai complet. Septuaginta numeSte ,cartea
Aflthnl (= numlr; num[rltoare), datorit[ celor doui recen-
flmhto descrise aici, parte importantii a scrierii. Vulgata
Et*!0lzl ambele denumiri: Liber Vaiedabber id est Numeri.
.l*fmlunllc romdnegti au urmat Septuaginta, uumind cartea
Qlhassnle aauNumeii.
*. Numerii infEfigeaz[ desele rdzvrdtiri ale poporului e-
Wttt lmpotriva lui Dumnezeu gi pedepsele ce gi le-a atras
ltfbl asupra sa. In acest mod, o noud generafie este preg6-
H|, ryro a nu mai cddea in aeeleagi plcate ca gi pdrinfii sli,
Sdrtl ou intrarea in Canaan.
i, ln pazul cd4ii Nurnerii, ne-a p[rut cel mai potrivit si
;5rrontlm fiecare capitol in parte, urmdnd imp64irii din
lflpturq deoarece sunt arareori mai. multe capitole, ar pu-
bt fl rounite pentru inrudirea tematic[.

Cap. 1 - Numdrdtoarea lriburilor


l-3: ,,in ziua tntdi a lunii a doua din anul al doilea
dttpd legirea Israelipilor din pdmdntul Egiptului, a grdit
Dornul cu Moise tn cortul adundrii, in pustiul Sinai, Si a
lfli Numdrali toatd obstea /iilor lui Israel dupd seminliile
ht, dupd familiile lor Si dupd.numele lor, om cu om. Tot
bdrbalul de la doudzeci de ani in sus, tot cel ce poate iegi la
Aille ln Israel, sd se numere de tine Si de Aaron Si sd se
rdndulascd in tabdra lui."
Este un prim recens[mdnt efectuat in Israel, amintit,
lndlroct, gi la lesirea 38,26.,,Scopul recensimdntului a fost
drel no purt[m ca egiptenii gi ca pdgdnii, atunci nu suntem
vrcdnlol a fi socotifi in numdrul sfrnt gi inchinat lui Dum-
zenta acestor numer[tori in 6frtu,"l ,,E limpede din acestea c[ birbatul gi cel bun de
de numerele sfinte. Este o
anumitd rdnduiali in desemnarea
luftl fl qf une la tinerefe, adic6 la o vigoare duhovniceasc6 gi
acelora care trebuie si fie cupririi ir'f.irrerii lui lf m[ura vtrstei plinirii lui Hristos, a fost inscris in cartea
Dumne_ hl Dumnozeu. Cici socotesc cd nu pentru altceva e numlrat
bllbrtul ajuns la doudzeci de ani gi mai sus, dec6t ca sI pu-
Fm ougcta gi noi cd cel pllp6nd pi nedesivdrgit la minte e
llfplna ca nefolositor. $i acestea sunt proprii celor inci ne-
vlntnicl, care n-au ajuns la misura tinerefii, pe care o hoti-
flfir logoa dumnezeiasci (...). Iar prefuit gi numlrat gi cu-
ndiout dc Dumnezeu, dupi mullime gi nearnuri qi capete gi
t0 Rum6, o blrbatul gi cel in vigoare."3
' 4t ,,Dar cu voi sd maifie dinfiecare seminlie cdte un
otfl, care e cel mai de seamd in neamul sdu."
' ,,Fi6care seminfie lgi pune drept c[petenie, apdrdtor,
Pflm Hfltuitor gi propunltor al celor ce trebuie fEcute, pe cel
Ell floros gi lupt[tor. Acegtia sunt inchipuili (sau inchipuie
pt . n, n,) prin lngerii care sunt pugi peste cei alegi gi scrigi
Lvvr. \....it tlrsa, qaca urmam ftl'olrtoa vielii. Cdci s-a scris despre orice drept: Tdbdri-va
vel gi credem cI hprul Domnului tn jurul celor ce se tem de El Si-l va izbdvi
daci infelegem p al (Psalm 33,7 - Biblia 1914))A Dregitoriile lumegti ur-
text se degajd o mmzl, astfel, unui model ceresc.
acd depdgesc neputinfa copildriei 3-16z ,,Iatd numele bdrbayilor care vorfi cu noi: din
gi voi inceta
unui copil gi dacd devenij bdrbo;o*-i;;dd; Ruhon: Elilur, fiul lui $edeur; din Simeon: $elumiel, fiul lui
lui (I Corinteni l3,l l) qi, ag zice, fitrlgadat; din luda: Naason, fiul lui Aminadab; din Isahar:
amd;"";J; Nutonue|.fiul lui fuar; din Zabulob: Eliob, fiul lui Helon;
tur g* nou Si un om hindr (l
rlul, md voi arlta vrednic si dln,fill lui losif: Elisama,fiul lui Amihud, din Efraim; si Ga-
care este scris: royi cei care filallel, tlul lui Pedalur, din Manase; din Veniamin: Abidan,
voi fi destul de bun ca si i flAl lut Ghedeon; din Dan; Ahiezer, fiul tui Amisadai; din
vreme, insd, ?ntr-unrl AEer: Pughiel, Jiul lui Ocran; din Gad: Eliasaf, fiul lui Ra-
gdnduri copildregti gi
^dil_rgi 1dm6n
primejdioase! sau o trdnddvie
f".;il;';i $,tcl; dln Neftali: Ahira, fiul lui Enan. AceStia sunt bdrbalii
cicdlitoare, ori
Omilii la Cafiea Numerii,I,l
.W;SUume*q
linguae dacoromanorum, Bibria r688,pars ry 't t!tf,lrlgon,
Chirit al Alexandriei, inchinarea si slujirea tn Duh si Adevfu,lY
t thttl.
,,.!!utii, capii seminliilor
pdrinlitor tor, cdpereniite
!:!_, mii in
peste l7.l6t ,,Ludnd deci Moise si Aaron pe bdrbalii aces-
Israel. "
Pentrtr claritate, retulm
numele cdpeteniilor triburilor
tlA eclr atfosl numili pe numele lor, au adunat toatd ob-
aldturind traducerile." **u[a.ut a fi mai potri_ lffl ,It tLlrr lnldl a lunii a doua din onul al doileo si au tn-
llr,J,:[:], nlfr, dtlpd sPllele neamului lor, pe toli bdrbalii de la doud-
L Din Ruben: (: nel Ca onl tn sus pe seminyii, pefamilii si pe numele lor, om
frullui gedeur (= duhul!!it*
q'arv&vs
Dumnezeu
este stdnca mea),
fu.inig. ill Aill, Numdrdtoarea aceasta afdcut-o Moise in pustiul Si-
2. Din Simeon:.Setumil (: pacea Domnului), ml, cyn ll poruncise Domnul. Fiii lui Ruben, intdiul ndscut
lui furgadai (= Atorp.uternicul fiul d ful lcrael, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfa-
_"u1. Stlllllt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la
ruda: Nrr*" (:;urilffiil
",iani" tui Aminadab (=
.raa aiii3in daydlnot de ani in sus, toli cei buui de ooste, s-au numdrat
4. Din Isahar: Natanael (: Dumnezeu a hnnlnlla lui Ruben patruzeci Si Sase de mii cinci sute. Fiii
(: dat),fiul lui folflla1on, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfa-
fuar mic).
5. Din Zabulon: Eliab (: Dumnezeu Slllllt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la
Helon (= putemic). e tatl), fiul lui dFltfrlol de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat
6. Din Efraim: Elis-ama (= Dumnezeu il nnlnlla lui Simeon cincizeci Si noud de mii trei sute. Fiii
fiut tui Amihud (= ruda"d;i;
ai fiiel.
a ascultat), lg M, dupd seminlio lor, dupd neamurile lor, dupdfamiliile
7. Din Manase: Gamaliet (J recompensa lpp, du$ numele lor, toli bdrbalii om cu om, de.la doudzeci
Dumnezeu) fiul lui pedalur (i,t;,e";;" lui fr anl ln sus, toli cei bmi de oaste, s-au numdrat tn semin-
8. Din Veniamii: ,l,iiaai
- 1=^riantuit).
i"er
rsr' judeci),
lh lul Gd patruzeci si cinci de mii sase sute cincizeci. Fiii
Ghedeon (= tlietor d" I"mnej. ' fiul lui lll luda, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfami-
9. Din Dan: Ahiezei (= fratele ajutorului), ililt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la do-
AmiSadai (:.Atotputernicut
e atiagl'-^-
" fiul lui *tlcl de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat in
10. Din Aser: paghiel (= tlmlnlla lui luda Saptezeci Si patru de mii $ose sute. Fiii lui
iiumnez:eu e soarta mea),
frul lui-ocra, (= rni.irt"t). lreltsr, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfamilii-
11. Din Gad: Eliaiaf(= Dumnezeu ll lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la doud-
Raguel (= pdstorul lui Dumnez;uJ:'-"--- adlugat), fiul lui
a
leol de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-ant numdrat in se-
12. Din Neftali: Ahira (= nlnlla lui Isahar cincizeci Si patru de mii patru sute. Fiii lui
fratele riului), fiul lui
(: cel cu ochi buni). Enan iilltbulon, dupd seminliile lor, dupd neamurile lor, dupd fa-
,,Seminfiile sunt inpiruite conform ;lllllo lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu orn, de la
ordinei obignuite (cf.
Iepirea t,t4). Lista notabilito.;td;l'.[.r leydlr,ci de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat
constifuia o comunitate r, vremea irceea ht ,tcmlnlia lui Zabulon cincizeci si sapte de mii patru sute.
.ierarhrafl.
bagi temporari, ci oamenia".*
i"i'"t"r"fi nu sunt sluj_ Flll lul losif: fiii lui Efraim, dupd seminlia lor, dupd neanu-
zarea si conducerea triburilor.'s
rud.u rn -, activ in organi- rllc lor, dupdfamiliile lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om
Biii i
;ilinumegte boiari. .;u om, de la doudzeci de ani tn sus, toli cei buni de oaste, s-
s
MlM, p.204 Hu numdrat tn seminlia lui Efraim patruzeci de mii cinci
eute, I;'lii lui Manase, dupd seminlia lor, dupdneamurile lor,

10
11
toli bdrbalii om cu om, Voniamin 35 400
buni de oaste, s_au nu_ Dan 62700
ci si doud de mii doud Agor 4l 500
sute. Fiii rui
veniamin, dup Noftali 53 400
lor, dupdfamiliile lor, dupd
lsrael 603 550
om, de la doudzeci de aniin
numdrat in seminlia lui Veniamin treizeci Si cinci de mii , ,,Rezultatul recenslmdntului este considerat de.majo-
patru sute. Fiii lui fltrtoc oercetitorilor prea mare fafa de numdrul populafiei
lor, dupdfamiliile uro ar fi existat atunci."6 Plecdnd de la aceastii presupunere,
om, de la doudzeci unll autori au cdutat mesaje cabalistice in numerele de mai
te su_
lul, Noi n-am vizut ascunse aici sensuri mistice, p[rflndu-ne
dupd
ftrtrto astfel de incerc[ri. Oricum, numlrul celor inscrigi ar
hdlea un popor foarte numeros in acel timp, suficient pentru
i bunide oaste, ,-rr rrlil:, llilptni Canaanul; dar la Iepirea23,29-30 se arat[ c[ Dum-
nOr€u va alunga treptat pe canaanili dinaintea lui Israel, ca
Si una de mii cinci sute. Fiii
lor, dupdfa- il nu se pustiasci p[mintul gi sd nu se inmulfeasc[ fiarele
illbatice, rezultdnd ci evreii nu erau foarte numerogi. Pro-
buni de
i
:-i:f;l;:;
"rr,",
bloma inc6 n-a fost rezolvatd mulfumitor; in ce ne priveqte,
[u dorim si avanslm ipoteze care, de altfel, nici nu credem
Si trei de mii patru sute.
0l cr folosi prea mult.
yob" si Aaron si de cei aoxp,*"f,"{#;f;W#";itf; 47-542 ,,Iar levilii, dupd seminlia pdrinlilor lor, n-au
Israel, cdte. un bdrbat de frtl numdrayi tntre ei. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis:
fie"*" ,"*in1ir,)upa n"o*ul strd_
ful ca seminlia lui Levi sd n-o bagi la numdrdtoare si sd
ant tn sus,
ill.l numeri peJiii lui l,evi cufiii lui Israel; ci rdnduieste pe
dfamiliile lsvlli la cortul adundrii si le tncredinYeazd toate lucrurile lui
ReluIm datele acestui prim recensdmdnt: El toate cdte sunt in el. Ei sd poarte cortul Si toate lucrurile
lul, sd slujeascd in el si sd tsi aseze tabdro imprejurul lui.
Seminlia Numdrul luptdtorilor ednd vafi sd plece cortul, levilii sd-l strdngd, Si cdnd va/i sd
Ruben 46 500
fi opreascd, levipii sdJ ageze; iar de se va apropia unul
Simeon ,trdin, sd Jie omordt. Fiii lui Israel sd poposeascd fiecare tn
59 300
Gad labdra sa sifiecare sub steagul sdu si in cetele lor. Iar levilii
45 650
Iuda td-Si aseze tabdra aproape, imprejurul cortului adundrii, ca
74 600
Isahar td nu vind mdnia asupra obstiifiilor lui Israel; si sd slujeas-
54 400
Zabulon cd levilii la cortul adundrii! $i au ftcut fiii lui Israel toate
57 400
Efraim cdte poruncise Domnul lui Moise ;i Aaron; asa auficut."
40 500
Manase 32 200 6 thtrl.

12 13
Levifii, ca trib sacerdotal, sunt numlra[i aparle de res-
ful poporului. ,,Agadar, s-a inscris poporul, dar bumnezeu a
edpalenta tlilor lui luda, Si cu ogtenii sdi in numdr de Sapte-
ncl gl patru de mii fase sute."
,,Seminfia lui luda, pentru c[ era mai cinstiti, gi-a fi-
mt locuinfa spre R6s6rit."ro Din Iuda avea s[ Se nascl Mdn-
tultorul Hristos; R[slritul (gr. Anatoli), il indice tot pe Hris-
b1 numit astfel la leremia 23,5;Luca [,78; II Petru l,l9 g. a.
}3lz ,,Aldturi sd poposeascd seminlia lui Isahar, cu
Netanael,Jiul lui fuar, cdpeteniafiilor lui kahor, Si cu oSte-
nll ill tn numdr de cincizeci Si patru de mii patru sute. Mai
&parte va poposi seminlia lui Zabulon, cu Eliab, fiul lui He-
lan, cdpetenia fiilor lui Zabulon, cu oStenii sdi in numdr de
dnOlrccl Si Sapte de mii patru sute. Toli acegtia in numdr de o
mai mare decdt in Legea veche. E ceea ce nu infeleg gru_ lllld optzeci Si Sase de mii patru sute, care lin de tabdra lui
pdrile desprinse din Reform6, cdzute intr-un laicism cir] MA sd plece intdi. Spre miazdzi'sd se aseze tabdra lui Ru-
lrrn, cu cetele sale Si Elilur,fiul lui gedeur, cdpeteniaJiilor lui
Ruhcn, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci Si Sase de mii
Cap. 2 - Locul triburilor in tobdrd Olnel sute. Ldngd el va poposi seminlia lui Simeon, cu gelumi-
al,ltul lui furiSadai, cdpeteniafiilor lui Simeon, Si cu oStenii
Sdl ln numdr de cincizeci Si noud de mii trei sute. Dupd acesta
tfr poposi seminlia lui Gad, cu Eliasaf fiul lui Raguel, cdpe-
thlatltlor lui Gad, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci gi
,,Intregul capitol e dedicat modului in care cele dou[_ tlnol de mii Sase sute cincizeci. Toli aceStia cu luptdtorii lor
h nundr de o sutd cincizeci Si una de mii patru sute cincizeci,
d*e lln de tabdra lui Ruben, rdnduili in tabere, vor pleca in
?*tdul al doilea. Dupd aceea, cdnd vo pleca cortul adundrii,
Ehdru levililor va fi in mijlocul taberelor si precum ou po-
ei, strdjuit de levili. Principiul dominant este acela cI intot- p,$il a$o sd Si plece, fiecore la rdndul sdu Si sub steagul sdu.
$re apus va poposi tabdra lui Eftaim cu cetele sale Si cu
EllEama, fiul lui Amihud, cdpeteniafiilor lui Efraim, Si cu oS-
hnll sdi in numdr de patruzeci de mii cinci sute. Lhtgd ea se
VA aieza seminlia lui Manase cu Gamaliel, /iul lui Pedalur,
Ofiutcniafiilor lui Manase, Si cu oStenii sdi in numdr de trei-
7
teel Sl doud de mii doud sute. Dqpd dcesta seminlia lui Ve-
Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit.,XnI
8
PEllT - pentateuhzl, redaciat gi comenat de Bartolomeu Amntap.243
n lbid. f0,qfi lnun Damaschin, Dogmatica,lY,l2

t4 I5
niamin cu Abidan, fiul lui Ghedeon, cdpetenia fiilor lui Ye- In l;czarea taberei, locurile cele mai de cinste revin urmagilor
niamin, Si cu ogtenii lui in numdr de treizeci.si cinci de mii flllor Liei; in primul r6nd, e pozifia centrald a lui Levi; apoi,
patnt sute. Toli aceStia cu luptdtorii lor in numdr de o sutd tpru Rlslrit, sunt luda, Isahar gi Zabulon. CItre sud sunt alfi
opt mii o sutd, care lin de tabdra lui Eftaim, vor pleca in al dol fiiai Liei, Ruben qi Simeon, numirul lor fiind completat
treilea rdnd, asezali in cete. La miazdnoapte se va a$ezo ta- CU Oad, n[scut din roab6. La apus tiib6rau urmagii Rahilei,
bdra lui Dan cu cetele sale Si cu Ahiezer, fiul lui AmiSadai, Eftrlm 9i Manase, din Iosif, 9i Veniamin; in sfiiryit, c[tre nord
cdpetenia fiilor lui Dan, Si cu oStenii sdi in numdr de Saizeci Jtu Dan, Ager giNeftali, acegtia fiind tofi ndsculi din roabe.
Si doud de mii $opte sute. Ldngd el iSi va aseza tabdra semin- , 32-342 ,,AceStia smtfiii lui Israel care au intrat la nu-
lia lui ASer, cu Paghiel, fiul lui Ocran, cdpetenia fiilor lui tndrdloare dupd familiile lor. Toli, cdli au intrat la numdrd-
ASer, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci Si una de mii tmrc pe tabere Si pe cete erau $ose sute trei mii cinci sute
cinci sute. Mai departe tSi va aseza tabdra seminlia lui Neftali Clnchcci lar levilii nu s-au numdrat cu ei, dupd cum porunci-
cu Ahira, fiul lui Enan, cdpetenia fiilor lui Neftali, Si cu oS- E Domnul lui Moise. $i aufacutfiii lui Israel toate cdte po-
tenii sdi in numdr de cincizeci Si trei de mii panu sute. Toli l*g,hc Domnul lui M.oise: a;a se agezau in tabere sub stea-
aceStia cu luptdtarii lor in numdr de o sutd cincizeci Si gapte JHllo lor $i a$a purcedeau fiecare cu seminlia sa Si cu
de mii Sase sute, care lin de tabdra lui Dan, sd plece la urmd ftmllla sa."
sub steagurile lor gi rdnduili in cete." , Urmltoarele doul capitole vor trata despre levifi, so-
,,Cel ce poate, s[ afle prin simboluri gi calea care a fost mtltldeosebit de restul poporului.
arifiate acelor oameni care se vor inllfa spre cele dumneze-
iegti. Sd citeasc[ (...) Numerii, sd caute pe cineva care sIJ Cap. 3 Numdrdtoarea levililor gi slujbele lor
-
inilieze in misterele aritate prin taberele fiilor lui Israel. Se
precizeszi, acolo care anume seminfii au fost puse la sud-vest .'l#}a.lse,1-4: ,,Iatd acum spila neamului lui Aaron Si a lui
sau la sud, care erau cele de lAngi mare gi care erau la mia- din timpul cdnd a grdit Domnul cu Moise pe Muntele
zinoapte, acestea fiind ultimele."ll ,,Vezi c[ inainte a fost pus filnal, Si iatd numele fiilor lui Aaron: Nadab, intdiul ndscut,
Iuda qi cei impreund cu el gi ci el are locul ales, cel spre R[- Ahlud, Eleazar Si ltamar. Acestea stmt numele fiilor lui Aa-
sdrit gi spre mia"izi? Cnci cei in Hristos sunt in lumind gi ard |\gn, preoli miruili, care au fost sfinlili, ca sd slujeascd cele
de duh. Al doilea e Rubin gi cei impreun[ cu el. gi cei de al dc preoliei. insd Nadab Si Abiud au murit inaintea felei
treilea sunt iarigi cei n[scufi din liber6. Apoi dupd acegtia alli Dannului, cdnd au adus foc st/din inainteafelei Domnului
trei, cei din servitoare, despre care s-a spus cd vor purcede cei ln pustiul Sinai, neqvdnd copii, Si au rdmas preoli numai
din urmd. Deci ne e vldit gi cu totul neindoielnic c[ al doilea, Elluar Si Itamar cu tatdl lor Aaron."
Despre moartea fiilor lui Aaron, Nadab gi Abiud, s-a
sau cel in Hristos, a fost cinstit gi chemat inaintea celui intii
nlscut gi cel liber in credinfi inaintea celor din robie? Cici VOOII in Cartea Levitic I0,I-7. Aducerea de foc strdin poate
cei dint6i, care sunt din luda, merg inainte pentru flristos. Iar lndlco folosirea unor cldelnife proprii, a unor aromate diferite
ceilalli de-abia vin pe urmi gi sunt pugi in r6ndul al doilea."r2 do colo poruncite, aprinderea tlm6iei cu alt foc decdt cel de la
tltar sau tlmdierea in afara timpurilor cerute de Dumnezeu.
5-l0z ,,Atmci a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Ia
" Origen, Contra lui Celsus,Yl,23
#nh(la lui Levi Si o pune la indemdna lui Aaron preotul, ca
'' Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,X

16 I7
pnotlei idolatre au fost levilii (Ieqirea32,26-29)."14 Levilii
lUflt rlogi in locul celor intdi-ndscufi din Israel, degi ei nu
funt lnt0i-ntrscufi; Levi nu e primul nlscut al lui lsrael, iar
gOlta lovililor, desigur, nu e alcltuit[ doar din intdi-ndscufi.
lntr'un alt sens, ei sunt intdi-nlscufi ai minfii vdzdtoare de
EUnRezou (lsrael), dar nu in in,teles trupesc, clci aceasta nici
lldl li cu putinfa in relafia noastrd cu Cel netrupesc. ,,,{gadar
l.f prlmit pe levili in loc de intdi-niscufi, ca sfinfi. gi gtim
dln Bpistola c[tre Evrei (12,23) ci sfinfii sunt intdi-niscu{i.
,,$i in acestea avem un chip (tip) curat al lui Hristos, (,,,) Dar, dup6 cum sfinfii Bisericii sunt intdi-nlscufi, la fel
pe care L-a aSezat Tatll peste casa Lui, a Cdrui casl suntem ilnt ;l lovilii, fiindcd gi ei sunt intdi-n6scufi. Ei nu dupl rdn-
dUlrle nagterii sunt sfinfi, ci dup6 darul sfin{irii. Ceci Levi a
hlt rl troilea fiu al Liei, 9i nu primul (Facerea 29,34). Dar
€01 ge lo sfinfegte este el insugi prim-niscut. Cum adicd? As-
3UltI 0o se spune intr-un psalm: pdcdtoSii au rdtdcit din pdn-
_ 11-13: ,,gi a grdit Domnul cu Moise Si a zis; Iatd, eu leCe (57,31. Ai infeles cd este int6i-ndscut cel ce a iegit pri-
am luat din fiii lui Israel pe levili in locul tuturor intdilbr EUI dln p6ntecele mamei sale, infelegdndu-se prin aceasta
ndsculi, in locul tuturor celor ce se nasc intdi in Israel, fifmr coa buni, de care nu se riticesc sfinfii, ci p[c[togii."r5
Si
aceia vor fi in locul acestora. Levilii sdfie ai Mei, cdci tili lb nrama cea bund este, desigur, Biserica.
intdi-ndsculii sunt ai Mei. in ziua cdnd im lovit pe toli intti'i- 14-15: ,,IardSi a grdit Domnul cu Moise, in pustiul
ndsculii in pdmdntul Egiptului, atunci Mi_am iJtnyiipe topi &nel, $ a zis: Numdrd peJtii lui Levi, dupdfamitiile lor, du-
intdi-ndsculii lui Israel.de la om pdnd la dobitoc )"rvtio pd neamurile lor; pe toli cei de parte bdrbdteascd, de la o
$ numeri."
sdfie ai Mei. Eu sunt Domnul.,' fuU n ws, sd-i '

,,Dumnezeu a ales o singur[ seminlie pentru serviciul ' ,,S-B inscris poporul de la douizeci de ani in sus. Clci
divin, ca prin unitatea sanctuarului gi a.sacirdoliului s[ se iU lnvrodnicegte legea cea precisd pe cei moi gi slabi sd fie
plsheze unitatea credinfeiqi, implicit, a nafiunii. (...) Moti_ itnorlpl ln cartea lui Dumnezeu. (...) Dar la levifi s-a ftcut
vul pentru care a fost aleas[ seminfia lui Levi gi'nu o alta lnlorlorea de la o lun5. Clci Stipdnul tuturor primegte, gi
dintre cele doulsprezece nu este bine cunoscul. Se poate *lfr cu mare pldcere, pruncia in Hristos a celor alegi, ca gi
spune ci aga a fost voia Domnului, ca aceasti seminiie ttplepciunea. Pentru cd e un lucru deosebit a se distinge ci-
sa
implineascd o astfel de misiune. Dar se gtie totugi cE, atunci ffiva ln amdndoud, adicd in intelepciunea gi in simplitatea
cdnd eweii s-au dedat cultului idolatru, in Sinai, tt{ dup[ Hristos."r6 Ni se cere si fim gi, totodatd, sl-nu fim
""iardr=i
lui Aaron si le fac[ vilelul de aur, cei care s-au impotrivit gi Prunol, dupd cuv6ntul Apostolului Pavel: Fralilor, nu fiyi
mai apoi au manifestat un zel deosebit in suprimarea acestei
An rheologie biblicd,pp.227-228

li lr,
11

ff ri,xxxrrr,4-s
'3 tbtd.,xl/.l fili xu
I8 19
prunci la minte, cifi1i prunci prin nerdutate, iar to mintefili
llndu-se la numdr tot cel de parte bdrbdteascd de la o lund
desdvdrSili (I Corinteni 14,20). Cei ce au infelepciun"u uniie
lh rzs, s-ou numdrat in neamul acesta gase mii doud sute;
cu nerlutatea sunt vrednici aJ sluji Domnului la jertfelnic
ai lar cdpetenie peste familiile din neamul lui Merari era fu-
a pltrunde tainele de dupd perdea.
. 1G38: ,,gi i-au numdrat Moise Si Aaron, dupd cuydn_ flal, flul lui Abihael. AceStia trebuia sd-Si aseze tabdra ldn-

tul Domnului, cum le poruncise Domnul. Iatd dai care sunt fi cort, in partea de miazdnoapte. in pazafiilor lui Merari
l.dU rdnduit scdndurile dimprejurul cortului, pdrghiile lui,
fiii lui Levi, dupd numele lor: GherSon, Cahat Si Merari. Iar Sldlpll lui, postamentele acestora, Si toate lucrurile Si
numele fiilor d neamurile lor, sunt: Libni Si ymltele lor, stdlpii curlii din toate pdrlile ei, postamentele
$imei. Fiii lu amurile lor, sunt: Amram, iy_ lOr, ldruSii curlii Si frdnghiile ei. Iar fn partea de dinainte a
har, Hebron Merari, dupd neamurile lor, flOtlulul adundrii, spre rdsdrit, trebuia sd-Si aseze tabdra
Si MuSi. Acestea sunt dupd Molso Si Aaron gi Jiii acestuia, cdrora li se incredinlase pa-
Din GherSon au ieSit i nea_ IA loca;ului sfdnt in loculfiilor lui Israel. Iar de se va apro-
i: aceste neamuri sunt findu_ ple vrcun strdin, sdfie omordt".
se la numdr tot cel de parte bdrbdteascd, de la o lund in sus,
,,Diferitele munci sivdrgite de levili la montarea, de-
s-au numdral in neamul lui GherSon Sapte mii cinci sute. mont o degradare,
Fiii lui Ghergon trebuia sd se aseze cu tabdra tn urma cor_ gl ru divin pe care
tltlui, spre asfinlit. Eliasaf fiul lui Lael, era cdpeteniafami_ dorr
liei fiilor lui GherSon. Fiii lui GherSon'la cortul odtmdrii Levilii se imp[rfeau in trei familii, dupl fiii lui Levi:
cNeau sd pdzeascd cortul Si acoperisul lui, perdeaua de la 6hergon, Cahat gi Merari (Facerea 46,11). Aceste neamuri
uSa cortului adundrii, perdelele curlii, perdeaua de la intra_ || tublmpart in familii, dup[ fiii acelora, astfel:
Ghergon: Libni (: cel alb) Si $imei (: renumit);
' Cahat: Amram (: popor nobil), Ilhar (: strllucire),
Hlbron (= uniune) Si Uziel (: puterea Domnului);
Merari: Mahli (= fragil) giMuSi (= indepirtat).
cel de parte bdrbdteascd, de la o lund Moise gi Aaron aparfineau neamului lui Cahat, pe linia
in sus, s-au numdrat
lUl Amram (tegirea 6,16-20). Clpetenii peste familii erau:
Eliasaf (= Dumnezeu a addugat), fiul lui Lael (: cel
tt rparfine lui Dumnezeu), peste familiile din neamul lui
6horlon;
furiel (: stdnca mea este Dumnezeu), fiul lui Abihael
(= tatll puterii), peste familiile din neamul lui Merari;
F:ltlafan (: Dumnezeu a ascuns), fiul lui Uziel (:pllterru
Eomnului), peste familiile din neamul lui Cahat. Cipetenie
pttto clpoteniile levifilor era preoflrl Eleazar, fiul lui Aaron.
pdstrare locasul sfdnt. Din Merari au ieSitfamilia lui Mahli
Si familia lui MuSi; aceste familii sunt din Merari. Soco_ lr Nl,tM, p. 205

21
Cortul adundrii era strIjuit, in cele patru laturi, de c[- dupd numdrul numelor, au fost toli doudzeci Si doud de mii
tre familiile levililor, astfel: Ghergon la apus; Cahat in sud; doud sute faptezeci Si trei. $i a grdit Domnul cu Moise Si a
Merari in nord; Moise, Aaron 9i fiii s6i cdtre R5s[rit. Chiar zis: Ia pe levili tn locul tuturor intdi-ndsculilorfiilor lui Israel
gi numai din aceasti a$ezare este evident2i poziliadominantl gi vitele levililor in locul vitelor lor, Si sdfie levilii ai Mei. Eu
a aaronililor. sunt DonmuMar ca rdscumpdrare pentru cei doud sute $ap-
Dup[ num[ru] celor recenzali, familiile levitice se lezeci Si trei de intdi-ndsculi aifiilor lui Isroel, care trec peste
prezentau, la acel moment, astfel: Ghergon 7500; Cahat _
- numdrul levililor, sd iei cdte cinci sicli de cap, socotind cdte
8300; Merari- 6200.
doudzeci de ghere intr-un siclu, dupd siclul sfdnt, Si argintul
39: ,,Deci toli levilii numdrali, pe care i-au numdrat
acesta sd-l dai lui Aaron Sifiilor lui, ca rdscumpdrare pentru
Moise Si Aaron, cum poruncise Domnul, dupd neamurile
cei ce prisosesc peste numdrul lor."
lor, parte bdrbdteascd, de la o lund in sus, aufost doudzeci
,,CAnd Dumnezeu a omordt pe intAii ndscufi ai egipte-
Si doud de mii."
nilor, a luat seminfia lui Levi in locul acestora; dar;'pentru
Degi, fa{i de celelalte triburi, levifii sunt num6ra{i de
la o lunl in sus, gi nu de la doulzeci de ani, numirul lor este
c[ numlrul celor din seminfia lui Levi'era mai mic dec6t
numdrul celor din intdii nlscufi ai iudeilor, Dumnezeu a po-
foarte mic, comparativ cu al acelora. poate fi aici indicafia
runcit sd se pl[teascl cite un siclu in locul celor care lipseau
unui anume ascetism. ,,Nu se poate dovedi cu texte din
la numlr. $i de atunci s-a implm6ntenit obiceiul ca cei intdi
Scripturl ci cineva din cei din vechime s-a apropiat de sofia
n[scufi si pl[teasci aceasti dajdie."re Scriptura vorbegte, de
lui cdnd era inslrcinatd, ci s-a apropiat mai t6rziu, dup[ ce a
fapt, despre o dajdie de cinci sicli de om.
n6scut, dupd ce aaldptat copilul. (...) $i semin(ia lui Levi a
49-5lz ,,$i adundnd Moise argintul de rdscumpdrare
pdstrat aceast6 lege dat[ de Dumnezeu, de aceea seminfia lui
pentru fntdi-ndsculii lui Israel, care treceau peste numdrul
Levi a intrat in pdm0ntul fdgdduit cu un numir mai mic de
levililor, s-au gdsit o mie trei sute Saizeci Si cinci de sicl.i,
oameni decdt celelalte seminfii. C[ nu cregte ugor un neam
dupd siclul sfdnt $i a dat Moise argintul de rdscumpdrare,
in numlr mare cdnd bdrba{ii cunosc femeile numai c6nd sunt
pentril cei ce prisosgau, lui Aaron Sifiilor lui, dupd cuvdntul
e $i umai s[ le nasci Domnului, precun, poruncise Domnul lui Moise."
ine sta ar putea fi un
,,Pentru cei 273 int6i nlscufi s-a prevlzut acea greuta-
ale te ridicati la rangul de sfdntd, cdreia nu i s-a putut fixa cu
40-48: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: SocoteSte pe
cxactitate ponderea."2o
tot bdrbqtul tntdi-ndscut dintre fiii lui Israel, de la o lund in
sus, Si ia numdrul numelor lor. $i in locul tuturor intdi-ndscu-
lilor ai fiilor lui Israel, sd iei pentru Mine pe levili. Eu sunt Cap. 4 - Slujbe deosebite ale leviyilor gi numdrul lor
Domnul. $i vitele levililor sd le iei in locul a tot intdi-ndscutu-
1-3: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron Si a zis:
lui din vitele fiilor lui Israel! $i a numdrat Moise, dupd cum ii Numdrd din fiii lui Levi pe fiii lui Cahat, dupd neamurile Si
poruncise Domnul, pe toli intdi ndsculii dintre fiii lui Israel;. ilupdfamiliile lor, pe toli cei buni de slujbd, de la treiz;eci de
Si intdi-ndsculii de parte bdrbdteascd de la o ltmd in sus,
l',
r8 Sf. Ioan Gurtr de Aur, Omilii la Matei, LVI[,1
Clement Alexandrinul , Slromate,Ill,72, l-4 llt
NUM, p.205

22 23
ani in sus, pAnd h cincizeci de ani, ca sd lucreze la cortul ocoperdmdnt de piei vinete, iar pe deasupra aceluia sd ortm-
adundrii." ce tm inveliS de ldnd albastrd Si sd ptmd pdrghiile la chivot. "
Textul ebraic spune si fie numdrafi cei buni de oaste,
,,Chivotul, din cauza sfinfeniei sale deosebite, era pro-
dar levilii erau scutifi de acest serviciu, dat[ fiind calitatea tejat prin trei invelitori, ca de altfel gi masa pdinilor, in timp
lor de sacerdofi. Vdrsta intrdrii levililor in slujba cortului di- ce sfegnicul gi jertfelnicele nu au dec6t dou6."23 invelitorile a-
ferl de la o versiune la alta; Septuaginta gi, dupd ea, Biblia veau diferite culori. ,,in ritualul ebraic, culorile aveau nu nu-
1914 Si Anania indici 25 de ani; Biblia /688, surprinzitor, mai un rol practic, acela de a deosebi cu ugurin(i rostul gi fo-
20 de ani; Biblia Hebraica gi Yulgata au 30 de ani. Preferlm losirea diferitelor obiecte, ci gi o inclrclturi simbolic5.,,2a Des-
aici vdrsta de 30 de ani pentru inceputul slujirii levitice, ca o pre simbolismul culorilor am vorbit in comsntariul la leSirea.
aluzie la vdrsta inceperii activit6tii publice a M6ntuitorului 7-l5z ,,Apoi sd astearnd pe masa pdinilor punerii
(cf. Luca 3,23). ,,Limita superioard de slujire la Cort a rlmas
tnainte o.fatd de masd violetd Si sd pund pe ea blidele, tale-
in decursul timpului neschimbatd: 50 de ani; cea inferioari, rele, oalele Si cupele cele pentru turnat, Si pdinile ei pururi
pe vremea lui David, de la 30 de ani, a fost redusi la 25 gi
sd fie pe ea. Peste acestea sd pund o poald purpurie, iar pe
chiar 20, dovedindu-se ci slujba la tabernacol cerea mai
deasupra ei sd pund un acoperdmdnt de piele vdndtd Si sd-i
multe persoane."zt ,,inscrierea de la o lund gi mai sus aratii
pund pdrghiile. Sd ia apoi o imbrdcdminte violetd gi sd aco-
c[ lui Dumnezeu ii este pl[cuti gi bine primitd ins6gi nevi- pere sfeSnicul Si candelele lui, cleStele lui, plutele lui, Si toa-
nov6{ia sfin{ilor. tar faptul de a rdndui pentru lucrurile sfinte
le vasele cele pentru unldelemn, core se intrebuinleazd la el.
numai v6rsta hotilrdtii de lege, adici cea de la (treizeci) de
SdJ acopere pe el Si toate tmeltele lui cu un acoperdmdnt de
ani p0n[ la cincizeci, aratd (. . . ) cI slujbd aleas[ 9i ftri priha-
piei vinete Si sd-l pund pe ndsdlie. Peste jertfelnicul cel de
ni lui Dumnezeu siv6rgegte tot cel ce este deja gi incd in- aur sd pund o imbrdcdminte violetd, sd-l acopere cu un aco-
felept gi in putere. Se afl[ in acestea cel ajuns la (treizeci) de perdmdnt de piei vinete Si apoi sd-i aseze pdrghiile in verigi.
ani; gi este cel ce inainteazn pdni la cincizeci. C[ci s-a aple-
Sd ia toate lucrurile cele pentru slujbd, care se intrebuin-
cat deja spre sfirgitul vigoarei blrbatul care a trecut dincolo
de cincizeci de ani gi nu e in vigoarea fhr[ prihani, ci alu- leazd la slujbd in locasul sfiint, Si sd le pund in invelisuri de
ldnd violetd, sd le acopere cu acoperdminte de piei vinete Si
neci spre sldbiciunile b[tr6ne1ii. $i nici un neinfelept sau
sd le pund pe ndsdlie. Dupd aceea sd curele jertfelnicul de
lipsit de vigoare nu poate sluji ftrd prihand lui Dumnezeu,
cenuSd, sdJ acopere cu o imbrdcdminte violetd, sd pund pe
daci este drept s[ se spuni c[ faptele ce privesc spre virtute
el toate vasele lui, care se tntrebuinleazd la el tn timpul sluj-
gi se bucuri de lauda legiuitorului sunt fapte ale vigoarei gi
bei: cleStele, furculilele, lopelile, oalele Si toate vizsele jert-
ch ibzu infei preafrumoase.""
4-62 ,,Slujbafiilor lui Cahat la cortul adtmdrii vaJi sd ,felnicului, sdJ acopere cu w acoperdmdnt de piei vinete Si
sd-i pund pdrghiile. Sd ia apoi o imbrdcdminte violetd Si sd
ducd sfdnta sfintelor. Cdnd va pleca tabdra, sd intre Aaron
ucopere baia Si postamentul ei; sd pund pe deasupra lor un
Si fiii lui, sd iq perdeaua despdrlitoore intre sfdntq Si sfdnta
acoperdmdnt vdndt de piele Si sd le pund pe ndsdlie. Dupd
sfintelor, sd inveleascd cu ea chivotul legii; sd pund apoi un
aceea Aaron Si fiii lui, inainte de plecarea taberei la drum,

2t
NUM, p.205 'r NUM, p.205
22 ra
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,XIII PENT, p. 247

24 25
vor strdnge tot cortul Si vor inveli toate lucrurile locasului 16z ,,Eleazar, fiul preotului Aaron, va fi supraveghe-
sfdnt, iarfiii lui Cahat vor veni sd le ia; dar nu trebuie sd se tor peste untdelemnul pentru sfeSnic, aromatele de tdmdiat,
atingd ei de sftnta sfintelor, ca sd nu moard. Aceste lucruri darul zilnic de pdine ;i mirul; vo cvea Si supraveghere peste
ale cortului sd le ducdfiii lui Cahat." tot cortul Si peste cdte sunt in el Si in locasul sfdnt Si peste
,,in grija celor din ceata lui Cahat erau Sfintele Sfin{i- toate lucrurile."
lor, premergdnduJe preofii, care le acopereau pe acelea. Clci Eleazar, ca mai mare peste clpeteniile levililor, supra-
pretutindeni e mai in cinste cel mai inalt in treaptl gi toate veghea peste toate cele ce fineau de cort.
cele ce sunt la.Dumnezeu sunt in ordine gi nimic nu e ftr[ 17-202 ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron Si a
ordine. [ar neamul levitic este ajutdtor gi mai prejos de lucrl- zis: Sd nu ldsali sd se stingd sdmdnla neamului lui Cahat
rile sfinte ale celor superiori. $i se acoper[ cu piei gi cu im- dintre levili. Iatd ce trebuie sd lefacefi, ca sd trdiascd Si sd
br[c[minte vinete sftntul sicriu (chivot), jertfelnicul de aur, nu moard, cdnd se vor apropia de sfdnta sfintelor: sd vind
sfegnicul qi vasele de slujb[, vdnltul inft{igdndu-ne ceea ce e Aaron Si fiii lui Si sd pund pe fiecare la slujba lui Si la sar-
de sus gi din cer. Clci aceasta e culoarea eterului de sus gi cina lui; dar ei sd nu vind sd priveascd la cele sJinle, cdnd le
din inilfime. $i sfintele vase sunt chipuri ale lui Hristos (...). invelesc, ca sd nu moard. "
Iar masa, pe l6ngi acoperimintele vinete, are gi o c[magl Avdnd a purta cele mai sfinte p[rfi ale cortului, caha-
toati de porfiri. Altarul jertfelor inc[ are o cimagd roqie, iar tifii erau gi cei mai primejduili, putdnd sd gregeascl acci-
dental; chiarprivirea celor sfinte le-ar fi profanat pe acestea
spdlltorul o c[magi intreagd de porfirl peste inveligurile vi-
gi ar fi atras pedeapsa divind.
nete. $i masa, care are punerea inainte a p0inilor, inflfigeazd
2l-33: ,,$i a grdit Domnul cu Moke Si a zis: Numdrd
jertfa iesdngeroasd, prin care suntem binecuvdntati toti,
mdnc0nd p6inea din cer, adic[ pe Hristos, Care S-a ftcut gi
Si pe fiii lui GherSon, pe fomilii Si pe neamuri, de la treizeci
cle ani pdnd la cincizeci de oni; Si sd numeri pe toli cei buni
ca noi, dar era gi este gi Dumnezeu Care vine de sus gi de la
de slujbd, ca sd lucreze la cortul adundrii. Iotd slujba fa-
Tatll gi se afl[
deasupra tuturor. Iar faptul de-a intinde peste
miliilor lui GherSon, adicd ce au de tdcut Si de dus: Sd ducd
mas[ c[maga de purpurl'bau inveligul de pbrfir6 e (...) o ima- ucoperiSurile cortului, cortul adundrii, acoperisul lui, acope-
grne a impdr[(iei lui Dumnezeu. Iar altarul jertfelor se im-
riSul cel de piei vinete, care e pe deasupra lor, perdeaua,
brac[ in clmagd rogie. Iar c6maga de culoare'rogie o vom so- care se atdrnd la uSa cortului a&mdrii, perdeaua de la
coti drept chip al singelui. C[ci Hristos S-a jertfit din prici- poarta curlii, pdnzele carlii celei dimprejurul cortului Si a
na gi in favoarea hoastr[ gi S-a suit ca un Miel pe altar, spre
,lertfelnicului, frdnghiile lor Si toate luuurile lor de slujbd Si
miros de buni mireasmi lui Dumnezeu gi Tatll. Sp[ldtorul lol ce este de ftcut la ele sd facd ei. Toate slujbele fiilor lui
avea gi el, pe l6ng[ acopertrmintele vinete, o c6mag6 intreag[ GherSon la ducerea poverilor Si la toate lucrdrile lor trebuie
de porfir6. Iar spilitorul infr1igeaz[ in sine chipul sfZintului fi se facd dupd porrmca lui Aaron Si a fiilor lui Si lor sd le
Botez, care ne spali in apele sfinte spre lepldarea plcatelor lncredinlali spre pdstrare tot ceea ce au ei de dus. Acestea
gi ne duce in impdr[fia cerurilor. $i sfbntul Botez e de sus, wnt slujbele fiilor lui GherSon la cortul adundrii Si acestea li
din cer. Iar imagine a acestui fapt e culoareaviniltd."2s ,te vor incredinla spre pdstrare sub supravegherea lui ltamar,
,llul preotului Aaron. Pe fiii lui Merari iar sd-i numeri, dupd
" Sf. Chi.il al Alexandriei, op. cit.,XIll ncamurile Si dupd familiile lor, de la treizeci de ani in sus

27
pdnd la cincizeci de oni. Sd numeri pe toli cei bmi de slujbd, la cincizeci de ani, toli cei buni de slujbd, ca sd lucreze la
ca sd lucreze la cortul adundrii. Iatd ce sd ducd ei, dupd cortul adundrii. $i s-ou gdsit la numdrdtoare, dupd neamul
slujba lor la cortul a&mdrii: scdndurile cortului cu pdrghiile lor Si dupd familii, trei mii doud sute. Acesta este numdrul
lor, stdlpii lui cu postamentele lor, funiile cortului cu ldruSii ./iilor lui Merari, pe care i-au numdrat Moise Si Aaron, dupd
lor; stdlpii curlii de pe toote laturile ei cu postamentele lor, porunca Domnului, datd prin Moise. Toli levilii, numdrali
funiile cortului cu ldruSii lor; stdlpii curlii de pe toate laturile de Moise Si de Aaron Si de cdpeteniile lui Israel, dupd nea-
ei cu postamentele lor, ldruSii arlii cu frdnghiile lor, toote murile Si dupdfamiliile lor, de la treizeci de ani in sus, pdnd
tmeltele lor Si tot ce line de ele. Sd numdrali pe nume toate la cincizeci de ani, toli cei buni de slujbd, ca sd lucreze la
lucrurile ce smt datori sd ducd. Aceasta este slujbaneomului cortul afumdrii Si sd-l ducd, s-au gdsit la numdrdtoare opt
fiilor lui Merari Si tot ce au sd focd la cortul odtmdrii, sub mii cinci sute optzeci. $i dupd porunca Domnului, datd prin
supravegherea lui ltamar, fiul preotului Aaron. " Moise, s-au rdnduit Jiecare la lucrul sdu si la slujba sa, si
,,Transportul lucrurilor mai grele, ca de pild[ stdlpii gi aufost numdrali, cum poruncise Domnul lui Moise."
tllpile loq se fEcea cu care trase de boi. Sarcina lor nu era de DupE familii, numIrul levililor intre 30 gi 50 de ani a
loc ugoarE, din cauza consemnelor privind Cortul Mirturiei, fost: Cahat -2750; Ghergon -2630; Merari -3200. Tofi le-
at6t de amlnunfit amintite."26 Despre acestea vom vorbi in vilii buni de slujb[ erau 8580.
alt loc. Itamar, fiul lui Aaron, supraveghea lucrlrile s[v0rgite Astfel s-a incheiat primul recensimdnt in Israel, cel
de ghergonili 9i de merari(i. de-al doilea ftcdndu-se dupd aproape 40 de ani (cap.26).
34-492 ,,Atunci au numdrat Moise Si Aaron cu cdpete-
niile obstii pefiii lui Cahat dupd neamurile Si dupdfamiliile Cap. 5 - Curdyirea toberei; femeia bdnuitd de adulter
lor, de la treizeci de ani tn sus pdnd la cincizeci de ani, pe
1-4: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: PorunceSte
toli cei bmi de slujbd, ca sd hrcreze la cortul admdrii. $i s-au lui Israel sd scoatd din tabdrd pe toli leproSii, pe toli
gdsit la numdrdtoare, dupdfamiliile lor, doud mii $apte sute ,flilor
cei ce au scurgere Si pe toli cei intinali prin atingere de
cincizeci. Acesta este numdrul fiilor lui Cahat, toli cei buni mort. De la bdrbat la femeie sd-i scoateli Si sd-i trimiteli
de slujbd la cortul adundrii, pe care i-au numdrat Moise Si afard din tabdrd, ca sd nu pdngdreascd taberele lor, in mrj-
Aaron, dupd porunca Domnului, datd prin Moise. S-au nu- locul cdrora locuiesc Eu! $i auficut aSafiii lui Israel: i-au
mdrat apoifiii lui GherSon, dupd neamurile Si dupdfamitiile scos afard din tabdrd. Cum poruncise Domnul lui Moise,
lor, de la treizeci de ani in sus, pdnd la cincizeci de ani, toli aSa oufdcutJiii lui Israel."
cei buni de slujbd, ca sd lucreze la cortul adundrii. $i s-au ,,Acest pasaj a fost interpretat ca prezentarea unui
gdsit la numdrdtoare, dupd neamurile gi dupdfamiliile lor, Dumnezeu al Vechiului Testament care n-ar cunoagte mila
doud mii Sase sute treizeci. Acesta este numdrul fiilor lui qi indurarea. E vorba aici de plstrarea puritdfii sacramentale
GherSon, toli cei buni de slujbd la cortul adundrii, pe care i- a unei comunitiili pornite spre fara F5g[duinfei. tn Levitic
au numdrat Moise Si Aaron, dupd porunca Domnului. S-a 15, scurgerea e descrisd minufios; se prescrie pentru oprirea
numdrat dupd aceea Si neamul fiilor lui Merari, dupd ru- ci o aducere de jertfE, in orice caznu alungarea din tabiri,
deniile Si dupdfamiliile lor, de lo treizeci de ani tn sus, pdnd de altfel ca gi pentru atingerea unui cadavru."27 ,,Cted cd e

26 17
NUM, p.205 NUM, p.205

28 29
F

clar pentru oricine ci nu s-ar socoti un lucru drept ca legea rdlire, cu care acesta il va curdla. Toatd pdrga din toate da_
sd pedepseascl in acestea pe cei cdrora li se intAmpll ceva rurile fiilor lui Israel, pe care le aduc ei la preot, sd fie ale
de sild gi fdri s[ vrea. Cdci pentru ce s-ar pedepsi boala tru- lui. Orice lucru a/ierosit sd fie al lui; Si orice va da cineva
peasc6 gi cum ar suporta o osindl dreapti a legii cel ce a ci- preotului este al lui."
zut in niscai boli trupegti? Deci e infelept gi necesar s6 fie
,,Practica prevedea in cazul cd cel care a adus paguba
luate cele trupegti ca icoand qi tip al bolilor din suflete. C[ci supraliciteaz6 darurile, ele sI fie sfin(ite de preot gi inapoiate
in felul acesta legea va fi duhovniceascd gi toate cele porunci- acestuia, dar pdrga ofrandelor rdm6nea parteapreotului.,,3r E
te de Dumnezeula wemea sa pentru fiecare lucru sunt hotii-
anticipat[ aici Taina Spovedaniei gi aritatii clar mijlocirea
riri cuvioase, care nu supun pedepselor pe cel stdpdnit de boli preotului, prin care Dumnezeu ddruiegte curifirea gi iertarea.
fIrI voie, ci pe ceicare pentru motivul unui plcat igi primesc ll-17: ,,gi a grdit Domnul lui Moise Si a zis: GrdieSte
lovitura dreaptd."28 ,,Leprosul inchipuiegte pe cel impuns de
fiilor lui Israel Si zi cdtre ei: De va greSifemeia unui bdrbat
feluritele patimi din tinere(e. Iar acestea sunt faptele cdrnii
Si-l va ingela, Si va dormi cineva cu ea tn pat, Si lucrul vafi
(...). Celdlalt, adicl cel cu scurgerea s5mAnfei, inchipuiegte pe
ascuns de bdrbotul ei, Si ea se vo spurca pe ascuns, Si nu
cel ce se migcd neincetat gi ErI fr6u in intiniciuni, iar capa-
citatea firii spre rodirea virhroasd gi vrednic[ de laud[ o chel:
vorfi vafi prinsd asuprofap-
tuieqte in nimicuri.n2e 1* prin cei intinafi prin atingere de lului; i duhul indoielii bdnuind
mort ,,legea inchipuia ci cel ce se va impirtngi de starea de
moarte in care se afli cineva prin moravuri gi purtiiri, va fi in-
tinat gi plin de necurdfie spirituali. (...) Drept aceea se scoate
din curtea dumnezeiasci gi dintre cei dintii n[scuti ai Bise- pentru ea a zecea parte de e/d de ftind de orz, dar sd nu
ricii gi din ceata drepfilor cel ce a comunicat cu cei ce cugetii loarue deasupra untdelemn, nici sd pund tdmdie, pentru cd
gi sdv6rgesc cele moarte, sau a venit aproape de ei, prin aceea acesta este dar de bdnuiald, dar de amintire, care aminteSte
ci s-a hotirdt sE cugete gi sE facd aceleagi lucruri,'3o. vinovdlia; iar preotul sd o aducd Si sd o pund tnaintea Dom_
5-10: ,,$i a grdit Domnul lui Moise Si a zis: Spunefii- nului. Apoi sd ia preotul apd curatd de izvor intr-un vas de
lor lui Israel: Dacd vreun bdrbat sau ofemeie vafice vreun lut, sd ia ldrdnd din pdmdnt de dinaintea cortului adundrii
pdcat fald de un om, Si prin aceasta va pdcdtui impotriva Si sd o pund in apd. "
Domnului Si vo fi vinovat sufletul acela, sd-Si mdrturiseascd Textul ebraic are maim qedoSim, ,,apd sfidntd, expre-
pdcatul ce aJdcut $i sd intoarcd deplin aceea prin ce a pdcd- sie unic[ in Vechiul Testament, cu sens incert fie p[stratii
tuit Si sd mai adauge la aceea a cincea parte Si sd dea aceluia lntr-un loc sfiint (un sanctuar), fie adus6 dintr-un izvor sfin-
fald de care a pdcdtuit. Dacd insd omul acela nu vo cvea fit. Apa vie (Septuaginfa) nu presupune neaplrat sacralitatea;
moStenilor, cdruia sd dea cele pentru greSeald, atunci sd le jn orice caz, apd
dea Domnului Si vorfi ale preotului, pe langd berbecul de cu- 0t mai aproape de

'8 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xy


" Ibtd..xrv l' NUM. o.205
30
tbtd.',xvlt 3' trNT, p. z5l

31
18-31: ,,Dupd aceea sd pund preotul femeia inaintea
lidelitetii sofiei sale este dator s[-gi supund consoarta orda-
Domnului, sd descopere capul femeii Si sd-i dea in mdini
liei Fluviului (nr. 132). Dacd adulterul femeii era dovediq du-
darul de pomenire, darul de bdnuiald, iar preotul sd aibd tn
p[ alte surse (Levitic 20, l0; Daniel 13, 4l), ea trebuia s[ fie
mdini apa cea amard, care aduce blestemul. Apoi sd jure
omordtS" dup5 Deuteronom 22, 21, lapidatd,. (...) Insisten{a
preotulfemeia Si sd-i zicd: Dacd n-a dormit nimeni cu tine qi
asupra ritualului legat de aflarea vinovi(iei sau inocenlei unei
tu nu te-ai spurcat Si n-ai cdlcat credincioSia cdtre bdrbatul
t'emei se explic[ prin importhn(a pe care o avea la iudei unirea
tdu, nevdtdmatd sdfii de aceastd apd amard core aduce bles- prin cisitorie, in urma cireia doi ingi diferili deveneau un
tem; iar de te-ai abdtut, fiind mdritatd, Si te-ai spurcat, de a singur trup,perfirt a sluji cdt mai bine pe lahve."33 Din inche-
dormit cineva cu tine, afard de bdrbatul tdu, atunci sd dea ierea pasajului biblic se infelege cd principalul efect al bleste-.
Domnul sd /ii de blestem Si de ocard in poporul tdu; sd facd mului era, in caz de vinovdfie, lovirea femeii cu sterilitate.
Domnul ca sdnul tdu sd cadd Si sd se umfle pdntecele tdu. gi
,,Spre a sugera starea de binuial5 sub care se afla femeia, nu
apa oceasta, cme aduce blestem, sd intre indtmtrul tdu, ca sd re ing[duia si fie adusd ca jertfd frin6 albd de grdu, ci numai
li se umJle pdntecele Si sdli cadd sdnul tdu! Iar femeia sd flind de orz. Nu se admiteau nici ulei Ei nici t[mdie, pentru
zicd: Amin, amin! Apoi sd scrie preotul jurdrnintele acestea c[ aceste produse inchipuiau: uleiul - harul lui Dumnezeu,
pe hirtie, sd le moaie tn apa cea amard, Si sd deafemeii sd iar tdm6ia - rugiciunea adus[ din inimi curati; ori femeia
bea ape cea amard aducdtoare de blestem, Si va inghili ea hlnuit2i nu ddduse dovadd de o astfel de comportare incdt si
apa aducdtoare de blestem spre vdtdmarea ei. Dupd aceea isd te cread[ cI s-ar fi indeletnicit cu practicarea rugdciunii, ca-
ia preotul din rndinile femeii darul de pdine cel pentru bdnu- re s6-i aducl drept rdsplatl harul dumnezeiesc."34
iald Si sd ridice acest dar inaintea Domnului Si sd-l ducd la Cum Scriptura nu mai face pomenire de cazuri in care
jertfelnic. Sd ia apoi preotul cu pumnul o parte din darul de B[ se recurg[ la aceast[ judecat[ divini, suntem tentafi sd
amintire, s-o ardd pe jertfelnic Si dupd aceqsto sd dea femeii clutim mai degrabd sensul mistic al acestora. ,,A poruncit
sd bea apa. Dupd ce va bea apa ceo amard a blestemului, ca femeia bdnuitl de preacurvie, cdnd suferi de o p6r[ ce nu
dacd ea va fi necuratd Si dacd vafi inselat pe bdrbatul sdu, se ae poate dovedi, sE fie dusfl la preot gi pusi in fafa lui Dum-
va umfla pdntecele ei ;i sdnul ei va cddea Si va fi femeia nezeu. Aceasta socotesc cd inseamnl ci tofi vom avea s6 ne
aceea blestematd in poporul sdu. Iar dacd femeia nu s-a lnfdligdm lui Hristos. Apoi si se aducd pentru ea un dar de
spurcat, civafi curatd, nevdtdmatdvardmdne {ivana$te co- flind de orz, nu stropiti cu timdie, nu imQibatl cu untde-
pii. Aceasta este rdnduiala pentra femeia bdnuitd, care, Jiind lcmn. Cici e jertfa de bInuiald, ce aduce in amintire p6catul.
mdritatd, s-ar abate gi s-ar spurco, sau pentru omul asupra (,..) Iar fEina de orz e semn clar al viefiidecizute gi animali-
cdruia ar cddea duhul geloziei Si ar bdnui pe femeia sa. 0e. C[ci e un lucru animalic Ai nepotrivit cu omul neslip6ni-
Atunci sd pund el pe /emeie inainteafelei Domnului Si sdfocd rca in pofte gi dorin{a de-a alerga dupd pldceri nebunegti. De
preotul cu ea dupd legea aceasta. $i vafi bdrbatul curat de nceea femeiaacuzatd de viafl decdzutL a dus lui Dumnezeu
pdcat, iarfemeia aceea tSi va purta pdcatul ei." flin[ de orz, ftrd timdie gi untdelemn, adici fEri bund
,,Judecata divind, frecventl gi in evul mediu, are rddd- mireasmi gi bucurie. CIci amintegte de pdcat. lar unde e
cini mai vechi gi era practicatd de vecinii lui Israel. in codul
Hammurabi se prevede cd soful care are indoieli in privinfa ll NUrtr, pp.205-206
" AB, p. l7o
32
33
amintirea pdcatului, cum ar mai fi bucurie? Clci cel vln Si olet de sicherd sd nu bea Si nimic din cele
sub judecatl nu se afl6 in nldejdea cununilor, ci in frica /dcute din
ju {lruguri sd-nu bea; nici struguri proaspeli sau uscali sd nu
declfii gi a focului. Pe ldng6 aceasta, femeia e adus6 la iude mdndnce. in toate zilele, cdi va p n*ir"'u, sd nu mdndnce,
cltor neacoperit6, adic[ nu in podoaba obignuiti gi cuveni nlci sd beo vreo b uri, de la sdmbure
$i care e in(elesul acestui lucru? pdcatele sunt dovada lipr pdnd la pietild. in sale de nazireu sd
de fru-muse{e gi p6ra se indreaptd impotriva urAciunii. (...
ny lreacd brici pe capul sdu; pdnd la implinirea zilelor, cdte
Deci femeia nu mai era ?n podoab[, fiind acuzatd de necu
viin(i. Dar era descoperitl gi din alt motiv. Anume toate su
goale in ochii judecitorului gi nimeni nu se poate ascund
Celui ce cerceteazd inimile gi rdrunchii (...). Apoi aratl pri
imagine cd cel ce judecl este Hristos. C6ci a sfus c[ trebui
,ora sa, sd nu se spurce prin atingerea d9 ei, pentru cd afie_
pusi apd vie gi curat[ intr-un vas de lut gi fdr6n6 care se afl
tosirea lui Dumnezeu este pe capul lui. in toate zilele cdt va
in cort. Apoi, dupi ce se va inmuia hfutia cu cuvintele
fl nazireu, este sfdntul Domnului."
blestem in apd, a poruncit sd bea femeia blnuitii de_a
curvi
viafl blne c
totul doa ,,
lut. Cdci cum ne-am indoi c6 trupul e p6m6nt 9i din pdm6n
or persoane, animale qi bunuri Domnului,
unui credincios de a venera pe Dumnezeu
Iar prin pdmdntul din cort si infelegi pe Cel ce-a murit pe
tru noi. (...) Iar prin cuvintele de blestem s[ infelegi pe la unele lucruri permise de Lege. in acest
ce pentru noi blestem S-a fIcut, prin aceea ci S-a sp0nz
orz frgdduinfele sunt negative gi cel mai reprezentativ e-
pe lemn. (...) Emanuil, fiind Dumnezeu dupl fire, cdnd
boarl in addncul minfii omenegti, mustr[ Si pedepseste
cei vinovafi de gregeli. Iar pe cei ce nu sunt st[p6ni1i
acestea, ii face roditori. C[ci infelesul acestora socotesc a
cI lucrarea puterii face slmdn(i-- aceasta trupeascd indicd Votul nazireatului dura in general 30 de z1le, uneori se pre-
puterea roditoafe a suflefului."3s lungea la o perioad[ de timp mai lungI, de un an, trei ani,
oripe viafi."37
Pentru votul nazireatului, Septuaginta are megdlos ev-
Cap. 6 - Nazireii; forma binecuvilnfirii xlle (: mare juruinfe); in Biblia l9l4: ftgdduinld mare.
1-8: ,,^fl a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Vorbe ,,tixistd felurite afierosiri: unul face juruin{6 sd aduc[ la tem-
plu obiecte de aur gi de argint, altul si aducd a zecea parte
fiilor lui Israel Si zi cdtre ei: Dacd bdrbat saufemeie va
tdri sd dea/dgdduinld de nazireu, ca sd se afieroseascd dln roadele sale, altul (sI aduci) din bunurile sale, altul (s6
zireu Domnului, sd se fereascd de vin ;i de sicherd; olet etlucl) pe cele mai bune (animale) din turma sa gi altul afie-

o.206
" Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xlv tt NUM-
'n
nn,pi.zet

34 35
rosegte Domnului bunurile ce-i servesc pentru existenfi; dar urdere detot, Si sdJ curele de spurcarea cea prin atingerea de
despre nici unul nu se spune cd a ftcut o juruinfE mare, afard lrupul mort $i sd-i sfinleascd in ziua aceea capul lui. Apoi sd-
numai de cel care gi-a consacrat in intregime viafa lui Dum- gl inceapd din nou zilele sale de nazireu, afierosite Domnului,
nezeu."38 Nazireul era oprit de la orice produs din struguri,
Sl sd aducd tm berbec de un an jertJd de iertare, iar zilele di-
cici incd nu venise Vifa cea adevdrat?i (cf. Ioan 15,1-5). ,,Cu nainte sunt pierdute, pentru cd nazireatul afost intinat."
alte cuvinte, cel oe se angajeazl gi se consacr[ Domnului nu ,Bin moarte ndprasnicd este ar[tat plcatul frr[ de
va culege fructe din rodul vi1ei, din cauzd cL acesta produce voie; iar pnn pdngdrire este ardtati murddria sufletului. De a-
totdeauna befie gi rdtdcire. $tim din Scripturi cd existl doul ceea, sfttuindu-l s[-qi rad[ indati capul, ii spune si caute sd
feluri de vii, c[ au st[pdn gi rod separat. Una este ddtdtoare ce vindece repede; il povi{uiegte sI lepede pletele negtiinfei,
de nemurire gi dreptate, alta (datetoare) de nebunie. Vi{a care ii umbresc mintea. Lisdnd lipsiti mintea de aceastE p[dure
cump[t[rii qi a bucuriei, de care atdrnl ciorchinele harurilor, stufoasE, care este p[caful, Pedagogul se instaleaz[ in creierul
din care curge dragostea, este Domnul nostru Iisus Hristos lui giJ face sd pomeasci iardqi p9 drumul pocSintei.'/r Nazirea-
(...); (vita) cea sdlbaticd gi ucigitoare este diavolul. De la el tul e premergitor voturilor monahale: ,,Socotesc ci gi Moise,
picurd turbare, venin gi m6nie."3e ,,Daci cineva igi ia drept r6nduind celor ce vor s[ se cur[feascd in rugdciunea cea mare
scop sd se curd{easci lui Dumnezeu printr-o ftglduinfi ma, s[-gi radd tot trupul, le-a poruncit prin aceasta s[ se lepede cu
re, adici prin modul viefuirii celei mai inalte qi prin alegereb deslvArgire de averi, iar in al doilea rdnd s[ uite de familie gi
ciii drepte 9i ftrd prihand a dreptdlii des[v0rgite, sd se dephr- de toli cei apropia(i, in aga mlsurl incdt sd nu mai fie cAtugi de
teze de vin gi sicherd, adicd s6-gi elibereze mintea de tot ce pufin tulburafi de amintirile lor.'/2 ,,Capul trupului inchipuiegte
poate s6-l imbete gi de tot ce obignuiegte s[-l tulbure. Iar (,..) mintea. (...) Iar cugetnrile ce rlsar in mod firesc din ea gi
acestea socotesc c[ sunt cugetul lumesc, poftele pimflntegti, ln ea, prin care suntem cdlluzili spre cunoagterea oric[rui lucru,
grijile trupului, distracfiile degarte. (...) Deci opregte mintea le asemdndm cu perii gi cu pletele. Cdci acegtia rdsar din cap.
sfinlitd de la tot ce obignuiegte s[ o imbete. $i spune ci nu (...) Deci mintea din noi e oarecum nerasd gi impodobiti cu
trebuie sI fie pdrtagd la ofet, numind, socotesc, o{et, plicerile plete pentru Dumnezeu c6nd e plind de cugetiiri bune. Dar e
contrare firii gi perverse. De asemenea opregte intrebuinfarea goal6 gi rasi gi suferl de o pleguvie atotrecinstiti cdnd nu are
stafidei gi a s6mburilor, nelisdnd mintea sd coboare nici mE- cugetdri drepte despre Dumriezeu gi nu e imbogifiti cu gtiin{a
car la vechile rim[qife ale plIcerilor din noi."ao aleas[ gi ftr[ pati a celor ce trebuie sEvdrgite. (...) Ghicitura
9-l2z ,,De va muri tnsd cineva ldngd el fdrd de veste Si aceasta, poruncind ca Israil cel ce a frcut o figlduinti si se
de ndprasnd, Si prin aceasta tSi va intina capul sdu de nazi- radi, ca unul ce s-a spurcat de cadavru, adic[ s-a flcut vino-
reu, sd-Si tundd capul sdu in ziua curdlirii sale; tn ziua a $ap- vat de crima uciderii Domnului, arati cd rdnduiala Legii tre-
tea sd se ttmdd, iar in ziua a opta sd aducd preotului buie sE inceteze. El trebuie s[-gi sfinfeasc[ altl chicd lui Dum-
turturele sau doi pui de porumbel, la uSa cortului adundrii, nezeu, dupl ziua a opt4 adici dupl inviere, gi anume o cuviin-
preotul sd aducd o pasdre jertJd pentru pdcat, iar pe g gi o disciplinl exacti gi fini a poruncilor evanghelice.'/3

"
3n
Metodiu de Olimp, Banchetul sau despre castitate,Y,l {t
Clement Alexandrinul, Pedagogul, I,5,1
lbid.,v.s 42
Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,43
o0
Sf. Chi.il al Alexandriei, op. cit.,xvl a1
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,XYI

36 37
!t

l3-2lz ,,Iatd legea cea pentru nazireu: cdnd se vor viafa celor ce s-au cur[fit mult gi s-au desdvdrgit in simplita-
implini zilele lui de nazireu, sd se aducd la uSa cortului adu- tea, nerdutatea gi nevinovlfia in Hristos, nu e cu totul frrl
ndrii; sd aducd darul sdu Domnului: un miel de un an, Jdrd pat6, ci mai are lipsi numaidecdt de cur[fire. C[ci nimeni nu
meteahnd, ardere detot; o mioard de un an, fdrd meteahnd, poate cdgtiga o stare cu totul frrl reprog, ci numai lui Ema-
jertfi pentru pdcat, Si un berbec de tm an, fdrd meteahnd, nuil s-a rezervat (aceasta). (...) Iar prin pdinile nedospite se
jertfd de impdcare, Si un paner cu azime de ftind de grdu, indicd vialaftrd, viclenie gi curat6. (...) Se ne aducem, aga-
frdmdntate cu untdelemn, Si cu turte nedospite, unse cu unt- dar, pe noi ingine ca pe un miel pentru pruncia in Hristos; ca
delemn, cu darul lor de pdine Si cu turnarea lor. Pe acestea pe o mielugea, pentru sldbiciunea firii noastre gi pentru ugu-
le va infdlisa preotul inaintea Domnului, va sdvdrSi jertfa rinfa cu care suntem dugi la picat; cdci partea femeiasci e
lui pentru pdcat Si arderea de tot a lui. $i iSi va tunde na- chipul sllbiciunii; ca pe un berbec, adicl des[vdrgi1i 9i a-
zireul la intrarea cortului adundrii capul sdu de nazireu Si jungi la misura vdrstei celei in Hristos; ca nigte pdini nedos-
va lua pdrul capului sdu de nazireu si-l va pune pefocul cel pite, adic[ cura(i; gi ca nigte turte, adicd dulci, dar miluili
de sub jertfa de impdcare. Apoi va lua preotul Soldul cel prin Hristos. C[ci nu din faptele drepti{ii pe care le-am fEcut
fiert al berbecului, o pdine nedospitd Si o turtd nedospild noi ne-am indreptifit, ci dupd mila Lui cea multd. Pentru
din paner Si le va pune nazireului pe mdini, dupd ce acesta aceasta pe drept se turna untdelemn peste pdini. $i mijloceg-
te preotul gi aduce intdi jeftfa pentru pilcat, apoi arderea de
Si-a ttms capul de nazireu, Si sd tnalye preotul acestea, le-
gdndndu-le tnainlea Domnului. Aceastd sfinlenie sd fie a tot gi in al treilea rdnd, dupd aceasta, berbecul. CIci mijlo-
preotului pe ldngd pieptul legdnat Si pe ldngd Soldul fndllat. cind Hristos qi aducdndu-ne El lui Dumnezeu gi Tat[], vom
Dupd aceasta nazireul poate sd bea vin. Iatd rdnduiola cea fi primili, aducdnd ruglciuni pentru pdcatele noastre gi ce-
penlru nazireul core a dat figdduinld Si jertfa ce trebuie sd rAnd iertarea vechilor vini. $i ne aducem ardere detot spiri-
aducd el Domnului pentru nazireatul sdu, pe ldngd ceea ce-i tuali, adicl cu totul gi in inhegime sfinfi gi sfin1i1i gi ne vom
preda spre miros de bund mireasml lui Dumnezeu (...). Sd
ingdduiesc mijloacele lui. Dupdfigdduinla sa, pe core o va
da, aSa sdfacd, dupd cele legiuite pentru nazireatul sdu." aducem gi cele de mulgumire pentru mdntuirea gi viafa noas-
tr[, cinstindu-L pe Dumnezeu nu prin cele stricdcioase gi pi-
,,Cel ce s-a indatorat lui Dumnezeu cu frgdduin(a de-a
se curdfi, lepdddnd grosimea istoriei mozaice gi eliberdndu- mdntegti, ci aducdndu-I viafa noastrd curatd gi nedospiti,
gi mintea de slujirea in chip gi umbr5, ca de o chicd lungd 9i dulce gi sfint6, ca pe un dar vrednic de primire. (...) (Iar
grea gi bucurdndu-se ca de o noud odr[slire a plrului de cu- tunderea p[rului e) implinirea votului gi sfdrgitul celor frgd-
nogtinfa gi plzirea cu adevdrat curdfitoare a poruncilor lui duite. Iar semnul primirii de cltre Dumnezeu a celor d6ruite
Hristos, va fi sffint qi sfin{it gi, pe lAngd aceasta, wednic de c mistuirea pirului de foc. Pentru c[ Sfhnta Scripturd atribu-
primire. $i se va aduce pe sine spre miros de bunl mireasmd ir: firii dumnezeiegti chipul focului. (...) $i ia seama cI tun-

lui Dumnezeu gi va oferi ca jertfr primitl cuviinfa strdluci- tlcrea intru desdvdrgire, adicd sfhrgitul a toat[ dreptatea gi
toare gi frrd prihanl a viefuirii sale. (...) (Apoi), prin miel sri curifia, se face la uga cortului. Clci cum ne-ar putea intro-
va inlelege, in chip potrivit, pruncia in Hristos a celui ce duce in Sfintele Sfinfilor numai curi{ia gi dreptatea pdzite de
aduce, iar prin berbec plinitatea ?n minte gi in rodnicie. (...) noi, care nu au in chip deslvdrgit nevinovlfia gi lipsa de pd-
r:nt? (...) Dar ne introduce Hristos, eliber6ndu-ne frri nici o
Iar la mijloc e o mielugea pentru p6cat. (...) Vedem ci gi

38 39
F

pomenire a rdului gi iert6ndu-ne tot picatul. Cici a intrat un bou de fiecare cdpetenie Si le-au adus inaintea cortului.
inaintemergdtor pentru noi (Evrei 6,20), netezind intrarea nu A grdil Domnul lui Moise zicdnd: PrimeSte-le de la ei, ca sd
Siegi, ci celor 4inafara ugilor, care au ajuns deja pe pragul tle pentrufacerea lucrdrilor trebuitoare la cortul adundrii Si
cortului sfrnt.'# le dd levililor, potrivit cu felul slujbei /iecdruia! gi Moise,
22-272 ,,gi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Spune ludnd carele Si boii, le-a dat levifilor: doud care Si patru boi
lui Aaron Si fiilor lui Si le zi: ASa sd binecuvdntali pe fiii tui a dat fiilor lui GherSon, dupd slujba lor; patru care Si opt
Israel Si sd ziceli cdtre ei: Sd te binecuvdnteze Domnul Si sd hoi a dat Jiilor lui Merari, dupd slujba lor, sub povalo lui
te pdzeascd! Sd caute Domnul asuprq ta cufald veseld Si sd Itamar,fiul lui Aaron, preotul."
te miluiascdl Sd-^t, tntoarcd Domnulfala Sa cdtre tine Si sd- Merarilii primesc un numir mai mare de care cu boi,
li ddruiascd pace! ASa sd cheme numele Meu asupra Jiilor ln sarcina lor revenind cele mai grele p6r(i ale cortului. CAt
lui Israel Si Eu, Domnul, ii voi binecuvdnta." privegte carele, ele pot avea un dublu infeles, pozitiv sau ne-
,,Formula de binecuvdntare e redatd intr-un limbaj ar- gativ, dupl cum va rezulta din comentariile patristice. ,,Ob.
.haic Ai intr-un stil concis; cu timpul, ea devine mai solemnE, cervi cd boii au fost adugi spre a fi dafi la lucrurile cortului
sugerdnd o indelungat[ transmisie oral[. Anumite variante ca, la pornirile taberei, purtdnd ei poverile pe care, sd se eli-
plaseazd verbele la viitor, ceea ce le dI o valoare profeticI, bereze slujitorii de munc[ gi de osteneald. Cici Biserica se
despre care au scris gi P[rinfii cregtinismului."a5 ,,Agadar po- odihneqte in Hristos gi El ne poartd pe noi, nelisdnd neamul
runcegte celor incununa{i cu preofia sd binecuvinteze popb- sfhnt gi cinstit gi poporul priceput la lucrurile sfinte s[ cad[
rul, dar ii depdrteaz[ cu folos de cugetdri degarte, ardt6nd c[ gub munci mai presus de putere.'/7
nu mdna omului e cea care binecuvinteazd, ci El insugi, 9: ,,Iar Jiilor lui Cahat nu le-a dat, pentru cd slujba
Domnul. (...) Iar calea binecuv0ntlrii e Hristos; giElne este lor era de a duce lucrurile sfinte, pe care trebuia sd le poar-
distribuitorul bundtdlilor vegnice; in El gi prin El ni se dau le pe umeri."
toate cele de la Tatil.' ,,Cele doui neamuri, Ghergon gi Merari, par s[ infrfi-
geze popoarele de sub lege, adici pe Israil (gi pe Iuda). Iar
cahatifii, pe cei sfin1i1i in Hristos prin credinli. Cei dint6i
Cap. 7 - Darurile cdpeteniilor la s/inyirea cortului aveau in grijd pinzele cur(ii, pieile cortului, acoper6mintele
1-8: ,, Cdnd a a;ezat Moise cortul Si l-a miruit Si l-a gi stAlpii, capetele gi tdlpile, cuiele gi perdelele gi, precum
sfinpit pe el Si toate lucrurile lui, jertfelnicul Si toate obiecte- spune Sfhnta Scriptur{: toate cele de prisos, prin care se in-
le lui, Si le-a miruit Si le-a sfinlit, atunci au venit cele doud- seamni cele ce nu sunt necesare pentru slujbn. Iar ceilalli au
sprezece cdpetenii ale lui Israel, capii familiilor lor, mai- prins curaj s[ poarte Sfrntele Sfinfilor gi cele prin care se in-
marii seminliilor, care supravegheaserd numdrdtoarea, Si chipuiegte Hristos, nu intr-un singur fel, ci in multe feluri gi
au adus Domnului darurile lor, Sase cqre acoperite Si doi- moduri, ca sicriul (chivotul), ca masa gi ca sfegnicul gi jert-
sprezece boi, cdte un car de fiecare doud cdpetenii Si cdte l'elnicul de aur. Cdci fiind simplu dupl fire ca Dumnezeu, se
cunoagte in chip felurit prin varietatea lucr6rii. Cici Cuvdn-
u tbid. tul Tatdlui este, flrd indoiali, viu gi lucritor gi, pe l6ng6 a-
ot NUM, p.206
tu Sf. Chiril
al Alexandriei, op. cit.,Xl Ibid.,x
"
41
Fry

ceasta, viafn gi lumini gi miros de bun6 mireasm[ spiritual[. tc bund mireasmd gi altar de tdm6iere, neavdnd din afar6 bu-
Agadar, cei ce rimdn pe ldngl poruncile date prin Moise au na mireasmi, cum o avem noi, care c6gtig6m putin{a de a fi
in griji cele de prisos ale cortului. Cdci legea e nefolositoa- aceasta prin participareala virtute gi la sfinfenia evlaviei. El
re, dacd nu e in{eleasd duhovnicegte. Iar cei ce au prins curaj are, ca Dumnezeu, de la Sine gi in firea Sa cele prin care ne
sI poarte Sfintele Sfintilor sunt in Hristos, nepurtdnd nici un minunim de El gi umple toati lumea de mireasma mai pre-
lucru de prisos, ci purtdndu-L pe Hristos insugi. (...) Cei in- Eus de lume gi mai presus de creafie. Cdci e cunoscut ca Cel
credinfali cu cele de prisos ale cortului sffint le transport[ pe ce e prin fire qi cu adevirat Dumnezeu gi are in firea Sa mi-
acelea pe care. Dar cahatilii purtau Sfintele Sfinfilor nu pe reasma cunogtin(ei Tatilui. De aceea e plin6 cd1uia.,,50
care, nu pe altceva, ci pun0ndu-le pe umerii lor. (...) Pentru 1416: ,,Un vgel, un berbec Si un miel de un an pen-
ce (. , . ) legea e grea gi e o povar[ anevoie de purtat. Iar sem- lru ardere detot; un lap, jertfi pentru pdcat."
nul clar al acestui fapt e c[ cele de prisos nu sunt purtate pe ,,Apoi se aduce un (vi1el) gi un berbec; pe l6ngi acestea
umeri, pentru neputinfa celor supugi lor. (...) Iar cahati{ii, se aduce un miel gi un ied de capre. Prin toate e desemnat
pun0nd pe umerii lor cele prin care se inchipuiegte Hristos, Acelagi. Prin (vi1el), pentru marea lui tiirie gi pentru ci (vi-
igi fac din ele o povarl ugoar[ gi lesne de purtat."a8 in veacul felul) st6 in fruntea animalelor prin bl6nde{e gi curd{enie gi le
acesta nu putem scdpa de poveri, dar putem alegejugul cel intrece prin mirimea corpului. La fel, toate ale lui Hristos se
bun gi povara cea ugoar[ a lui Hristos (Matei 11,30). afl6 pe treapta spiritualI cea mai inalti gi El insugi le intrece
10-13: ,,Au mai adus cdpeteniile jertfe pentru tjtnli- pe toate gi e deasupra tuturor printr-o deosebire neasemdnatii
rea jertfelnicului, in ziua miruirii lui, Si au tnfdyisat cdpete- in orice. Prin berbec, pentru desiv6rgirea, prin miel, pentru
niile prinoasele lor tnaintea jertfelnicului. Atunci a zis Dom- nerdutatea lui. (...) Prin ied, fiindcd a fost junghiat pentru cei
nul cdtre Moise: Cdte o cdpetenie pefiecare zi sd aducd pri- plcdtogi. Cici iedul e jertf[ pentru picate dup6 lege.,'sr
nosul sdu pentru sJinlirea jertfelnicutui! in ziua intdi a adus 17z ,,Iar ca jertfd de tmpdcare: doi boi, cinci berbeci,
darul sdu Naason, Fiul lui Aminadab, cdpetenia seminliei cinci lapi, cinci miei de un an. Acestea au fost darurile lui
lui luda. $i darul lui afost: un blid de argint in greutate de Naason, Jiul lui Aminadab. "
o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de ,,Iar cele spre jertfa pentru mdntuire le-au adus c[pete-
sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu jdind de grdu, a- niile pentru ei ingigi, inchindndu-le intr-un oarecare mod
mestecatd cu untdelemn, pentru jertfd." cortului sffint gi oferindu-le lui Dumnezeu spre miros de bu-
,,Prin blid gi cupl 9i prin pdinea din amdndoud, c[ci n[ mireasmd. Acestea erau doui juninci (Septuaginta), cinei
erau pline de fiin[ cernutl, se inchipuiegte, ca prin m6ncare berbeci, cinci lapi gi cinci miei. (Vifelul) am spus cd este
gi biutur6, Hristos viafa gi de viafi ftcitorul."ae ]Iristos. Iarjunincile suntem noi. Iar rafiunea lor e intr-ade-
l4z ,,O cddelnild de aur de zece sicli, plind cu mi- vlr gi vidit inrudit[. CEci bdrbatul e pururi conduc6tor gi in
resme." cinste gi slavl aleas[ la Dumnezeu. Martor despre aceasta e
,,C61uia estechipul gi forma unui altar de tiim6iere, firea, care mirturisegte acest lucru. Iar femeia e mai mic[ gi
care e ftcut la fel cu un vas pentru tdmiiere. Cdci Hristos es- mai supusd gi mai prejos de b6rbafi in tdrie 9i slav6. Deci du-

n8 I
4e
lbid.-xrl Ibid.
lbtd.',x J
Ibid.

42 43
F

ptr asemdnarea vilelului bdrbat, Hristos ne este conducitor, ,lertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci
iar noi ii suntem supugi gi mult mai prejos de El in tiirie gi miei de un an. Acestea sunt daruile lui Eliab,fiul lui Helon.
slav[, fiind desplr{ifi printr-o mare deosebire. Pentru cd degi ln ziua a patra a adus cdpeteniafiilor lui Ruben, Eliyur, fiut
S-a ficut ca noi - cicijuninca e de acelagi neam cu vilelul -, lui $edeur. Dorurile lui aufost: un blid de argint in greutdte
dar cele ale Lui sunt cu mult superioare. (...) Iar junincile de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de
sunt dou6, inchipuind, socotesc, cele dou[ popoare, care s-au sicli, dupd siclul sfidnt, amdndoud pline cu fiind de grdu,
unit intr-unul, Cel Care S-a ftcut pentru noi gi intre noi adu- omestecatd cu untdelemn, pentru jertld; o cddelnild de aur
ndndu-le in unitatea cea duhovniceasc6. Iar berbecii gi mieii de zece sicli, plind cu miresme, un vilel, un berbec Si un miel
in numdr egal gi iezii nu mai pufini inseamn[ mullimea cre- de un an pentru ardere detot; tm lap, jertfd pentru pdcat; ior
dinciogilor, care s-au adunat in timpul al cincilea, in care a pentru jertfa de tmpdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi
avut loc venirea (lui Hristos). (...) Prin berbeci se inchipuie
Si cinci miei de un on. Acestea sunt darurile lui Elilur, fiul
desivdrgirea credinciogilor in judecata gi integritatea v0rstei
lui $edeur. in ziua a cincea a adus cdpetenia fiitor lui
spirituale; se infelege, a celei in Hristos. Prin miei, se inchi-
Simeon, $elumiel, fiul lui furiSadai. Darurile lui aufost: un
puie des[vdrgirea in simplitate gi ner[utate. (...) Iar prin iezii
blid de argint fn greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd
pentru picat, se inchipuie faptul"de-a avea totdeauna trebu-
de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud
infl de curdfire gi de iertarea gregelilor."52
pline cu fiind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru
18-83: ,,in ziua a doua a adus Natanael, fiul lui fuar,
jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme; un
cdpetenia seminliei lui Isahar. Acesta a adus dar din partea
vifel, un berbec Si un miel de un an, pentru ardere detot; un
sa: un blid de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli Si
o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, a- lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi
jdind boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea
mdndoud pline cu de grdu, amestecatd cu untdelemn,
$unt darurile lui $elumiel, fiul lui furisadai. in ziua a ;asea
pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu
miresme. Ut vilel, un berbec Si un miel de un on pentru
a adus cdpetenia fiilor lui Gad, Eliasaf,, fiul lui Raguel.
Darurile lui au fost: un blid de argint in greutate de o sutd
ardere detot; un !ap, jertfd pentru pdcat; iar ca jertfi de im-
lreizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli,
pdcare, doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un
dupd siclul sjint, amdndoud pline cu /iiind de grdu,
an. Acestea aufost darurile lui Natanael, fiul lui fuar. in zi-
amestecatd cu untdelemn, pentru jertft; o cddelniyd de aur
ua a treia a adus cdpeteniafiilor lui Zabulon, Eliab,fiul lui
de zece sicli, plind cu miresme; un vilel, un berbec Si un
Helon. Darurile lui aufost: un blid de argint fn greutate f,e
miel de un an pentru ardere detot; un lap, jertJd pentru
o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de si-
pdcat; iar pentrujertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci,
cli, dupd siclul sfiint, amdndoud pline cu tdind de grdu, a-
cinci lapi Si cinci miei de un on. Acestea sunt darurile lui
mestecald cu untdelemn, pentru jertfi; o cddelnild de aur de
Etiasaf, fiul lui Raguel. in ziua a Saptea a adus cdpetenia
zece sicli, plind cu miresme; un vtlel, un berbec Ai un miel
de un an ardere detot; un lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru ,fiilor lui Efraim, EliSama, fiul lui Amihud. Darurile lui au
,fost: un blid de argint tn greutate de o sutd treizeci de sicli
sz
lbid. Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sJiint,

44 45
amdndoud pline cufdind de grdu, amestecatd cu untdelemn, lui AmiSadai. in ziua a unsprezecea a adus cdpetenia fiilor
pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu mi- lui ASer, Paghiel, fiul lui Ocran. Darurile lui aufost: un blid
resme; un v$el, un berbec Si un miel de un an pentru ardere de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de
detot; un lap, jert/d pentru pdcat; iar pentru jertfa de im- argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pli-
pdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi gi cinci miei de un ne cufdind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jert/A;
an. Acesteo sunt darurile lui EliSama, /iul lui Amihud. in zi- o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vi1el,
ua o opta a adus cdpeteniafiilor lui Monase, Gamaliel, un berbec Si un miel de un an pentru arderea de tot; un !ap,
fiul
lui Pedalur. Darurile lui aufost: un blid de argint tn greu- Jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi boi,
tate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Sapte- cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea sunt
zeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu Jdind de tlarurile lui Paghiet, fiul lui Ocran. in ziua a doudsprezecea a
grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jertfd; o cddelnipd de adus cdpeteniafiilor lui Nefiali, Ahira,fiul lui Enan. Darurile
aur de zece sicli, plind cu miresme; un vtlel, un berbec Si tm lui aufost: un blid de argint tn greutate de o sutd treizeci de
miel de un an pentru ardere detot; un lap, jertfi pentru slcli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul
pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, qfdnt, amdndoud pline cufiind de grdu, amestecatd cu untde-
cinci lopi Si cinci miei de un dn. Acestea stmt darurile lui lemn, pentru jertld; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu
Gamaliel, fiul lui Pedalur. in ziua a noua a adus cdpetenia miresme; un vilel, un berbec Si un miel de un an pentru
fiilor lui Veniamin, Abidan,fiul lui Ghedeon. Darurile lui au ordere detot; un lap, jertfi pentru pdcat; iar pentru jertfa de
fost: un blid de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli lmpdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lopi Si cinci miei de
Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfiint, un an. Acestea sunt darurile lui Ahira, fiul lui Enan."
amdndoud pline cufiind de grdu, amestecatd cu untdelemn, ,,Toate cdpeteniile semintiilor lui Israel aduc aceleagi
pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu mi. daruri, cu toatd importan(a lor numericd diferitn. prezentarea
resme; un vilel, un berbec Si un miel de un an, pentru ardere darurilor, descrisi la fel, cu aceleagi cuvinte, corespunde stilu-
detot; un lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de tmpd- lui vechi oriental de istorisire. Referindu-se la acest pasaj din
care: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Jliblie, intr-un eseu publicat in Oceanografie, Mircea Eliade
Acestea sunt darurile lui Abidan, fiul lui Ghedeon. in ziua a aratl cI de la o vreme repetarea nu mai plictisegte, ci e simfiti
zecea a adus cdpetenia fiilor lui Dan, Ahiezer, oa de o deosebitl frumusefe."53 intr-un text sacru, insi, repe-
fiut lui Ami- tarea unei formule nu urmiregte efecte estetice (chiar dacl le
Sadai. Darurile lui aufost: un blid de argint tn greutate de o
sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, ob[ine), nici mnemotehnice, ci se dd cuvintelor o putere real5,
dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu/dind de grdu, omeste- prin repetarea de un anumit numlr de ori (3,7,12,40 g. a.).
catd cu untdelemn, pentru jertfd; o cddelniyd de aur de zece 84-88: ,,Acestea aufost darurile din partea cdpetenii-
sicli, plind cu miresme; un vilel, un berbec gi un miel de un lor lui Israel, aduse la sfinlirea jertfelnicului, in ziua mirui-
an, pentru ardere detot; un lap, jertft penilu pdcat; iar
rli lui: doudsprezece blide de argint, doudsprezece cupe de
urgint, doudsprezece cddelnile de aur, at'dnd fiecare blid o
tru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci
lapi Sl
cinci miei de un an. Acestea sunt darurile lui Ahiezer, fi
" NUM, p.206

47
nFeB

sutd treizeci de sicli de argint Sifiecare cupd cdte Saptezeci Cap. I - Sftnlirea levililor
de sicli; deci argintul tot in aceste vase afost doud mii patru
l-32 ,,Atunci a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Vor-
sute sicli, dupd siclul sfdnt; doudsprezece cddelnile de aur, Aaron Si-i spune: Cdnd vei pune candelele ir tf"C-
heste cu
pline cu miresme, de cdte zece sicli fiecare, dupd nlc, ca sd lumineze partea cea dinainteo lui, sd aprinzi in el
sfdnt; deci tot aurul cddelnilelor a fost o sutd doudzeci de
Wpte candele! $i afdcut Aaron a$a: a aprins tn sfeSnic, ca
sicli; pentru arderi de tot aufost: doisprezece vilei din vilele
id lumineze partea cea din fala lui, Sapte candele, cum po-
mari, doisprezece berbeci gi doisprezece miei de un an S ntncise Dornnul lui Moise."
impreund cu ei prinosul de pdine si turnarea lor;
,,inlelegi deci c[ cele gapte candele trimiteau lumina
ce fapi, jerffi pentru pdcat; iar pentru j"rtfo de impdcare
ln priviri intoarse spre fafa sfegnicului. Clci nu lumineazl
fost: doudzeci Si patru de boi, Saizeci de berbeci, Saizeci lumina dumnezeiascl gi spiritualI celor ce rdmdn ind[rit gi
lapi Si Saizeci de miei de un an, fdrd meteahnd. Acestea lunt intorgi de la Dumnezeu, ci celor ce au fost adugi la ve-
fost darurile la sfinlirea jertfelnicului, dupd miruirea lui. " dcrea ei prin sfinfenie gi au ajuns (in) fa{d prin indr[znirea
Numerele din acest capitol au inspirat diferite orcdin{ei gi prin cuviinta preafrumoasi a viefuirii celei drep-
cabalistice. Nu negim simbolismul sau chiar for{a unor n to. Pentru ci e ur6t gi nepl[cut lui Dumnezeu tot ce este in
mere; uneori chiar aghiografii transmit mesaje numero plcat gi neascultare. Iar scump lui Dumnezeu gi sub privirea
ce, invitSnd la descifrarea lor. Totugi, forfarea in{elesului Lui e cel ascultiltor gi ugor de cllduzit de El.
merelor ne pare riscantd, chiar gi in cazul unor tdlcuiri 4: ,,Iatd cum erafdcut sfeSnicul: fusul lui de aur era
tristice impunAndu-ne o anume prudenti, cdnd socotim ci lUcrqt din ciocan; Jlorile lui toale erau tot din ciocan. Dupd
indepErteaz[ de intenfia Scripturii. nodelul pe care il ardtase Domnul lui Moise, aSa s-aficut
892 ,,Cdnd a intrat Moise tn cortul adandrii, ca sd qleSnicul."
iascd cu Domnul, a auzit un glas, care-i grdia de sus de pe ,,Candelabrul avea un rol cultic, intrebuinfarea lui fi-
votul legii, dintre cei doi heruvimi. Glasul acela grdia cu el.'1, lnd rezervat[ lui Aaron (cf. Iegirea 30,8; Levitic 24,3). El es-
tO deja vt obiect sacru) consacrat printr-o oncfiune gi simbo-
,,Verset izolat, frri aparent[ legituri cu contextul:
llz0nd prezenfa continul a lui lahve in sfhntul locag, cici el
insi confirm[ modalitatea prin care Moise a primit toate
lrcbuie sd ardd necontenit (cf. Levitic 24,4). Cu timpul, sim-
runcile de mai sus, precum gi plinirea fEgiduinfei din 1e
bolismul lui se amplifici, el devenind ochii Domnului care
25,22. in ce privegte ultima propozilie a versetului, gulreierd tot pdmdntul (Zaharia 4,10), semnul prezenfeiLui
original (at6t cel ebraic, cdt gi cel grecesc) nu acordi o a
fn Israel"56
me determinare pronumelui personal, aga inctt traduceri 5-8: ,,^li a grdit cu Moise Domnul Si i-a zis: Ia pe le-
oscileazd intre El (Domnul) ti vorbea (lui Moise) 9i e/ (M vlli din mijlocul fiilor lui Israel Si-i curdld; Si ca sd-i cureli,
se) ii vorbea (Domnului). Contextul ins6 impune varianta ndfaci cu ei aSa: sd-i stropeSti cu apa curdpirii, sd-Si radd
doua: comunicarea dintre om gi Dumnezeu nu inseamnl eu hriciul tot trupul lor, sd-Si spele hainele Si vor fi curali.
nologul Acestuia, ci dialogul celor doi."sa
ff Sf. Chirilal Alexandriei, op. cit.,IX
5a In
PENT, p. 257 NUM, p.206

48
F
Apoi ei sd ia un vilel Si prinosul de pdine, Jdind de grdu, tomn perrnanent rdmdne inocenfa (levililor) cu prilejul cul-
mestecatd cu untdelemn; iar tu sd mai iei un vgel, j lului vilelului de aur.")v ,,la seama cd vilelul se arde tot, iar
pentru pdcat." vltclul de un an se junghie pentru pdcat, ca sd infelegi prin a-
Apa cur[firii ,,indic[ mortificarea lui Hristos slvdrgi fldndoi deodatii pe Cel Unul Care Se oferd in deslvdrgirea
in sfdntul Botez. De aceasta a spus cd trebuie sI se fac[ pE vlrtufilor ca bund mireasm[ spirituald gi Se junghie in simpli-
tagi gi cei care se afl6 in treapta Levililor, despovlrdndu tatc Ai neviclenie. (...) Iar cd tot neamul slujitorilor e adus
ca in umbrl de tot felul de necurlfenie trupeascd. pcrrtru toli gi de cdtre tofi ca dar lui Dumnezeu, o arat[ pune-
socotesc cL o aratd gi cur[firea prin brici a pdrului de pe rca mdinilor de cdtre fiii lui Israil. (...) Fiindci precum igi pu-
Cdci viu este cuvdntul lui Dumnezeu Si lucrdtor Si mai trcau Levi(ii mdinile peste capetele victimelor qi a animalelor
lit decdt orice sabie (Evrei 4,12), rdzind ca pe nigte peri oe se junghiau pentru ei drept chip al lui Hristos gi n-o flceau
unghii necurdfia migclrilor (trupegti) crescute in noi. (... tceasta nicidecum binecuvdnt6nd, ci ardtAnd prin punerea
Dar precum briciul nu scoate cu totul din rdd[cinI mAinilor pe Dumnezeu Care poartl pdcatele noastre gi e jertfit
pirul ce cregte din noi, ci-l taie indatl ce risare, aga gi pontru noi (...), a$a vei in,telege cI se ficea punerea mdinilor
v6ntul lui Dumnezeu nu smulge din rldicind migcarea do citre popor asupra Levililor. igi puneau mhirile ca sd ageze
ndscutl a poftei (c[ci sfin{enia desdvdrgitii ne e ln locul lor cu osebire pe Levifi inaintea lui Dumnezeu spre
pentru veacul viitor), ci mai degrabd o mortificd cdnd rlujirea jertfei. Atunci se sivdrgea punerea miinilor. Dar a-
legte gi se intlregte in noi gi potolegte legea din cum, schimb6ndu-se lucrurile neasemlnat de mult, poporul igi
trupului, cdnd devine silbatecd. Deci tiierea pdrului d[ consimfirea pentru cei alegi prin Hristos spre slujirea
ni curifirea minfii, pe care o lucreaz[ in noi cuvdntul du Jortfei, strigdnd cI sunt vrednici. $i aceasta o fac in biserici,
nezeiesc gi ascufit. Iar spllarea hainelor infrfigeazd viefui prccum gi cei vechi siv6rqeau punerile mdinilor peste Levifi
noastr6 strllucitoare gi nep6tat6, afitatdin afard"sT . la sffintul gi dumnezeiescul cort. E vddit, agadar, cE dacl nu se
9-l2z ,,Adu dupd aceea pe levili inaintea cortului ftce o hirotonie (punerea m6inilor) in biserici in prezenfa po-
dundrii, unde vei aduna toatd obStea fiilor lui Israel. Sd porului,va fi impotriva voiei lui Dumnezeu gi in afara legilor
apropie levilii inaintea Domnului Si /iii lui Israel sd-Si tfinte."60 in Biserica, clerul e hirotonit de cdtre episcopl iar
mdinile pe levili; iar Aaron sd afier:oseascd pe levili inai poporul consimte prin aclamalia: Yrednic este! Punerea mdi-
tea Domnului, din parteafiilor lui Israel, ca sdfacd ei nilor de c[tre popor asupra levitilor e doar tip, nu gi echivalent
bd Domnului. Apoi levilii sd-Si pund mdinile pe capetele v alHirotoniei.
leilor Si tu sd aduci unul jertfd pentru pdcat, iar pe 13-19: ,,Pune apoi pe levili fnaintea Domnului Si ina-
ardere detot Domnului pentru curdlirea levililor. " lnlea lui Aaron Si inaintea fiilor lui Si-i adu dar Domnului.
,,Punerea mdinilor pe levili are insemndtatea iSa vei osebi pe levili de fiii lui Israel, cd vorJA ai Mei. Du-
rului unei obligafii purtate de intreaga comunitate."ss , pd aceea vor merge levilii sd slujeascd la cortul adundrii,
nerea mdinilor pe capul vileilor, precum gi arderea de tot tlupd ce ii vei curdla Si ii vei afierosi Domnului; cdci imi
unuia dintre ei, este explicati ca reintdrirea Alianfei, al wnt dali Mie dintreJiii lui Israel in locul tuturor celor intdi-
qq
]] Sf. Cnirit al Alexandriei,
s8
op. cit.,Xl tbid.
NUM, p.206 n"
Sf. Chi.il al Alexandriei, op. cit.,Xl

50 51
ndsculi, care deschide orice pdntece; cdci al Meu este yind din slujb[ la 50 de ani, adic[ dublul vdrstei intr6rii in
intdi-ndscutul lui Isroel, de la om pdnd la dobitoc, pentru tlujb6. ,Num6rul 25, al cincilea num6r pltrat incepdnd de la
Mi i-am sfinlil Mie tn ziua cdnd am lovit in pdmdntul E1 l, se spune cE este simbolul seminfiei levitice."62 Atdt25 cdt
tului pe toli intdi-ndsculii; Si in locul tuturor intdi-ndscui gi 50 cuprind pe 5, intdrit prin repetifie. Cum numdrul 5 ara-
fiilor lui Israel am luat pe levili; Si i-am dat pe leviyi dar I t[ simfurile, poate fi un indiciu al slujirii levitice in chipuri,
Aaron Sifiilor lui dintrefiii lui Israel, ca sd slujeascd penh ndresdndu-se in special simfualitafii; sau mai poate ar[ta ci
Jiii lui Israel, la cortul adundrii, Si sd se roage pennufiii t rlujirea leviticl se s[vdrgegte p6ni in timpul al cincilea, al
Israel, ca sd nu-i ajungd pefiii lui Israel vreo urgie, idnd venirii M6ntuitorului (dupd Adam, Avraam, Moise qi Pro-
ar apropia de locasul sfant." foti). Levifii ipi incheie slujirea Ia 50 de ani, semn al incetiirii
,,De abia dupl ce au fost sfin1i1i (...), Levilii s-au preofiei Legii vechi odatii cu Pogordrea Duhului Sffint in zi-
tins de toate cele privitoare la jertfe. Drept aceea tot cel ua Cincizecimii (anului 30).
nu e sfhnt in Hristos gi nu s-a cur[fit de mai inainte,
modul cuvenig si stea departe. C[ci nu se va atinge I
depsit de dumnezeiegtile altare.,,6r Cuvdntul vizeaziin Cap. 9 - Pastile in pustie; stdlpul de nor Si defoc
cial clerul; aplicat credinciopilor, el devine un averti l-12: ,,in vremea oceea a grdit Domnul cu Moise in
referitor la primirea Euharistiei cu vrednicie, dupd ce pustiul Sinai, in anul al doilea dupd ieSirea din Egipt, in
cur6fit prin Taina Spovedaniei. luna tntdi, gi a zis: Spune fiilor lui Israel sdfacd Pastile la
20-26: ,,Moise Si Aaron Si toatd obsteafiilor lui vremea rdnduitd pentru ele: in ziua de paisprezece a lunii
el auJdcut cu leviyii cum poruncise Domnul lui Moise tntdi, spre seard, sd le facd la vremea lor, dupd legea lor Si
tru levili; aSa au fdcut cu ei fiii lui Israel. S-au curdyit dupd regulile lor sd le sdvdrgili! $i a spus Moise fiilor lui
levilii gi Si-au spdlat hainele, iar Aaron a sdvdrSit s.fin Ittrael sd facd PaStile. $i au ftcut ei Paslile in luna intdi, in
lor tnaintea Domnului Si s-a rugal pentru ei, ca sdfie curali; ,lua a paisprezecea, spre seard, in pustiul Sinai; cum po-
Dupd aceea au intral levilii sd-Si facd sluibele lor la coriul nrncise Domnul lui Moise, aSa au fdcut fiii lui Israel. Dar
adundrii, inaintea lui Aaron Si inaintea fiilor lui. Cum erau Si oameni necurali, care se atinseserd de trup de om
runcise Domnul lui Moise pentru levili, aSa au mort, Si nu puteau sd sdvdrSeascd Pagtile tn ziua oceea.
ficut cu
$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Aceasta esi legea k AceStia au venit in ziua aceeo la Moise gi Aaron, Si le-au
filor: de la doudzeci Si cinci de ani in sus sd intre sd ttpus oamenii aceia: Noi suntem necurali, pentru cd ne-am
la cortul adundrii; iar la cincizeci de ani sd inceteze sd alins de trup de om mort; de ce sd nufim ldsali sd aducem
Si
mai lucreze. De acolo inainte sd ajute fralilor a strdjui Domnului dar la vretnea cea rdnduitd pentrufiii lui Israel?
cortul adundrii, dar de lucrat sd nu mai lucreze. ASa sd lar Moise a zis cdtre ei: Stali aici, cd am sd ascult ce porun-
cu levilii, cafiecare sdfie la slujba lui de paznic.', eeste Domnul pentru voi! A grdit Domnul lui Moise Si a zis:
Inilial fixat[ la 30 de ani, vdrsta minimi pentru in Spune fiilor lui Israel: Dacd cineva din voi sou din urmasii
rea levifilor in slujbd a fost cobordtE cur6nd lais de ani, vostri vafi necurat prin atingere de trap de om rnort, sau va
.li departe tn cdldtorie, sau intre neamuri strdine, Si acela sd
6t lbid. hl
Clement Alexandrinul , Stromqte,Vl,85,4

52 53
facd Pastile Domnului. Dar sd le facd tn ziua a paispreze- bdra lor Si dupd parunca Domnului plecau; tot timpul cdt
cea a lunii a doua, seara, Si sd le mdndnce cu azime Si cu norul stdtea deasupra cortului, stdteau Si ei cu tabdra. Cdnd
ierburi amore; sd nu lase din ele pe a doua zi, nici oasele Jnsd norul stdtea multd vreme deasupra cortului, urmau a-
nu le zdrobeascd; $i sd le sdvdrSeascd dupd toatd cestui semn al Domnului sifiii lui Israel Si nu plecau. Cdteo-
PaStilor." datd se intdmpla ca norul sd stea numai pulind weme dea-
Dumnezeu ne ddruiegte timpul, spre a ne pregdti pen iupra cortului; dupd glasul Domnului se opreau qi dupd po-
tru trecerea Q:esah) Ia via{a de veci. Sunt chema{i gi cei ce ntnca Lui plecau la drum. Cdteodatd norul stdtea numai de
odinioar[ s-au intinat de picat, s-au indepiftat c0ndva de la seara pdnd dimineala, iar diminea[a se ridica norul; atunci
Adev[r ori au petrecut intre falsele invifdturi ca intre nea- plecau Si ei; sau stdtea norul o zi Si o noapte Si, cdnd se ri-
muri strdine. Timpul e, pentru acegtia, intervalul in care se dica, plecau $i ei; sau de umbrea norul deasupro cortului
pot curafi. ,,Chiar gi o astfel de sllbiciune in leagdnul doud zile, sau o lund, sau un an, fiii lui Israel stdteau Si nu
dinlei este suslinut[ de mama iubire, pdnd cdnd noul om plecou la drum; iar cdnd se ridica el, atunci plecau, cd din
ridicl la starea de bdrbat deslv6rgit qi nu mai poate fi pu porunca Domnului se opreau Si din porunco Domnului ple-
incoace gi incolo de orice vdnt al invd1iturii."63 cau la drum: urmau semnul Domnului, dupd porunca datd
l3z ,,Iar omul curat, care nu se a/ld departe in de Domnul prin Moise.
torie Si nu va face PaStile, sufletul acela sd se
,,indatii ce s-a intbmeiat gi a rdsirit pe pdmdnt cortul
din poporul sdu, cd n-a adus dar Domnului la vreme. cel prea adev[rat adic[ Biserica, s-a umplut de slava lui
acela purta pdcatul sdu. "
tSi va
Hristos. Clci socotesc c[ faptul c[ vechiul cort a fost acope-
Prin omul curat ce nu e cllitorit, ins[ nu face dt de nor nu arat[ altceva decflt aceasta. Deci a umplut llris-
intelegem pe cel r[mas doar formal in Biseric6, ortodoxu
tos Biserica de slava Sa. $i celor ce petrec in negtiinfl gi r5-
nepracticant. tlcire, ca intr-o noapte gi intr-un intuneric, El le strdlucegte
14: ,,De va trdi la voi wetm strdin, sdfacd Si el P, oa un foc, s[dind in ei lumina ce se cunoa9te cu mintea (inte-
Domnului: dupd legea Pastilor Si dupd rdnduiala lor sd le ligibil6). Iar celor ce sgnt deja luminafi gi au in inimd ziua
cd. O singurd lege sdfie Si pentru voi Si pentru strdin." lpiritual[.(inteligibil[), le d[ruiegte umbra gi acoperimintul
Nimeni nu este exclus de la unirea cu Hristos, dacd Slu, imbibAndu-i cu roua duhovniceascE, adicd" eu mdngdie-
primit tiierea imprejur a inimii (Botezul). rile de sus gi cele prin'Duhul. Aceasta inseamn[ noaptea in
15-23: ,,in ziua cdnd a fost asezat cortul, nor a acci! ohipul focului gi ziua in chipul norului. Cici cei ce sunt incl
perit cortul adundrii, Si de seara p;dnd dimineala afost dea) prunci au nevoie de o lumind care ii duce la cunoagterea lui
supra cortului, ca o vedere defoc. ASa era totdeauna: ziua Dumnezeu. Iar cei ce sunt mai sus de acegtia gi sunt luminafi
acoperea un nor $i noaptea o vedere de foc. Cdnd se prin credinli, au [ips[ de aoopetlmdnt gi ajutor, ca sd poatil
norul de deasupra cortului, atuncifiii lui Israel plecau Si, purta cu vitejie argi1a vielii prezente gi povara zilei. (...) Apoi,
locul unde se oprea norul, acolo poposecru cu tabdra fiii ridic6ndu-se norul, pleca irnpreund cu el gi cortul; gi oprindu-
Israel. Dupdpinmca Domnului se opreaufiii lui Israei cu se acelq se opregte gi acest4 iar impreund cu acesta ftceau gi
lsraelilii la fel. Cdci Biserioa urmeazi, in toate lui llristos gi
sffinta mulfime a celor credinciogi nu se despafte de Cel ce o
63
Fericitul Augustin, Mdrturisiri,Y,6 cheami la mdntuire. (...) Dar pitrunz6nd la infelesuri mai

54 55
subfiri, vom spune iardgi cI prima plecare este cea de la ne- veli insoli a douq oard sunetele cu sffigdte,
6z ,,Cdnd
credinfi la credinfi gi de la necunogtinfi la cunogtinli gi de la se vor ridica taberele cele dinspre miazdzi. Cdnd veli insoli
a nu gti cine este Cel prin fire gi cu adevlrat Dumnezeu la a gti a lreia oard stmetele cu strigdte, se vor ridico taberele cele
clar pe Stipdnul gi Fdcitorul tuturor. O a doua (plecare) folo- dinspre mare. Cdnd veli tnsoli a patro oard sunetele cu stri-
sitoare, dupd aceea, e cea din viciu gi neinfrdnare, spre voin{a gdte, se vor ridica taberele cele dinspre miazdnoapte. Sd in-
de a sivdrgi gi cugeta cele bune. Iar a treia, mai inainte gi mai iolili sunetele cu strigdte numai pentru plecare."
slivitii caaceea, e cea de la ceea ce-i cu lips[ spre ceea ce-i Despre taberele dinspre apus gi miaz6noapte se vorbeg-
intreg, in fEptuire gi dogme. Sau oare nu sporim pe incetul in tc doar in Septuaginta, ele nefiind amintite in textul ebraic.
cregterea cea in Hristos, inaintdnd spre blrbatul desdvdrgit gi 7-8i ,,Iar cdnd chemali adtmarea, sd sunali, dar sd nu
indlfdndu-ne la misura vdrstei plinirii Lni?"u fnsolili sunetele cu strigdte. Din trdmbile vor suno preolii,
tlii lui Aaron: aceasta-i pentru voi lege veSnicd, din neqm in
neam."
Cap. 10 - Trdmbilele de argint; cdldtoria Israeligilor
. ,Numai preofii au dreptul sI sune din trdmbife (...).
l-22 ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Fd-yi doud In (Apocalipsd), preofii sunt inlocuifi cu ingeri sundnd din
trdmbile de argint: din ciocan sd le faci, ca sd fie pentru 6apte tr6mbi{e. Autorii cregtini vdd ?n cele dou6 instrumente
chemarea obStii Si pentru plecarea taberei." de argint Vechiul giNoul Testament."67 Sau trimbifele de ar-
Folosirea trdmbilelor e gi un indiciu c[, ,,in vremea lui gint sunt ,,invifitura mirea{5 gi cereascd a propovidui.iir:68.
Moise, muzica a fost introdus[ in cult"65. ,,Trdmbifele sunt doul pentru c6 propov[duirea in biserici e
3-5: ,,De se va trdmbfa din ele, se va aduna toatd lndoitl. Una conduce pe credinciogi la cunoagterea dumne-
obstea la uSa cortului adundrii. De se va trdmbrta numai din zeiascl a dogmelor gi aratl falsitatea invdfiturii celor ce (le)
una, se vor aduna la tine toate cdpeteniile cele mai mari ale rtricd (...), alta conduce spre indreptarea moralE gi luminea-
lui Israel. Cdnd veli insoli sunetele cu strigdte, se vor ridica
taberele dinspre rdsdrit. "
Biblia 1688 are la versetul 5: $i veli trdmbiya semnu...
#;
, zi-
,,in unele versiuni ebraice: cdnd veli suna alarma sat cdnd 0e, poporul la cort. CIci prin propoviduiri adundm pe cei ce
veli striga cu strigdte. Text nu indeajuns de clar, cat€ SUg€+ petrec in corturile proprii, Ia biserici. Iar odatil adunafi, ii in-
rcazd emiterea unor strigite de rdzboi, de pornire la dupleclm sd purceadl de la cele mai de rugine spre cele mai
menite s[-i incurajeze pe luptitori gi s6-i sperie pe adversari; Cuvenite celor sfinfifi gi-i invn{am sI se mute oarecum de la
strig6te cu care ins[ era aclamat un rege sau de care era flu la bine. (...) Apoi a poruncit sd se dea patru semnale deo-
sofitd purtarea chivotului. Cu toate acestea, se pare cI nu q lebite ca prin ele si se migte gi sI plece cei de la rIs5rit, de la
vorba de voci omenegti, ci de o anume modulare a sunetului filazdzi, de la miazlnoapte gi de la apus. prin acestea soco-
de tr6mbild, intr-un fel de triluri clocotitoare."66 tosc cI ni se aratii cele patru Evanghelii, prin care e condusi
toatd lumea spre cunogtin(a dogmaticd Ei moral6. (...) Dar ia
* Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y
6' AB, p. 139 07
uu NLrM. r.206
PENT, p.260 oi O.igeni
Omilii la Cartea losua. VII, I

57
scama c[ numai celor invrednicili de preofie le rdnduiegte Ju uu plecat fiii lui Cahat, care duceau lucrurile sfinte, cdci
se foloseascd de tr6mbife, incredinf6ndu-le, socotesc, cortul trebuia sd fie a$ezat inainte de sosirea lor. Apoi s-a
povlpitorilor popoarelor gi celor sfinfifi pentru preo{ie cu fldicat steagul taberei fiilor lui Efraim cu cetele lor; peste
tul de inv5f6tur[ gi pregltire spre dorirea virhrtii."6e ailele lui era EliSama, fiul lui Amihud. Peste cetele fiilor
9-10: ,, Cdndveli merge la rdzboi, in pdmdntul {cminliei lui Manase era Gamaliel, fiul lui Pedalur; iar peste
impotriva vrdjmasilor care ndvdlesc asupra voastrd, Cekk rtibr lui Veniamin era Abidan, fiul lui Ghedeon. Dupd
sunetele de trdmbild cu strigdte Si veli /i pomenili bale taberele, cel din urmd afost ridicat steagul tabereifiilor
Domnului Dumnezeului yostru Si veyifi izbdviyi de llil Dan cu cetele sale; peste cetele lui era Ahiezer, fiul lui
vogtri. In ziua voastrd de bucurie, la sdrbdtorile voastre /miSadai; peste cetele seminliei fiilor lui ASer era Paghiel,
la lunile noi ale voastre, sd trdmbiyayi din trdmbile la flul lui Ocran; iar peste cetele seminliei fiilor lui Neftali era
rile de tot ale voastre Si la jertfele voastre de tmpdcare Ahira, fiul lui Enan. Aceasta era rdnduiala in care mergeau
prin aceasta veli fi pomenili inaintea Dumnezeului flli lui Israel cu taberele lor. $i aSa au plecat."
Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru." Israelifii plecau la drum intr-o ordine bine stabilitd,
Urmdnd sfintei propovdduiri, vom birui pe tofi v dupl cum urmeazd,:1) triburile luda, Isahar 9i Zabulon;2)
mdgii nogtri vlzufi 9i nev[zufi gi vom fi pururi pomenili familiile levitice ale ghergonifilor gi merarililor, care duceau
intea Domhului. oortul $i curtea cortului; 3) triburile Ruben, Simeon gi Gad;
11-13: ,,in anul al doilea, tn hma a doua, tn 4) familia levitic[ a cahatifilor, purtdnd chivotul gi lucrurile
ale lunii, s-a ridicat norul de deasupra cortului adundrii; rfinte; 5) triburile Efraim, Manase gi Veniamin; 6) triburile
auplecatfiii lui Israel din pustiul Sinai dupd a$ezarea Dan, Ager gi Neftali.
lor lor Si s-a oprit norul fn pustiul Paran. Aceasta afost it 29-322 ;;Atunci a zis Moise cdtre Hobab, /iul lui Ra-
ia plecare, dupd porunca lui Durnnezeu, datd prin Moise." guel, madianitul, socrul lui Moise: Noi plecdm la locul ace-
lsrael a tnberet in pustiul Paran (: glorie; frumusefe), la de care a zis Domnul: Voud vi-l voi da. Hai cu noi Si-!i
nordul peninsulei Sinai gi in sudul' Palestinei (Canaanului). vom face bine, cdci Domnul a grdit bine de Israel! Acela
14-28: ,,Intdi s-a ridicat steagul tabereifiilor lui lud lnsd a zis cdtre el: Nu merg, ci md duc tn lara mea si lq nea-
cu cetele lor gi pestb cetele lor era Naason, fiul lui A lnul meu! Dar Moise a zis: Nu ne pdrdsi, pentru cd tu Stii
dab. Peste cetele seminliei lui Isahar era Natanael, fiul
cum ne asezdm noi taberele in pustie Si veiJi ochiul nostru.
fuar; iar peste cetele seminlieifiilor lui Zabulon era Eli Dacd mergi cu noi, binele ce ni-l va face Domnul, tl vom
fiul lui Helon. Apoi s-a ridicat cortul Si au plecat fiii lace Si noi lie."
GherSon Si fiii lui Merari, care duceau cortul. Dupd
Pentru prima dat?i e pomenit aici Hobab (: iubit), ce
s-a ridicat steagul taberei lui Ruben cu cetele sale; peste
pare a fi cumnat al lui Moise; dupi alte interpretilri, Hobab e
tele lui era Elilur, fiul lui $edeur; peste cetele seminliei
un alt nume al lui Ietro (sau Raguel), socrul lui Moise. Ori-
Simeon era $elumiel, Jiul lui furisadai; iar peste cetele
cum, acest Hobab a insotit pe Israel, urmagii sli fiind men-
minliei fiilor lui Gad era Eliasaf; fiul,lui Raguel. Dupd
f ionafi ca
locuitori ai Canaanului (Judecitori 4,ll).
33-34: ,,Plecdnd ei de la muntele Domnului, au mers
6e lrei zile; iar chivotul legii Domnului a mers inaintea lor cale
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y
F

de trei zile, ca sd aleagd pentru ei loc de odihnd. N' Cap. 11 - Pedeapsa poporului pentru ldcomie
Domnului ii umbrea ziua, cdnd plecau de la popas."
l-32 ,,Poporul tnsd tncepu sd cdrteascd in auzul
Cind nu era montat cortul, norul se purta
chivotului, arit6nd calea. Cum s-a mai spus, chivotul Domnului, iar Dornnul auzind, se aprinse mdnia Lui, izbuc-
puie pe Hristos. ,,Deci mergea chivotul inainte, ca si nl intre ei foc de la Domnul Si incepu a mistui marginile ta-
odihnl fiilor lui Israil. Dar merge gi Hristos inaintea berei. Atunci a strigat poporul cdtre Moise, iar Moise s-a
(...). $i pe l6ng6 aceasta, implinind slujba mijlocitorului, rugat Domnului Si a incetat focul. De aceea s-a mai numit
face rugltor citre Tat2il gi isp[gire pentru noi (I Ioan 2,1), locul acela: Tabeera, adicd ardere, cdci acolo afost aprins
givechiul Moise."7o tntre eifocul de la Domnul."
35-36: ,,Cdnd se ridico chivotul, ca sd plece la ,,Agadar, cei ce au disprefuit prin p[cat toatl iconomia
Moise zicea: Scoald, Doamne, Si sd se risipeascd vrdjmas ooa in Hristos vor fi hran[ focului. Iar cdrtirea arat[, pe c0t
Tdi Si sd fugd de la fala Ta cei ce Te urdsc pe Tine! rc vede, apostazia gi refuzul de-a primi m0ntuirea de la El,
cdnd se oprea chivotul, el zicea: intoarce-te, Doamne, cu toate c[ au gustat din har. Acegtia pot cunoagte sigur cele
miile Si zecile de mii ale lui Israel!" viitoare, inv[f,flnd din cele trecute."72 Sunt pedepsili cu foc
ooi ce disprefuiesc man4 dupd cum se cufund[ in focul cel
,,Ruglciunea lui Moise e chipul mijlocirii lui
Care, ca om, SE roagi gi cere pentru noi lucrurile cele vcanic cei ce nesocotesc pe Hristos, Pdinea Care S-a pogordt
frumoase de la Dumnezeu gi Tatll. (...) (Se aratd c[ cei din cer. Din nou, Moise mijlocegte pentru poporul rdzrtrdtit
urmeazd lui Hristos) se vor impnrtngi de grija Lui, ce le e ;i dobdndegte pentru acela iertarea, prefigurdnd lucrarea
destulitoare spre mdntuire. Pentru ce il vor avea pe El M8ntuitorului.
ducltor, inainte-luptitor gi inainte-mergitor spre a le 4, ,,Strdinii, dintre ei, incepurd sd-Si arate poftele Si
odihn6. Clci cel dintAi Hristos s-a bitut cu satana, Eedeau cu ei Si fiii lui Israel Si pldngeau, zicdnd: Cine ne va
biruitor postind gi ispitindu-Se in pustie, ca noi s[ avem hrdni cu carne? "
Cdrtirea o incep strdinii (gr. ep{miWos); Anania tradu-
dihni v6z6ndu-l pe acela biruit, dobordt gi agternut sub
oc prin adundtura,,,termen folosit numai aici gi la Iegirea
cioarele Lui. (,..) (Tot) El e cel dintdi Care a infnrntat,
12,38: amestecltur6 de ne-evrei (egipteni, semili gi alte nea-
pricina noastrl gi in favoarea noastri, moartea, gi a su
muri) care plecaser[ impreunl cu ei din Egipt. La ei gi la
stdpdnirea ei gi ne-a aflat noui odihna, innoindu-ne
poftele lor se va referi Pavel inI Corinteni 10,6"73.
nestriclciune. Cel dint6i Care a intrat in rai, imbldnzind
5-9: ,, Cdci ne aducem aminte de pestele pe care-l
de o parte sabia inv0rtitoare gi depirtdnd, pe de alta, de
mdncam in Egipt in dar, de castraveli Si de pepeni, de cea-
noi picatul care ne oprea intrarea. Clci El a plltit pentru
pd, de praz Si de usturoi. Acum insd sufletul nostru tdnjeSte;
datoriile gi cu rana Lui noi tofi ne-am vindecat. (...) Cel
nlmic nu mai este tnaintea ochilor noStri decdt numoi mana!
t0i S-a suit la Tatil gi Dumnezeu, inaugurdnd cilitoria d ldr mana era ca sdmdnla de coriandru Si tnfdyisarea ei era
sus gi pregdtindu-ne ldcagurile de sus (loan 14,2)."71 l
ca inldpisarea cristalului. Poporul se ducea si o aduna, o
7o
lbid. 11
Ibid.
71
" Ibtd. PENT, p.262

60 6I
rdsneau in rd.snile sau o pisau tn piud, o fierbeau in Judecau in pricini civile gi religioase. in cei 70 de b[trini
Sifdceau din ea turte; iar gustul ei era ca gustul turtelor rfl6m originea Sanhedrinului de maitfurziu.
untdelemn. Cdnd cddea noaptea roua pe tabdrd, atunci cd- 18-20: ,,Iar poporului spune-i: Sd vd curdlili pentru
dea peste ea Si mana." ilua de mdine Si veli cmeq cat"rre, deoarece ali pldns tn auzul
Evreii s-au scArbit de hrana cereascl, a$a cum se Domnului Si ali zis: Cine ne va hrdni cu carne? Cd ne era
scdrbi gi de Hristos, Pdinea cea din cer (Ioan 6,31-51). blne in Egipt; cd are sd vd deaDomnul carne sd mdncali Si
10-15: ,,Moise insd auzea cum pldngea fiecare veli mdnca; Si veli mdnca nu numai o zi, nici numai doud
familiile sale Si la uSa cortului sdu, Si s-a aprins tare mdni aau cinci zile, nici numai zece sau doudzeci de zile, ci o lund
Domnului gi s-a mdhnit Moise. Atunci a zis Moise tntreagd veli mdnca, pdnd vd va da pe nas Si vd veli scdrbi
Domnul: De ce intristezi pe robul Tdu si de ce oare de ea, pentru cd ali dispreluit pe Domnul, Care este tntre
aflat mild inaintea ochilor tdi, cdci ai pus asupra mea sarci voi, Si v-ali pldns inaintea Lui Si ali zis: La ce trebuia sd
na a tot poporul acesta? Oare eu am zdmislit tot poporul lcgim noi din Egipt? "
cesta Si oare eu l-am ndscut, de-mi zici: IaJ tn sdnul ,,Domnul se suplrase foarte tare pentru cI lui Israil
cum ia doica pe copil, Si-l du tn pdmdntul pe care cu j ilu-i pisa nici de robie gi nu se temea nici de muncile din
mdnt l-amfdgdduit pdrinlilor lui? De unde sd iau Si sd Egipt, de dragul riumirositoarelor cirnuri gi legume. Dar gi
eu carne la tot poporul acesta? Cdci pldng inaintea mea po noi ne induplec[ adeseori pllcerile infierbdntate gi vio-
zic: Dd-ne carne sd mdncdm! Eu singur nu voi putea sd lcnte sd socotim robia diavolului ugor de purtat gi s[ ne le-
tot poporul acesta, cd acest lucru este greu pentru 3[m cu jug_ul pdcatului de dragul poftelor stricicioase gi p6-
Dacdfaci a$a cu mine, atunci omoard-md, de am aflat mi, m6ntegti."/) E mai mult o pedagogie in aceste cuvinte dec6t
inaintea ochilor Tdi, ca sd nu mai vdd necazul acesta!" o ameninfare, ca gi cum ar.spune: ,,Aga vi voi scoate din
Ca gi la leSirea 32,32, Moise cere sd moar[ el in Via[6, f[r[ si mai avefi poft5; gi iegind in aceasti stare vI
poporului ce a plcituit. ,,Dacdnu suntem in stare si Vcfi putea curlfi de poftI gi, aducindu-vl aminte prin cdte
la viala, irremelnicE" sau poate gi la cea viitoare, ca Moise tuferin,te v-afi sclpat de ea, sd vI ferili si mai cndefi intr-in-
Apostolul (Pavel), cum zicem cI iubim pe aproapele?"74 ta. Sau, dac[ acest lucru s-ar mai int6mpla, va fi dup[ lungi
lGlTz ,,Atunci Domnul a zis cdtre Moise: dstimpuri, cdnd nu vi ve{i mai aduce aminte ce afi indurat
Saptezeci de bdrbali, dintre bdtrdnii lui Israel, pe care-i Pontru l[comia voastri. Dac6, ins[, nu avefi griji de voi gi
tu cd sunt cdpetenii poporului Si supraveghetorii lui, Si nu ascultali cuvdntul care v[ elibereaz[ de orice patiml, vefi
la cortul adundrii, ca sd stea cu tine acolo. Cd Md voi oldea in nenorocire."T6
ri acolo Si voi vorbi cu tine Si voi lua din duhul care e 2l-23: ,,A,poi a zis Moise: in poporul acesta, in care
peste tine gi voi pune peste ei ca sd ducd ei cu tine sarc nd aflu, sunt Sase sute de mii de pedeStri Si Tu zici: Am sd le
poporului Si sd nu o duci numai tu singur." dau carne sd mdndnce Si vor mdnca o lund de zile! Li se vor
Institu{ia bdtrdnilor exista gi la alte popoare din ldia, oare, toate oile Si toli boii, co sd le ajungd? Sau tot
chime (egipteni, fenicieni, hitifi, madianili ori canaanifi pestele mdrii li se va aduna, ca sd-i indestuleze? Zis-a Dom-
B[trdnii erau alegi dintre c6peteniile poporului; ei sfEtuiau
lr sf. cniil al Alexandriei, op. cit.,Y
7a to
Petru Damaschin, invdldturi duhwnicesti, I Origerr, Despre rugdciune, XXIX,14

62 63
nul cdtre Moise: Dar, oare, mdna Domnului e scurtd? A minii s-a revdrsat peste ei, fiard ca izvorul s6 scadl prin
vei vedea de se va implini sau nu cuvdntul Meu." lc€astd comunicare. (...) Duhul nu se odihneSle asupra oricui,
Indoielii lui Moise ii rispunde Domnul, ar[tand ce dup6 cum citim, ci numai peste sfinfi gi peste cei fericili. Du-
e Cel de la Care vin toate gi Cdruia nimic nu-I este cu hul lui Dumnezeu se odihnegte peste cei care au o inimd cu-
putinf6. ratd (Matei 5,8) gi peste cei care au cur5fit sufletul lor de p6-
242 ,,Atunci a ieSit Moise Si a spus poporului Cat. Dimpotriva, El nu sdldgluiegte intr-un trup apisat de p[-
tele Domnului, a adunat Saptezeci de bdrbali dintre oat, chiar dacl cflndva a slldqluit intr-insul. Dutrul Sfhnt nu in-
poporului Si i-a pus imprejurul cortului." glduie nici o comunicare, nici o imp6(eal[, cu duhul rlului.
,,CdtE vreme Moise ascult[ cuvdntul Domnului gi pri E sigur c[ din clipa plcatului, duhul r[ului, care-i in sufletul
megte instrucfiunile Sale, el este inl[untru, st6 in interior, ouiva, igi are partea sa. Cdnd e ldsat sI intre gi s[ sdligluiasc[
cele mai intime taine; cdnd insi vorbegte mul{imilor gi tn noi prin cugetele sale rele gi poftele rele, Duhul Sfrnt se
porului, cdnd igi exercit6 indatorirea sa fafi de om, care rfl6 in strdmtoare gi eu imi ing[dui sd afirm c[: Duhul Sfhnt
poate s[ rdm6nd inlduntru, el sti afar[, zice Scriptura.,,77 orte alungat din noi. (...) In to{i cei care au profefit s-a odihnit
25: ,,$i S-a pogordt Domnul in nor Si a vorbit cu el; Duhul SJiint, dar in nimeni nu s-a odihnit ca in Mdntui-
Si a luat din duhul care era peste el Si a pus peste cei torul."7e ,,Cici pe aceia in care se spune ci Se odihnegte Du-
zeci de bdrbali cdpetenii. Indatd insd cum a odihnit hul Tiu, pe aceia ii face sd se odihneascd in Tine."8o
peste ei, au inceput a prooroci, dar apoi au incetat." 262 ,,Doi dintre bdrbali insd au rdmas in tabdrd: pe
infelesul primar: a profeli: a vorbi in stare de unul il chema Eldad Si pe celdlalt tl chema Medad. gi a
^ ,,In
taz.ln caanl de falq o harismi simpld gi temporar{, ca o ]
odihnit Si peste ei duhul, cdci erau din cei inscriSi, dar nu
figurare a Duhului pe Care Domnul lisus va avea sd-L yeniserd la cort, Si auproorocit Si ei acolo in tabdrd."
in Biserica Sa."78 Poate pentru a diferen{ia acest moment Eldad ( : Dumnezeu a iubit) Si Medad ( : dragoste)
cel al Cincizecimii, ediliile romdnegti de care ne folosim nu se aflau la cortul adunlrii, dar au primit gi ei harul, num[-
Scripturii ezitiin a majuscula duhul trimis asupra betrani tAndu-se intre cei gaptezeci de beheni. ,,N-a fost impnfit
excepfie face Biblia l9l4.Pdrin(ii Bisericii v[d, de altfel, Duhul, ci a fost impirfit harul in cite vase erau gi dupd pu-
fi indicat aici Duhul Sfbnt. ,,Se zice cd Dumnezeu lu6nd di terea celor care l-au primit. tn tabdrd au fost numai gaizeci gi
Duhul lui Moise a dat - Duh - celor gaptezeci de bitreni. opt de b[trani, care au profetizat. Eldad gi Medad nu erau
nu infelegi ci Dumnezeu a luat de la Moise o substanf[ ma acolo. Asta s-a fhcut spre a se dovedi c[ n-a fost Moisi cel
teriall gi corporald, a impdrfit-o in gaptezeci de pdrfi gi aga care a imp[rfit harul, ci Duhul cel care lucreaz5,. Eldad gi
dat cdte o frdnturi fieclrui bitrdn. Este o impietate a in Medad au frcut parte din cei alegi gi, cu toate cI n-au fost in
astfel natura Duhului Sfhnt. Aceastii imagine inscrisi in I
lablrS, totugi profe{esc."8
cest text tainic poate fi inteleasl astfel: Moise gi duhul 27-292 ,,Atunci a alergat un tdndr Si a spus lui Moise,
era in el sunt asemenea unui lumindtor foarte strilucitor, zlcdnd: Eldad Si Medad prooroce,sc in tabdrd! gi rdspun-
care Dumnezeu a luminat gi pe cei gaptezeci. Strilucirea I

77
n -z-3
'Mdrturisiri,
78
ld., Omilii la Cartea Numerii,Yl,l
PENT, p. 263
:itl Xlll,4
imului, Caiehezeie,XYl,25

64 65
zdnd, Iosua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, unul din nozeu gi Tatdl, descoperind celor ce nu-L cunogteau chipul
lui, a zis: Domnul meu, Moise, opreSte-i! Moise insd i-a 8tru, adici pe Fiul. Iar pe cei chemafi i-a flcut gi sfin{i, un-
Nu cumva eSti gelos pe mine? O, de arfi toli prooroci in jlndu-i cu Duhul. $i-i pizmuiesc cei din lege pe cei indrep-
porul Domnului Si de or trimite Domnul duhul Sdu peste ei!t,l hfi in Hristos prin credinf6 9i sfin1i1i in Duhul. Dar Moise
E greu de infeles motivul pentru care s-a ternut l.a bucurat, cunoscdnd de mai inainte taina. Deci norodul
fie se temea c[ prestigiul lui Moise va avea de suferit, fie IUdeilor nu cugeta^-cele ale lui Moise, pizmuind prostegte pe
va suferi el o scidere inaintea celorlalti. Cert e e6 i-a lfinfiiin Hristos."83
lui Moise sd-i opreasci pe cei doi de-a profeli, dar Moise 30-31: ,,Apoi s-a tntors Moise in tabdrd impreund cu
i-a ingdduit sd ceari aceasta, ,,Nu pot s6-i opresc, i-a hdtrdnii lui Israel. Atunci s-a stdrnit vdnt de la Domnul, a a-
Moisi, cdci harul este ceresc. Nu pot s6-i opresc, pentru c[ dus prepelile dinspre mare Si le-a presdrat imprejurul taberei
eu am acelagi har ca gi ei. Nu-mi inchipui insd c[ tu ai
€ale de o zi intr-o parte Si cale de o zi in cealaltd parte impre-
aqa din pricina invidiei. Nu eSti gelos pe mine, cd ei au
Jwul taberei, strat gros de aproape doi coli de lo pdmdnt."
fe1it, iar tu nu profefegti inc6. Agteaptl timpul."82 ,,Se Aga cum a ftgIduit, Dumnezeu trimite israelililor bel-
cE Dumnezeu a luat din Duhul ce se afla peste Moise gi
fug de carne.
pus in cei alegi, nu pentru alt motiv, ci ca s[ credem ci 32-34: ,,Atunci s-a sculat poporul Si toatd ziua Si toa-
Unul gi Acelagi Duh sfinfegte Dumnezeu pe sfinfii dinai ld nooptea aceeo Si toatd ziua urmdtoare au adunat prepe-
de noi gi pe noi. Cdci precum Unul este Tatdl gi Unul llle; Si cine a adunat pu1in, tot a adunat zece coSuri Si le-au
asemenea gi Fiul, la fel Unul este gi Duhul Sfint, Cel U httins imprejurul taberei. Dar carnea era incd in gura lor Si
in prooroci gi in noi. Iar fiind Unul, nu trebuie infeles c6 Itu isprdviserd incd de mdncat, cdnd se aprinse mdnia Dom-
impi(egte in mul1i, ci este neimp[rfit gi in multa di nului asupra poporului, Si a lovit Domnul poporul cu bdtaie
a darurilor (harismelor) 9i se afl[ acelagi desivdrgit in
toarte mare. $i s-a pus numele locului aceluia: Chibrot-Ha-
Dar trebuie observat cd Dumnezeul tuturor a poruncit ca laava, adicd mormintele poftei, cdci acolo au ingropat pe
alegi si fie in numlr de gaptezeci. insl nu se complete poporul cel aprins de poftd."
acest numdr. Cici lipsesc doi: Medad gi Eldad. Dar
,,Tot neamul evreilor, pe cdnd trecea prin degert, fi-
zeu ii umple gi pe ei, care au intdrziat, de Duhul. Cdci lndcd a dorit mdncdruri obignuite din carne, gi-a pierdut o
roceau in tab[ri. gi unii din jurul lui Moise ii pizmuiesc Ai parte din popor. Nu le fusese interzisi aceast[ dorinfd, dar
cer s[-i opreascd. Dar el vLzAnd de mai inainte taina Dumnezeu a voit, dupi pirereamea, sd introducd in preve-
Hristos zice: Cine sd dea poporului prooroci ai dcrile legii pedepsirea dorinfelor de rizvr[tire, pentru ca tot
cdnd dd Domnul Duhul Sdu peste ei? inlelegem din poporul, de buni seam[, sI infeleagd cdt trebuie sd se fereas-
cd legea a pescuit gi a adus lui Dumnezeu pe mulfi ca sd c[ de cele pe care Dumnezeu le opregte prin Scripturile ce-
gdteascl pentru taina lui Hristos. Dar nu i-a putut aduce E$ti, de vreme ce-L supdrau chiar cele ingdduite gi pe care
tofi. Insi Hristos i-a sfinqit pe cei ce au venit mai t0rziu. C ttu Ie oprise prin lege."oo ,,Dumnezeu ii invap c[ nu trebuie
au fost chemafi gi din neamuri la cunogtinfa adev[rului, r[ fie lacomi, dar le dd ceea ce doresc: mul{ime de pdslri
prin Moise sau prin lege, ci mai mult prin puterea lui
82lbid.,xvl,26 !] sf. Cnirit al Alexandriei,Glafire la lesire,II
l' Salrriuous, Despre guveinarea lui Dumnizeu,Vl, l0

66 67
zburflnd aproape de p[mdnt s-au l[sat peste tablr[ ca un Dacd aici s-ar vorbi despre Sefora, aceasta ar fi numi-
grupate in stoluri, a clror v0nare ugoard a slturat pofta lor tl doar in mod ironic etiopianci sau kugit[, cdci ea era ma-
came. Dar necump[tarea in mdncare a umplut sucurile dianita. Dar credem a fi vorba despre o a doua sofie a lui
trupuri dintr-odatil de otrivuri vdt[mdtoare gi imbuibarea Moise, amintit?i doar aici, gi care, intr-adevlr, era etiopiancd.
adus boalS gi mo-arte. Iar pilda acestora le-a ajuns celorla KuOitd sa:u etiopiancd ar insemna arsd de soare, nume care,
spre cuminfire."8s ,,Nelipsindu-se ei de nici un bine, degi ln sens mistic, desemneazd pe cel ce a primit lumina dum-
bucurau cu imbelgugare de darul neintinat al manei,
nozeiascd. Comentatori mai noi cred cd aici e vorba despre
carnea gi prazul, vorbesc de pepeni gi de castravefi, de
Sofora, dar scrierile patristice sus(in cI Moise a avut gi o a
gi usturoi. De aceea, mdncdnd din ele, nu peste mult timp
doua sofie, dup[ cum reiese, deqi nu foarte clar, gi din Scrip-
murit. C[ci le da Dumnezeu prepelilele nu incuviinfdnd
turd; in plus, madianilii nu erau privili cu ostilitate de cltre
pofta, ci incredinfdndu-i mai degrabi, prin fapte, cd ni
ovrei. Sofia etiopiancl putea proveni dintre striinii iegili din
nu-I este cu neputinfi. Iar dupi aceasta, pe cei st[pdni(i
Egipt, gi ea ar prefigura primirea neamurilor in Biserica lui
plIcerile ur0te ii pedepsegte. Cdci peste nenoroci{ii de I
Hristos. ,,Aaron gi Miriam au murmurat pentru cd Moise gi-a
au venit grele pdtimiri din timpul venirii Mdntuitorului
tru. Acelea au fost umbre ale acestor pitimiri, gi intdmpliri luat o sofie etiopiancI. Or, noul Moise ia de asemenea o
de odinioard s-au ardtat drept chipuri de mai inainte ale otiopianci de sofie. Legea Sa, intr-adevdr, a trecut la
de pe urm6. Cici dupd ce S-a pogorAt la noi de sus gi din otiopeanca noastrd."87 ,,Pentru a explica, pe scurt, aceasta,
Hristos, mana cea adevlrati, care poate s[ ne hrlneascl qi zicem ci Mariam preinchipuie poporul primordial. Moise,
ne frglduiascd viata vegnic6, preferind aceia in locul ei adicd Legea lui Dumnezeu, a luat de sofie o etiopianc[ r[-
chip neinfelept folosirea lumeascd gi apoasd a celor tlcitl printre neamuri. Moise, adicl Legea duhovniceasc[, o
tegti, s-au revoltat cu hotlr0re nu numai impotriva Dum la de so(ie, iar Mariam, care imagineazd sinagoga de azi, se
zeului tuturor, ci gi impotriva dumnezeiescului Moise86. lntristeazd gi-l ceart[ impreun6 cu Aaron, altfel spus (cu)
deii, resping6nd pe Hristos, neag[ gi Legea lui Moise, preolii gi fariseii."88 ,,Sinagoga inchipuie acel murmur, care
care pretind ci se cdliuzesc, cici Legea vestegte pe Hri necunoscflnd legdmdntul acestei etiopience, adicl al Biseri-
352 ,,Apoi a plecat poporul din Chibrot-Hataava cii dintre neamuri, fream[td prin mustr[ri zilnice qi urSgte pe
s-a oprit in HaSerot." acea plebe prin a cdrei credinf5 este scdpatd ea insdgi de le-
Urmdtorul popas al evreilor a fost in Haserot (: pra necredinlei sale."8e Miriam preinchipuie Sinagoga, Aa-
pentru tabIr6). ron, in acestcaz, preofia veche, iar Moise pe Hristos. ,,Cici
]lristos este D6titorul legii giMijlocitorulintre Dumnezeu gi
oameni, cum era gi Moise. (...) Iar drept chip al preofiei Iu-
Cap. 12 - Miriam pedepsild cu leprd
deilor trebuie socotit Aaron, iar Mariam reprezinti fa(a Sina-
l: ,,Mariam Si Aaron vorbeau insd impotriva lui gogii (a adunlrii). Deci L-au acvzat pe Mdntuitorul nostru
se pentru femeia etiopiancd, pe cqre o luase Moise, Hristos $i betrenii iudeilor gi inslgi adunarea (Sinagoga) im-
Moise era cdsdtorit cu o etiopiancd."
i7
Origen, Omilii la Cartea Cdntarea Cdntdrilor,I,6
rN
ld., O*ilii la Cqrtea Numerii,Yl,4
E5
Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viaya lui Moise
86
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,II ru
Sf. Ambrozie, Scrisori,Lx[I,57

68 69
F[

preune cu aceia, invinuindu-L de cilcarea poruncilor c[ruia din noi i s-a arltat vrednic[ de urmat gi de fericit bl6n-
nezeiegti (...). Dar scr6qneau impotriva Lui gi in alt mod, defea purtlrii lui."e3 Bldndefea e contrariul m6niei. ,,Cine gi_a
tru cd gi-a luat de so(ie o femeie neagrl" adicd Biserica Itlpdnit mdnia a supus pe draci; iar cine s-a robit de d6nsa
neamuri, gi a plrIsit intr-un mod oarecare pe cea dintdi, ad (...) ui, dacd se zice cd insusi
pe israelita, care era Sinagoga. C[ erau furiogi deoarece Dom (psalm\4,l})!s4
ale
cotea obiceiurile lor, plzite in mod deger! sau date prin M
fdrd de yeste cdtre Moise
nul
drept chipuri, nu e greu s[ vadd cel ce s-a familiarizat cu gi cdtre Aaron Si cdtre Mariam: IeSili cdteSi trei la cortul
erile evanghelice. Iar cI gi-a luat so{ie Biserica din adundrii! $i au ieSit tustrei. Atunci S-a pogordt Domnul tn
innegritii incl pentru intunericul cunogtinfei gi al mora stdlpul cel de nor, a stat la uSa cortului Si a chemat pe
lor cici nu era inci in ea lumina cea adeviiratd
- Aaron Si pe Mariam Si au ieSit amdndoi."
infrumusefeazd Si albegte fata - va putea g6si cineva ,,Cuvdntul a afrtat ci Dumnezeu va fi judec[tor al celor
dovada in prooroci."e( care vorbesc impotriva Mdntuitorului nostru Iisus llristos gi
2z ,,Ei ziceau: Oare numai cu Moise a grdit va veni si osdndeasci cu m6nie pe cei ce au indrdznit se_L
N-a grdit El, oare, Si cu noi? $i a auzit acestea Domnul." calomnieze gi sI se lupte pentru egalitatea in cinste cu El.,,es
,,Precum se pare, Mariam gi Aaron au ftcut din b 6z ,,Apoi a zis: Ascultali cuvintele Mele: De este intre
de{ea lui Moise prilej de ingimfare. Dar Dumnezeu se voi vretm proroc al Domnului, Md ardt lui in vedenie
Si in
rd, chiar dacd Moise tace, gi se minie de la Sine cu lomn vorbesc cu el."
impotriva celor ce au indrlznit si defaime pe slujitorul ,,Nu tofi au vederi adevdrate in somn, nici nu se inti_
gi socotegte ca a Sa dispre(uirea lui. Aga sd in{elegi 9i in ptrresc acestea in mintea tuturor, ci numai aceia care sunt
cu.
zul lui Hristos. Bldnde,tea gi iubirea de oameni proprii rati cu mintea gi limpezili in simprile sufletului gi care a_
i-au frcut pe farisei mai pornili spre disprefuirea Lui. Dar leargl spre contemplarea naturali; numai aceia care nu au
vedea neindoielnic cI nu vor sclpa de mdnia de sus. nici o preocupare de lucrurile viefii 9i nici o grijl de via{a de
defhimarea Fiului avea s[ fie greu rlbdatd de Dumnezeu aici; aceia ale clror indelungate fllminziri i-au dus la infra-
Tat6l."el narea cuprinzdtoare gi ale clror sudori gi osteneli dupi Dum_
3z ,,Moise insd era omul cel mai bldnd dintre toli nezeu au aflat, in locul cel sfrnt al lui Dumnezeu, cunogtinfa
menii de pe pdmdnt." lucrurilor gi odihna inlelepciunii celei mai inalte; aceia a ce_
,,Sunt numiti bldnzi cei cu moravurile potolite, cei ror viafi ingereasci e ascunsd la Dumnezeu gi a c6ror inain_
bozi de orice patim5, pentru cI nu au in sufletele lor nici, tare s-a suit de la sffinta linigtire la treapta proorocilor Bi_
turburare. De aceea Scriptura mlrturisegte despre Moisi ci sericii lui Dumnezeu."'u Comer tariul avertizeazic[ nu orice
fost mai blAnd decdt tofi oamenii de pe pimdnt.uez ,,Cend vis e de la Dumnezeu gi nu orice vedenie trebuie primitii,
auzit pe Sfdntul Duh istorisind viafa lui Moisi, indatd
pitruns in noi dorin(a de a r6vni virh:tea acelui bErbat gi

s Sf. Chiril al Alexandrie i, Glafire la Numeri


"e2 Ibid.
Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi,Vlll,2

70 71
ar[t6nd cine sunt cei ce se inwednicesc de har. Revenind nezeu gi Tatdl in prooroci a vorbit gi in Fiul. Ci aceia pri-
textul biblic, constatdm cd gi proorocii pot cunoa$te meau prin Duhul cunogtinga celor ce trebuiau s6 le afle. Iar
asemenea celor ce au disprefuit pe Moise. El cunogtea qr prin invdf[turd sfaturile Tatilui, ci ca Unul ce
7-82 ,,Nu tot aSa am grdit Si cu robul Meu Moise, ora El insugi In(elepciunea 9i Sfatul TatIlui."ee
este credincios in toatd casa Mea: cu el gydiesc gurd 9-10: ,,^$ s-a aprins mdnia Domnului ctsupra lor Si,
gurd, la ardtare Si aievea, iar nu in ghicituri, Si el vede depdrtdndu-Se Dornnul, s-a depdrtot Si norul de la cort Si
Domnului. Cum de nu v-ali temut sd cdrtili impotriva latd Mariam s-afdcut albd de leprd, ca zdpada. gi cdnd s-a
lui Meu Moise?" uitat Aaron la Mariam, iatd era leproasd."
Dumnezeu ii vorbea lui Moise direct, frri inci
,,Privegte la acest popor plcltos gi vezi;ce lepr[ a p[-
Mai greu de stabilit e infelesul/elei Domnular, de vreme catului s-a l6sat peste el, ce zgomot ii intunecl infelepciu-
nimeni nu poate vedea fafa lui Dumnezeu fhrl sE moarl
nea, ce slujbi urAti gi ce inf5ligare respingdtoare are! Dar
Sirea'33,20-23). Dar, ,dacd ar fi lipsit cu totul de un aceastd lepr[ nu rdmdne pentru totdeauna, ci c0nd se apropie
vrednic de Dumnezeu, Dumnezeu ar fi cu totul de
e[pt[m0na lumii (12,15), cu sfhrgitul ei, ea va fi rechematd
(de necunoscut, de nesimfit). Frumuse(ea este o armonie
ln tabirl. La sffirgitul lumii, cind va intra tot num6rul plg6-
chipul un fel de intocmire statornici. Iar dac[ s-ar spune
nilor, atunci tot Israelul va fi mdntuiq gi atunci lepra se va
Dumnezeu e lipsit de un chip vrednic de El, ar trebui s[
lndeplrta de pe fafa Miriamei, ea va redobdndi faima credin-
spund cd e lipsit gi de frumuse{e gi cu atdt mai mult de
ln care e gi chipul gi frumuse(ea"e7. ,,Istoriile Evreilor fei gi frumusefea cunoagterii lui Hristos, atunci fala ei igi va
(...) cd acel sfdnt Moise s-a inwednicit, pentru multa reclp[ta str[lucirea, cdnd cele doud turme vor fi una gi va fi
o turmd gi un pdstor (Ioan 10,1 6)."100. Despre taina ciderii gi
bldndefe, de ardtarea lui Dumnezeu. $i, dacl il descriu o
ti gi ca lipsit de vederea lui Dumnezeu, nu il aratd despl a reprimirii lui Israel vorbegte Smntul Apostol Pavel (Ro-
de Dumnezeu, decdt cdnd era lipsit de bldndefe. Clci mani, cap. ll). ,,$i s-a dep6rtat norul de cortul mdrturiei. Iar
cI Domnul se supira pe el cu mAnie c6nd era foarte Mariam s-a umplut indati de lepri, gi nu in mod simplu, ci ca
nef gi se opunea voilor dumnezeiegti. Dar c0nd il prezi zlpada. $i de fapt firea dumnezeiascd, gi preacurati, indignatii
neopus cererilor hot[rdte ale Iui Dumnezeu, il laudi de befiile iudeilor impotriva lui Hristos gi de indrlznelile lor
imitarea deosebitii a bun[tI1ii lui Dumnezeu. De fapt necuviincioase gi afectati de am[r[ciune, a plecat oarecum gi
foarte bl6nd gi pentru aceasta e numit slujitorul lui s-a desp6(it de Siriagogd (...). Ceci dup[ ce S-a pogordt
zeu gi mai vrednic dec6t to{i proorocii de vederea lui f Domnul in stAlp de nor, pleac[ iardgi ca un nor, dup[ chipul
nezeu."e8 ,JVIoise s-a bucurat prin aceasta de o pozilie literei. Iar dupi ce s-a despd(it dup[ cuviinfi de Sinagoga
inaltd in vederile lui Dumnezeu, mai mult dec0t al1ii, ca gi Iudeilor, aceasta s-a arltat indatl necuratii; gi nu simplu
putin{a de-a auzi in mod deosebit cuvintele dumnezei necuratE, ci ajunsi la extremitatea bolii. CEci spundndu-se cl
Despre aceasta i s-a dat o bunl mdrturie. Dar aceasta o un lepros s-a albit foarte, se aratii intensitatea bolii. $i ce e
qi mai adevlrat la Hristos. Cdci nu precum a vorbit mai alb ca zilpad{'l Pentru cE se cuvenea, ba era chiar necesar

97 eo
Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 52 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.
9E
Sf. Dionisie Areopagitul, Epistole, VIIL I loo
O.igen, op. cit.,Yl,4

73
ri

gi neindoielnic s[ ajungi Sinagoga Iudeilor la toate virtulii nu va fi str[puns de vdrful sdgefilor. Fiindci tdria ei
odati ce-a cAzut din grija Celui ce o putea mdntui."tQl indoaie vdrful srgefii gi o respinge. Iar arma ocrotitoare im-
ll-12'. ,,Atunci a zis Aoron cdtre Moise:
domnul meu, sd nu ne socoteSti greSeala cd ne-am
rdu Si am pdcdtuit! Nu ingddui dar sd fie Mariam ca
ndscut mort, al cdrui trup, la ieSirea din pdntecele
sale, este pe jumdtate putred. "
,,Cei ce, fiind din neamul lui Israil gi nestriini de le
tura dupi trup cu Sinagoga ludeilor, au fost rdnduifi vi
nici ai tainelor Mdntuitorului nostru, aveau s[ aduci
ciuni pentru cei ce au picituit, degi au plcituit gi ei
nE cu aceia la inceput. Ei se roagl lui Hristos s[ nu vini
asupra lor mdnia Tatdlui."ro2 Aaron, degi a pIc[fuit imprt
nd cu Miriam, mijlocegte acum pentru sora sa; la fel,
Pavel, degi prigonitor al Bisericii la inceput impreund cu Leprogii, dup[ vindecare, pot reveni in tabirl abia in
deii, se roagd mai apoi (dup[ convertire) pentru poporul
(Romani 10,1), nesuferind s[-i vadd bolnavi de moarte
cei de un s6nge cu el.
13: ,,Atunci a strigat Moise cdtre Domnul Si a
Dumnezeule, vindec-o ! "
,,Moise s-a frcut gi acum gi mai vrednic de laud6
tru neluarea in seaml a p[catului, pentru clvdzdnd cd
nezeu pedepsegte bdrFrrea nesocotitl a femeii, gi-a fEcut fi
mai tare ca mdnia, rug0nd pe Dumnezeu si se indure de sc
1rri.;:103 ,,Aaron gi Mariam au fost r6ni1i de patima b6rfirii
s-au ftcut ca un fel de arc alpizmei, aruncdnd impotriva
in loc de sigeatil, cuvdntul. Dar Moise era atdt de departe ,

a se molipsi de boala lor, inc6t a putut si gi vindece patin


celor ce se imbolniviserd de ea. Astfel, nu numai cd
migcat de pornirea de rlzbunare impotriva celor ce l-au s
pirat, ci Il roagi gi pe Dumnezeu pentru ei. El aratd, soc Amintim ci sacerdofiul lui Moise era unur special, er nefiind
tesc, prin cdte a ficut, c[ cel ce este bine imbricat in uns ca preot spre a
sluji la cortul adundrii.
rot Sf. Chiril too
al Alexandriei, op. cit. lbid.
to2
lbid. l0' Sf. Ioan
Guri de Aur, Omilii la Matei,y,4
106
'03 Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit. Sf. Efrem Skui., Cuvtint despre preopie

74 /5
15: ,, [i a Sezut Mariam afard din tabdrd Sapte zile Si ipre mo$tenire; cdte un om de fiecare seminlie sd trimifi;
poporul n-a plecat la drum pdnd s-a curdyit Mariam." lnsd aceStia sd fie toli cdpetenii intre ei. $i i-a trimis pe
,,A se curd{a de lepri = a se vindeca. De refinut ace$tio Moise din pustiul Paran, dupd porunca Domnului, Si
le morale ale intregului episod: pdcat - pedeaps[ - pocii crau toli cdpetenii. "
- mijlocire - penitenfi - iertare."ro' ,,Mariam ii vorbegte ,,Deci Moise, sau infelesul Scripturii legii, ii trimite
Moise qi este pedepsiti, dar nu fhrl judecati, ci aqa cum anticipat prin umbrd gi chip pe cei mai cunosc[tori gi care au
legile justifiei. intr-adev[r, intdi este chematl in proces, mintea mai in5lfati spre cercetarea exactd a celor figlduite
este judecat[ gi, in al treilea rdnd, este pedepsiti. Prin sert de Dumnezeu."llo.
tinf[ simte puterea judeci{ii, iar prin leprE suporti ispdgi 5-16z ,,Iqtd acum Si numele lor: $ammua, fiul lui Za-
gregelilor. De altfel, sancfiunea a suferit-o nu numai hur, din seminlia lui Ruben; Safaf fiul lui Hori, din seminlia
am, ci gi Aaron, fiindcd degi marele preot n-a fost lovit lui Simeon; Caleb, fiul lui lefone, din seminlia lui luda; Igal,
lepr[, pedeapsa l-a atins gi pe el, prin pedeapsa primiti fiul lui losif, din seminlia lui Isahar; Osia, fiul lui Navi, din
Mariam fiind umilit;i Aaron, ca un felde complice la wminlia lui Efraim; Palti, fiul lui Rafu, din seminlia lui Ve-
Cdci Mariam este chinuitI, iar chinul ei este o rugine niamin; Gadiel, fiul lui Sodi, din seminlia lui Zabulon;
Aaron. Dar, ca si cunoagtem din astfel de caztri Gadi, fiul lui Susi, din Manase, seminlia lui losif; Amiel, fiul
procedura judecilii divine este frri indurare, aceastl lui Ghemali, din seminlia lui Dan; Setur,fiul lui Mihael, din
duri n-a putut fi schimbatii nici la interven(ia celui ce seminlia lui A$er; Nahbi, fiul lui Vofsi, din seminlia lui Nef-
lezat."tot Dup[ o interpretare juridicd, interesantI, dar lali; Gheuel,fiul lui Machi, din seminlia lui Gad."
cum strlinl spiritului rlslritean, incheiem cu o viziune Cele 12 iscoade trimise in Canaan au fost:
tologici: ,,E dep[rtati Mariam cea stlpdniti de lepr6. Dar $arimua (: cel care ascult[), fiul lui Zahur (: i1
a pornit poporul pdnd ce n-a fost cur[fit[ Mariam. C[ci amintire buni);
tept[m gi noi, care credem in Hristos, curlfirea ludeilor, Safat (: judec[tor), fiul lui Hori (: nobil);
dent prin credinf[. Aga, pdrdsind la sfArgit corturile Caleb (: ca o inimd), fiul lui lefone (= pregdtit de
viefi, vom inainta impreund spre cetatea de sus gi vom drum);
spre pimdntul ftg[duin1ei."
r@
Igal (: El mdntuiegte), fiul lui losif (: Domnul sE
rdauge);
Cap. 13 - Iscoadele trimise in Canaan Osia (: mdntuire), fiul lui Navi (= odrasld);
Pahi 1: salvat), fiul lui Ralu (: vindecat);
l-42 Dupd aceasta a pornit poporul de la Haserot gi
Gadiel (: binecuvdntat de Dumnezeu), fiul lui Sodi 1=
poposit in pustiul Paran. Acolo a grdit Domnul cu Moise
taina mea);
i-a zis: Trimite din partea ta oameni ca sd iscodeascd Gadi 1: norocul meu), fiul lui,Sasi (= calul meu);
mdntul Canaanului pe care am sd-l dau Eu Jiilor lui
Amiel (: poporul lui Dumnezeu), fiul ld Ghernali (:
107
p[zitor de cdmile);
PENT, p. 265
Salvianus, op. cil.,Ul
108

t09
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.
tn lb.d.

76 77
Setur (: apdrat), fiul lui Mihael (: cine este ca vcchi, poporul va fi dus in plm0ntul sffint de cltre Iosua
nezeu?); (lisus), prin Legea cea nou[. ,,C6nd Isus e pomenit pentru
Nahbi (: ascuns), fiul lui Vofsi (: gi m6na mea); prima dat6, numele tatllui sdu nu este dat in vileag, nici a
Gheuel (: mdrefia lui Dumnezeu), fiul lui Machi ( doua oar[, nici a treia oard. Dimpotrivd, cdnd se citeazl nu-
rlnit). mele lui Navi, tat[], el nu mai este numit Isus, ci Iosua. intre
Lipsegte seminfia lui Levi, care n-a participat la cei trimigi ca iscoade, el este numit (Osia). Mi se pare cd
rirea Canaanului gi nici la imp[rfirea firii. lnainte i se d[duse numele de (Osia), in loc de Isus fiul lui
l7z ,,Acestea sunt numele^bdrbalilor pe care i-a trit Navi, pentru calitatea lui de iscoadd. indatI ce s-a reintors
mis Moise sd iscodeascd yara. Insd pe Osia, fiul lui Nqvi, din implinirea misiunii sale, cind, sub impresia groazei
Moise l-a numit losua." obgtegti, el singur d[du curaj celor fricogi, el singur intiiri
,,Ebraicul YehoSua, din care derivd losua Si lisus, hrcrederea unui popor descurajat, atunci Moise ii di numele
prinde in eltetragrama divind YHWH, adicd,Yahve (;- de Isus. El nu mai este numit fiul lui Navi, ci el este acela
nul), numele pe care Dumnezzu i l-a descoperit lui Moise o[ruia Moise i-a zis: Condu oStirea Si biruieSte pe Amalec
muntele Horeb (Iegirea 3,14). in timp ce Osra inseamn5, si (legirea l7,g).-tt3 Citatul, din pricina transcrierii numelor
plu, mintuire (numai cu presupunerea c[ ea vine de la din grecegte, e dificil de urmlrit. [deea este aceea c[o atunci
nezzu), Iosua inseamnd, Domnul este mdntuire sau c0nd slujitorul lui Moise e numit Iisus, el e tip al lui Hristos
mdntuieSte. Schimbarea numelui lui Osia semnificI, pe ;i nu i se mai mentioneazl tatll; cdnd e numit Osea, el e
parte, c[ un astfel de nume nu putea si existe inainte de ptezentat ca fiul lui Navi 9i indeplinegte misiuni inferioare.
lafia de pe Horeb 9i, pe de alta, rolul pe care Moise i-l Totugi, Septuaginta il numegte, Ia Ieqirea 33,11 - Iisus, fiul
buie lui Iosua, acela de secund al sdu. E posibil ca schi lui Navi. Mai menfionlm c6, pentru aJ deosebi pe Iosua de
rea numelui sd fi avut loc cu mult inaintea acestui lisus Hristos, traducltorii rom6ni ii redau numele cu un
aici fiind menfionat?i anume in legdturi cu trimiterea I ringur i; in textele greceqti, insi, fie cd e vorba de Septua-
Iosua ca iscoadl in Canaan (el va fi acela care, in final, ginta, fte de scrierile patristice, numele este Iisus (at iota Si
cuceri Canaanul); cu numele cel nou e pomenit in legir lla),la fel cu cel al Mintuitorului.
17,9-14; 24,13; 32,L7;33,11."111 ,,Moise a vdzut inainte 18-21: ,,Trimildndu-i pe aceStia din pustiul paron co
numele .Ilsus, desigur prin puterea Duhului lui sd iscodeascd pdmdntul Canaanului, Moise le-a zis: Suili-vd
judec6ndu-l a fi un lucru vrednic de ales. CIci intr-o din pustiul acesla Si vd urcali pe munte Si cercetali ce pdmdnt
cdnd el inci nu fusese rostit de oameni 9i cAnd nu era esle ti ce popor locuieSte tn el; de este tare sau slab, mult la
noscut incl nici de Moise, totugi acesta I-a folosit cel di numdr sau pulin; cwn este lara pe care o locuieqte: bund sau
atribuindu-l celui despre care gtia dupb chip gi simbol rea; cum sunt orasele in care trdieste el: cu ziduri sau ftrd
trebuie sd-i urmeze dupl moartea sa la conducerea p< ziduri; curn este pdmdntul: gras sau slab, de sunt pe el copaci
lui."rr2 Dupd moartea lui Moise, adicd dupi incetarea leu nu. Fili curajoSi Si luali din roadele pdmdntului aceluia!
Aceasta se petrecea pe vremea coacerii strugurilor. "

"t12 PENT. p.265 lll


r
Eusebiu de Cezareea, Istori a biser iceas cd,I, [I, 3 O.igen, Omilii la Cqrtea losua,I,3

78 79
,,Moise indeamnd pe cei trimigi sd fie curajogi, in care locuieSte in el este indrdznel Si orasele sunt intdrite Si
sul: nu vI lisafi, rlm6nefi legafi unul de altul gi de cauza loarte mari, ba Si pe fiii lui Enac i-am vdzut qcolo. Amalec
mune; perseverati in ceea ce a{i inceput. Verbul pro locuieSte in partea de miazdzi a ldrii; Heteii, Heveii, Iebu-
rdo e folositnumai aici, in tot Vechiul Testament".rla geii ;i Amoreii locuiesc in munli, iar Canaaneii locuiesc pe
22: ,,$i s-au dus ei Si au cercetat pdmdntul de la ldngd mare Si pe ldngd rdul lordanului."
tiul f,in pdnd la Rehob, care vine ldngd Hamat." Cercetarea a durat 40 dezile, prefigurare a celor 40 de
lara e cercetati de la fin (: spin), pustie la sud mi petrecufi de Israel in pustie. Tara e zugr[vite ca bogatl,
Canmn, pdn[ la Rehob (: l6rgime), l6ng[ Hamat (: fo dar imposibil de cucerit. ,,lin1elegi cd cei mai fricogi gi mai fr-
rea{d), limita nordici a prii. H curaj din aceia care au iscodit p[mflntul ftgiduinlii au mdr-
232 ,,De acolo au trecut in partea de miazdzi a turisit deschis c[ plmdntul e bogat in vii 9i gras 9i imbelgugat
naanului Si au mers pdnd la Hebron, unde trdiau A lh roduri frumoase, dar au inrpletit in acestea frica lor, numind
$eSai Si Talmai, copiii lui Enac. Hebronul fusese zidit ncamul carel locuiegte indrEznef gi spundnd c[ sunt pretutin-
Sapte ani inaintea orasului egiptean foan." doni cetifi intirite gi inconjurate cu ziduri gi prin aceasta abi-
Hebron (: uniune) exista inc[ de pe vremea lui A ttnd pe.Israil de la nldejdea ci va birui gi impingdnduJ spre
am; aici locuiau frii lui Enac (: g6t lung): Ahiman (: fhic[?"rr! Aceasta e gi o statagemd a aiavotului vrEjmagul
unui dar), $esai (: nobil) Si Talmai (: vlteaz). Hebronul i rn0ntuirii; el nu contesti bunltilile ceregti, dar cautE sd descu-
fost zidit cu gapte ani inainte de foan (: agezarejoas5), fiezn angrivind dificultlfile drumului p6nd la ele.
tate din nordul Egiptului. 31-34: ,,Caleb insd a lini1tit poporul inaintea lui
24-2Sz ,,Apoi au venit pdnd in valea Escol, au Moise, zicdnd: Nu, ci sd mergem g sdJ cuprindem, pentru
tat-o Si au tdiat de acolo o vild de vie cu un strugure de cd il vom putea birui! Iar oamenii cei ce fuseserd cu el au
md si au dus-o doi pe pdrghie. Au mai luat de asemenea tls: Nu pute4 sd mergem impotriva poporului oceluia, pen-
dii si smochine. Locul acela l-au numit ei valea Escol, lru cd e mult mai puternic decdt noi! gi au imprdStiat prin-
valea strugurelui, de la strugurele de poamd pe care
lrefiii lui Israel zvonuri rele despre pdmdntul pe care-l cer-
cetqserd, zicdnd: Pdmdntul pe care l-am strdbdtut noi, ca
tdiat de acolofiii lui Israel."
td-l vedem, este un pdmdnt care mdndncd pe cei ce locuiesc
tn apropierea Hebronului e valea Escol (: strugure
loc ce a impresionat iscoadele prin imbelgugarea sa.
h el Si tot poporul, pe cqre l-aru vdzut acolo, sunt oameni
26-302 ,,$i dupd ce au cercetat ei pdmdntul, s-au ,foarte mari. Acolo am vdzut noi Si uriasi, pe fiii lui Enac,
din neamul uria$ilor; Si noud ni se pdrea cd suntem fald de
tors dupd patruzeci de zile Si, mergdnd, au venit la Moise
ti ca niste ldcuste Si tot aSa le pdream gi noi lor."
la Aaron Si la toatd obSteafiilor lui Israel, la CadeS, in
Aga clevetesc cei ca sunt cupringi de lenevie: ,,Acegtia
tiul Paran, $i le-au adus lor Si intregii obsti vila Si le
tunt cei ce in vremea sffirgitului lor se afl[ inc5 pe cale; sunt
ardtat roadele pdmdntului aceluia. Apoi le-au povestit Si
cei ce mereu voiesc si fie infelepfi. De aceea nu voiesc s6
zis: Am fost in pdmdntul tn care ne-ai trimis, pdmdntul
pund niciodati un inceput. Iar cel simplu, pornind la inot,
care curge miere Si lapte Si iatd roadele lui. Dar
ll'Sf. Chiril al Alexandriei; inchinarea gi
slujirea in Duh si Ade-
"n PENT,p.266 vdr,Y

80 8I
trece marea in prima clldurd a sufletului, nefrcdndu-gi nici rcel pdmdnt, invd{[tori ai lor. Dintre acegtia, unii sunt, dup[
griji de trup, nici intrebdndu-se in sine dac[ va avea p[rerea mea, gdndurile ce ne infrligeazd nidejdile cele bune,
weun folos din lucrarea lui sau nu."ll6 Trebuie s[ ne sili lar al1ii, gdndurile ce se nasc din credin(a care intdregte n[-
pentru dobdndirea frgdduin{elor, ftrd a mai sta s[ socot dcjdea in bunlt[1ile agteptate. Iar cei ce pricinuiesc lipsa de
posibilele greutdfi ce s-ar ivi pe drum. ,,56 nu p[{im gi noi ntrdejde in frgiduinfele cele bune sunt gdndurile venite de la
ei, sI nu ne tr0ndivim, si nu govlim, ci, cdnd auzim ool potrivnic, care sldbesc credinfa in cele figdduite. Dar Moi-
dele cele viclene cd hulesc gi acum calea cea strdmtd gi rc, neascultdnd nici un cuv6nt al celor potrivnici, socotegte
gusti (Matei 7,14) gi grdiesc la fel ca gi iscoadele acelea vrednic de credinfd pe cel ce vestegte cele bune despre pd-
mise odinioarl (...), s[ nu ne ludm dup6 marea mullime, m6ntul acela. Conducdtorul iscodirii celei bune a fost Iisus
s[ mergem dupi Iisus gi Caleb, fiul lui Iefoni. S[ nu ne (Navi), care prin asigurarea lui a fbcut vrednice de crezut
pdrtlm de ei pdni ce n-am intrat in pdmdntul frglduinfei bun6tdfile frgdduite. Privind la el, Moise gi-a vdzut intdrite
n-am pBS piciorul in cer; nici si socotegti anevoioasd nldejdile in cele viitoare, avdnd ca dovad[ a desfhtdrii de
toria."llT ,,Fiindci celor ce voiesc sd dobdndeasc[ buni lcolo ciorchinele adus de Iisus, atdrnat pe drugi. Auzind de
atdt de inalte gi sllvite nu le este lupt4 dup[ cum s-a lisus, care aduce vegti sigure despre pimintul acela, gi dea-
impotriva sdngelui gi trupului, ci impotriva cdpeteniilor, lupra ciorchinele ridicat pe lemn, pofi infelege pentru ce
niilor gi stdpdniilor lumii veacului acesta (Efeseni 6,12), Moise, privind gi el spre acesta, a fost intiirit in n[dejdile lui.
ce cugetii ale trupului preget6 in aceastii luptI, cinstind Clci ce altceva inseamn[ ciorchinele spdnzurat pe lemn in
vremelnice qi pieritoare mai mult decdt desfttarea in zilele cele mai de pe urm[, al Cdrui sdnge se face biuturd
Cici ia seama c[ gi cei din lsrael au c[zut la ateta fricl mdntuitoare celor cL cred?"lle.
sldbiciune incdt opun celor alegi grijile despre femei gi
(14,14). Dar infelege prin ei gi pe cei ce in vremea
Mdntuitorului nostru al tuturor s-au pigubit in credin(E Cap. 14 - Pedeapsa poporului pentru cilftire
cuvdntul Iudeilor. Domnul nostru Iisus Hristos le-a l-42 ,,Atunci toatd obStea a ridicat strigdt Si a pldns
celor ce cred imp[rifia cerurilor. Dar i-a cheinat spre poporul toatd noaptea qceea; cdrtind tmpotriva lui Moise Si
indrEznire, adicd la cea duhovniceasc[. $i le-a poruncit a lui Aaron, toli fiii lui Israel Si toatd obstea au zis cdtre ei:
increzdtori in El sd lupte impotriva tiraniei diavolului (.. Mai bine era sdfi murit in pdmdntul Egiptului sau sd murim
Dar ei n-au voit s[ creadS,- alegdnd cele trupegti in locul i ln pustiul acesta! La ce ne duce Domnul in pdmdntul acela,
birii fafa de Dumnezeu."rr8 Moise ,,era intrig plin de nidr ca sd cddem in rdzboi? Femeile noastre Si copiii noStri vor
dea mogtenirii viitoare, fhglduitl de Dumnezeu celor ce
tl pradd. Nu arfi, oare, mai bine sd ne iittoarcem tn Egipt?
mutau din Egiptul g6ndit (inteligibil) 9i cilItoreau spre Apoi au zis unii cdtre allii: Sd ne alegem cdpetenie st ii ne
mdntul acela in care fdgnegte laptele amestecat cu miere. intoarcem in Egipt!"
acest scop ii face pe c6[iva, dintre iscoadele bundtlfilor ,,Deci nu se mai poate pune la indoiali cI cel fricos gi
neiubitor de osteneald qi cel pufin la credinfl pierde impreu-
,,u Sf. inle,Lyl n[ cu el gi pe alfii, stricdndu-i prin vorbe rele. Nu e clar cd
"7 sf.
'lt sf. lle Sf. Grigorie deNyssa, op. c/.

82 83
m

va c6dea din partea sortiti lui 9i din n[dejdea lui vdrat, iertdndftrddelegile, greSelile Si pdcatele Si neldsdnd
iar cel tare qi atotviguros va sta inlduntrul nldejdii gi va nepedepsit, ci pedepseSte nelegiuirile pdrinlilor tn copii pd-
cunoscut lui Dumnezeu?"I2o nd la al treilea gi al patrulea neam. Iartd pdcatul poporului
5-l9z ,,Atunci au cdzut Moise Si Aaron cu felele acestuia, dupd mare mila Ta, precum ai iertat Tu poporul
pdmdnt inaintea intregii adundri a obStiifiilor lui Israel. acesta din Egipt Si pdnd acum."
Iosua, fiul lui Navi, gi Caleb al lui lefone, cate erau din Moise mijlocegte din nou pentru popor, abItand ma-
ce celcetaserd fara, Si-au rupt hainele lor Si au zis nia divin[.
obStea fiilor lui Israel: Pdmdntul, pe care l-am 20-2lz ,,Zis-a Domnul cdne Moise: Voi ierta, dupd
noi, este foarte, foarte bun; de va fi Domnul bun cu noi, cuvdntul tdu, dar viu sunt Eu Si viu e numele Meu Si de slava
va duce tn pdmdntul acela Si ni-l va da noud: in Domnului e plin tot pdmdntul-"
acela imordste lapte Si miere. Deci nu vd ridicali ,,Cdci toate s-au umplut de Hristos. in gt S-a aritat
Domnului Si nu vd temeli de poporul pdmdntului nou[ DumnezetJ."r2l
cdci (el) va ajunge mdncarea noastrd: ei n-au apdrare, 22-252 ,,Tofi bdrba{ii criyi au vdzut slava Mea Si mi-
cu noi este Domnul. Nuvd temeli de ei! Atunci toatd nunile pe care le-am fdcut in pdmdntul Egiptului Si in pus-
a zis: Sd-i ucidem cu pietre! Dar iatd slava Domnului lle, Si M-au ispitit pdnd acum de zeci de ori Si n-au ascultat
ardtat fn nor tuturor /iilor lui Israel la cortul adundrii. glasul Meu, nu vor vedea pdmdntul pe care Eu cu jurdmdnt
zis Domnul cdtre Moise: Pdnd cdnd Md va supdra l-amJdgdduit pdrinpilor lor; ci numai copiilor lor, care sunt
acesta gi pdnd cdnd nu va crede el in Mine, cu toate alci cu Mine, care nu Stiu ce este binele Si ce este rdul Si tu-
nile ce amfdcut tn mijlocul lut? it voi lovi cu ciumd Si-l luror nevdrstnicilor, care nu judecd, acelora le voi da pd-
pierde Si te voi face pe tine Si casa tatdlui tdu popor mdntul, iar toli cei ce M-au amdrdt nu-l vor vedea; iar pe
ros Si mai puternic decdt acesta! Moise insd a zis robul Meu Caleb il vai duce in pdmdntul in care a umblat Si
Domnul: Vor auzi de aceasta Egiptenii, din mijlocul seminlia lui il va moSteni, pentru cd in el a fost alt duh Si
ai scos Tu, cu puterea Ta, pe poporul acesta, Si vor pentru cd El s-a supus Mie. Amalecilii Si Canaaneii locuiesc
locuitorilor pdmdntului acestuia, care qu auzit cd pe vale; mdine sd vd intoarceli Si sd vd duceli in pustie, spre
Doamne, Te afli in mijlocul poporului acestuia Si Tu, Marea RoSie."
ne, le dai sd Te vaddfald cdtrefapd, Si cd Tu mergi inai,
Dintre adullii iegili din Egipt, doar Caleb, amintit aici,
lor, ziua ln stdlp de nor Si noaptea in stdlp de foc. Iar
ji Iosua vor intra in Canaan. ,,Cine este Caleb, ne va l[muri
Tu vei pierde pe popontl acesta, ca pe un om, atunci
numele. C[ci se tllmicegte: toatd inima.Iar Iefoni, fntoarce-
rele care au auzit de numele Tdu vor zice: Domnul n-a
re. Deci cei ce au inima deslvdrgit[ cu Dumnezeu sunt fii ai
duce pe popotal acesta in pdmdntul pe care cu jurdmdnt
lntoarcerii gi sunt impreund cu Iisus. AceEtia sunt ins[ gi cei
figdduit sd-l dea lor Si de aceea l-a pierdut in pustie. ce au crezut la inceput Sfinfilor Apostoli, care au chemat pe
inalld-se acum puterea Ta, Doamile, curn ai spus Tu,
lsrael. $i ei sunt rimigila. $i chemdndu-I, s-au primejduit.
cdnd: Domnul este fndelung-rdbddtor, mult-indurat gi
Dar au fost ftcufi mogtenitori ai pdmdntului sffint. Ce fiii

"o Sf Chiril al Alexandriei, ln chinarea S i sluj irea in Duh Si Adevtu, ''' Id., Despre SJiintaTreime,Yl

84
intoarcerii, sau cei ce s-au intors de la poruncile legii la sl n6, Si furie violentd,
ceea ce ar duce la un pleonasm: (vefi
jirea gi harul prin credinfd, au avut inima toati sau cunoagte)/uria mdniei Mele. Dar sensul primar gi esenlial al
gitl cu Dumnezeu, o poate afla cineva de la Pavel, care lui thym1s este acela de suflu, suJlet, principiu de viald, de
lSmurit c[ socotea gunoaie cele din lege gi le considera unde: principiu al voin(ei, al inteligenfei, al sentimentelor qi
gubn fa[[ de indl{imea cunogtinfei lui Dumnezeu 9i piedi pasiunilor. Sensul teologic: suferinfa de durat[ ii este dat6
pentru dobdndirea Lui gi a dreptdlii Lui."t22 omului nu ca o rdzbunare divin[, ci ca un figaz in care el
26-332 ,,$i a mai grdit Domnul cu Moise Si cu poate descoperi ra{iunea intim[, lduntricd, a mdniei lui Dum-
Si a zis: Pfutd cdnd aceastd obSte rea va cdrti impotri nezeu asuprl-i, descoperire menitl sd scoatii suferinfa de sub
Mea? Cdrtirea cu carefiii lui Israel cdrtesc impotriva incidenla absurdului."l23
o aud. Deci, spune-le: Viu sunt Eu, zice Domnul! Dupd c 352 ,,8u, Domnul, am grdit! $i aSa voi face cu toatd
ali zis in auzul Meu, aga voi face cu voi: in pustia acea obstea aceasta reo, care s-a ridicat tmpotriva Mea: in pus-
vor cddea oasele voastre Si voi toli cei numdrali, de la lia aceasta vor pieri Si vor muri toli!"
zeci de ani in sus, care ali cdrtit impotriva Mea, oricdli ali
,,Ale c[ror oase au rlmas oare in pustie? Oare nu ale
la numdr, nu veli intra in pdmdntul pentru care, ridicdndt acelora care doreau sI mindnce came? Aceia, at6ta weme
Mi mdna, M-am jurat sd vd aSez, ci numai Caleb, fiul cdt s-au mulfumit cu mana gi cu apa din piatri, au invins pe
Iefone, Si losua, fiul lui Ncvi. Pe copiii voStri, despre egipteni, au mers pe mare gi in seminfiile lor nu era bolnav.
voi ziceali cd vor ajunge pradd vrdjmasilor, ii voi Dar c0nd gi-au adus aminte de cdldlrile cu clrnuri, cdnd s-au
acolo Si ei vor cunoa$te pdmdntul pe care voi l-ali ne lntors, prin poftele lor, in Egrpt, n-au mai vdzut p6mflntul fe-
iar oasele voostre vor cddea in pustia aceosta. Copiii glduin{ei. Nu te infricogeazl pilda aceasta? Nu te cutremuri
vor rdtdci prin pustie patruzeci de ani Si vor suferi oare de grozduia l[comiei, care te poate lipsi de bunEtlfile
pentru desfrdnarea voastrd, pdnd vor cddea toate nldajduite?"r24
voastre in pustie. "
36-38: ,,$i oamenii pe care-i trimisese Moise sd isco-
Prin desfrdnare, in sens religios, sunt infelese deascd pdmdntul Si care la intoarcere au intdrdtat impotriva
dinfa, idolatria gi falsa credinfl (erezia), adicd infi lui toatd obstea aceasta, rdspdndind zvonuri rele despre la-
fafE de Dumnezeu.
to aceea, au murit lovili inaintea Domnului, pentru cd au
34: ,,Dupd numdrul celor patruzeci de zile, tn care rdspdndit zvonurile despre ldra aceea. Numai losua, fiul lui
iscodit pdmdntul Canaan, veli purta pedeapsa pentru Novi, Si Caleb, fiul lui lefone, au rdmas vii dintre bdrbalii
tele voastre patruzeci de ani, cdte un an pentrufiecare zi, aceia care fuseserd sd iscodeascd yara Canaan."
sd cunoasteli ce inseamnd sd/ili pdrdsili de Mine. "
Moartea iscoadelor rele e pedeapsl gi, totodatd, semn
,,In textele masoretice: (gi vefi cunoagte) pentru popor c[ toate cuvintele Domnului se vor implini. in
sd Md pdrdsili; ce-nseamnd sd Md lepdd Eu de voi; cunt plus, se aratd cL doar cei ce vor urma lui Iisus vor mogteni
cdnd vd stau Eu impotrivd; ce-nseamnd sd-Mi cddeli
cele ftgdduite. ,,S-a spus cd, din pricina necredinfei lor, n-au
dizgralie. Septuaginta folosegte termenul thym6s
123
PENT, p. 269
t22 l2a
ld., Glafire la Numeri Sf. Vasile cel Mare, Omilii qi cwdntdri,l,g

86 87
F

sd intre in odihnd inainte de a se supune urmagului I Evreii sunt izgonifi p0nd la Horma (: surghiun), la
Moise, ca s[ afle prin fapt5, degi tdrziu, c[ nu se pot lud de Canaan. Israel incearci s[ suie in munte, dar e biruit
altfel dec6t crezdnd in Iisus."l25 ,,Ce in[elesuri nu de amalecili (= lenevie) gi canaanei (: cei de jos), lipsifi
toate acestea? Vrei s6-L vezi conduc[tor? Iat[, indreapt[ fiind de ajutorul lui Dumnezeu, din pricina desfrdn[rii lor.
cele prezente gi le or0nduiegte pe cele viitoare. Vrei si- ,,Odinioar6, (Amalecitul) care locuia in munte, nlpustindu-
vezi judectrtor sever? Iati, pedepsegte pe cei vinovafi. V te asupra celor ce se sileau sd treac[, ii rinea; acum, uitarea
si-L vezi drept gi milos? Iat[, cruftr pe cei nevinova1i."r26 oea rea alungd pe cei ce incearc[ sI suie la rugiciunea mai
.39-40: ,,Cuvintele acestea le-a spus Moise lnalti a simplitdtii, inainte de curi(ie."'" ,,Cei ce cautl cu-
tuturor Jiilor lui Israel Si poporul s-a tntristat foarte nogtinfa cu osteneal[ qi nu reugesc, nu izbutesc sau din prici-
Sculdndu-se ei deci dis-de-dimineald, s-au dus pe na necredinfei, sau poate pentru ci pldnuiesc sI se ridice
munlelui, zicdnd: Iatd, ne ducem la locul acela de care prostegte cu ceartd impotriva celor ce cunosc, ca norodul de
gtdit Domnul, cdci am greSit!" odinioard impotriva lui Moise. (...) Ceci e sigur c[ cei ce se
lmbracd in chipul virtulii, ca sd se f6leasc[, nu numai c[ nu
,,O seam[ de traduceri, romine gi strline, cons vor reugi in viclegugul lor impotriva evlaviei, ci vor fi zdro-
inoportun[ prezentp gi funcfiunea particulei cdci, de
biti de congtiinlE."r2e
ce ea sugereazii plcatul drept cauzi a victoriei, gi
formuldri precum: deSi am pdcdtuit sau; ne vom sui la
acelo, in legdturd cu care ne-a spus Domnul cd am Cap 15 - Felurite jeAfe; pedeapsa pentu ciilcarea
Traducerea corectl ins[ implicd plcatul satanic care a dus sabatulai
la clderea primului om: Tocmai de aceea voi birui, pentru l-l3z ,,in vremea aceea a grdit Domnul cu Moise Si a
am picltuit! Consecinfele se v[d maijos."l27 zis: VorbeSte fiilor lui Israel gi le spune: Cdnd veli intra tn
4l-452 ,,Moise tnsd le-a zis: Pentru ce cdlcali pdmdntul vostru de locuit, pe cqre Eu il voi da voud, Si cdnd
ca Domnului? Nu veli izbuti. Nu vd duceli, cdci Domnul veli facejertfe Domnului din oi sau din boi, ardere detot,
este intre voi Si veli.cddea inaintea wdjmasilor vo$tri; saujertft deJdgdduinld sau de bundyoie, sau cdndveliface
Amalecilii Si Canaaneii sunt acolo inaintea voastrd Si la sdrbdtorile voastre mireasmd pldcutd Domnului, atunci
cddea de sabie, pentru cd v-ali abdtut de la Domnul gi cel ce aduce darul sdu Domnului sd aducd jerffi de pdine a
nul nu va Ji cu voi! Dar ei au tndrdznit sd se urce pe zeceo pafte d" ,ld de Jdind de grdu curatd, amestecatd cu
muntelui; iar chivotul legii Domnului Si Moise n-au un sfert de hin de untdelemn, Si vin pentru turnare, a patra
tabdra. Atunci s-au suit Amalecilii Si Canaaneii care parte de hin la ardere detot sau la jertfa de fdgdduinld, la
in muntele acelo Si i-au infrdnt Si i-au gonit pdnd la tiecare miel vaface lafel intru miros bine-pldcut Domnului.
Si s-au intors tn tabdrd." Iar cdnd veli aduce berbec, adu jertjd de pdine doud zecimi
de efi deftind de grd:u curatd, amestecatd cu a treia parte de

r25
Clement Alexandrinul , Cuvdnt de indemn cdlre Elini,85,2
"u Salvianus, op. cir.,l,l2 28
Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele inlelepfilor,179
r27
PENT, p. 269 29
Sf. Maxim Mtrrturisitorul, Capetele teologice, 19

8E
hin de tmtdelemn; Si vin de turnare sd aduci a treio parte Domnului o azimd; dar s-o indllali aSa ca prinosul din arie;
hin, intru miros de bund mireasmd Domnului. Dacd pdrgd din aluatul vostru sd indllali dar Domnului din neam
junc, ardere detot, saujerffi de/dgdduinld, sauiertJd de ti tn neam."
pdcare, atunci cujuncul sd aduci prinos de pdine trei zeci ,,Snopul (azima) e pdrga grdului gi simbolul noii rodiri.
de eft de fiind de grdu, amestecatd cu iumdtate de hin lar pdinea, al grdului adunat gi agezat in jitnila. A poruncit si
untdelemn. $i vin pentru turnare, iumdtate de hinlaiertfi, ae predea acestea lui Dumnezeu de cltre cei ce locuiesc in p[-

tru miros de bmd mireasmd Domnului. Asa sdfaci mdntul ftgdduinfei. C[ci prin am6ndoud se infelege Hristos.
na, cdnd aducijtmc sau berbec, miel sau caprd dupd Fiindci El este pdinea cea din cer (loan6,33) 9i de viafi ftc6-
jertfelor pe core le faceli. Tot bdstinasul sd facd aSa toare gi p6rga frIm0ntdturii celor zidifi din nou in El spre in-
aduce jertfe de acestea tntru mireasmd pldcutd Domnului." noirea vie{ii. Pentru ci pdrga frdmdntiturii mai vechi a fost A-
Animalele jertfite, cum s-a mai ar[tat, inchipuie J dam. Dar fiindc[ nesocotind porunca datii s-a rostogolit in ne-
lui Hristos. ,,Fiina de grdu e chipul vie{ii, iar untdelem ascultare, indatii gi-a atras blestemul gi neamul omenesc a fost
a[ bucuriei. (...) Iar vinul e semn al veseliei spirituale de osdndit in el la moarte gi stricdciune. insd Flristos, p6rga celei
gi prin Duhul."r30 de a doua frdmdntituri, a scdpat de blestem (...) li desfiinfea-
14-16z ,,De va trdi insd printre voi in pdmdntul z[ stlpdnirea striclciunii (...). C[ci a inviat cdlcdnd moartea.
un strdin Si ar fi intre voi din neam in neam, Si va voi Pentm c[ pred6ndu-Se gi d[ruindu-Se ca o pdrg[ str[lucitii a
aducd jertfd pentru miros pldcut Domnului, sdfacd aSa umanitdlii gi innoindu-Se spre nestricdiiune, S-a suit la Tatil.
faceli vol Pentru voi, obgtea Domnului, Si pentru strdii Astfel Emanuel ne face s[ cunoagtem cd, prin reintoarcerea la
care locuieSte intre voi, o singurd lege sd fie, lege ceruri, a introdus pdinea in sfhntul cort gi a predat-o lui Dum-
din neam in nearn.'Cum sunteli voi aSa sdfie 5i strdinul nezeu in Sf[nta Sfintelor."r32
inteci Domnului. O singurd lege Si aceleagi drepturi sd 22-292 ,,Dacd insd veli greSi din neStiinld Si nu veli
pentru voi Si pentru sffdinul care locuieSte la voi. " ' lmplini toate poruncile acestea, pe care le-a rostit Domnul
,,,A.d[ugdnd c[ striinul nu va asculta de alte lui Moise, ;i tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise din ziua
ardtat cd cei dintre neamuri igi vor supune grumazul ln care a inceput Domnul a vd porunci, dacd greSeola e din
iagi jug al Mdntuitorului, impreun[ cu cei din singele lui nebdgarea de seamd a obstii, atunci toatd obstea sd aducd
rail, gi vor trece prin aceleagijertfe gi prin aceleagi fapte din cireadd un junc fdrd meteahnd, ardere detot, intru miros
laud[ duhovnicegti. C[ei una este calea care ii duce pe tc binepldcut Domnului, cu dar de pdine, cu turnarea lui dupd
unirea cu Dumnezeu gi Tatiil. Iar aceasta este Hristos."l3 rdnduiald, Si din turma de capre, un lap ca jertJd pentnt
L7-2lz ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: V, pdcat, gi se va ruga preotul pentru toatd obsteo fiilor lui
fiilor lui Israel si le spune: Cdnd veli intra tn Israel Sili se va ierta, cdci aceasta afost greSeald Si ei au a-
care vd duc Si veli mdnca pdinea ldrii aceleia, sd dus darul lor Domnului Si jertfd pentru pdcatul lor inaintea
prinos Domnului. Pdrgd din alualul vostru sd indllali Domnului, pentru greSeala lor. Attmci se va ierta intregii
obsti a fiilor lui Israel Si strdinului care trdieSte intre ei,
"o Sf. Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh si A
XVI
t3t lbid.
'" Id., Glafire la Numeri

91
pentru cd tot poporul a fdcut aceasta din negtiinld. pietre de cdtre toatd obStea fiilor lui Israel, afard din tobd-
vreun suflet a greSit din neStiinld, sd aducd o caprd de un rd! L-au scos deci toatd obsteafiilor lui Israel afard din ta-
jertfd pentru pdcat, Si se va ruga preotul pentru sufletul bdrd Si l-au ucis cu pietre toatd obStea, afard din tabdrd,
afdcut pdcat din neStiinld inaintea Domnului Si va afla cum poruncise Domnul lui Moise."

Si i se va ierta. $i pentru bdstinasul din Israel Si pentru ,,in cazul lapiddrii, condamnatul la acest mod de pe-
inul care trdiegte tntre voi, o singurd lege sdfie cdnd cine deaps[ cu moartea era dus in afara cetitii (...). primii care
va pdcdtui din neStiinfd." amncau cu pietre asupra celui vinovat erau martorii, apoi
Sunt hotirdtejertfele pentru plcatele fbrl de voie, poporul conti
dividuale sau colective; e clar afirmat rolul de mijlocitor intr-o movile
preotului. racterulcolec
mea israelitii, fiindc[ adunase lemne inzi:ua sabatului, a fost
30-31: ,,Iar dacd cineva dintre bdstinagi sau
ucis, gi aceasta din porunca gi judecata lui Dumnezeu, Cel
strdini va face ceva din indrdzneald, acela huleste pe
mai bl6nd gi mai milos Judeciltor, Care ar fi dorit, ftr[ indo-
nul Si suJletul lui se va stdrpi din poporul sdu, cdci a
lal[, mai degrab[ s[-l crufe decdt sE-l ucidE, dac6 judecata
luit cwdntul Domnului Si a cdlcat poruncile Lui; sd se milei n-ar fi fost biruit[ de judecata asprimii. C[ci a pierit un
peascd su/letul acela Si pdcotul lui vafi asupra lui. "
E vorba despre p[catele sdvirqite cu voia, izvor6te
ring I nu piari mulli dup[ aceea
mdndrie. Anania traduce: cel ce va pdcdtui din trufie,
din 136
,,Degi fapta lui pdrea in
al: cu mdnd trufasd; ebraic[: cu mdnd tnaltd. A p6cltui
sine criminald din cauza zilei in
care era s[vdrgit?i."137 Mentuitorul, ins[, a zis: Sdmbdta a
braful ridicat insemna o infruntare conqtientl a lui
fost Jdcutd pentru om, iar nu omul pentru sdmbdtd (Marcu
nezeu"t33. ,,Mdndria este un viciu al sufletului; 9i
2,27). ,,Dar atunci pentru ce a fost pedepsit cel ce a adunat
ne porunce$te s[ ne poc[im at0t de acest p[cat, c0t 9i
lemne sdmblta? Pentru cI daci ar fi fost disprefuite legile
celelalte plcate; ne poruncegte sd facem armonie in v
chiar de la inceput, cu greu ar mai fi fost ptzite mai tdrziu.
noastri lipsit[ de armonie, spre a ne schimba in mai bi
C[ multe qi mari foloase a adus s6mblta la inceput; de pild[,
prin aceste trei mddulare: prin gur5, inim[ 9i mdini. S[
i-a fdcut pe iudei s[ fie bldnzi 9i iubitori de oameni fat6 de
simboluri m[dularele acestea: mdinile simbol al faptei, ir
cei ai lor; i-a inv[fat cI Dumnezeu este Creatorul gi purtito-
ma simbol al voinfei, iar gura simbol al cuventului."r3a
rulde griji (...); i-a invtrfat si se depdrteze incetul cu incetul
32-362 ,,Cdnd se aflauJiii lui Israel in pustiu, au de picat gi i-a frcut s[ fie cu luare aminte la cele duhovni-
un om adundnd lemne in ziua odihnei; Si cei ce l-au ce9ti."r38 ,,NumErul gapte este in cinste la Iudei, deoarece
adundnd lemne in ziua odihnei l-au adus la Moise si A Dumnezeu a poruncit s[ nu fie cinstit la intdmplare, ci cu
si la toatd obsteafiilor lui Israel; Si l-au pus sub pazd, pedepse foarte grele, in cazde cllcare a poruncii. Dumnezeu
tru cd nu ero incd hotdrdt ce sd facd cu el. Atunci a
Domnul cdtre Moise: Omul acesta sd moard; sdfie ucis rr5
AB1o. l8l
ili gEi;,op' cit,vr,to
t33
PENT, p.271 r'* Sf. Ioan GurI de
134
Clement Alexandrinul , Stromate,ll, 97 ,3 - 98,1 Aur, op. cil., XXXIX,3

93
n-a poruncit aceasta fbrd motiv, ci pentru anumite moti nete de ciucuri gi de mdni se arat[, ca printr-o ghiciturd, cd
mistice, pe care le in{eleg bine bdrbafii duhovnicegti gi cei trebuie sd cuget6m gi si implinim cele din cer gi sI ne adu-
zestrafi cu harul profefiei."r3e,,sambeta (Sabatul) este opri oem aminte de legile dumnezeiegti. Clci prin piatra vdnltii
deplin[ a lucririi patimilor gi incetarea totali a migclrii mi de India, sau de hiacint, se inchipuie corpul eteric, care e un
spre cele create, precum gi desSvdrgita trecere la amestec de lumin[ pi de intuneric gi are in addncul siu o
Cel ajuns apoi la Dumnezeu, atAt c6t e cu putinfd omul umezeald, ce-i di o infbligare tremurltoare gi fluid[. Deci le-
prin virtute gi cunogtin(i, nu trebuie s[ mai cugete, ca la gea a poruncit cu bun rost si se atdrne de vegminte gi de m6-
cai lemne, la weo materie oarecare ce aprinde patimile, n[ o panglici vdn[tE de hiacint, arltdnd prin aceasta ci cu-
sd mai adune rafiunile firii, ca s[ nu dogmatizim ca Elinii v6ntul din cer este un vegmdnt al minfii gi o imbricIminte a
Dumnezeu ce se indulcegte cu patimile sau se misoar[ cugetdrii, iar legea un sfttuitor spre faptele drepte. pentru ci
hotarele (definifiile) firii. Cici atunci pe Dumnezeu mdna e simbolul faptei, iar cele implinite de noi dup6 lege
strig[ decdt ticerea deslvirgiti gi nu-L reprezint[ decdt sunt fEr[ prihanl gi nu au in ele st6ng[cia r[utii1ii.,'r42 Fran-
gtiinfa total[ prin dep6gire."rao jurii
sau ciucurii erau pringi de vegminte, nu de mdnl; ori-
3l-41: ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: V, cum, in{elesul lor rim0ne acelagi.
fiilor lui Israel Si le spune sd-Si facd ciucuri la poolele
nelor lor, din neam in neam, Si pe deasupra ciucurilor de
Cap. 16 - Rdzvrdtirea lui Core, Daton gi Abiron
poalele hainelor lor sd pund un Siret de mdtase vi
Ciucurii aceStia sd fie ca, uitdndu-vd la ei, sd vd lz ,,Attmci Core, fiul lui llhar, fiul lui Cahat, fiul lui
aminte de toate poruncile Domnului Si sd le implinili Si Levi, cu Datan Si cu Abiron, fiii lui Eliab, cu On, /iul lui Fe-
nu umblali dupd inima voastrd Si dupd ochii voStri care let, din seminlia lui Ruben, s-au sculat iwpotriva lui Moise."
tndeamnd la desfrdnare; ca sdvd aduceli aminte Si sd
toate poruncile Mele Si sd fili sfinli inaintea
vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care v-am
din pdmdntul Egiptului, ca sdfiu Dumnezeul vostru. Eu
Domnul Dumnezeul vostru. "
,,Ca sl le aduci aminte de poruncile Lui, Dum 2-32 ,,impreund cu doud sute cincizeci de bdrbali, cd-
fdcut cu ei ceea ce fac adeseori mulli oameni care igi petenii ale obStii fiilor lui Israel, oameni tnsemnali, care
degetul cu un petic sau cu un fir de l6ni ca sI nu uite erau chemali la adunare. Adundndu-se aceStia impotriva lui
Tot aga gi Dumnezeu a poruncit iudeilor, ca unor copii, Moise gi Aaron, le-au zis: Destul! Toatd orbStea Si toli cei ce
coasd de haine, la marginea de la picioare, o frgie de o alcdtuiesc sunt sJinli Si Domnul este tntre ei. Pentru ce vd
de culoare violetii, pentru ca uitZindu-se la ea si-gi socotili voi mai presus de adunarea Domnului? "
aminte de poruncile Lui."l4l ,,Prin legarea unor panglici ,,Motivafia religioas6 a acestei rdzvriltiri este o proasti
infelegere asupra preofiei universale, ca reprezentdnd prin
r3e
sf. Ioan 3
la'
'oo
to'
Sf. Max cdtre Talasie,65 Sf. Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh si Ade-
sf. Ioan ,2 vdr,Yll

94 95
sine calitatea de preot a fiecirui om (...). Episodul ne l2-l5z ,,Atunci a trimis Moise sd cheme pe Datan Si
te sd percepem gi o rlscoal[ (politicA) impotriva lui Moi pe Abiron, fiii lui Eliab. Ei tnsd au zis: Nu mergem! Oare
dar ea e in principal indreptatl impotriva lui Aaron, cel
pulin lucru e cd ne-ai scos din lara unde curge miere Si lap-
definea calitatea 49^T*. preot, in timp ce levilii erau do
le Si ne-ai adus sd ne pierzi in pustie? Vrei sd Si domneSti
slujitori de rAnd."ra3 lnsl intre rdzvrdtiii nu erau doar levi
peste noi? Dusu-ne-ai lu oqre in lara unde curge lapte Si
in cuvintele lor recunoagtem teza referitoare la preo(ie
miere Si datu-ne-ai tu oqre in stdpdnire larinile Si viile ei?
nutilazi de gruplrile desprinse din Protestantism. ,,Auzi
Vrei sd scoli ochii oamenilor acestora? Nu mergem! $i s-a
disprefuiesc m[sura pus[ lor gi spun cI cinstea arhiereului
mdhnit Moise foarte tare Si a zis cdtre Domnul: Sd nu-fi tn-
comuni nu numai unui neam (levililor), ci gi futuror
lalfi gi c[ nimic nu e mai mult in ei, sau mai de cinste, chi lorci ochii Tdi la prinosul lor! Eu nici unuia dintre ei nu
dacl li s-a spus cI aceia sunt superiori, ca unii ce au luat l-am luat asinul Si rdu n-amftcut nici unuia dintre ei."
ceastl treaptl prin hotiir0rea lui Dumnezeu.Iar aceasta De aici se pare ci revoltei impotriva lui Aaron din
partea unor levili i s-a addugat gi o revoltd politici impotriva
seamn6 in chip vldit a blama hotiirdrea de sus gi a nu pur
lui Moise, din partea unor rubenifi, cele doud migclri ftcdnd
nici un pref pe ceea ce vrea legiuitorul."l44 !
front comun. Ambele migcdri aduc atingere autoritllii divi-
4.llz ,,Auzind acestea, Moise a cdzut cu fala la ne. Moise e acuzat c[ nu a dus poporul in Canaan, iar Egip-
mfutt Si a grdit lui Core Si tuturor pdrtasilor lui Si le-a tul robiei e prezentat ca vrednic de dorit. YErAnd r[utatea
Mdine va ardta Domnul cine este al Lui Si cine este sftnt, ajunsd la maxim, Moise, cu toati bldnde{ea sa, ii cere lui
sd Si-L apropie; Si pe cine va alege El, pe acela il va gi Dumnezeu pedepsirea vinovaf i lor.
pia la Sine. Iatd ce sdfaceli: Core Si toli pdrtasii tdi sd vd 1G19: ,,Apoi a zis Moise cdtre Core: SfinleSte-li cea-
ali cddelnile gi mdine sd puneli in acesteafoc Si sd turnali la ta $i mdine sdfili gata inaintea Domnului: tu, ei Si Aaron.
ele tdmdie tnaintea Domnului, Si pe cine va alege Domnul, Luali-vdfiecare cddelnile, puneli tn ele tdmdie Si vd apropi-
cela vaJi sfint. Destul, Jiii lui Levi! Apoi a zis iardsi ali fiecare cu cddelnila inaintea Domnului, cu doud sute
cdtre Core: Ascultali, fii ai lui Levi: Oare e pulin lucru cincizeci de cddelnile: Si tu gi Aaron sd aduceli fiecare cd-
voi cd Dumnezeul lui Israel v-a osebit de obStea lui Israel delnila voastrd. $i Si-a luat fiecare cddelnila so, qu pus tn
v-a apropiat la Sine ca sd faceyi slujbe la cortul Domnului ele foc, au turnat ldmdie in ele; $i au stqt inaintea intrdrii
sd stali inaintea obstii Domnului, slujind pentru ea? El cortului adundrii Moise Si Aaron. Core lnsd a adrmat impo-
apropiat pe tine Si cu tine pe toli fralii tdi, fiii lui Levi. lriya lor toatd obstea tnaintea uSii cortului adundrii. $i s-a
gali acum Si dupd preolie? ASadar tu Si toatd obstea ta ardtat slqva Domnului la toatd obStea."
adunat tmpotriva Domnului. Ce este Aaron, de cdrtili imp ,,Versiunea masoretici sugereaz[ cd rdntrdtitul Core
triva lui? " ar fi mobilizat intreaga adunare a lui Israel impotriva celor
Rdzvritirea era impotriva lui Dumnezeu, de vreme doi, ceea ce e pufin probabil. in cel mai bun caz, Core gi-a
vizape cel r0nduit in arhierie de Insugi Dumnezeu. mai adiugat o seami de partizani, pe l6ngd cei doud sute
..-t1s
c].nctzect.""-
143
PENT, p.272
144
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,X la' PENT, p.273

96
97
20-222 ,,$i a grdil Domnul cu Moise Si Aaron gi a de vii in locuinla morlilor, atunci sd Stili cd oamenii aceStia
Osebili-vd de obstea aceasta Si-i voi pierde tntr-o clipd. au dispreluit pe Domnul. Cum a incetat el sd spund toate
ei au cdzut cu fepele la pdmdnt Si au zis: Doamne, cuvintele acestea, s-a desfdcut pdmdntul sub aceia Si
Si_a
zeul duhurilor ;i a tot trupul, un om a greSit Si Tu Te md deschis pdmdntul gura sa Si i-a inghilit pe ei Si casele lor,
pe toatd obStea? " pe toli oamenii lui Core Si toatd averea; Si s_au pogordt ei
,,Cdnd unii lipsili de rugine se luptau impotriva cu toate cdte aveau de vii tn locuinla morlilor, i_a acoperil
(Moise) gi a lui Aaron pentru preofie gi pentru posturi pdmdntul Si au pierit din mijlocul obstii. gi tol Israelul,-care
conducerea poporului, (Moise) se ridica deasupra a toati i era imprejurul lor, afugit la strigdtele lor, cd ziceau: Sd nu
birea de slavl gi de stiipdnire qi preda ocrotirea poporului ne inghitd Si pe noi pdmdntul!"
lui ales de Dumnezeu. Iar cdnd s-au conjurat impotriva . ,,Pimdntulmugind se despicd in mijlocul mulfimii, se
qi, os0ndindu-l pentru hotlrdrile dinainte, il amenin{au gi deschide o prdpastie in addnc, cei vinova(i sunt inghifif gi
proape se revoltau, blindul Moise striga pe Cel Bun astfel sunt dezlegali de toate stihiile acestei lumi, pentru ca
mdntuire gi igi manifesta indrlzneala, dar cu mult6 bl6 sI nu se atingd nici de aer prin respirafie, nici de cer prin
ca sI nu fie cauzatorul nici unor rele celor condugi. Cdci vEz, nlcj de mare prin piplit, nici de pimdnt prin mor_
c[ cel ce vorbeqte cu Dumnezeu cel Bun trebuie s[ se mant."r4l ,,Prin acest fel de pedeapsd ei n-au devenit mai
pireascd de o c6t mai mare asem[nare cu El, pe cit e cu p buni - cum ar fi cu putinfd pentru cei cobordli in iad? _ ci
tinfd, gi sI devini congtient de lucririle lui binefEcltoare. prin pilda lor au infelepfit pe cei rdmagi in via1i.,,ra8
,,Invidia
23-342 ,,Domnul insd i-a zis lui Moise: Spune a cobordt in iad de vii pe Datan gi Aviron, pentru c6 se
Ferili-vd tn toate pdrlile de locuinla lui Core, a lui Datan rlsculaseri impotriva robului lui Dumnezeu Moisi."rar,p.io
a lui Abiron! Atunci, scul6ndu-se, Moise s-a dus la aceastd istorie socotesc ci Scriptura ne invafl ci pogordrea
Abiron Si s-au dus dupd el Si toli bdtrdnii lui Israel. gi a sub pdmdnt este sfhrgitul indl{Erii prin m6ndrie. gi poate cI
obstii: Ferili-vd de corturile acestor oameni netrebnici pornind cineva de la acestea nu a gregit ar[t6nd fiinta
Sl,
nu vd atingeyi de tot ce e al lor, ca sd nu pierili cu toate mdndriei ca un urcug in jos. lar dacd, aceasta este
catele lor! $i ei au ocolit sdlasurile lui Core, Datan Si A potrivnici pdrerii celor mul1i, s6 nu te"rg.iu."u
miri. CIci multora li
ron; iar Datan Si Abiron ieSiserd Si stdteau la usile se pare cd numele de mdndrie aratd pe cel ce se afl[ dea_
lor lor, supra celorlal{i. Dar adevirul celor istorisite intdregte cuge-
cu femeile lor Si cu fiii lor Si cu pruncii lor. Z
Moise: Cd Domnul m-a trimis sdfac toate lucrurile tarea noastri despre mdndrie. C6ci dacd cei ce s-au ridicat pe

Si cd nu le fac eu de la mine, veli cunoaste.din aceea: De.i


ei ingigi peste ceilalfi s-au scufundat undeva jos, pimdntul
muri aceStia, cum mor toli oamenii, Si de-i va ajunge crdpdndu-se intr-o clipi, nu vei disprefui spusa care inft1i_
easi pedeapsd, care ajunge pe toli oamenii, atunci nu geazi m6ndria ca prdbugirea cea mai addncl. pe cei pii_
trimis Domnul. Iar dacd Domnul va face lucru vesc la acestea Moise ii invafi sd fie smerili gi s[ nu se"emdn_
de-Si va deschide pdmdntul gura sa Si-i va inghili pe dreasci cuizbdnzile lor, ci totdeauna sdjudece cum se cuvi_
casele lor Si corturile lor Si tot ce au ei, Si dacd ei vorfi
147

148
Sf. Ambrozie, Scrisori, LXI[,55
Sf. Vasile cel Mare, op. cit.,IX,5
a6
f
Sf. Dionisie Areopagitul, Epistole,Vl[, I
149
Sf. Clement Romanul, Epistola cdtre Corinteni,Iy,l2

98 99
ne cele de fafa. Cici daci ai biruit pldcerile, nu inseamni reser[ fX
nu egti chinuit de alt chip al patimii. Fiindc[ orice pati
c6t este patim6, este cddere. Iar schimbarea patimii nu ad
lipeceir
unili
nie,
?Jffi,TH:
de Domnul ca
nici o deosebire in cdderi. Cel ce a alunecat pe lunecugul
cerii a cdzut, gi cel ce a cilcat strdmb din m0ndrie s-a
nat. $i nici un fel de cddere nu este de dorit celui ce are m
te. $i trebuie sd fugim de orice cddere, c6t este ciidere.,'l
,,Prin (acestea) s-a inchipuit nebunia viitoare a Iudeilor
triva lui Hristos. Clci EI este Arhiereul nostru, rdnduit (
aceastd slujbl de hotiir6rea Tat[lui. $i precum aceia au
ferit pedeapsa indrSznelii lor prea ur6te, aga vor suferi gi I
deii de dup[ aceia, fhcdndu-se vinovafi de aceleagi crime.
Totugi, rdztrdtirea a fost impohiva a doi oameni alegi, gi
indirect impotriva lui Dumnezeu; pedeapsa insd e mai i
decdt atunci cdnd Iudeii s-au indreptat impotriva lui Hri
Dumnezeu. ,,Nu te minuna de ce-fivoi spune. C[ci il am
Moise ca martor. E mai pufin vltimdtor si pic[tuim
Dumnezeu, decdt p[rintelui nostru. Cici cdnd Dumnezeu
mdnie, povifuitorul nostru poate sI-L impace pe El cu
Dar turburindu-se acesta, iru vom mai avea pe cineva si
facd pe Dumnezeu milostiv. Dar eu socotesc cd am6ndou6
int6lnesc."l 5' P[cetuind impotriva semeni lor putem mare inllfime, sdv6.rgesc un p6cat cu mult mai mare decdt a_
chiar mAntuirea lor, pe c6nd Dumnezeu nu are de suferit de oeia" pentru c[ pornesc de la un g6nd cu totul contrar gAndurui
urma picatelor noastre. De aceea ni se cere atenfie mai ce insufle{ea atunci pe Datan gi pe cei impreund cu el. CA nici
seami f4a de semeni, sl5vind astfel gi pe Dumnezeu.
35: ,,A ieSit apoifoc de la Domnul Si a mistuit pe
doud sute cincizeci de bdrbali care qu adus tdmdie."
,,Astfel, Core, Datan gi Abiron, care au incercat sE
peascd lui Moise gi preotului Aaron dreptul de a sacri
indati au fost pedepsili pentru tncerclrile lor: legiturile
mAntului s-au rupt, o addncl prdpastie s-a deschis sub nilele cele de aramd ale celor arSi Sifocul strdin sd_l arunce
cioarele lor gi i-a inghi(it de vii. Dar nu numai pe ei, care
151
al Cartaginei , Despre unitatea Bisericii ecumenice,
's' sf.
,r, Sf. t. !1_C_llriun
xvm
,s2
cit.,IX f t' Sf. Vasile cel Mare, Regutile mici,2:16
Sf. 126 ''" Sf. [oan Gurtr de Aur, Tratatul despre preolie,lII,6

100
IOI
t
afard, cdci s-au sfinlit cddelnilele acestora prin moartea
pe acest pdmdnt larg gi nemdsurat am jignit frrd m[sur[ pe
Sd le sfdrdme deci Si sd lefacdfoi pentru acoperit j
Creator, degi dorea s[ ne bucurdm de cinstea gi slava care era
cul. Pentru cd le-au adus aceia inaintea Domnului, s-au
potrivit si le aibi oamenii. De aici ne-a venit stricdciunea care
lit Si vor fi semn pentru fiii lui Isrqel. A luat deci ne consumd gi ne distruge prin moarte. (...)
fiul preotului Aaron, cddelnilele cele de aramd, pe care le $iar fi nimicit
plmdntul, desfrgurdndu-gi ldrgimea cu neputinla de stribltut,
duseserd cei arSi, Si le-a prefdcut infoi pentru acoperitje
dac5, prin bundvoin(a lui Dumnezeu gi Tatil, n-ar fi pogordt
felnicul, ca sd-Si aducd aminte fiii lui Israel cd nimeni
alt neam, care nu e din seminlia lui Aaron, sd nu se gi venit la noi, ca dintr-un cort de sus gi din ceruri, Cuv6ntul
sd aducd tdmdiere inaintea Domnului, Si sd nufie ca Si C, Unul Niscut al lui Dumnezeu (...) ca sd Se facd Arhiereu qi
asemenea unei tiim6i sd Se ofere lui Dumnezeu pentru noi gi
Si pdrtasii lui - precum ti grdise Domnul prin Moise."
Despre acest aminunt nu se mai face referire n s[ opreascd pieirea. (...) Deci oare nu gi prin aceasta se vede
in Scripturd. c[ S-a frcut lisus Mijlocitor intre Dumnezeu gi oameni? Cdci
4l-482 ,,A doua zi insd toatd obsteaJiilor lui lncepAnd lupta gi surpdndu-se vechiul perete despdrfitor, s-au
cdrtit impotriva lui Moise Si a lui Aoron Si a zis: Voi ati apropiat intreolaltl cele odinioari desplr,tite, adicd Dumnezzu
rdt poporul Domnului! $i cdnd s-a adunat obsteo gi omenire4 slujind ca Mijlocitor Hristos gi leg6nd prin Sine
lui Moise Si Aaron, aceStia s-au intors cdtre cortul pe cele de jos cu cele de sus."l56
Si iatd norul l-a acoperit Si s-a ardtat slava Domnului. $i 49-50: ,,Au murit atunci din pedepsirea aceea pai_
venit Moise Si Aaron la cortul adundrii. Atunci a grdit sprezece mii Sapte sute de oameni, afard de cei ce muriserd
nul cu Moise Si Aaron Si a zis: Depdrtali-vd de obstea pentru rdzvrdtirea lui Core. Iar dupd ce a incetat pedepsi_
ta, cd intr-o clipd o,voi pierde! Iar ei au cdzut cufala la rea, s-a tntors Aaron la Moise, la uSa cortului adundrii."
mdnt. $i a zis Moise cdtre Aaron: IaJi cddelnila, pune tn ,,Dar dac6 atunci toat6 mulfimea poporului a pdcituit,
foc pe jertfelnic, anmcd tn ea tdntdie Si du-o repede in de ce n-au fost tofi pedepsili? Mai ales c6 din acea rdscoall a
Si te roagd pentru ei, cd a ieSit mdnie de lafola Domnului lui Core (...) nici unul n-a scipat. De ce acolo Dumn ezeu a
inceput pedepsirea poporului! Atunci Aaron a luat, cum voit s[ ucidi toatl mullimea de plcdtogi, iar dincoace numai
zisese Moise, a alergat in mijlocul obStii Si iatd cd o pafte? Desigur, fiindcd Domnul este plin de dreptate gi de
moartea tn popor; Si a pus tdmdia Si s-a rugat pentru milosdrdie gi-gi arat[ dragostea Sa prin ingiduinfi, iar seve_
Si stdnd el intre morpi Si vii, a incetat bdtaia." ritatea prin invdfituri. De aceea a aplicat acolo inv[fitura,
,,Oare ifi mai este neclari mijlocirea Fiului gi dupl pentru ca pedeapsa tuturor celor vinovafi si fie spre indrep_
ceasta? (...) Nu socotegti cI Aaron a fost rdnduit de la i tare tuturor. Aici rdia, ca si nu pia-
put ca un chip gi ca o figuri a preofiei Mdntuitorului r[ tot poporul."rs mijlocit Moise gi
(...) Deci dupd ce am primit ca Arhiereu gi Apostol al Aaron, in vreme Abiron impreuni
turiei noastre pe lisus Hristos, s[ rlsp6ndim peste um cu ai lor au cerut pedepsirea.
lipsite incd de frumuse,te multele culori ale adev[rului.
spunem, deci, ci opun6nd in mod hotdrdt voia noastrd
melor dumnezeiegti 9i rdnduielilor stipdnului, toti ceti Sf. Chfuil al Alexandriei, Despre SJiinta Treime,I
Salvianus, op. cit., L,l2

102
r03
Cap. 17 - Adeverirea preoliei lui Aaron lmplineascd iconomia mdnfuitoare a intregului
neam ome_
1-11: ,,Dupd aceeo a grdit Domnul lui Moise p"Aar;;;;ot pentnr ca in ale_
_ Si a z,
nesc."r58 Dumnezeu,,1-a ales
Spune fiilor lui Israel Si io de la ei, de la toate cdpetenii, gerea de preot s[ nu precumpdneasci
lor, dupd semingii, doudsprezece toiege, cdte un toiag harul lui Dumnezeu, nu diruirea de
de
care seminlie, Si numele fiecdrei cdpetenii scrie_l pi alegere, ci chemarea cereasci,,l5e. Sem
toit
sdu; iar numele lui Aaron sd-l scrii pe toiagul lui toiagul este autoritatea preofeascd ale cirei porunci
Levi, nu sunt
un toiag vor da de /iecare cdpetenie de seminlie. lntotdeauna pldcute, dar sunt folositoare. De
Toir aceeai se porun_
acel-ea sd le pui in cortul aduidrti inaintea
chivotului i cegte profetului s[ ia.toiagul de nuc (sau
migdal _ n. n.1,-i_
uyde Md ardt lie. gi va /i cd toiagul omului pe indci fructul pomului amintit are scoar{a amard.,
care_l coaja tare,
alege va odrdsli; $i a$a voi potoli cdrtirea dar simburele gustos, psntru ca, prin asemilnare,
fiiior lui Isrt profetul s[
cu cqre cdrtesc ei impotriva voastrd!
$i Moise a spus
cesteafiilor lui Israel gi toate cdperentili tor i_au dat
toi
le,.cdte yn toiag de fiecare cdjetenie, adicd doudspre.
toiege, dupd cele doudsprezece seminlii ale lor;
lui Aaron era intre toiegele lor. Apoi'Moise a pus toie
Si toi,
cd s-a uscat, tocmai afunci inflore$te,,tuo.
tnaintea Domnului, in cortul adunirii. Iar a doia :ocote$te ,,portru a se
zi a iitr incredinfa oamenii 9i mai mult ci harul pieoliei
vine de sus
Moise gi Aaron in cortul adundrii celor invrednicifi, s-a adus c6te un toiag de la
Si iatd toiagul lui Aaro cdpetenia fiec'rei
din casa lui Levi, odrdslise, inmugurise, inJtirise seminfii, fiecare fiind insemnat cu nwriele cehi
Si fi te l_" d";. i;;
migdale. gi atunci a scos Moiseloate toiegele ele era gi cel al arhiereurui Aaron.
dL ia $i fiind a$ezate acestea in fa-
Domnului la toli fiii lui Israel; si au vdzut fa altarului, prin ele se arat6 poporului hotEr6rea lui Dumnezeu
Si sfau UaiT
care toiagul sdu. Apoi a zis Domnul cdtre Moise: puni la preolie. Cici din tbate, numai toiagul fui
i,
toiagul lui Aaron inaintea chivotului legii spre pdstrare, :u_pfufu9 aaron a
inflorit gi numai din aces
s-emn pentru fiii neascultdtori, ca sd (...) Prin cele intdmplate,
tnceteze di a mai ct
impotriva Mea, cq sd nu moard! ', ninduiall. Iar prin rodul
Dumnezeu poartd de griji acelora din care avea nuci), se cuvine si infelegem c
sd
o viafa infrdnat5, asprt gi vdrtoasi in purtarea ei
vdzutl, dar
n de m6ncare, nearitat gi

;1fdilhr:ffi:,ff;
vom imbrica trupul cel de suna iuX ,T,.ffJi'Tff'r:Tl
r58
rse despre cunoStinla nattald, 53.
prealdudatI, din care sI r6sar6 floarea prin care avea s6 160 8
t6t

104
105
F
descoperi in plin[ luminl. ,,Nu gtia oare mai dinainte Moisi drept cuvdnt, ca simbol al trezviei. Dar invierea
are s[ se intAmple aceasta? Negregig gtia! Dar, ca s[ nu se
din mo(i a
lui Hristos a fost ca o trezire din sornn.,'165
tulburare in poporul lui Israil, a frcut ara, spre a fi sldvit
mele adev[ratului gi singurului Dumnezeu.,'i62 prin
toiagului sunt vestite gi alte taine. ,,Cine nu gtie cI un toi
c[ruia i s-a luat coaj4 nu va mai odrisli niciodatl, chiar dr
s-ar infige in mijlocul r6urilor? Dar pentru cI Dumnezeu nu
meazd nafurii arborilor, ci este ftc[torul nafurii lor, pentrd
ea a ftcut s[ infloreascd, si ldstireascd gi sd rodeasci nuci
gul neroditog uscat gi lipsit de coajd. Apdar, Cel care, mai
sus de fre, a d5ruit rod toiagului din pricina aceluia care Cap. IB Slujba Si veniturile preolilor leviyilor
- 0i
inchipuia pe adev[ratul Arhiereu, n-a diruit oare Fecioarei 1.. ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron; Tu,
terea de a nagte din pricina adev[ratului Arhiereu?,,,u, tdlui
fiii tdi Si casa ta_
cu tine veli puria pdcatul pentru nepdsarea de
,,7 _tdu lo_
gul lui Aaron, care era tdiat gi uscat, a odrdslit frr6 s6 a casul sfint; tu $i fiii tdi impreund cu tine veli purta
pdcatul
rerreneala apelor; degi era sub acoperig, totugi a odrdslit pentru nepdsareo de preolia voastrd.',
plantele care cresc pe cimpii; degi era aSezatin loc uscat,
tugi intr-o singur[ noapte a fEcut roade ca gi pomii r
timp de mulli ani. Daci toiagul lui Aaron a inviat ca
vo ,;i::i,":"{:f:,;:{tr:::;

morfi, oare Aaron nu inviazl? Dumnezeu, ca sE !fuu .u,,,.r) sau impotriva l[l$jlZl(:il: 1',:::,1"'#
pentru Aaron arhieria, a ftcut minuni printr_un lemn; vestili Aaron gi fiii sdi).,,r66
nu va d6rui acesfui Aaron invierea?,,1s ,,precum inmu 2-5: ,,Apropie-li pe /ralii tdi, seminlia lui Levi, nea_
rea toiagului qi odrlslirea neagteptat[ a lemnului uscat a mul tatdlui idu, ca sdfie pe ldngd tine sd_1i slujeascd;
Si iar
celor vechi un semn indestulitor cI Aaron a fost hi tu sifiii tdi impreund cu tine ve1;ifi ra cirtur adundrii.
Liv,itii
arhiereu prin hirotonie de sus, aga cilcarea mo(ii gi invier sd pdzeascd cele rdnduite de tine
Si sd facd slujbd k
vrednicr de Dumnezeu a lui Emanuil e o dovadd strilucit2i d:: ld nu se apropie ";;;,
lucrurile iocagului ,f,ru Si de jert_
vdditi gi prea indestul[toare c6 El este Duntnezeu dupe .de
.felnic, ca sd nu moard Si ei Si voi. Sdfii deci pe l,iigd tine
(...) Nu e greqit a socoti c[ toiagul a fost luat dintr_un Si
sd facd slujbd la cortul adundrii Si toate tiuariti ta
dal. Era in obiceiul celor vechi s[ foloseasc[ acest fel de iar altul sd nu se apropie de tine. ASa sdfaceli slujba "ori;
in lo_
iege. (...) Se vorbegte (...) cd toiagul de migdal e in stare casul sfilnt Si la jertfelnic, Si nu va mai veni
mdn-ia asupra
alunge somnul, dac[ se pune la capul unora, infEptuind .fiilor lui Israel."
crul acesta prin puterile naturale, dar potrivit voii lui
nezev. (...) Deci toiagul de migdal se poate in{elege,
- ,,A indeplini cu grijd cele rdnduite este o datorie a
acelora care au cinstea de a aparfine cinului preofesc.
A."$:
tia trebuie sd gtie care sunt indicaliile date di I-"g" p".rtru
u
lli qt qh.gnt Romanur, op. cit.,xl-flr,6
fi ;1r:,rfrlallerusalunutii,caiehezete,Xrr,2S iii qlCnim a
"'u PENT, p.275
Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh Adevdr,X
si

106 107
le implini. (...) Acestea sunt porunci sigure qi clare: (Preofi ,,In privinfa aceasta Domnul a rdnduit ca cei ce propo-
au) datoria de apdzi rdnduiala Cortului, a altarului qi a vdduiesc Evanghelia sd trdiascd din Evanghelie (I Corinteni
fiei. Dar cine este acela care constatl gi indeplinegte i 9, 14) gi cei ce slujesc la altar, de la ahar sd mdndnce (I Co-
ririle preofegti? $i cine este, dimpotriv5, acela care defi rinteni 9,13). $idaci, dimpotrivd, judec[m lucrurile demn gi
demnitatea gi onoarea preofiei fdrd a indeplini slujirile cuviincios, atunci consider necinstit, nedemn gi necuviincios
chemarea preofeasc[? Aceasta poate s-o gtie Cel care ca unul care adori pe Dumnezeu gi este atagat Bisericii, care
inima si rdrunchii (Psalm 7,9)."tu' gtie cd preo{ii gi diaconii se {in de altar qi-gi fac datoria faf[
G7z ,,Cd am ales dinfiii lui Israel pe fralii voStri, de Cuv6ntul lui Dumnezeu gi de slujirea Bisericii, s[ nu adu-
levili, Si vi i-am dat ca dar inchinat Domnului, sdfacd cI preolilor pdrge din rodul plm0ntului, cu care l-a inwedni-
bd la cortul adundrii; iar tu Si fiii tdi sd vd indeplinili cit Dumnezeu (...).Mi se pare cd unul ca acesta uiti de
Dumnezeu, nu gdndegte, nu crede c[ Dumnezeu este Cel ca-
[ia voastrd tn toate cele ce lin de jertfelnic Si ce se afld
untru dupd perdea, gi sd sdvdrqili slujbele darului re a dat roadele pe care el le-a cules gi care se ascunde ca gi
preo[esc, iar altul strdin, de se va apropia, sdfie omordt." cdnd Dumnezeu ar fi strlin de el. Dacd crede c[ Dumnezeu
este Cel care i le-a dat, el qtie si rdspliteascd pe preo[i gi sI
,,indatorirea nu constd numai in a observa
le exterioare, ci qi in a se indeletnici gi cu cele ce se cinsteascd pe Dumnezeu prin darurile sale.,,l6e ,,De c6nd este
pomenit in istorie, preotul a trdit din ce ii aducea altarul gi,
inliuntru, dupi perdea, ceea ce insemneazd cd preofii nu
degi aceste venituri, in decursul timpurilor, au suferit fluc-
indeletnicesc numai cu indeplinirea poruncilor Legii sfi
tuafii, ele au fost suficiente pentru a indestula gi familia sa-
ci trebuie si cerceteze cu toatl grija tainele lor, ascunse
cerdotului. Deseori ele au fost un motiv de invidie sau re-
vel. (...) DacI referim la om ceea ce se spune despre
volti a mullimii ce trebuia s[ munceasci din greu pentru
vom spune ci partea acoperitd cu vil, unde sunt cuprinse
necesitdlile domestice. Iahve reaminte$te poporului Sdu cI
biectele inaccesibile, este funcfiunea centrali a inimii,
demnitatea de preot nu este deloc ugoard, cd, e legati de res-
singurl, poate pdtrunde tainele adevirului gi poate in,te
ponsabilitifi solemne gi aceasta ii privegte gi pe levi1i.,,r70
cele ascunse ale lui Dumnezeu. (...) Trebuie, deci, ca grij
9-l9z ,,Iatd ce este'al tdu din cele preasfinte, tn afard
preofilor gi supravegherea lor sI descopere ceea ce este
tle cele ce se dau focului: orice dar de pdine al lor, orice
lluntru, dupi catapeteasmE, pentru a nu mai gisi nimic jerffi pentru pdcat a lor Si orice jert/d pentru vind, ce-Mi
dar, nimic necurat, adic[ el trebuie s[ se ocupe de omul aduc ei, aceste lucruri preasfinte sd /ie ale tale Si ale fiilor
untric gi de pir[ile ascunse ale inimii, pentru ca ea si tdi. Acestea sd le mdncali tn locul cel sfdnt. Tu Sifiii tdi, toli
flrd pati."l68 cei de parte bdrbdteascd ai voStri pot sd mdndnce din ele.
8z ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron: Iatd Eu am dat in Cele sfinte sdfie ale tale. gi iatd ce sd maifie al vostru din
ma voastrd pdrga Mea din toate cele inchinate Mie de darurile lor ridicate: toate darurile ridicate alefiilor lui Is-
lui Israel: lie li le-am dat ocestea Si dupd tine fiilor tdi, rael Si toate darurile lor legdnate li le-am dat lie Sifiilor tdi
tru cinul voslru, pentru preolia voastrd, prin lege veSnicd. Si fiicelor tale, care sunt cu tine, prin lege veSnicd. Tot cel

t6n
16]
Origen, Omitii la Cartea Numerii,X,3 lbid.,xr,2
t68 r7o
lbii. NUM, p.208

r08 109
curat din caso ta poate sd mdndnce din ocestea. Toatd pentru noi gi a r[bdat junghierea, ca sd nimiceascd pdcatul
ga de untdelemn Si toatd pdrga de struguri Si pdrga lumii. $i cele junghiate pentru plcat sunt inglduite spie m6n_
lor, toate cdte aduc ei Domnului, li le-am dat lie. Cele care numai slujitorilor celor sfinte. C6ci nu se cuvine sufle_
roade ale pdmdntului lor, pe care le aduc ei Domnului, telor lipsite de sfinfenie si se impdrtigJascd de trupul sfAnt
fie ale tale, Si tot cel curat din casa ta poate sd mdndnce al lui Hristos, ci celor alese gi curate.,,t7l
acestea. Tot ce este afierosit in Israel sdfie al tdu. Tol ce 242 ,,Dar printre fiii lui Israel ei nu vor avea moSteni_
naste intdi din tot trupul, din oameni Si din dobitoace, Si re, cdci zeciuialafiilor lui Israel, pe care aceStia o aduc dar
aduce Domnului, sdfie al tdu; dar intdiul ndscut dintre Domnului, am dat-o levililor moStenire Si de aceea le-am Si
meni sd se rdscumpere gi intdiul ndscut dintre zis Eu cd nu vor qvea mostenire tntre fiii lui Israel. ',
'
necurate sd se rdscumpere; iar prelul rdscumpdrdrii lui la ,,Agadar, desparte zeciuielile cuvenite levitilor, spre
lund dupd nd$tere, este cinci sicli de argint, dupd si r[splItirea ostenelii slujbei lor. C[ci nu rlmdne ftr6 platd os_
sfdnt, care are doudzeci de ghere. insd intdiul ndsiut al teneala sfinfilor, ci_deosebit de alese le sunt cinstirile, strllu_
cilor, intdiul ndscut al oilor Si intdiul ndscut al caprelor citoare cununile."l72
se rdscumpdrd: aceSlia sunt sfinlili; cu sdngele lor sd 25-32: ,,Apoi a grdit Domnul lui Moise Si a zis: yor_
peSti jertfelnicul. Grdsimea lor s-o arzi ca jertfd, intru beSte levililor Si le zi: Cdnd veli lua de ta fiii lui Israel ze-
de bund mireasmd Domnului; ior carnea lor este a ta Si ciuiala, pe care v-am dat-o ca moSlenire, sd indllayi din ea
ale tale sunt pieptul indllat Si Soldul drept. Toate Domnului q zeceo parte, ca zeciuiold, Si vi se va socoti acest
sJinte, indllate, core se aduc Domnului de fiii lui Israel, 1i
dar al vostru ca grdul din arie Si ca mustul de la teasc. Ast_
dau lie, fiilor tdi Si fiicelor tale care sunt cu tine, prin
veSnicd. Acest legdmdnt de necdlcat este veSnic inai fel veli aduce Si voi dar Domnului din toate zeciuielile voas_
tre, cdte veli lua de la fiii lui Israel, Si veli da din ele, dar
Domnului pentru tine Si pentru urmasii tdi."
Domnului, preotului Aaron. Din toate cele ddruite voud,
Despre cele ce reveneau preofilor s-a vorbit la
cele mai bune din toate cele tfinlite sd le aduceli dar Dom_
20-232 ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron: in pdmdntul
nu vei qvea nici moStenire, nici parte nu yei avea tntre
nului, gi sd le spui: De veyi aduce din acestea pqrtea cea
Eu sunt portea ta Si moStenirea ta intre fiii lui Israel, mai bund, se va socoti levililor ca cele primite de la arie
Si
cele primite de la teasc. Aceasta sd o mdncali oriunde, voi,
fiilor lui Levi, iatd, Eu le-am dat moStenire toatd
din toate cdte are Israel, pentru slujba lor pe care o fac Si fiii voStri, Si familiile voastre, cdci aceasta vd este plata

cortul adundrii. De acum fiii lui Israel sd nu mai vind pentru munca voastrd la cortul adundrii. pentru qceasta nu
cortul adundrii, ca sd nufacd pdcat aducdtor de moarte. veti avea pdcat, de veli aduce cele mai bune din toate;
Si
la cortul adundrii sd facd slujba levilii Si sd ia sfintele prinoase ale fiilor lui Israel nu le veli intina nu
Si
pdcatul lor. Aceasta este lege veSnicd in neamul vostru." veli muri."
,,Observi deci cd neamul sfin(it nu se poate inscrie Israelifii dddeau zeciuiald, levililor, iar acegtia dddeau
un loc cu poporul gi e despdrfit de ceilal(i. gi aceasta nu preo{ilor zeciuial6 din zeciuiali.
mai prin lucrdrile slujbelor, ci gi prin deosebirea
(...) Iar pilcate numegte animalele junghiate pentru
l]] Sf. Cnirit al Alexandriei, op. cit.,XIII
lar acestea sunt gi ele chipuri ale lui Hristos, Care S-a i ,r, Ibid.

110 IIl
Cap. 19 - Juninca cea roSie Si apa curdjirii 4r5z ,,Apoi sd ia preotul Eleazar din sdngele ei Si sd
l-2t ,,Grdit-a Domnul cu Moise si Aaron si le-a ftropeascd cu sdnge spre pqrtea de dinainte a cortului a&md-
Iatd portmca legii, pe cqre a dat-o Domnul, cdnd a zis: rii de Sapte ori. Dupd aceea sd o ardd de tot inaintea lui; sd
ne fiilor lui Israel sdli aducd o junincd rosie, ftrd me ardd adicd Si carnea Si pielea Si sdngele Si necurdpenia ei."
nd, care sd nu aibd cusur si sd nufi purtatiug." Termenul necurdlenie e folosit eufemistic, dar nu in-
,,Juninca frr[ nici o meteahnd gi liberd de orice patii tru totul potrivit de vreme ce gi reziduurile sunt curate, in
negtiutoare de vreo gregeal[ este Domnul nostru Iisus Hri acest caz. Cdt privegte preotul, se in{elege ci e vorba despre
(.. ) Observi faptul ce o dati a fost numit vilel, akildatil preotul in funcfiune la un moment dat, nu numai despre
(...)ca prin calitatea b[rblteasc[ sI se arate Conducltor, iar Eleazar. La vremea scrierii c[(ii va fi fost necesar[ numirea
cea feminin5, micgorat gi supus. CIci Dumnezeu e eelui chemat de Dumnezeu; ulterior, ins[, numele va avea
torul tuturor gi are stipdnirea peste toate impreund cu un in,teles simbolic, Eleazar (: Dumnezeu este ajutor) de-
zeu gi Tatiil. Dar S-a pus de bunlvoie sub lege Si a pdzit gemndnd pe to(i cei sfinfi1i. ,,S-a mai poruncit si se stro-
ale lui Moise, ca superior, degi acela ii era slujitor. (...)Iar peascl prin mAna preotului, cu singe, cortul sfint; gi aceasta
ninca e rogie. CIci taina Lui s-a des[vdrgit in s6ngele de gapte ori; gi sd ard[ juninca, necru{6ndu-se nimic din ale
rii, ficdndu-Se ascultitor Tatdlui pdnd la moarte, iar moartea oi, ci impreuni cu carnea gi cu balega, pielea gi celelalte ale
cruce, gi a m6ntuit lumea de sub cer cu sSngele Lui. Iar trupului. CIci Hristos sfinfegte cu sdngele Sdu cortul cel mai
e semnul clar al singelui. Dar degi S-a ftcut ascultitor adevdrat, adic6 Biserica; o sfin{egte in mod deslvdrgit, adic[
gi S-a agezat din iconomie (in scopul mdntuirii) sub lege lmbelgugat. Aceasta socotesc cd inseamnl stropirea cortului
un[ cu noi ca om, sau degi S-a numit rob, n-a l6sat in cu sdnge de gapte ori. CEci numIrul care inainteazdpdnlla
trupul asumat, ci a fost gi este gi astfel liber, pentru c[ e gapte este semnul des6virgirii. (...) Arderea junincii in foc
nezeu prin fire gi nu S-a supus jugului robiei, r[mdndnd dupijunghiere inchipuiegte cercarea lui Hristos (...) pdn[ la
desdvdrgire in afara experien{ei acestuia. Cdci vine de sus moarte. $i nimic nu se arunci din ea. Cici Hristos e intreg
deasupra tuturor, ndscdndu-Se din fiinfa liberl a lui sfhnt: gi carnea gi pielea, adic[ cele ascunse sub acoper6-
zeu gi Tat[I. De aceea a spus cd juninca trebuie sI fie rogi m6nt qi cele vizute gi la indemdnl. C[ci era Dumnezeu prin
ftrE meteahn6 (pentru lipsa de pdcat) gi fire experien(a fire, frcut ca noi, dar negtiind de p6cat."r75
lilor impuse de jug. Cici deqi S-a golit (S-a micporat) pe 6z ,,Apoi sd ia preotul lemn de cedru, isop gi ald de
Unul-Nlscut gi a luat de bunlvoie chipul robului, cum sau p€ ldnd roSie Si sd le arunce pe juninca ce se arde. "
ce s-ar indoi cineva cd venirea in jos a fost din inilfimi?."' ,,Se introduce apoi in cenug[ lemnul de cedru gi isopul
3z ,,Sd o dai preotului Eleazar, sd o scoatd a/ard gi tortul rogu. Cedrul indici in chip pohivit nestriciciunea,
tabdrd, la loc curat, Si sd o junghie tnaintea lui".. isopul curifia, cici iarba aceasta are puterea s[ gteargl gi
,,Preotul e chipul celor ce se sfin(esc (gi e sfinfitor) topeste in chip natural necurlfiile din mdruntaie; iar firul ro-
al celor ungi prin Duhul Sffint."r7a gu impletit inchipuiegte unirea Cuvdntului cu trupul; cdci
Cuvdntul s-a impletit oarecum cu trupul gi cu s6ngele, dar a
t73
ld., Glafire la Numeri
174
Ibid. lbid.
"t
112 113
fost cercat pentru noi prin foc pdni la moarte (...). Dar Juninca,,este Iisus; cei care-Ljeftfesc sunt birbali pd-
ma Lui qi modul intrupdrii au pricinuit nestricdciunea gi' Cltogi; ei sunt cei care L-au adus la junghiere. (...) (Cei) ca-
r[{ia noastrL. Cdci ne-aln indreptat in El, curdfitri fiind rc stropesc sunt cei care ne-au binevestit noui iertareapilca-
murddria din sufletul gi din lduntrul nostru."r76 tclor gi curd,tia inimii (...). Dar pentru ce l6nd pe lemn? Pen-
7-82 ,,Sd-Si spele preotul hainele sale, sd-Si spele tru c[ implrlfia lui Iisus este pe lemn gi pentru ci cei care
pul cu apd, apoi sd intre in tabdrd gi necuratvafi pdnd Ored in El vor trli in veac. Pentru ce impreund cu l6na gi iso-
ra. Cel ce a ars-o de asemenea sd-Si spele hainele sale, pul? Pentru cI in implrdfia Lui vor fi zilele rele gi murdare,
spele trupul cu apd Si necurat vaJi pdnd searo." ln care noi vom fi mdntuifi, pentru cd gi cel care este bolnav
,,Legea aratl prin aceasta sl[biciunea firii la trup de rap6n se tlmiduiegte cu isop""'. Prin l6n[ se arat6
ce (..) nimeni din cei rdnduifi spre slujirea (spre litu mortificarea, dar gi discre{ia, cdci ldna stinge zgomotele.
dumnezeiascd gi sfinfitd nu s-ar ar[ta nevrednic de m Hristos e ldnd pentru patima Sa pe lemn gi pentru discrefia
chiar dac[ ar fi din cei ce s-au hotirdt s[ vietuiascd venirii Sale in lume. impir[fia Sa, inceputil aici, va fi desd-
poate de drept gi oricdt s-ar vedea de curat nu va avea sl v0rgiti in viafa viitoare, astfel cd avem incl nevoie de isopul
reaftrd, pate. $i nimeni din cei p[c[togi nu e vrednic curlfitor, cdt[ vreme n-am dobdndit Implrnfia. Iar obgtea lui
atingd de Tainele Mdntuitorului nostru. (.. ) Deci daci Israel arat[, desigur, pe aceia ce s-au fEcut minfi vdzdtoare
compar[ cele ale noastre cu curlfia lui Hristos, ele apar de Dumnezeu, iar nu pe israelifii cei dupd trup; dar gi dintre
curate gi intinate gi supusejudecetii dumnezeiegti. (..)E
acegtia vor mogteni impreund cu neamurile cei care L-au pri-
tat gi cel ce se socotegte cd e curat. E mult mai presus (..
mit pe Hristos.
firea omului neplcdtuirea des[v6rgitii gi apropierea c
ll-l2z ,,Cel ce se va atinge de trupul mort al unui om
noastre de Hristos.""'
sdfie necurat Sapte zile. Acesta sd se curele cu aceastd apd
9z ,,Un om curat sd strdngd cenuSa junincii, s-o
tn ziua a treia $i in ziua o taptea Si vofi curat; iar de nu se
afard din tabdrd la loc curat Si sd se pdstreze pentru
va curdpa in ziua o ffeia Si in ziua a $qptea, nu va fi curot. "
fiilor lui Israel, ca sd se facd cu ea apd de stropire, ,,in legea veche era socotit necurat tot cel care se a-
apd de curdyire."
tingea de un mort, dar nu erau socotifi necurafi ingigi morfii.
Cenuqa junincii pentru apa de curifire e pusd la
Dar dupi ce ins[gi viala gi cauza viefii a fost socotiti intre
curat, afar[ din tabdrl ,,gi nu in tab[ra insigi. Cdci
morfi, nu mai numim morfi pe cei care au adormit intru nd-
in Hristos e in afara Sinagogii (adunirii) Iudeilor. gi pe
dejdea invierii gi cu credinfa in El."r80 Dar incl putem deve-
pSrdsit-o c_u totul (.. ) Harul cur[fitor igi mut6 curgerea
ninecurafi prin atingerea de cei morfi sufletegte, consimfind
neamuri"l78.
la gdndurile lor. Cel ce se va atinge astfel de mort va fi ne-
l0: ,,Cel ce a adunat cenuSa junincii sd-Si spele
curat ,,gi nu se va elibera de necur[(enie altfel, decdt dacl se
nele sale Si sdfie necurat pdnd searo. Aceasta sdfie
va stropi cu apa curifirii in ziua a treia gi a gaptea. Iar stropi-
mdnt veSnic pentruJiii lui Isroel Si pentru strdinii ce
rea apei (...) e chipul Sfrntului Botez. Deci cel stdpdnit de
la ddnSii. "
fapte moarte gi de miasmele ce duc la striclciune (...) nu va
176
lbid. r'e Barnaba, Epis lola, Ylll,2-6
t7' Ibid.
r80
,r, Ibid. Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica,lY,l5

115
tt4
ffi-

ajunge altfel curat dec6t daci se va curifi gi-gi va spila uneori satana ne rinegte inima. Iar birui1i in parte de patimi-
n[ciunea prin Sffintul Botez,in ziua a treia gi a gaptea. A le trupului, ne imbolnlvim gi noi ingine, nu cu totul, de
ia inseamnl timpul invierii, (iar a gaptea e timpul cel din vreun p[cat, ci ne afl6m stdnd in lume in rimlgila lui. (...)
m[), adic6 ultimul qi cel ajuns la deslv6rgire, in care S-a Aceasta socotesc cd inseamnd a fi unii in rimSgifele necuri-
cut om Unul-Niscut"'8'. Sau se indic[ intervalul in feniei, al c[rei simbol este osul mortului. Dar gi cdnd patima
posibil[ mdntuirea noastr6, de la inviere (ziua a treia) a fost biruit6, daci ne coborAm mintea la amintirea ei gi mer-
la cea de a doua Venire a Domnului (sffirgitul zilei a gem aproape de plicerea ingropati, p[cdtuim nu pufin. Dar
13-15: ,,Tot cel ce se va atinge de trupul mort al suntem eliberafi de aceste p[cate, spildndu-ne pe noi Hristos
om Si nu se va curdli, acela va intina locasul qi curlfindu-ne prin patima Lui."r83
omul acela se va stdrpi din Israel, cdci n-a fost stropit 17-222 ,,Pentru cel necurat sd se ia din cenuSa jertfei
apd curdlitoare si este necurat si necurdlia lui e incd qrse pentru curdlire Si sd se toarne peste ea intr4m vas apd
lui. Iatd legea: De va muri un om intr-o casd, tot cel ce de izvor; apoi un om curat sd ia isop, sd-l moaie in apa aceea
intra in casa aceeo Si cdte sunt tn casd vorfi necurate Si sd stropeascd din ea cctsa, lucrurile Si oamenii cdli smt
zile. Tot vasul descoperit, care nu este legat la gurd Si acolo Si pe cel ce s-a atins de os de om sau de ucis sau de
capac pe el, este necurat." mort sau de mormdnt. Cel curat sd stropeascd pe cel necarat
,,Prin casa spurcati, prin uneltele din ea gi prin v tn ziua a treia Si in ziua a gaptea Si sdJ curele tn ziua a
neacoperite, Legiuitorul pare s[ ne dea de infeles prin
;opteo. Apoi sd-Si spele hainele sale gi trupul sdu cu apd Si va
Sinagoga Iudeilor care a ucis pe Domnul, infelegdndu-se
Ji necurat pfuid seara. Iar dacd vreun om vaJi necurat Si nu
la un loc prin cas[, iar prin unelte gi vase pe fiecare in
se vo curdli, omul acela se va stdrpi din obSte, cdci a spurcqt
Cici omul e unealt[ pe pimdnt. lar cI mintea oamenilor loca;ul Domnului; cdci nu s-a stropit cu apd curdlitoare Si
ferm6, ci mereu gata spre intinare gi spre primirea a tot
este necurat. Acesta sd fie asezdmdnt veSnic pentru ddnsii.
obignuiegte sd nedreptilfeasci, se dd de infeles prin
Cel ce a stropit cu apd curdpitoare sd-Si spele hainele sale;
neacoperite, in care e ugor s[ lunece, cu voia lor, mugte
cel ce s-a atins de apa curdlitoare vafi necurat pdnd seara.
altceva din gdngdniile din casi. Dar mintea celor
Tot lucrul de care se va atinge cel necurat vafi necurat; Si tot
prin credinfn nu e aga. Cdci e asigurati gi acoperiti gi neuf
cel ce se va atinge de acel lucruvafi necurat pdnd searo."
de prins de cele ce obignuiesc s[ o facl nedreapti."t82 .
Cdt suntem in ziua a gaptea, sau in veacul acesta, ne
16z ,,Tot cel ce se va atinge in cdmp de cel ucis
putem incd cur[(i, primind cu vrednicie Sfintele Taine. Cu-
sabia sau de mort sau de os de om sau de mormdnt vd
necurat;apte zile." r6firea o face Cel ce S-a adus jertft pentru noi, dar a rinduit
',

Prin c0mp se infeleg locurile joase, in care lunec[ ca aceasta sI se lucreze prin preoti; insl gi acegtia au nevoie
depdrtat de Dumnezeu. Iar ucis cu sabia e cel strlpuns de cur[tire. Sunt aritafi gi cei ce se pierd: sunt cei ce resping
pofte lumegti qi devenit necurat cu inima. ,,Iar prin osul Tainele, fie ei eretici sau necredinciogi. in plus, se vorbegte
tului putem in{elege o r6m[gi(i a necurd,teniei. Pentru gi despre sfinfirea naturii. Mdntuirea nu e doar a omului, ci a
intregii zidiri.
lll Sf. Cmrl al Alexandriei, op. cit.
,r, Ibid.
"' Ibid.
116 II7
F

Cap. 20 - Moartea Mariamei; apa din piatrd;


6-10z ,,Atunci s-au dus Moise Si Aaron dinfala popo-
tea lui Aaron
rului la uSa cortului adundrii Si au cdzut cufelele la pdmdnt
lz ,,in luna tntdi a ajuns toatd obsteaJlilor lui Si s-a ardtat slava Domnului peste ei. $i a grdit Domnul cu
in pustiul Sin Si s-a oprit poporul in CadeS. $i a murit Moise Si a zis: Ia toiagul Si adund obStea, tu Si Aaron, frate-
riam Si afost ingropatd acolo." le tdu, Si grdtli stdncii inaintea lor Si ea vd va da apd; Si le
Martam (: revolti), sora lui Moise, a murit in ve{i scoate apd din stdncd Si veli addpa obStea Si dobitoace-
(: consacrat), in pustia Sin (: ghimpe), la hotarul sudic le ei! A luat deci Moise toiagul dinfala Domnului, cum po-
Canaanului. Pundnd in leg[turi acest loc cu 33, 36-38, runcise Domnul.'$i au adunat Moise si Aaron obstei la
gem concluzia cd este vorba de anul al patruzecilea de stdncd Si a zis cdtre obSte: Ascultayi, inddrdtnicilor, au doa-
iegirea din Egipt. rd din stdnca aceasta vd vom scoate apd? "
2-52 ,,Acolo tnsd nu era apd pentru obSte Si s-au ,,Prin aceste cuvinte el nu sfinfegte pe Domnul (...).
nat ei impotriva lui Moise Si a lui Aaron, Si blestema Deci el n-aveiL altfel spus, incredere in puterea lui Dumnezeu,
rul pe Moise Si zicea: O, de amfi murit Si noi cdnd au clci in loc s[ zicl: Dumnezeu poate sd scoatd apd din aceste
pietre, el spune cu indoiali: Yom putea noi sdfacem sd izvo-
fralii noStri inaintea Domnului! La ce ali adus voi
Domnului in pustiul acesta, ca sd ne omordyi Si pe noi Si rascd apd din aceastd stdncd? Pentru cd Dumnezeu ii soco-
toacele noostre? $i la ce ne-ali scos din Egipt, ca sd ne tegte plcat aceste vorbe, este sigur cd ele nu vin de la Duhul
Sffint, ci de la duhul p[catului. Or, dac6 Scriptura aratd cd un
celi in acest loc rdu, unde nu se poate semdna Si nu sunt
proroc a$a mare ca Moise uneori are Duhul, alteori nu-L are,
smochini, nici vite, nici rodii Si nici mdcar apd de bdut? "
in momentul pdcatului, atunci e firesc s[ cugetim la fel gi
Iati c6 nici dupi atiliaani n-au incetat cdrtirile
despre ceilalli profe1i."r85 C[derile marilor birba{i ne aten-
lor! ,,insetAnd pufin, pun mai presus greutaflle mari din
de darurile mari de la Dumnezeu. $i li se pare dulce j lioneazi ci nu ne mdntuim ugor gi cd nu e lipsiti de pericole
calea cea strdmtii. Diavolul, in schimb, dacd nu ne poate des-
amar al robiei de odinioar[. Faraon nu li se mai pare greu
curaja zugr[vind greut[file luptei, cautd mai apoi si ne piar-
suportat, degi e atAt de aspru. Nu le mai e atdt de neplicut
dI, spun6nd ci mAntuirea se obfinei fErd efort: e doctrina ere-
tul, nici cruzimea supraveghetorilor muncii lor, ci toate li mdntuirii, dobdndit[ numai prin credinld.
ticd, a siguranlei
par dulci. SlSbiciunea cuget[rii ii face s[ coboare pdnl la ll-l2z ,,Apoi Si-a ridicat Moise mdna Si a lovit tn stdn-
astfel de nebunie. (...) Privegte cum coboar[ spre lipsl cd cu toiagul sdu de doud ori Si a iesit apd multd Si a bdut
b[rb[1ie gi se apleacl ftrd frAu spre pldcerile vremelnice obstea Si dobitoacele ei. Atunci a zis Domnul cdtre Moise Si
doregte desftt[rile lumegti gi cautd sdturarea pdntecelui. Aaron: Pentru cd nu M-a1i crezut, ca sd ardtali sfinlenia Mea
cum aruncd nddejdea gi nu {ine la pimdntul ftgiduit pirin tnaintea ochilor fiilor lui Israel, de aceea nu veli duce voi
lor, neintelegdnd cd totdeauna gi oriunde ostenelile sunt m adunarea aceasta in pdmdntul pe care am sd i-l dau."
locitoarele darurilor superioare; gi cI nu cdgtigi cineva ,,Pentru care pricinl Moisi n-a intrat in pdmentul frg[-
sudoare cununile cele mai frumoase."l84 duinfei? Nu pentru alti pricini, dupd cum tofi o gtim, ci nu-
mai din pricina acestui p5cat. Din pricina acestui pdcat acel
tto Id.,
Glafire la lesire,lll
'8' origen, op. cit.,vl,3
118
t19
W

minunat bdrbat n-a putut sE aibd parte de bunit[(ile de treaci prin Edom urmdnd calea impdrdteascd, un drum larg,
au avut parte cei de sub conducerea sa; qi dup[ multe cu fundament solid de piatr[, folosit mai ales pentru depli-
dupd multe suferinfe, dupl ritlcirea aceea negrditii din pU sarea trupelor gi plzit de g[rzile regale. Dar e gi un inliles
tie, dupi atdtea rdzboaie gi biruinfe, a murit in afara plmi duhovnicesc aici: ,,Cdnd cineva este drept, nu din oonstrdn-
tului pentru care s-a ostenit atdta. A indurat valurile gi furt gere sau din fric[ sau pentru nidejdea ce o are, ci din libera
nile m6rii gi n-a putut sd se bucure de bun6tiilile poftului."r sa voie, atunci calea pe care merge se numegte cale implrd-
,,Cdci nu ne introduce pe noi in mogtenirea sfinfilor gi in teasci gi pe aceast[ cale merge neamul cel impdr{tesc; cele-
m6ntul mai adevlrat al frglduinfei legea cea in chipuri, n lalte c[i sunt aluneco?^se, te abat de la drumul cel drept gi
sldbiciunea preofiei in umbre. (...) Ci vom pigi mai de
sunt pline de gropi."r88 Acest drum il str[bate cet ce a do-
in cetatea de sus gi vom intra in mogtenirea p6rin{ilor avinl
bdndit virtulile: ,,virtu{ile sunt stiiri de mijloc, sunt cale im-
conduc[tor pe Hristos."l87 '\
pirdteascI, (...) sunt la mijloc intre prisosinli gi lipsuri.,,r8e
13: ,,Aceasta este apa Meriba, cdci aici fiii lui
s-au certil inaintea Domnului, iar El S-a sfinyit intre ei." ,,Aceasta este calg-q Plrintilor: si nu fi nici incircat, nici
sltrbit in viepire."reo Calea cea mai siguri evite exceseie, fie
Meriba (: ceart[) a mai fost numit 9i un alt loc, in
ele de-a st6nga (trupegti), fie de-a dreapta (spirituale).
propiere de Horeb (Iegirea 17,7). Lipsa de ap[ a dus de
18-21: ,,Edom insd i-a rdspuns: Sd nu treci pe la mi-
multe ori la cdrtire, in tofi anii retecirii prin pustie.
ne, iar de nu vei asculta voi iegi cu rdzboi inaintea ta! Zisu_
l4-l7z ,,Din CadeS a trimis Moise soli la regele
i-aufiii lui Israel: Vom merge pe drumul cel mare Si de vom
mului, ca sd-i spund: ASa zice fratele tdu, Israel: Tu Stii
bea din apa ta, noi sau dobitoacele noastre, iyi vom pldti;
te greutdlile ce am indurat. Pdrinlii noStri s-au pogordt
vom trece numai cu piciorul, ceea ce e un lucru de nimic.
Egipt Si noi am pribegit in Egipt vreme multd; dar Egi, Iar acela i-a rdsptms: Sd nu treci pe la mine! $i o ieSit
ne-qu fdcut rdu noud Si pdrinlilor no$tri. De aceea Edorn fnaintea lui cu popor mult Si cu mdnd puternicd. Deci
strigat cdtre Domnul Si o auzit Domnul glasul nostru {i nu s-a invoit Edom sd dea voie lui Israel sd treacd prin ho-
trimis ingerul Sdu de ne-a scos din Egipt; Si acum suntem tarele lui Si Israel s-a depdrtat de la el."
CadeS, orasul cel mai apropiat de hotarul tdu. ingdduie ,,Nu in(elegi ci, unili cu israelilii prin leg[tura rudeni_
ne sd trecem prin yara ta, cd nu ne vom abate pe la ei, s-au dovedit prin fapte nemilogi gi duri, nedeosebindu-se
Si pe la vii, nici apd nu vom bea din fdntdnile tale; ci intru nimic de fiarele silbatice? Cdci trebuind sI se milosti-
trece pe drumul impdrdtesc, neabdtdndu-ne nici la veascd de aceia ca de nigte frafi ce se aflau in greut[fi gi os-
nici la stdnga, pdnd vom ieSi din hotarele tale. t' teneli, ei au iegit cu amenintare. (...) Dar pofi vedea c6 aga
Edom (: rogu) era un regat situat tn sudul se poafti fa[6 de noi, care mergem pe drumul drept, noroa-
in vechime, s-a mai numit gi Seir. Nu e sigur ci locuitorii dele gi conducitorii ereticilor. Clci prin faptul c6 cunosc pe
cestei ldri erau urmagii lui Edom, fratele lui Iacov, chiar unul gi singurul Dumnezeu gi Tatdl gi primesc credinla in
cd israelilii i-au socotit astfel; oricum, relafiile dintre Fiul gi Duhul, sunt frafi cu noi, dar riu au o opinie cu totul
doui popoare au fost intotdeauna incordate. Evreii cer
t88
186
Sf. Ioan Gurtr de Alur, op. cit.,IY,l 189
,xr3
t87
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,lll lq0

120 121
vechi nu ne poate duce in tirdmul fEg5duit, dar moartea sa
sdndtoas[ gi adevdrat[ a frlfiei cu noi gi falsifici prin
n-a fost unaobignuitl, ci in vdrful muntelui. ,,Iar muntele in_
rudenia; iar cdnd ne afl6m in prigoniri, nu ne dau ajutor,
seamni faima gi indl{imea gi strdlucirea slavei.,,re3
mai degrabl ne gi impovdreazdcu asuprirea lor."lel
22-262 ,,Dupd aceeo au pornitfiii lui Israel din
Si au venit toatd obStea la muntele Hor. Iqr la muntele Cap. 21- garpele de aramd
care e ldngd hotarele ldrii lui Edom, a grdit Domnul cu
lz ,,Auzind insd regele canaanean din Arad, care lo_
se Si cu Aaron Si a zis: Aaron vafi addugat la poporul sdu,
cuia la miazdzi, cd Israel vine pe drumul dinspre Atarim, a
el nu va intra in pdmdntul pe care il voi da fiilor lui
intrat in luptd cu Israelilii Si a luat pe unii dintre ei in
pentru cd nu v-ali supus poruncii Mele la apa Meriba. Sd
robie. "
dar pe fratele tdu Aaron Si pe Eleazar, fiul lui, Si sd-i sui
Din Cadeg, evreii au pornit prin Atarim (: linuturi)
mtmtele Hor tnaintea intregii obsti; sd dezbraci acolo de
cdtre Arad (: migar silbatic), av6nd de luptat cu regele a_
Aaron hainele lui Si sd tmbraci cu ele pe Eleazar, fiul
cestuia.
Aaron sd se ducd Si sd moard acolo."
2z ,,Atunci a fdcut Israel fdgdduinld Domnului Si a
,,Oare acest fapt nu inseamni cd noi suntem zis: De vei da pe poporul acesta in mdinile mele, il voi ni_
cunoaqtem c[ un preot trebuie sI sfinfeasc[ pe un preot gi
mici pe el Si cetdlile lui."
imbrace in vegminte, adici in vinulile preofegti, gi
,,Literal; il voi da anatemei, in sensul: i-l voi ddrui lui
dacl va vedea ci nu-i lipsegte nimic din vegmintele
Dumnezeu (...). O astfel de frgdduin{i fbcea pafte din ritua_
gi cd este cu totul corespunzitor, numai atunci s[-l
lul r[zboiului sfdnt: intreaga pradd de rdzboi oameni, ani-
sfrntul altar? Cdci, avdnd a se ruga pentru popor, el -
male gi lucruri - li apa4inea Domnului, dar, pentru ca nu
s[ fie ales de Domnul gi probat de preofi, ca s[ n-aib[ cumva juruinfa sd fie cdlcat[ prin eventuala folosire aprdzii,
insugi ceva prin care sI supere, datoria lui fiind aceea
aceasta era supusi nimicirii totale. De aici, transferul seman_
interveni pentru a currna sup6rarea altora."re2 Aaron a' tic: a da pe cineva anatemei : aJ da pieirii (blestemul de a
pe muntele Hor (: munte), in sudul Canaanului.
se alege din el praful gi pulberea)."rea
27-29: ,,$i afdcut Moise aga cum ii poruncise
3: ,,^li a ascultat Domnul glasul lui Israel Si a dat pe
nul: i-a suit pe muntele Hor inaintea ochilor intregii Canaanei in mdinile lui Si el i-a nimicit pe ei Si orasele ior
Acolo a dezbrdcat Moise de pe Aaron hainele lui Si ii
Si a pus locului aceluia numele: Horma, adicd nimicire.,,
brdcqt cu ele pe Eleazar, fiul lui. $i a murit Aaron pe
Septuaginta numegte locul )ndthema, iar Vulgata,
muntelui, iar Moise Si Eleozar s-au pogordt din munte.
Horma id est anathema.
zdnd toatd obgtea cd a murit Aaron, l-a pldns toatd casa
4-5: ,,De la muntele Hor au apucat pe calea Mdrii
Israel treizeci de zile." RoSii, ca sd ocoleascd pdmdntul lui Edom, dor pe drum po-
La israelili, doliul dupi rudele apropiate dura gapte porul a fnceput sd-Si piardd rdbdarea. gi grdia poporul-im_
le, iar dupl marile personalitdli se fineau treizeci de zi potriva lui Dumnezeu Si fmpotriva lui Moise, zicdnd: La ce
doliu. Aaron nu a intrat in Canaan, aritind ci preofia
rer ']3 sf. cnirit al Alexandriei, op. cit.,XlII
Sf Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh si Ada'fu, re4
PENT, p.280
"' Sf. Amb.ozie, Scrisori, LXII, 59

123
122
ne-ai scos din pdmdntul Egiptului, ca sd ne omori in pust cruce a lui Iisus llristos."le7 ,,in Scripturd, crucea e numitji
Cd aici nu este nici pdine, nici apd, Si sufletul nostru semn. Moise, zice Scriptura, a facut un $arpe Si l-a pus pe
scdrbit de aceastd hrand sdrdcdcioqsd-" semn, adicd,pe o cruce. Avem aici un semn care ne aratii ceva
neagteptat qi nevdzut: propriu-zis gi iudeii il vedeau, dar era
,,Daci ne-am umilit prin lenevia noastrS, sd hu
hrana duhovniceasc6."le5 in(eles numai de minfile p[trunzitoare."le8 ,,$arpele spdnzu-
6z ,,Atunci a trimis Domnul asupra poporului rat pe st6lp este tipul patimii m6ntuitoare care s-a sivdrgit pe
veninosi, care mu$cau poporul, si a murit mullime de cruce; de^^aceea, (toti) c6{i priveau cdtre el (cu credinf[) erau
dinfiii lui Israel." salvali."ree ,,Cand Moisi a r[stignit garpele, a preinchipuit cru-
are hanekhasim hasefarim (= cea, pentru ca cel mugcat de qarpele cel viu sI se mdntuie prin
Biblia Hebraica
arzhtori), desemndnd o specie foarte veninoas[ de credinfi uitindu-se la garpele cel de aram6. Apoi, dacE un gar-
pe de araml ristignit mdntuie, oare nu
,pumnezeu a rdnduit ca tot garpele s[-i muqte pe israelilil -mdntuie Fiul intrupat
al lui Dumnezeu c0nd este rdstignit?"2m ,,$arpele, degi ira
ei mureau - penffu cd prin $arpe s-a fbcut de Eva cElcarea
mort, a fost intrlfat in triumf pe lemn, iar lemnul mAntuiegte pe
porunci - ca s[ le arate c[, d-in- pricina cdlcirii de
cei credinciogi, care privesc la dugmanul omordt. Tot astfel a
vor fi dali s[ sufere moartea."le6
fost pironit-Flristos, care nu gtia de plcal intr-un trup al p[ca-
7-92 ,,A venit deci poporul la Moise si a zis: Am
h'lui."2ol ,,in vrem@ legii celei vechi, Dumnezzu a poruncit
Sit, grdind tmpotriva Domnului Si impotiva ta;
lui Moise sI faci un $arpe de aramE, si-l inalfe gi sI-l piro-
Domnului, ca sd depdrteze Serpii de la noi! $i s'a neascd in v6rful unui lemn. Tofi aceia care, mugca{i fiind de
Moise Domnului pentru popor. Iar Domnul a zis cdtre gerpi, priveau la garpele de aramd, se vindecau. Aceasta s-a
se: Fd-li un $arpe de aramd Si-l pune pe un stdlp; Si de
fdcut cu un rost anumit gi anume: cei ce erau coplegili de gri-
mugca Sarpele pe vreun om, tot cel muScat care se va jile p[mdntegti, de inchinarea la idoli, de pllcerile (sugerate)
el va trdi. $i a./dcut Moise un $arpe de oramd Si l-a pus de satan gi de orice impietate, (erau obligafi) in felul acesta -
un stdlp; gi cdnd un $arpe mwca vreun orn, acesta privea fie gi pentru pufin timp - s6-gi ridice privire a de la cele de jos
Sarpele cel de aramd si trdia." cltre cele de sus, apoi de Ia acelea s[ se inalfe (cu gdndul gi
Pin stdlp e tradus ebraicul nes oi grecescul mai sus), clhe Cel Preainalt; sporind cdte pu{in gi devenind
Vulgata are signo.,,Cuvintul original, atit in ebraicd(nes) fiinte superioarg sd afle ci El, (Dumnezeu), este superior in-
gi in greacd (simion) inseamnl steag, drapel, fanion tregii creaturi.;;202 p aici gi un argument impotriva iconoclas-
de pe cortul unui general, pavilionul unei nave). Prin mului: ,,Spune{i-mi, agadaq oare nu Dumnezeu a fost acela
cuvdntul a insemnat apoi prdjina care susfine steagul, st6\ care a poruncit, prin Moisi, sd nu se faci de citre voi, nicide-
care poart?t emblema. in principal, insi, grecescul simion
traduce semn; pin extensie, semnificalie. Valoarea si
(semnificativi) a acestui episod vechi-testamentar va fi c(
191
PENT, p. 281
198
semnati in Ioan 3,14 , el prefigurdnd mdntuitoarea inllfare Sf. Vasile cel Mare, Epistole,260,VIII
t99
Id., Despre Sfintul Duh,XlY
200
S f. Chiril al Ierus alimulvi, C a t e h e z e I e, XIII,2O
201
195 Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IY,l I
Isaia Pustnicul, 29 de cuvinte,XxV,25 202
t96
Bamaba, Epist o la, Xll,5 Sf. Macarie Egipteanul, O m i I i i duh ov n i c e S t i, Xl,8

124 12s
cum, nici chip, nici asemdnare, nici a celor din cer de sus, n este crucea. Deci cel ce privegte spre ea, cum spune cuvln-
a celor de pe pimdnt gi, cu toate aceste4 in pustiu, El a tul, nu va fi vltdmat de veninul poftei. Iar a privi spre cruce
acela carte a frcut s[ se ridice, prin Moisi, qarpele de inseamn[ a-fi face toati viala moarti 9i rdstignitd pentru lu-
pe care l-a asezat ca semn prin care erau mdntuili cei me, nemigcatil spre nici un pdcat, (...) pironindu-{i trupul
de garpe gi c5, pentru aceasta, El nu poate fi invinuit de nici prin frica de Dumnezeu. lar pironul care potolegte trupul es-
nedreptate? Ceci (...) prin aceasta El a propoviduit o tai te infrdnarea. Fiindci deci pofta nebuneascl scoate din pI-
prin care a nimicit puterea garpelui, care a lucrat 9i cd mdnt gerpi otrlvitori (cdci orice vldstar al poftei este ca un
slvdrgit6 de Adam, gi a d[ruit mdntuirea celor ce cred in $arpe), legea ne-a ardtat de mai inainte ce se va vedea pe
cest4 Care avea si fie rlstignit prin semnul acest4 de lemn. Iar aceasta este o asem[nare a garpelui gi nu un garpe,
turile garpelui, care sunt faptele cele rele, idolatriile 9i alte precum spune gi dumnezeiescul Pavel: intru asemdnarea
dreptn{i. C[ci, dacl nu ar trebui s[ se infeleagdaceast4 trupului pdcatului (Romani 3,5). Iar adevdratul garpe este
spune{i-mi, pentru care motiv Moisi a ridicat garpele de p[catul; gi cel pornit spre picat imbracd firea garpelui. Deci
ca semn, poruncind ca cei muqcagi s6 priveasc[ la el, iar omul se elibereaz[ de pdcat prin Cel ce a luat chipul picatu-
mugcafi se vindecau cu toate cd El a poru-ncit ca, intru nimi lui qi S-a fbcut ca noi, care ne-am abdtut spre chipul $arpe-
sI nu se faci vreo asem[nare a cuiva."203 ,pomnul nostt lui. Prin El, moartea din mugc[turi e opriti, dar fiarele insele
Iisus Hristos S-a aseminat cu parpele de aram6' CIci fii nu sunt ucise. Iar fiare numesc poftele. Asupra celor ce pri-
garpele dugman, auzindu-l Adam, s-a frcut 9i el vesc la cruce, moartea inspiimdntitoare a picdtogilor nu are
lui Dumnezeu. Dar Domnul nostru Iisus Hristos S-a putere; dar pofta sdldgluit[ in trup impotriva Duhului nll s-a
om deslvdrgit in toate, afar6 de p6cat (Evrei 4,15), dupi pierdut cu totul, pentru ci gi in cei credinciogi lucreazi de
m[narea lui Adam, peitru noi. Dar garpele de aram[ multe ori mugclturile poftei. Dar cel ce privegte spre Cel in6l-
asemenea celui ce s-a f[cut dugman al lui Dumnezeu, dar fat pe lemn i;i vindecd boala, risipind veninul prin frica po-
are gdnd riu, nici venin, nici r6utate, nici nu se incovoai runcii ca printr-un leac. lar c[ garpele ridicat in pustie este
nici nu sufl[, nici nu are suflarea vrljmagului. Chipul chipul tainei crucii ne invafi limpede glasul Domnului, cdnd
l-a dat Siegi lisus Hristos, pdni ce va stinge veninul pe zice: Precum Moise a indllat Sarpele in pustie, aSa trebuie sd
l-a primit Adam din gura garpelui gi se va intoarce .

,fte indllat Fiul Omului (Ioan 3,14). Dar pdcatul igi urmeazd
devinita contrari firii, la tl*u dup[ fire."2M
""t care prin m ,,U
pofta celor nebunegti le-a adus gerpii,
drumul slu intr-o centinuare a r6utetii, intrucdt mugc[tura ger-
pilor fEc0ndu-se neputincioasl celor ce privesc spre asemlna-
lor au vlrsat in cei mugcafi veninul ucigltor. Dar marele rea qarpelui (infelege, desigur,c[ este vorba de un chip), inge-
giuitor, printr-un chip de farpe, a ftcut neputincioasd lEtorul mult iscusit al nostru ndscocegte alt megtegug al pI-
rea fiarelor adevirate. (...) Un leac impotriva acestor pati catului."20s Diavolul nu renunfi in tentativa de a ne trage-de
rele este curl{irea adusl sufletelor prin taina dreptei credi partea sa, cdt suntem in veacul acesta; c6nd nu ne poate atrage
,te. Punctul de cipetenie in taina celor crezute este
privirea la patimi grosiere, incearcd momeli mai subtile, precum inalta
patima Celui ce a primit sE pltimeasci pentru noi. Iar pati pdrere de sine oi erezia; dar Hristos ne di putere sd cdlclm

203
Sf. Iustin Martirul, Dialogul cu iudeul Trifun,XClY
2s Isaia Pustnicul, op. cit.,XXV,l5 2ot
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit.

126 127
mai limpede, asupra unui dzboi al lui lahve, in care verbul
peste ;erpi$i peste scorpii Si peste toatd putereavt
(t-rrca 10,19). ,peci lkistos e garpe, ca Cel ce a luat llogizo (: a invipdia; a nimici prin foc; a arde), cu nuanta a
mdna pe cineva sau ceva cu bici de Jlacdrd, este folosit a-
iea picatului, cdnd S-a ftcut om. Dar dac[ [l privim spiritu
proape aidoma ca in Iegirea 9,24 (focul ca factor dinamic al
va fi mai presus de stricdciune 9i va invinge moaltea 9i
apei): Zoovul (Biblia 1995:Yaheb) este un afluent al Amonu-
disprefui mugcdturile 9i nu se va teme de mullimea celor
lui, iar acesta, la rdndul sdu, igi adunl apele in bazinul ora$u-
arunci din ei otravd. Iar pe Hristos Il vom vedea in{elegi
lui Ar, localitate situatl pe hotarul nordic al Moabului."207
drept tainele din El gi crezflnd neclintit c[, fiind Du
16-18: ,,De acolo s-au indreptat spre Beer, Jiintdna
dup[ fire, S-a fEcut om. Dar, deqi S-a fbcut in asem6narea
despre care a zis Domnul lui Moise: Adund poporul Si le voi
,rtitii, u r[mas nu mai pufin bun' C[ci S-a f6cut ca noi nu
da apd sd bea! Atunci a cdntat Israel la filntdnd cdntarea
si se arate impreun[ cu noi rdu, ci ca s[ ne fac[ pe noi bt oceasta: Ldudali fdntdna aceasta, cdntali imne fn cinstea ei!
preschimbdndu-ne prin Duhul spre tot soiul de virtuti' (" ')
Fdntdna pe core principii au sdpat-o, pe care mai-marii
garpele era de arami pentru buna 9i frumoasa rdsunare a
poporului au deschis-o cu sceptrul, cu toiegele lor!"
ponaaui.ii dumnezeiegti gi evanghel ice."2o6
,,Dar de ce stiruie Domnul pe l6ngd Moise sI adune
10-15: ,,Scal6ndu-se de acolo, fiii lui Israel au poporul ca s5-i dea sd bea din frntdn[? Oare poporul n-ar fi
rdt la Obot. Im dupd ce s-au ridicat Si din Obot, au venit de la sine la ffintAn[ ca sI bea? De ce oare aceastd stiru-
la lie-Abarim, dincolo de pustiu, infala Moabului, cdtre infi, pe ling6 profet, pentru ca el si adune poporul prin zelul
sdritul soarelui. De acolo s-au ridicat Si au tdbdrdt in 9i truda sa gi s6-l facl si bea ap[ din fiint6n[? (...) Existii o
Zared. Ridicdndu-se apoi si de acolo, au tdbdrdt dincolo fhntdnd care le intrece pe toate celelalte, o ffintdn[ minunat[:
Arton, tn pustia care e in afard de hotarele Amoreilor' este Acela despre Care se griiegte in acest loc din Scripturi:
Arnonul este hotar intre Moabili si Amorei. De aceea se FdntAnarii care au sipat-o nu erau oameni de rAnd, ciprincipi
zice in Carteardzboaielor Domnului: Domnul a cuprins gi persoane cu un inalt rang social, pe care Scriptura ii numeg-
hebul cu curgerile sale ndvalnice 9i suvoaiele Arnot te regi. (...) Moise a primit porunca sd adune poporul la ffin-
povdrniSul curgerilor de apd care se intinde pdnd la tdni ca si bea ap6. Prin Moise putem s[ infelegem Legea (...).
Legea lui Dumnezeu este aceea care ne cheami si venim la
Israel a ajuns la r6sirit de Iordan; despre popasu fhntdnd. $i la ce alt6 ffintAnd ne cheami dac[ nu la cea despre
sale vom vorbi la capitolul 33' Cum renitd din textul care am vorbit: la Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care are
vechii evrei aveau gi alte c6(i, in afara celor plstrate in existenfd prin fiinla Sa proprie, Ce este impreun[ m[rit cu
Tatdl 9i cu (Duhul) in izvorul unic al Dumnezeirii? Legea ne
tur[, c[rfi care s-au pierdut; intre acestea, Cartea rdzboa
cheam[, deci, la fhntAna aceasta, adicl la credinta in Hristos.
Domnului, menlionatA numai aici' ,,in versiunea ebraicE,
(...) S-ar putea ca principii (Septuaginta: drhontes) gi regii
setele 14-15 expriml un citat din Cartea Rdzboaielor
(vasilis ethnon = imp[rafii neamurilor) si fie aceleagi perso-
lui, o veche culegere de texte epice, astdzi pierdutfu de
naje, dar ei trebuie sd fie totugi deosebi(i unul de altul. Prin
fiagmentul men{ioneazi doul nume (Vaheb Si Sufa) c,on
principi infelegem profefii. Ei au ascuns gi descoperit prooro-
necunoscute, intr-un context obscur' Septuaginta ofer[ un

207
26 Sf. Chiril al Alexandriei, GlaJire la Numeri PENT, p.281

129
128
in loc de vale, Anaria are dumbravd; Origen dd un to-
ponim, Hai. ,,Dac[ urmdm acest drum care nu descrie at6t de-
re au sfredelit-o. Cand zice: au deschis-o, vrea sd spun[ a numirile localitd{ilor, cdt mai mult un urcug al sufletului, dup[
sd iasd lovind. Principii sunt cu ceva mai pu{in tari, 9i sapl toate aceste etape noi ajtrngern la Hai, la pddure, sau, dup[ o
plmdntul moale, pdnl la o oarecare addncime. Dar cei care altd variant5, la (Fazga), care se tdlcuiegte .errs, ceea ce inseam-
nr-"r" regr sunf mai tari gi mai inllfafi, ei nu numai sfret nd piscul muntelui. Prin aceasta se ajunge la faimogii pomi ai
lesc grosimea pim6ntului, ci qi t[ria stdncii, pentru a ajunge divinului Paradis gi la plicerile celei dint6i locuinfe, unde e o
ape mult mai addnci gi cerceteaz[, dacl se poate spune' I culme a desdvdrgirii gi un belgug de fericire atAt de mare, incdt
in adincuri (...). Noi afirm6m cd regii care sunt in stare s[ sd putem spune c[ tmpreund cu Hristos ne vom scula Si cu El
ceteze la aga ad6ncimi gi at6tea taine ale fhntAnii sunt vomfi asezali tn tndllimile cereSti (Efeseni 2,6).-"0
tolii (...). Aceia care mullumit6 Duhului Sffint pot cerce 2l-222 ,,De acolo a trimis Moise soli la Sihon, regele
inqigi addncimile lui Dumnezeu 9i infeleg marile taine ale Amoreilor, cu veSti de pace, ca sd i se spund: Dd-mi voie sd
tdnii sunt, in textul nostru, regii care au sftedelit tantana lrec prin lara ta. Nu ne vom abate nici la ogorul tdu, nici la
piatri gi a-u pitruns asprele gi gielele taine ale gtiin{ei'"208 via ta, nici apd din fdntdna ta nu vom bea, ci vom trece de
19: ,,Din Beer au mers la Matana, de la Matana hotarele tale!"
Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot." Israel cere s[ fie ldsat si treac6 prin {ara lai Sihon (:
,,Matana inseamnd dqrul lor. Cred cd ai in,teles cI distrugdtor), ftrd
a se abate de la calea implrlteascd (Septu-
cineva a biut la ffintAna sdpatd de regi Si de principi e o aginta: vasiliki porevshmetha).,,Dar daci cineva s-ar hotdri
zdgie de a oferi un dar, ci cei ce au daruri, aceia le oferi s[ se abatl de la calea dreapt6, pentru o umblare foarte su-
Dumnezeu. (..)De la Matana venim la Nahaliel, care se citi gi prosteascS, pirlsind drumul drept al infelesurilor cu-
ieSte de la Dumnezeu. Ce vrea sd zicd de la Dumnezeu? venite, apucdnd un altul, va ajunge intre spini gi va c6dea in
pI ce am oferit ceea ce depinde de noi, venim acum si < gropi gi in piedicile apErute in cale."2rr
ceea ce depinde de Dumnezeu. Dacd Ii oferim credinfa 23-262 ,,Dar Sihon n-a tngdduit lui Israel sd treacd
tr6 gi iubirea noastrl, El ne d[ darurile bogate ale prin lara lui, ci gi-a adunat tot poporul sdu Si a pdsit impo-
Sffint (.. ) De la Nahaliel ajungem la Bamot, ceea ce se lriva lui Israel fn pustie, inaintdnd pdnd la laha!, unde s-a
ieste: venit de la moarte. De la care moarte, dacl nu de la luptat cu Israel. Insd Israel l-a bdtut, mdceldrindu-l cu sa-
in care noi murim tmpreund cu Hristos (tr Timotei 2,ll),1 bia, Si i-a cuprins lara de la Arnon pdnd la laboc, pdnd la
tru a trdi impretmd cu El (Romant 6, 8) (.. ) Dac[ se
fiii lui Amon, cdci hotarele Amonililor erau intdrite. Ludnd
acest drum spre mAntuire, trebuie sd se traverseze toate loate cetdlile acestea, Israel s-a asezat in cetdlile Amorei-
stafion6ri, pe care le-am pomenit, pentru a ajunge, dupl lor: in HeSbon Si in toate satele care lineau de el. Cdci HeS-
peripefii, la acel loc care se tAlcuieqte: venit de la moarte.' bonul era cetatea lui Sihon, regele Amoreilor. Acesta se
202 ,,Iar de la Bamot la valea din cdmpia luptase cufostul rege al Amoreilor Si-i luase din mdini toatd
pe vdrful muntelui Fazga, infala pustiului."
lara Amoreilor, de la Aroer pdnd la Arnon."

"o lbid.
r" Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfdnta Treime,Y

130 t3t
Israel a invins pe Amorei (: munteni), ocupdnd aifdcut cu Sihon, regele Amoreilor, care locuia in HeSbon!
riul acestora, de la Arnon (: cel care murrnurd) p6n[ la $i l-au bdtut pe el, pe fiii lui, Si pe tot poporul lui, de n-a
boc (: rAul albastru). Lupta s-a dat la lahal (: loc s ldsat viu nici unul din ai lui, Si a cuprins lara lui. "
Amoreii erau un popor canaanit, dar ocupaseri 9i o Evreii cuceresc cetatea amoritii lezer (: folositor), a-
la est de Iordan. Aroer (: goliciune) era o cetate situatl poi inving pe Og (: uriag), regele Vasanului. Vasan (:1ard
extremitatea sudicd a regatului amorit; HeSbon (: intinsi) ingloba numeroase cetiifi importante. Astfel, Israel
a fost capitala lui Sihon, construitd de moabili, dat cdzutil ajunge si stdpdneasci teritorii insemnate la rlsdrit de lordan,
terior sub amorei. consoliddndu-se in vederea cuceririi Canaanului.
27-302 ,,De aceea zic si rapsozii in bdtaie de ioc:
nili la HeSbon, ca sd se zideascd Si sd se intdreascd ct
lui Sihon. Cd a iesit foc din Hesbon si pard de foc din
Cap. 22 - Valaam

tea lui Sihon Si a mistuit Ar-Moabul Si pe stdpdnii mun l-4: ,,Purcezdnd apoi de acolo, fiii lui Israel au tdbd-
Arnonului. Vai de tine, Moab! ESli pierdut, poporul lui rdt in Sesurile Moabului, ldngd lordan, in fala lerihonului.
mos! Feciorii lui s-au risipit Si fetele lui au aiuns roabe Iar Bulac, fiul lui Sefor, vdzdnd toate cdte fdcuse Israel
Sihon, regele Amoreilor. Tras-am osupra lor cu sdgeli' Amoreilor, s-a infricoSatfoarte tare de poporul acesta, pen-
la HeSbon pdnd la Dihon tot este ddrdmat, am pustiit lru cd era mult la numdr, gi s-au tnspdimdntat Moabilii de
fiii lui Israel Si au zis cdtre cdpeteniile Madianililor: Popo-
rul acesta mdndncd acum totul imprejurul noslru, cum md-
ndncd boul iarba cdmpului! Balac insd, feciorul lui Sefor,
era atunci regele Moabililor."
Moabitii igi pierduseri de mult[ vreme drepturile Balac (= desclrcltor), fiul lui Sefor (: pasire), s-a in-
acestui teritoriu"2r2. Sunt c0ntate victoriile lui Sihon spiimdntat de Israel; Moabilii cauti ajutor la madiani{i care,
vremelnic, le-au fost vecini. Israel e comparat cu un bou ca-
re pa$te totul imprejurul sdu. ,,Aga am in,teles eu de la unul
din bitrdnii dascili care t6lcuia textul din caftea Numerilor,
Medeba (: izvor de putere). unde se spnne: Aceastd sinagogd va tngh4i sinagoga noas-
31-35: ,,$i aSa s-a asezat Israel in toate cetdyile At lrd, cum mdndncd boul iarba cdmpului. El a explicat pentru
reilor. De acolo a trimis Moise sd iscodeascd lazerul' ce s-a intrebuinfat o astfel de asemlnare, (...) pentru a face
care l-a luat impreund cu satele lui Si a alungat pe Amt s[ se infeleag[, in acest loc, cI sinagoga Domnului care ne-a
care locuiau acolo. $i intorcdndu-se, a luat calea spre precedat prin sfinti va inghili cu limba gi gura sinagoga vrij-
san; iar Og, regele Yasanului, a ieSit inaintea lor cu tot mag6, cu alte cuvinte, eava zdrobi pe vrijmagii nogtri prin
porul sdu, ca sd se rdzboiascd la Edrei. Atunci a zis Don
'cdtre rugiciunile qi mijlocirile ei."213 Israel pagte neamurile spre a
Moise: Sd nu te temi de el, cdJ voi dq in mdinile
le pregdti intrarea in Bisericl.
pe el Si tot poporul lui si toatd lara lui si veifoce cu el
2r3
Origen, Omilii ta Cartea losua, XVI,5
't' PENT, p. 282

r32 133
*72 ,,Deci a trimis acesta soli la Valaam,.fiul lui cdte-mi vei zice; vino insd Si-mi blesteamd poporul acesta!
in Petor, care e asezat ldngd rdul Eufrat, in pdmdntul fii, lar Valaam a rdspuns Si a zis cdtre cdpeteniile lui Balac:
poporului sdu, ca sd-l cheme Si sd-i spund: Iatd a ieSit Chiar de mi-ar da Balac casa sa plind de argint Si de aur,
popor din Egipt Si a acoperit fala pdmdntului Si trdieSte ld nu pot sd calc porunca Domnului Dumnezeului meu gi sd
mine. Vino deci Si-mi blesteamd poporul qcestq, cd este
,[ac ceva mic sau mare dupd placul meu. Rdmdneli insd a-
tare decdt mine, Si atunci poate voi fi in stare sdJ bat Si cum Si voi aici peste noapte Si voi vedea ce-mi va mai spune
almg din lard. Eu Stiu cd pe cine binecuvdntezi tu acela Domnul. Atunci a venit Dumnezeu la Valaam noaptea Si i-a
binectndntat, Si pe cine blestemi este blestemat. S-au
zis: Dacd oamenii aceStia au venit sd te cheme, scoald Si te
deci bdtrdnii Madianililor cu mdinile pline de daruri
du cu ei; dar sdfaci ceea ce-li voi ziee Eu! A doua zi s-a
vrdji; Si ajungdnd la Valaam, i-au spus vorbele lui Balac."
sculat Valaam, Si-a pus samarul pe asina sa Si s-a dus cu
Valaam (: cel care mistuie), fiul lui Beor (: f7
cdpeteniile Moabului. "
era un ghicitor din Petor (: tilmicirea viselor), orag
potamian situat in apropiere de Haran. Noul Testament ,,DupI tradifia iudaicd, Valaam acceptii in cele din ur-
mE invitalia lui Balac, dar pare-se din vanitate qi cupiditate,
Petru 2,15; Apocalipsa 2,14) gi Pirinfii Bisericii au aprec
frrd sE infeleag[ mai profund interdicfia divind. Faptul de a
foarte aspre la adresa lui Valaam. Din datele ce le avem
duce daruri devinilor era un obicei r[sp6ndit in vremea a-
pre el, Valaam poate fi zugrivit drept un personaj sincretil
ceea. $i israelifli ?l practicau (cf. I Regi 9,7) dar, dacd era
oportunist gi enigmatic.
vorba de un mag strdin, foloseau un cuv6nt dispreluitor.',214
8-2lz ,,Iar el le-a zis: Rdmdneli aici peste 22: ,,Dar se aprinsese mdnia lui Dumnezeu pentru cd
vd voi da rdspuns cum imi va spune Domnul. $i au s-a dus, iar tngerul Domnului s-a sculat, ca sd-l mustre pe
cdpeteniile lui Moab la Valaam. Atunci a venit Dumnezeu cale. "
Valaam Si a zis: Cine sunt oamenii aceia de la tine? Versetul pare a contrazice cele spuse mai inainte, dar
Valaam a zis cdtre Dumnezeu: Balac, fiul lui Sefor, Dumnezeu poate r[spunde g6ndurilor noastre, in func(ie de
Moabului, i-a trimis la mirue sd-mi spund: Iatd a ieSit oscilafiile acestora; Valaam gdndea sd accepte cererea lui
Egipt un popor gi a acoperit fala pdmdntului Si I, Balac, in pofida interdicfiei divine.
ldngd mine; vino dar de mi-l blesteamd, doar l-aS putea 23: ,,Cum Sedea el pe asina sa, insolit de doud slugi
rui qi altmga din lard! Dumnezeu tnsd a zis cdtre V, ale sale, a vdzut asina pe tngerul Domnului, care stdtea in
Sd nu te duci cu ei Si sd nu blestemi pe poporul acela, drum cu sabia ridicatd in mdnd, Si s-a abdtut din drum pe
este binecuydntat! Dimineala s-a sculat Valaam Si a zis cdmp; iar Valaam a bdtut asina cu toiagul sdu, ca sd o in-
tre bdlrdnii lui Balac: Duceli-vd la stdpdnul vostru, cd loarcd la drum."
md lasd Dumnezeu sd merg cu voi. Sculdndu-se deci, Pornind de Ia acest loc, Sfdntul Grigorie Palama arati
teniile Moabului au venit la Balac Si i-au spus: Valaam cd nu trebuie confundat?i lumina necreati cu ingerii, pentru a
vrut sd vind cu noi. Atunci Balac a trimis alli soli, mai nu pune ,,pe vdziltorii de Dumnezeu in r0nd cu asina lui Va-
Si mai insemnali decdt aceia. $i venind aceStia la Valaam,
laam,2ls fiindcd s-a scris gi despre ea cd a vizut un inger',216.
au zis; ASa grdieSte Balac at lui Sefor; Nu te lepdda a vi
2ra
pdnd la mine; cd i1i voi da cinste mare Si-!i voi face NUM. o.209
2's
Despii sQinta lumind,l0

134 t35
2$302 ,,Dar ingerul Domnului a stat fn drumul 31-35: ,,Atunci a deschis Domnul ochii lui Valaam Si
tntre vii, unde de o parte Si de alta era zid; 5i asina, vdzt acesto a vdzut pe ingerul Domnului, care stdtea tn mijlocul
tngerul Domnului, i-a tras cdtre zid si a strdns piciorul drumului cu sabia ridicatd in mdnd, Si s-a inchinat Si a cd-
Vilaam in zid, si acesta iar a tnceput s-o batd. ingerul zut cufala la pdmdnt. Iar ingerul Domnului i-a zis: De ce ai
rutlui insd a trecut iar Si a stat la loc strdmt, unde nu era bdtut asina de trei ori? Eu am ieSit sd te fmpiedic, deoarece
sd te abali nici la dreapta, nici la stdnga. Iar asina, viadnd cqlea ta nu este dreaptd inaintea mea; Si asina, vdzdndu-md
ingerul bomnului, s-i culcat sub Valaam. Atunci s-a mdn pe mine, s-a intors de la mine de trei ori pdnd acum; docd
Vilaam si a inceput sd batd asina cu toiagul' Dar Don ea nu s-ar Ji intors de la mine, eu te-a$ fi ucis pe tine, iar pe
deschis gura asinei Si aceasta a zis cdtre Valoam: Ce ea aS fi ldsat-o vie. Zis-a Yalaam cdtre ingerul Domnului:
Jdcut eu, de md bayi acum pentru a Yeia oard? $i Valoqn Am pdcdtuit, penffu cd n-am Stiut cd stai tu tn drum inaintea
"zis
cdtre asind: Pentru cd li-ai rds de mine; de aS fi avut mea. Deci, dacd aceasta nu este pldcut tn ochii tdi, atunci
mdnd o sabie, te-aS fi ucis aici pe loc! Rdspuns-a asina md voi intoarce. Iar ingerul Domnului a zis lui Valaam: Du-
Valaam: Au nu sunt eu asina ta, pe care ai umblat din line te cu oomenii aceStia, dqr sd grdieSti ceea ce-li voi spune
lile tate Si pdnd in ziua aceasto? Avut-am oare eu! $i s-a dus Valaam cu cdpeteniile lui Balac."
de a md purta aga cu tine? $i el a zis: Nu!" Cu alte cuvinte, ingerul ii spune: ,,nu (vei zice) ceea
,,Faptul c[ animalele pot vorbi era un lucru acceptat ce vrei, ci ceea ce egti silit si spui. Vei da cuvintelor Mele
israeliti $i ei credeau c[, inainte de cddere, oamenii 9i anir glas precum rdsuneful unei unelte de c6ntat. Eu sunt Cel care
lele vorbeau aceeagi limb[."2r7 Nici pentru noi nu e de vorbeqte, nu tu, care faci si r6sune ceea be auzi.,,2te ,Jstorisi-
ceput grlirea cu animalele, insi acest dar il au mai cu t rea vorbegte de un ghicitor sau prezicdtor care, av6nd puterea
cei ajungi la sfin(enie gi care au restaurat in ei, prin har, dintr-o oarecare lucrare vltlmitoare a demonilor gi a vr6jma-
primtrdial. ,,De crezi 9e (...) Cel ce a deschis gura asinei
;ilor, a fost pletit de citre stipdnitorul (moabililor) pentru a
te sd o deschidl 9i pe a ta 9i s[ te inlelepfeascd, sd te vltima prin blestem pe cei ce viefuiau dupd voia lui Dum-
nezeu. Dar el a preftcut blestemul in binecuvdntare. prin a-
ceasta noi infelegem (...) cE nici vr[jitoria nu poate lucra im-
potriva celor ce viefuiesc in virtute, ci cd cei ce sunt susfinufi
de ajutorul dumnezeiesc biruiesc orice uneltire. Iar ci cel a-
mintit se ocupa cu vrdjitoria, ne mlrturisegte istoria c6nd spu-
ne cd sdvirgea prin mdnd vrljile gi era sfttuit de pdslri gi ina-
invilituri o pt inte de toate era inv6{at prin glasul asinei despre cele viitoare
cei gi cele din jurul nostru; ins[ aceasti
doar cei smerifi, Valaam fiind un caz excep{ional, c[ci
pe care voia sd le afle. Glasul asinei (din obignuinfa ce o avea

se manifesta grija divinl fafn de Israel.


de a in{elege glasurile cele necuv6nt?itoare printrg lucrare
diavoleascd), Scriptura ni-l infhligeazA ca fiind articulat. A-
ceasta ne aratd cI cei lua{i in stipdnire de o astfel de ingel6-
''u NUM, p. 209
2t?
Sf. Va.sa.rrrfre, op. cit.,360
2r8
Sf. Ioan Scrrarul, Scara,xxv,4g 2'' Sf. Ambrozie, Scrisori,L,5

136 137
ciune a dracilor ajung pinl acolo ci primesc ca pnn cu
i;;ila*; nescuie ii ei de calitatea. sunetului *liil
simgita de ei' Deci luAnd aminte la cele prin care era
;;; ;;, de data aceasta a fost invi{at
,'.u "::,5
;;;" fost pUtit se bucuri o putere nebiruit6'"""
de
ail1: -Cdnd a attzit Balac cd vine Valaam' a ieSit
il, care este ldngd hotarul
Valaam cdtre Bqlac: Iatd'
cum am venit la tine. Ddr pot eu, oore'
sd-li spm ceva?
-Ct
;; p;, Dumnezeu n g'oi, ayea tlj-voi g'!i! A!"i,:-:-!:,
Atunci a jmghiat I
laam cu Batac Ei * *",, la Kriat-Hulot'
li oi Si boi Si a trimis lui Valaam Si cdpe'":i'l:'"' ?l*:1,l-a sui
Iw a ioua ,i de dimine4l, a luat Balac pe Volaorn si
- ---'
i*Unit, lui Baal, ca sd-i arate de acolo -o Plrte din oopol'^';
in
Dupl ce s-au intdlnit, Balac 9i Valaam au mers
tatea moabi tA Chiriat.Hu|ot (: cetatea drumurilor); -i".dl
n"u1u de a doua zile, ei au suit pe Bamot-Baal
(:
""t"i
mile Stiipinului), probabil un vdrf de pe creasta mt
ei-.., i"-"f"i "" p"t"t vedea o parte a poporului israeli

pe Israelili
Cap. 23 -Valaam binecuvilnteazd
' lz ,,Afimci a zis Valaam cdtre Balac: Zideqte-mi
sapte
pregdtestl-m!sayte.vlt:i $.i $"!!? !-':,b_*,
jertfelnice si
'"'--'S,.irt ,jertfeieobiqnuite la devinii orientali i
pronuntareainui mqsal gi care, uneori' erau intov
'", tiirii r"*e complicai qi repetat de 8 ori' de data a
(d
r" uJu"" pe gapte "it*., ceea ce' dupn irhportanfa.
,r*e4, pi"trpun. c[ aici e vorba de un ritual neobi
magice ale
i;;*"t. t; agteaptl intensificarea forfelorparabola)
i"1;'n ruraicui masal (gr. pardvoli;lat'
de moarte voia s[ vorbeascd Valaam in proorocia lui, atunci
incantalie savPoern.
o6nd a grdit sub insuflarea Duhului Sfhnt: sd moard sufletul
2'o sf. Grigorie de NYssa, oP' cit'
Sf. Ambrozie, Scrisori, L,lO
"t NUM, p. 209
139
138
parte q Tatdlui, de aceea nici nu e n[scut spre a nagte un alt
meu moarlea drep1ilor acestora. A;adar, cu gdndul la acr
fiu."224 Devenirea e proprie creaturilor, iar Creatorul e ne-
tI moarte a frcut Vataam in chip minunat acea proorocie
schimbltor. Totugi, Scriptura infrligeazd adeseori pe Dumne-
primindu-gi, prin Duhul Sffint, cea mai frumoas6 dintre
zetJ ca av6nd manifestdri umane. ,,Cdnd Pronia dumnezeiascI
iinle: doringa de a muri picatului gi de a tr6i pentru Dun
se impleteqte cu lucrurile omenegti, atunci folosegte gi infele-
,erl"". Vaiaam, ins[, era doar un instrument prin care gere gipurtiri gi graiuri ca de om. Cdci, dupi cum noi cdnd
Dumnezeu (in cazul de fa[6), astfel cI el nu-;i va insuqi
vorbim cu un copil de doi ani stilcim vorbele pentru copil,
vintele pe care le grlia in extaz.
cdci daci ne pdstrdm seriozitatea v0rstei noastre mature gi nu
fi-fq: ,,Atunci a zis Balac cdtre Valaam: Ce
facem pogorimdnt la limbajul copiliresc, copiii mici nu ne
fdcut? Eu te-am adus sd-mi blestemi pe vrdimasii mei Si it
"tu infeleg, tot aga ceva s[ infelegem gi despre raporturile lui
ti binecwdntezi! Valaam insd a zis cdtre Balac: Oare
Dumnezeu cu oamenii, adic[, atunci cdnd El lucreazi prin
nu spun eu lui Balac ceea ce-mi pune Domnul in gurd?
Pronie ceva pentru neamul omenesc. Aceasta mai cu seam6
Batic a zis cdtre el: Vino cu mine in alt loc, de unde nu-l
cAnd oamenii sunt incdprunci (l Corinteni 3,1).""t
vedea tot. ci numai o parte din el vei vedea, iar tot nu-l
20-21: ,,Iatd am primit poruncd sd binecuvdntez; El a
vedea: sd mi-l blestemi de acolo. $i l-a dus pe el la locul
binecuvdntat Si eu nu pot tntoarce binecuvdntarea. El nu ve-
strajd, pe vffit
muntelui Fazga, Si a acolo Sapte
!di!
cdte un vilel si cdte un berbec pefiecare
a pis de nedreptate tn lacov Si nu zdreSte silnicie tn Israel; Dom-
fetiice-si
"felnic.
cdtre Balac: Stai aici m1S7lltfa. nul Dumnezeul sdu este cu el Si in mijlocul lui se aude stri-
ii
a-zX Valaam
gdt de veselie ca pentru tmpdrat."
iar eu md duc sd inneb pe Dumnezeu! Atunci a
Socotim ci e vestit impdratul Hristos. ,,Dac[ vei fi in
stare sd urmezi mereu pe lisus, atunci mergi dupd El gi, c6t
timp il urmezi, nu vei osteni, cdci nu este supdrare in lacov
Si nu se vede osleneald in Israel. Cel ce urmeazd pe Iisus
n-are parte de osteneali. Faptul insugi de a-L urma inliturl
toati ostene a1a."226
22-24: ,,Dumnezeu l-a scos din Egipt, puterea lui este
Sau va grdi 9i nu va tmPlini? " ca a unui taur. Pentru cd nu este vrdjitorie in lacov, nici
galac e invdfat cd Dumnezeu nu e ca omul' ,,$i
.farmece in Israel, Ia vreme se va spune fiilor lui locov Si lui
spune de asemenea cineva: nu sunt oamenii ca Dumnezeu' Israel cele ce vrea sd plineascd Dumnezeu! Iatd un popor
o'ameni, tatil nu este pururi tat6, nici fiul pururi fiu' Fiin care se ridicd asemenea unei leoaice Si ca un leu se scoald,
cel ce devine tatiil unui fiu a fost cindva fiul altuia' ("') care nu se culcd pdnd n-a sfdsiat prada Si pdnd n-a bdut
fiecare, fiind o parte a niscltorului s[u, se naqte ca fiu, dar sdngele uciSilor!"
vine gi el tat[ al altuia. Dar in dumnezeire nu e a94 tiil
Dumnezeu nu e ca omul. Tatil nu e din alt tate' De aceea
nu nagte pe cel ce va deveni tati al altuia' Nici Fiul nu e :: Mare, Despre Sfldntut Duh, cdtre Serapion,ll,6
::"
226
la Cartea Proorocului leremia,XYll,6
cu Heraclide
"3 Origen, Convorbirile
141
r40
E vestit poporul dreptcredincios, care va birui pe Valaam griiegte in stare de extaz; se mai aratd,cdabia
vr[jmagii sdi. inci neclari, profelia se poate aplica, in pi acum a renunfat el la practicile vrdjitoregti, in,telegAnd nepu-
tinfa lor in acest caz.
5-72 ,,Cdt sunt de frumoase sdlasurile tale, Iacove,
corturile tale, Israele! Se desfdsoard ca niSte vdi, ca niSte
Iqr Valoam o rdsptms Si a zis cdtre Balac: Nu li-am grdit grddini pe ldngd rduri, ca ni$te cedri pe ldngd ape, ca niste
oare, cd voi face-ce-mi va spune Domnul? Annci a zis Bt corturi pe care le-a infipt DomnuMeSi-va din sdmdnla lui
cdtre Valaam: Hai sd te duc tn alt loc: poale-I va pldcea un Om, care va stdpdni neamuri multe Si stdpdnirea Lui va
pe
Dumnezeu si mi-l vei blestema de acolo' $i o luat Balac intrece pe a lui Agag Si impdrdyio Lui se va indl1a."
laam pe ra6ut t i Peor, care priveSte spre pustie' Aici Val'
,,Text cu evidenti dimensiune profeticd, asupra lui
a zis-cdtre Balac: Zideste-mi {apte iertfelnice si pregdte Mesia ca impirat, pe care insi versiunea ebraici it reae aife-
Sapte vilei Si Sapte berbeci. $i aJdcut Balac, cum.a zrrs,Vl rit, la modul impersonal: Apa se revarsd din ciuturile lui, in
si-a pus' cdie rm vipel si cdte tm
berbec pe fiecare iertfelnic"' ape-mbelgugate ti este seminlia. Profetismul textului insl e
Balac incearc[ prin practici magice (repetarea ritui in perfectd concordanfd cu Facerea 49,10 , dar gi cu versetul
lui; schimbarea locului) s[ influenfezehotirdrea divin4 17 alprezentllui capitol; acesta este motivul pentru care, pro-
ceptind chiar gi un compromis (ca, mlcar, lsrael si nu babil, Biblia de lerusalim p[r[segte aici versiunea ebraicd gi
binecuvdntat). Apar{initor unei religii decdzute, el e int preferi sd traducd dupd Septuaginta."22l Mesia va intrece
bil s[ infeleagi natura divin[. Interesant 9i faptul ci Va stdpdnirea lui Agag, ,,rege amalecit invins de Saul (I Regi
il nu..qt" pi Du*r.reu cu numele de Iahve (in textul 15,7-8); viziune istoricisti precari, deoarece Amalecilii nu
braic). Nu credem s[ fi fost descoperit acest nume, pe c au fost niciodati o mare putere. Septuaginta preferI com-
evreii nu indrdzneau nici s[-l pronunfe, unui vrdjitor de' parafia cu Gog, a cirui istoricitate are gi o valenf[ simbolic[,
neam; ar fi, totugi, un subiect vrednic de cercetat, dac[ reprezentAnd orice fel de adversitate organizatiimpotriva lui
ne-am lovi de sdrdcia izvoarelor. Dumnezeu (cf. Apocalipsa 20,8)""'. Cet despre viziunea
privind sdlagurile lui Israel, a$a cum sunt descrise, ele suge-
Cap. 24 - Proorocia lui Valaam reazd, slava in care vor petrece sfinfii.
8-92 ,,Dumnezeu l-a scos din Egipt Si puterea lui vafi
l-42 ,,Vdzdnd Valaam cd Domnul binewieste sd
ca a taurului; mdnca-va popoarele duSmane lui, va sfirdma
binecuvdnteze Israel, n-a mai alergat dupd obicei la
oasele lor Si cu sdgelile sale va sdgeta pe vrdjmasi. plecotu-
rii, ci s-o intors cufala spre pustie; Si ridicdndu-Si Val
s-a Si s-a culcat ca un leu Si ca o leoaicd; cine-l va scula?
ochii sdi, a vdzut pe Israel asezat dupd seminyiile sale
venit peste ddnsul Duhul lui Dumnezeu, Si Si-a rostit el
Cel ce te binecuvdnteazd, binecuvdntat sd fie, Si cel ce te
vAntil sdu, zicdnd: ASa zice Valaam, fiul lui Beor; asa 1
blesteamd sd fie blestemat ! "
ieSte bdrbatul cel ce vede cu adevdrat; aSa gldsuieste
ascultd cuvdntul lui Dumnezeu, cel ce cunoaste gdt 227
PENT, p.287
Celui Atotputernic, ca in vis, dar ochii Si-i are deschisi''n 128
lbid.

142 143
cine este vorb4 daci nu despre pop9ru1 niqte triburi beduine, dupi care profetul trece in revistE ad-
,,Despre
-binecuvdnteazdDumnezeu
Hristos? il pe Acela in ale ci versarii lui Israel de la marginile Canaanului. lntr-un docu-
mldulare coboarl Cuvintul lui Dumnez eu]22e ment glsit la lerihon, in 1947, atdt Moabul cdt gi Edomul
10-16: ,,Atunci s-a mdniat Balac pe Valaam Si, sunt numifi Jii ai intunericului, care, evident, trebuiau st6r-
gdndu-si mdinile, a zis Balac cdtre Valaam: Eu te-am piti."3' Indiscutabil, e vorba de o profefie mesianicI. ,,Moi-
mat sd-mi bleslemi pe vrdjmasii mei, iar tu, iatd, i'ai se, cel cu adev[rat mare gi crezut de (iudei) ca spundnd ade-
cuvdntat de trei ori pdnd acum. Fugi dar in lara ta! Am v6rul, a insemnat cuvinful despre intruparea Mdntuitorului,
cd te voi cinsti; dar iatd cd Domnul te-a lipsit de cin' socotindu-l gi cun_oscdndu-l ca adevlrat gi ca tot ceea ce pu-
Valaam tnsd a zis cdffe Balac: N-am spus eu oore solilor tea fi mai mare."232,flristos este cel vizat (...): O stea va
pe csre i-ai trimis la mine: Chiar de mi-ar da Balac casa
-plind rdsdri din Iacov Si un Om se va ridica din Israel. Acela va fi
de argint Si de aur, nu voi putea sd colc porunca Do vdzut, zice Valaam, insi nu acum, ci la vremea cdnd El in-
'nului,
ca tifo" ceva bun sau rdu dupd placul meu; cdte' suqi va grei (...). Aceste cuvinte (...) profetesc despre steaua
vo spune Dimnul, acelea le voi grdi? De-ci, iatd, md.duc. care s-a ardtat pe cer magilor din R[slrit gi care i-a indrumat
lari mea; dar vino sd-li spun ce are sdfacd poporul t spre ludeea pentru a ciuta pe impdratul lui Israel, care S-a
'cu
poporul tdu in vremurile viitoare. $i Si-a urmat V' nlscut, gi afl0ndu-L I-au adus daruri gi I s-au in'chinat. (...)
,uiaitut sdu si a zis: Asa grdieste Valaam, fiul lui Beor; $i tot aga mi se pare c[ steaua este imaginea dumnezeirii. De
grdieste bdrbratul cel ce vede cu adevdrat,-c( c1a12ult1 asemenea ordinea expresiilor acestei profelii arat[ c6-i vorba
iirt"t" lui Dumnezeu, cel ce are stiinld de la Cel despre dumnezeire: O slea va rdsdri din lacov, gi de natura
si vede descoperirile lui Dumnezeu, ca tn vis, dar uman[: Si un Om se va ridica din Israel (in textul ebraic; un
sunt deschisi. " toiag). Astfel cE Hristos este descoperit in profefie deplin,
,,Reiese din toate acestea cd gtiinfa lui Valaam, ac
atAt in dumnezeirea cdt gi in umanitatea Sa. va lovi cdpe-
ti qtiin!6 pentru care a venit din munfii Mesopotamiei, ^fi
teniile Moabului. Moabul este o nafiune ai c6rei conduc[tori
nasarit, plntru a blestema pe Iacov, i;i are izvorul qi nu reprezinti altceva decdt duhul r[ului gi puterile impotriva
cipiile in Ctl Preainalt. De aici gi-a scos .el.cu1oa
"i clrora noi suntem datori si luptdm. insl acest Om iegit din
fiiii, a animalelor, migc6rile p[sdrilor, deosebirile glar Israel ii va zdrobi cdnd va dezbrdca domniile gi puterile, bi-
insl el intrebuinleazd spre r6u darurile pe care le-a
ruind asupra lor prin cracea,Sa (Coloseni2,l5). Cdci El nu
nentru stiinta lucrurilor Lune.""'
' il ,,it raa, dar acum incd nu este; il privesc, dar va putea mdntui pe moabili pentru a-i indruma spre cunoa$-
terea lui Dumnezeu frrd a zdrobi puterile lor, care au exerci-
de aproape; o stea rdsare din lacov; un toiag se ridicd t
tat asupra lor o impietate tiranici. $i pe toli fiii lui Set ii va
IsraLl siia lovi pe cdpeteniile Moqbului si pe toli fiii lui '
ii va zdrobi. zdrobi. Set este fiul lui Adam (...). Toti oamenii care sunt in
lumea aceasta sunt frii lui Set. (...) $i aici El a frcut pe to{i
,,in vechiul Orient, steaua este semnul unui
zeu
consecinfE, al unui rege divinizat. Fiii lui Set erau, de fiii lui Set pradi a Sa. (...) Aceastl turmd de neam omenesc,
23'
22e NUM, p.209
Sf. Ambrozie, Scrisori,L, 12
230
Origen, Omitii la Cartea Numerii, XV[I, 3 '1' Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre intruparea Cuvdntului,33

144 r45
t
pe care diavolul a fbcut-o captivd pentru a sa pieire, pierde printr-o pieire mantuitoare pe
cel care s-a eriberat din
a dobdndifo in infeles opus gi a fost readusi de la moarte cetatea acestei lumi.
$i noi, de urirn"r"a, dacd voim s[;;:
via1i,."233 mdntuirea Sj
fafil fim etiberafi din aceasta lume, tre_
18: ,,Lua-va de moStenire pe Edom Si va stdpdni f.
buie sd pierdem sufletul nostru printr.
rul vrdjmasilor sdi gi Israel tSi va ardta puterea. " necesard.
ii"i* f"irrit"i" il
-Ji
Septuaginta numegte aici pe Edom gi lsva; Bibtia
.Cdci se pierde sufletul urmdnd pe ftristos.
care-;i ucide poftele, care.supriml patimile
braica are Edom qi Seir; Vulgata are idumea gi Seir. ,,8 triva desfrdului gi a patimiloi, u""lu nulqi $i
ilp;t;;;'
face nicidecum
e una $l aceeagi persoani cu (Isav). Din punct de vedere voia sa, ci pe cea a lui Dumne r.u.u235
toric, el este dugmanul lui Israel. Dar, la venirea lui FIri e Amalec, Si_a urmat cuvdntul
ziceYalaam cd gi Edomul va fi mogtenirea Sa; el va fi i
e Amalec, dar
adicI, in credinfi, gi nu va fi exclus din mogtenirea Si neamul lui
e Chenei, Si_a urmat cuvdntul
Ikistos. Dac[ scrutim in,telesul duhovnicesc al acestui cuibul tdu e asezat pe stdncd,.
infelegem c[ Edom este trupul care poftegte impotriva d
este mult pdnd ce Asur te va
lui gi ii este vrljmag. La venirea lui Flristos, ins[, c6nd
a fost supus duhului, prin nldejdea invierii va ajunge gi
mogtenire. Cd nu numai sufletul, ci gi trupul, care altiid
era duqman, va avea parte in viitor de mogtenire, desigur lH_
di ascultare duhului. Cuvintele iar Israel tSi va ardta pu mai
vor sI spuni cI gi Edom sau (Isav), adicd firea trupeasci, vii 23-25: ,,Iar cdnd a vdzut pe Og,
Si_a urmat cuvdntul
chemati Ia partea de mogtenire cind Israel, adici sufletul, si a zis: Vai, vai, cine va mai trdi bu*rezel,t vo
fi sivdrgit cele ale virtutii gi va fi copleqit de virtute. Iar dj "aia t vor smeri aduce
potrivl, dac[ sufletul nu vine la cele ale virtufii;"ci stiruii pe Asur,
sllbiciune, trupul nu numai c[ nu va ajunge la mogtenire]
eri! Sculdndu_se a_
va cidea subjudecata celui care poate ca gi trupul Si
lara sa,. Si s_a dus Si Balac

sd le piardd in gheend (Matei 10,28)J234


dcigi
l9t ,,Din lacov se va scula Cel ce va sldpdni cu Intreag
tere Si va pierde pe cei ce vor rdmdne in cetate.,'
istoria
In toate celelalte traduceri romdnegti de care
nem se vorbegte de cei scdpali din cetate, ceea ce tre*acestcapitol,petruDamarSixiiii,i,l;,:"#'lr'i:",#fr
de at6t Septuagintei (soz6menon ek p6leos), c6t gi V cele ascunse gi
(reliquias civitatis).,,Cuvintele: El va zdrobi pe cel ori, Dumnezeu
din cetate (...) poate c[ s-ar tdlcui in felul urmdtor: prin obgte, chiar dac
ceastd cetate infelegem lumea (...). Cu alte cuvinte, [i s-au frcut236.

2's
cit.,xvrl, 4 lbid.
i1?,
7;;;,op. 716
Cf. invdydturi duhovnicesti,I

146 147
Cap. 25 - Pedeapsa pentru idolatrie Si desfrdnare 4z ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Ia pe toate cdpete-
niile poporului Si le spdnzurd de copaci pentru Domnul ina-
l-22 ,,Atunci s-a asezat Israel tn Sitim, dar poporul
inte de asfinlitul soarelui, ca sd se abatd.de la Israel iulimea
inceput sd se spurce, pdcdtuind cu fetele din Moab. Cd mdniei Domnului."
cesteo ii chemau la jertfele idolilor lor Si mdnca poporul
,,Versiunea ebraicl folosegte un cuvdnt cu sens incert,
acele jertfe si se inchina la dumnezeii lor." tradus fie prin spdnzurali-le, fre pin trageli-le in leapd (pe
,,Pe de-o parte, cultul lui Baal presupunea 9i a cipetenii - n. n.). Grecescul paradigmatizo din Septuaginta
ritualuri orgiastice, in care femeile ii antrenau pe part inseamnl a da pe cineva in vileag (ca exemplu rdu), a-i apli-
pan(i; pe de alta, in limbajul Vechiului Testament se ca cuiv
zi transferul semantic de la prostitufia propriu-zisi la negativ
tu{ia sacr6, prin care infidelitatea fa(i de Iahve este echi ri voie I
lentl cu adulterul."237 dobitocesc Ai cu totul nelegiuit a te infierb6nta de formele
3z ,,Asa s-a lipit Israel de Baal-Peor, pentru care femeilor gi a indrizni s[ schimbi evlavia c[tre Dumnezeu cu
aprins mdnia lui Dumnezeu asupra lui Israel." plicerea neinfr6nat6. De aceea sunt aritafi Domnului inain-
Dac[ nu reugegte prin greutlfi sd ne intoarcd din tea soarelui, adic[ sunt atdrnafi de lemne intoarse spre r[sd-
mul c[tre cele ftgiduite nou[ de Dumnezeu, rit. Acesta e modul pedepsirii lor, fiind un chip ce striga lim-
rlutetii nu se opre$te cu totul de la alte niscociri im pede 9i da cuvdnt ci 9i fEr[ gre-
noastr[, ci igi indreapt[ gdndul spre lupta lui cea mai geali al Judecltorului n cei cizufi
prie, ispitind firea iar[gi spre plcatul prin pl6cere. Cdci in astfel de gregeli gi sit, ci va fi
cerea, ddnd oricirui picat un farmec, atrage ugor pus, dupi cuvdntul proorocului, in vizul a tot trupul, av0nd
mai lihnite spre pofte in undifa pierziltii' E un lucru care si suporte pedepsele aspre ale picatelor lor. Agadar, ardtarea
int6mplat gi atunci. Cici cei ce au biruit armele 9i au cuiva inaintea soareluioinseamni pedepsirea lui ft1igd gi sub
orice atac prin armele de fier ca fiind mai slab decit ochii lui Dumnezeu."i
lor gi au pus pe fug[ oastea vr[jmagilor, au fost rdpuqi de 5z ,,Attmci a zis Moise cdtre judecdtorii lui Israel: (Ici-
gefile femeiegti, prin pl6cere. $i cei ce au fost mai tari delifiecare pe oamenii vogtri care s-au lipit de Baal-peor!,'
blrbafii s-au ftcut mai slabi decdt femeile. Indatd ce li ,,$i Moise, care a fost mirturisit ca cel mai bl6nd din-
ar[tat lor femeile, pundnduJe in fa{6 nu arrne, ci formele tre tofi oamenii, cdnd i-a cerut-o momentul, s-a indignat gi a
indat6 au uitat de tiria birbiteasc[, topindu-;i mdnia in ajuns la un asemenea punct de tulburare, incdt s6-gi mani-
cere. $i unii au ajuns intr-o stare in care era firesc sE aj feste indignarea prin uciderea celor din acelagi neam, o datl
cei ce s-au infierbdntat de amestecarea nelegiuitii cu cele cdnd au fabricat vilelul de aur, altd, datd, c6nd s-au alipit de
Baal-Peor. Aga inc0t este posibil ca gi cel bldnd sI se indig-
alt neam. Iar aceastd unire cu rlul a insemnat lipsirea de
neze, ala cum hotlr[gte rafiunea, gi si nu distrugd virtutea
rea cu binele."238
bldndefii. Dar ca sI r[mAnd cineva inflexibil sau s6 nu se

237
PENT, p.288 '3' PENT. o. 239
238
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit. '* Sf Chiril' al Nexandiei, inch inarea s i s luj irea in Duh s i A dab, ily
r48 149
indigneze, a;a cum este logic, nu inseamn[ bl6nde1e, ci inac-
tivitatea naturii."2al
6-Ez ,,Dar iatd oarecare dinfiii lui Israel avenit Si
adus lntre fralii sdi o madianitd, in ochii lui Moise Si tn
chii intregii obSti afiilor lui Israel, cdnd pldngeou ei la
cortului adundrii. Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul
tului Aaron, vdzdnd aceasta, s-a sculat din mijlocul obstii
ludnd tn mdnd lancea sa, a intrat dupd isroelit in sdlas Si
strdpuns pe amdndoi, pe israelit Si pe femeie, tn pdntece;,
a incetat pedepsireafiilor lui Israel."
Finees (: negru), ucig6nd pe cei doi p6ng[ritori, a
prit m6nia lui Dumnezeu impotriva israelililor. ,,E
minfii qi m6nia potriviti firii. C[ci frri mdnie nu e nici
rdfie in om. Mdnia aceasta luptd impotriva seminfelor ser
nate ca pl5ceri ingeldtoare de wdjmagulin trup."2a ,,Ce a
drepti{it pe Finees? Oare nu minia lui cea dreapti
desfrdnafilor? Finees era un om foarte bldnd gi pagnic;
cdnd a vdntt cd, (acel israelit) a frcut desfrinare pe fafn 9i
de rugine cu madianita gi c[ ei nici nu au ascuns priveli
urdtd a ruginii lor, n-a mai putut rdbda, s-a folosit de
a$a cum trebuia, gi a strlpuns pe cei doi cu lancea."243
9z ,,Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost
udzeci qi patru demii."
Nu e clar dacl aceqtia au murit doar in urma
lui Moise sau qi a unei pedepse divine, dar invdfdtura
ne aceeagi. ,,Mie mi se pare c[ aceastd istorisire dd
lor un sfat folositor, prin care invdfim c[ din multele
care rdzboiesc gdndurile oamenilol nici o altd patim[ nu
asupra noastrd o putere deopotrivi cu boala pldcerii tru
Cici pe israelilii ce se dovediserd mai tari decdt cillrimea
gipteand qi biruiserd pe amalecili gi se ardtaser[ infri
poporului int6lnit dupi aceea gi mai apoi zdrobiserd

24t
oscetice,Xnl
242 244
243 uvdntdri,X,6 245
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit.
Sf. Ioan Guri de Aur, Omilii la Matei,XVIl,6

150
I5T
Zimri (: cdntarea mea), fiul lui Salu (: nobil), e te, i-au ftcut sd se innebuneascl dupd jertfele idolilor gi du_
de Cozbi (: ingel6toare), fiica lai fur (: duqman; asupri p[ femei striine; biruili de femei gi de plicere, s-au depErtat
Dugmanul mintii vdziltoare de Dumnezeu caut[ s-o gi de Dumnezeu gi s-au depdrtat gi de lege; pufin a lipsit ca
pe aceasta, atr[gdnd ceea ce are ea mai nobil la plIcerile tot poporul, printr-o stratagemi femeiascd, sd nu ajungd in
geldtoare. Finees, ,,str[pungind pe madianitl impreun[ cu mdna dugmanilor, dacd,,_in fafa primejdiei, frica nu i_ar fi
raeliteanul, a ardtat tainic prin lance c[ prin puterea sfdtuit s[ se opreascd."z4l
tului arhiereului trebuie scoasi cu totul din suflet
impreuni cu forma, pofta impreun[ cu mdnia, pl[cerea Cap. 26 - Numdrdtoarea din nou a poporului
ni impreunl cu gdndul pltimag. C[ci forma define fa(I l-42 ,,Dupd .aceastd pedeapsd, a grdit Domnul cdtre
materie rolul pe care il are iufimea fat/ de pofti' Pentru
Moise Si cdtre Eleazar, fiul preotului Aaron, Si a zis: Numd_
iu{imea imprimi poftei o migcare, intrucdt aceasta e
rali toatd obSteofiilor lui Israel de la doudzeci de ani in sus,
sine nemigcatd. La fel, gindul dI plicerii o form6, pe toli cei buni de rdzboi in Israel, dupdfarniliile lor! Atunci
aceasta e fbri chip gi form6 dupl rafiunea ei. Aceasta o
Moise Si preotul Eleazar le-au grdit in Sesurile Moabului, la
gi insugi infelesul numelor. Clci madianita se numeqte
Io-rfu, in dreptul lerihonului, Si le-au zis: Numdrali pe toli
care inseamnd gddilirea mea, iar israeliteanul, Zamvrt de la doudzeci de oi tn sus, cum a grdit Domnul tui Uoiseii
inseamn[ cdntarea mea, adicd inilfarea mea in cele
fiilor lui Israel, care au ieSit din pdmdntul Egiptului."
Cind deci partea ra{ionali a sufletului renun(i la Dup[ 40 de ani de la prima numEritoare, e poruncit
gi privirea celor dumnezeiegti gi se impreund cu gdd un al doilea recens[mdnt, in vederea cuceririi gi impd(irii
trupului, in cuptorul picatului, are nevoie numaidec0t de fdrii Canaanului. ,,Dumnezeu porunceqte si se rrme.e iarigi
vAntul arhiereului spre nimicirea celor impreunate r6u ceea ce este in putere gi in virstd bund de rizboi. Cici in
ele gi spre abaterea miniei stdnrite a lui DumnezetJ"246. cunogtinfa gi in conscripfia lui Dumnezeu gi in cartea cehor
" 1G18: ,,$i a grdit Domnul cu Moise si a zis: h vii nu e cel plEpdnd gi slab, nici cel incl prunc la cugetare, ci
fiilor lui Israel si le zi: Socotili pe Madianili dugmanii tot cel ce este viguros pentru bdtnlia impotriva patimilor gi a
Si omordli-i, bateli-i, cd s-au purtat cu voi dusmdnos pEcatului gi intdrit in in,telepciune gi bine pregitit ca s6 poati
viclesugul lor, ademenindu-vd cu Peor 5i cu Cozbi, sora lucra gi s[ poati implini cele ce le vrea Dumnezeu.,,2a8
-

fiica unei cdpetenii a Madiani{ilor, care afost ucisd in *5lz ,,Ruben este intdiul ndscut al lui Israel. Fiii lui
urgiei celei pentru Peor." Ruben: din Enoh, neamul lui Enoh; din Falu, neamul lui Fa_
,,Oare ferneile madianite n-au fEcut cu frumusefea' lu; din Hefron, neamul lui Hefron; din Carmi, neamul lui
pe evrei, care luptau cu madianilii, si se lepede de Du Carmi; acestea sunt neamurile lui Ruben; Si s-au numdrat
zeul lor din pricin[ ci n-au mai fost infrdnafi gi s-au de patruzeci Si trei de mii Sapte sute treizeci. Fiul lui Falu: Eli_
bilat? Femeile madianililor, imprietenindu-se cu eweii, ab. Fiii lui Eliab: Nemuel, Datan Si Abiron. Datan Si Abiron
ademenit cu frumuse(ea lor; gi fdcdndu-i sd-;i pdr[seasci sunt aceia care, chemalifiind in adunare, au stdrnit rdzvrdti_
prinderile lor cuviincioase gi sd se dedea plicerilor

111
gl"ry_qelexandrinul, Stromate, tI, 83, 3-4
'ou Sf. Maxim Mlrturisitorul, Ambigua, T0 '*o Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,li

t52 r53
pdrtasii neamul $echemienilor; din $emida, neamul $emidienilor; din
re tmpotrivo lui Moise si o lui Amon impreund cu
I

Dlmnt'. Hefer, nearnul Heferienilor. Salfoad, fiul lui Hefer, n-a avutfii,
Cori, cdnd acestio au stdrnit rdzvrdtire imPotriva
ci numaifiice Si numele.fiicelor lui Salfaad sunt: Mahla, Noa,
gara sa si i-a tnghilit pe ei si pe
ii si-o deschis pdmdntul
a Hogla, Milca Si Tirla. Acestea sunt neamurile lui Mmase Si lo
re; Si impretm| cu ei au ittrit si pdrtasii lor' cdndfocul numdrdtoarea lor s-au gdsit cincizeci Si doud de mii Sapte sute.
tuiit'aora sute cincizeci de oameni Si au rdmas ei
ca semn'
Fiii lui Efraim, dupd neamurile lor, stmt: din gutelah neamul
n-au murit. Fiii lui Simeon' dupd familiile
"*n,luidfnCore
fiii '
$utelahienilor; din Becher, neamul Becheienilor; din Tahan,
Nemuel, neamul lui Nemuel; din lamin, neamul neamul Tahanienilor. Iar fiii lui $utelah sunt: din Eran, nea-
neamul
Iamin; din lachin, nearnul lui lachin; din Zerah' mul Eranienilor. Acestea stmt neamwile fiilor lui Efraim Si ta
sunt neamurile t
krah: din Saul, neamul lui Saul' Acestea
numdrdtoarea lor s-au gdsit treizeci Si doud de mii cinci sute.
din Simeon, care s-au gdsit la numirdtoarea lor: douizeci
lor: t Acegtia stmtfiii lui losddupd neamurile lor. Fiii lui Veniamin,
doud de mii doud sutel mt lui Gad, dupd neamurile dupd neamuile lor, sunt: din Bela, neamul Belaienilor; din AS-
Haghililor;
frj* fefonienitor; din Haghi, neamul bel, neamul ASbelienilor; din Ahiram, neamul Ahiramienilor;
""o*ut
nro.ul'imimilor; din Ozni; neamul ,@.:*"*'',
$irri, din $efufam, neamul gefufamienilor; din Hufam, neamul Hufa-
Ei, neo*ul Eienilor; din Arod, neamal Arodeilor; din '
mienilor. Iarfiii lui Bela stmt: Ard Si Naaman: din Ard, neamul
neamulArelienilor.AcesteasuntneamurilefiilorluiGad' Ardienilor Si din Naaman, neamul Naamanienilor. AceStia sunt
la numfudtoarea lor s-au gdsit patruzeci de mii cinci
sute'

tui Iuda swil: Er St Onon, $ela, Fwes $iba; tnsd Er Si ( fiii lui Veniamin dupd neamurile lor Si la numirdtoare s-au
'ri gdsit patruzeci Si cinci de mii ;ase sute. Fiii lui Dan, dupd nea-
iit, in pdmimtul Cotaoului' $i fiii lui tuda' tupd nturile lor, sunt: din $uham, neomul $uhamienilor. Acestea
iwite lor, i,mt: din $ela, neamul $elaenilor; din Fares' sunt familiile lui Dan, dupd neamurile lor. $i neamurile lui $u-
il Fareseilor; din hra, neamul hraenilor' Iarfiii lui R ham, la numdrdtoarea lor, au fost de toate Saizeci Si patru de
sunt:dinEsron,neamulEsroneilor;dinHamul'nearntl' mii patru sute. Fiii lui ASer, dupd neamuile lor, sunt: din Im-
ntulienilot.Acesteasuntnearnurileluiludasilanutnfu' na, neamul Imnaenilor; din ISba, neamul Isbaenilor; din Veie,
lnr c-nu oltsit saDtezeci Si Sase de mii cinci sute' Fiii lui neamul Veienilor. Dinfiii lui Verie: din Heber, neamul Hebe-
sunt: din Tola, neamul Tolaenilor; ilint
rienilor; din Malchiel, neamul Malchielilor. gi numelefiicei lui
ilor; din lasub, nearnul latubienilorl ASer a fost Serah. Acestea sunt neamarile fiilor lui ASer Si la
$imronr, neamul $imronienilor' Acestea sunt neamurile hti numdrdtoqre s-au gdsit cincizeci Si trei de mii patru sute. Fiii
'lro, patru de
si la numdrdtoareo lor s-au gdsit Sqizlci Si lui Nefiali, dupd neamurile lor, stmt: din lehyeel, neamul lehle-
lor' sunt: din S
iri irrt". Fiii tui Tabulon, dupd neamurile
elienilor; din &mi, neamul Gmienilor; din leler, neamul lele-
neamulseredienilor;dinEton,NeamulElonienilor;din rienilor; din $ilem, neamul $ilemienilor. Acestea sunt neamu-
leil, nearnul lahleililor. Acestea sunt neamilrile din
hl
cinci sfie' rile lui Nefiali, dupdfamiliile lor, gi la numdrdtoare s-au gdsit
la numhdtoarea lor s-au gdsit Saizeci de mii patruzeci Si cinci de mii patru sute. Iotd numdrul fiilor lui
Iosif stmt: Manase Si Efraim' Fiii lui Manose'
dupd
Din Israel, celor ce au intrat la numdrdtosre: $ase sute tma mii
ii'
|.\
iri ,unt, din Maciir,-neamul Machirienibr; t,
$apte sute treizeci."
si
:i.1
iat""tGataad si din Galaad este neamul Galaadenilor' latd un tabel pe seminlii, cu rezultatele celor doud nu-
Helec'
':: , Galaad sunt: din lezer, neamul lezerienilor; din mdrdtori:
Helecienilor; din Asriet, neamul Asrielienilor; din
.i:'

;
.: !
155
154
54: ,,Celor mai mulli sd le dai mogie mai mare, iar ce-
seminria ."JffiItu", ,#*"r*h Spor lor mai pulini sd le dai moSie mai micd; fiecdruia sd se dea
moSie potrivit cu numdrul celor ce au intrat la numdrdtoare."
Ruben 46 500 43 Pimdntul e impl(it dup[ semin{ii, ,dar cununa gloriei
Simeon 300 22200 se d[ gi la cdte unul in pafte, dupl nume, Dumnezeu cinstind
Gad 45 650 40 s00 pe fiecare potrivit cu izbdnzile lui gi m[surdnd celor ce s-au
Iuda 74 600 76 500 +
luptat b[rb[tegte harul cuvenit, degi poate mai trebuie cuge-
Isahar 54 400 64 300 +
tat ci intr-o mlsur[ mai mare gi intr-o,ddruire mai bogati.
Zabtlon 57 400 60 500 +
(...) Ceci cel mai mare dupi numdrul numelor e chipul clar
Manase 32200 57 700 +
al celui ce e mai inalt gi mai mare in virtute"250. ,,$tim ce, h
Efraim 40 500 32 500
porunca lui Dumnezeu, poporul maifusese recenzat o dat6,
Veniamin 34 500 45 600 +
64400 + insi cei care au fost admigi cizuserl in pustie din pricina
Dan 62700
Ager 41 500 53 400 + stiiruinfei lor in p[ca! iar acum alt popor, care a luat locul ce-
4s 400 lor pierdu(i, prin genera{ia noui, este chemat la recens[mAnt.
Neftali 53 400
603 s50 601 730 $i despre cel de al doilea se spun unele lucruri care nu s-au
Israel spus la cel dint6i. (...) Dac[ li s-ar fi spus (la lntiiul r@en-
Ar fi fost de agteptat cq in 40 de ani, num[rul i slmdnt) cI pimdntul li se va da lor mogtenire, frglduinfa ar fi
tilor sE sporeascl. Dar asupra lor s-a ab[tut adeseori fost cilcati" clci intre timp ei aa cdzut in pustie din pricina
sa divin[. in func1ie de t reqterea ori descreqterea plcatelor. Ceea ce nu li s-a spus celor dintai, se spune celor
trib in parte, credem c[ se pot trage concluzii despre din urmi gi acum toate fdg[duinfele care li s-au frcut s-au im-
tea acestorafafd de Dumnezeu, in perioada petrecerii in 1 plinit. Nu se poate crede c[ toate acestea se cuprind numai in
tie. Cea mai mare scddere o inregistreaz[ Simeon, iar aceastd pericopl. Sunt taine care se expun gi in aseminirile
mai mare spor, Manase, probabil dupl atitudinea Legii. Un prim popor care este lepddat, cel al tiiierii impre-
triburi in momentele in care poporul s-a rlzvr[tit' jur, un al doilea, impr5qtiat printre nafiuni, este primit gi de-
52-53: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: vine cel care primegte mogtenirea pdrinteasc[. De la cine o
tora sd li se impartd spre mogtenire pdmdntul, dupd primegte? De la Moise? Nu, ci de la Iosua (Iisus)."2sr
ntl numelor." 552 ,,Pdmdntul sd-l impdrlili prin sorli; dupd numele
E preinchipuitii mogtenirea silagurilor ceregti' seminliilor pdrinlilor lor sd-Si primeascd Si pdrlile."
nitori ai pdmdntului sfdnt gi pnrtagi la bunltEfile ni ,,Iar p[m6ntul se imparte la sorfi (...). Ceci prin hotii-
dupd seminfii gi dupl neam, sunt cei despre care spune rdrea dumnezeiascd se va face impI(irea fdrd gregeal[ a bu-
tti Feric4i ce-i btdnzi, cd aceiavor mosteni pdmAnty\ nurilor viitoare, Cel ce gtie toate al6 noastre rdnduind atunci
cei mitosiivi, cd aceia se vor milui Si celelalte fericiri fiec5ruia spre mogtenire ceea ce i se cuvine."252
5,3-12). Pentru cI aceasta e partea proprie, rAnduitl celor
lostivi, blflnzi, s[raci cu duhul 9i prigonili pentru dreptate''
"o lbid.
]]f Origen, op. cit.,xxl,l
al
:.' "' Sf. Chiril al Alexandrie i,op. cit.,lY
.1
!
'o' Ibid.
i'!

156 157
l;
562 ,,Prin sorli sd le imparli moSia, atdt celor mulli cata dreapt[. Ei au poftit inlelepciunea, au rdvnit dup6 cu-
numdr, cdt Si celor pulini la numdr." noagterea tainelor lui Dumnezeu gi, unde este inima lor, aco-
lo este Si comoara lor (Matei 6,21). Acegtia n-au; deci, parte
,,Moise nu d[ mogtenire prin sorfi, nici nu impatte
turi qi nu poate aprecia prin hotirdre dumnezeiascd de mogtenire pe pdmin! ei s-au suit dincolo, spre cele mai
inalte finuturi ale cerului, gi acolo vor fi pentru totdeauna cu
ciile fiec[ruia, dup[ seminfii, case, familii 9i nume'
Domnul, cu cuvdntul sdu, intru infelepciunea Sa, in pl[cerile
Iosua a fdcut aga cev4 ca unul care a dat toatd iudecata Tr
gtiinfei Sale, indestulafi de pl6ceri. Aceasta va fi hrana lor,
tdlui (loan 5,22). El gtie cum si impartl poporului siu
biufura lor, avu{ia lor, impdrdf ia 1or."254 ,$i iardgi num6r6-
un mod drept gi mulfumitor, nu numai pe seminlii,-pe fe
toarea Levililor se face deosebit, de la o lund gi mai sus. Iar
gi pe case, ci pentru fiecare tn parte, dupd nume'"253
soarta lor nu li se d[ in mijlocul lui Israil, la rdnd cu aceia,
57-62: ,,Levilii, cqre qu intrat la numdrdtoare,
nici n-au fost socotifi impreuni cu aceia. CEci neamul mai
neamurile lor, stmt aceStia: din Gherqon, neamul curat e totdeauna mai sffint. De aceea recensImdntul lor e
nilor; din Cahat, neamul Cahatienilor; din Merari, deosebit de al celorlalfi gi soarta lor nu e cu^a celorlalfi, gi nu-
Merarienilor. Iatd neamurile lui Levi: neamul lui Libni, m[rltoarea lor e deosebit6 gi soarta lor e ihsugi Dumnezeul
mul lui Hebron, neamul lui Mahli, neamul lui MuSi Si tuturor."255
lui Core. Din Cahat s-a ndscut Amram- Numele femeii Num[ru] levifilor a crescut, faf[ de primul recens6-
Amram a fost lohabed, fiica lui Levi, pe care a ndscut-o - mdnt insl nu in mod spectaculos: de la 22 000, la 23 000.
meia lui Levi tn Egipt, iar ea a ndscut lui Amram pe Aari Poate exista o dubld explicafie: pe de o parte, infrdnarea a-
pe
-NadabMoise Si pe Mariam, sora lor. Lui Aaron i s-au ndsc cestora, despre care s-a mai amintit; pe de altl parte, impli-
Si Abiud, Eleazm si ltamar. Dar Nadab si
Abiud carea unor levili in revolte, ceea co a atras asupra acelora pe-
murit cdnd au adus foc strdin inaintea Domnului, in deapsa divind.
Sinai. $i s-au numdrat toli cei de parte bdrbdteascd de '

lund in sus si s-au gdsit doudzeci si trei de mii; cdci


nufuseserd numdral.i tmpreund cufiii lui Israel, pentru cd
Cap. 27 - Fiiceli lui Satfaad; Iosua ca succesor al lui
Moise
li s-a dst moStenire printrefiii lui Israel.
,,Sunt insl unii care, in afar[ de tragerea la sorfi, l-72 ,,Atunci au venitfetele lui Salfaad, fiul lui Hefer,
situa[ie aparte gi nu sunt supugi aceleiaqi rAnduieli' liul lui Galaad, fiul lui Machir, din neamul lui Manase, Jiul
sunt levi(ii, adic[ tofi cei care, fdri odihni 9i fdr[ lui losif, ale cdror nume sunt acested: Mahla, Noa, Hogla,
r[mdn in slujba lui Dumnezeu, veghind ziua 9i noaptea Milca Si Tirla; Si au stat inaintea lui Moise, a lui Eleazar
ascultare fa{[ de El. (. . .) Prin aceasta mi se pare .ci sunt preotul, inaintea cdpeteniilor Si fnaintea intregii obSti, la u-
dicati) cei care, flrd a se l6sa copleqili de greutifi de na Sa cortului adundrii, Si au zis: Tatdl nostru a murit in pus-
t trupeasc[, au deplgit faima celor vlzute 9i ;i-au inchinat tie; el n-afost din nilmdrul celor'care s-au ridicat impotriva
Dumnezeu toatd viala lor, prin funcfiunile lor, care nu ca Domnului cu adunarea lui Core, ci a murit pentru pdcatul
nimic din cele ale trupului, nimic din ceea ce sugrumi j

253
"o lbid.
Origen, op. cit.,xxl, I "t Sf. Chi.il al Alexandriei, ol. cit.,ly

158 159
qvut' De ce sd piard numele tatdlui not moartd (...). Unul ca acesta nu infelege nimic, el este mort
sdu Si feciori n-a noud moSie. pentru infelepciunea duhovniceascd. insb el a dat via.tE fete-
din niamul lui, pentru cd n-are fii? Dd-ne Si
insd a adus cererea lor i lor sale, adicd la fapte de ascultare, la opere dup6 poruncile
il, iotii tatdlui nostru! Moise D:"p: lui Dumnezeu, el a luat mogtenire un pdmint in acelagi trup
intia Domnului; iqr Domnul a zis
';;; cdtre- Moise:
cu poporul lui Dumnezeu. El nu putea fi socotit impreund cu
f.;ri; tii'sryara; ddruiesteJe si lor mostenire i'
'triliitomt"i aceia despre care se spune cI: Domnul este partea (lor) de
lor siirlge-le !2r.ryo$.io,*'d,l:"!,' ,-
" "''- -iii""re
lui salfaad' Mahla (: boal[)' Noa^' (= ^^,, moStenire (Deuteronom 32,9). Neputdnd deci fi cuprins in
numlrul slujitorilor qi preofilor, el a primit o mogtenire in
llt t
tt o d o- € ai"s u I siu), M i.t c a^(: sltl! :"-l g
lor' Numele fara frg6duin,tei, insd dupi rangul s5u modest (...). Din
aoUandesc mogtenire intre fralii tatllui
""r-ii inchipuie insuqiri trupeqti, ce pot fi preschimbate semnificafia numelui sdu, ins6, se poate infelege gi de ce a-
""tt*u nu lntatu cest Salfaad n-a putut avea feciori,.ci numai fete, cdci se tdl-
virtuli.,,indurarea atotputernicului D-umnezeu cuiegte, dupi cum am spus, umbrd tn gura sc. inlelegi cd
fete, nu numai c['
-i^i nrr nesocoteste ""r"rau tinerelor 9i
dacd cineva are gmbra Legii in guri gi 1ru e insuSi chipul lu-
igi insugeqte revendiclrile
veqnic, valabil in toate vet crurilor viitoare (Evrei l0,l ), nu poate da viald nici.unui cu-
istoric, imPortanfa acestui get duhovnicesc, nici gdndirii profunde, neavdnd dec6t um-
legi sunt in bra Legii in gurd, unul ca acesta nu poate organiza gdnduri
sai este evident5, dac6 ne gindim c[ aceste
vii gi duhovnicegti, poate da insd viafd unor opere gi fapte,
;;;;;;ai ia nii r"i I-:'11? ru tPIi.:^u-T'-',1,":1:,
ffi il;';ra.duire social6. indrizneala fetelor lui Sall care pot sluji doar celor de rdnd. $i astfel indurarea lui Dum-
nezeu adeveregte aici cd tofi cei nevinovafi gi care tn lipsa
nuru."ic[le-adatomoqtenire,ciaintemeiatundrept infelepciunii au insd fapte bune nu sunt exclugi de la mogte-
duhovni
r"Uii. i...1 Si cercetlm, ins6, dup[ legea cea nirea sfin1ilor."256
tatl mort
.ir. t*i cele cinci fete, al c6ror sunt mo$tenitoare
este pe

ia"ut our."ure gi care cu toate acestea


8-ll: ,,Iar fiilor lui Israel sd le grdieSti Si sd le spui:
ei gandurile it De va muri cineva, neavdnd fiu, sd dali partea lui fiicei lui.
ili*anilri;f#i (...) Vinulile sufletului Iar de nu are nici fiicd, sd dali partea lui frayilor lui. De nu
f"p*frf tr.trurii" di. Pare-deci just qi logic de 1':dt-1
Cu ac are insd nici frali, sd dali partea lui fralilor tatdlui lui. Iar
trupului'
;;[ l;;p;t" care se implinegte cu ajutorul ,-+ .i-t'rrile
simfurile I de nu are tatdl sdufra{i, sd dali parteo lui rudeniei celei mai
. nur#,
cinci sunt
c6ci
de aproape din neamul lui, ca sd moSteneascd ale lui.
p.il u.luto*t c6-rora. se indepline$t= ill:ls:j:?
IJ: ",
Ac;; cinci fete imagineazl desavdrgirea prin fa Aceasta sd fie pentru fiii lui Israel ca o hotdrdre din lege,
a;'toate c6lipsite de tat[ 9i rimase.orfan"j :l: *:on1,1
ele priqfi
cum a porilncit Domnul lui Moise."
in urmd fii sau fiice,
sate de la mo$tenire, nici excluse din imp[r[[ie: ,,Dacd cineva murea ftrd a lSsa
;;&il-in -i3ro.ur poporului lui
tatil lor, despre
Dumnez"l.
care ni se spune c[
!-ll1 fra{ii sni deveneau mogtenitori ai averii personale. Daci lip-
seau gi acegtia, urrnau unchii (fralii tatilui), iar dacd 9i aceg-
dem atunci cine este

-"rti
'i"
gi"t e numit Salfaad, ("') care se t6lcuieqte; zr tia lipseau, urmau rudeniile imediat apropiate. Rudenia de
Acest sdnge din partea mamei nu se lua in considerare, pentru ca
S,r* t"t. Pirintele faptelor 9sJ1inlgtenc.iunea'
noitri care au o I
revine de obicei: 9i nu sunt pufini frafii
6;iJni- n a uadn"ime, f[ri amploare' GAndirea lor 'su Origen, op. cit.,xxll,l

160 r61
tea spune cd un oarecare bine pe care-l face, he la intlmpla-
nu cumva mo$tenirea sA treace la alt trib, din care putea
re sau prin cunoagterea adevirului, nu se va pierde cAgtigul
fie mama. Vlduvele nu puteau deveni moqtenitoare ale so
faptei sale bune gi va fi rdspldtit prin larga infelegere a Dom-
lui gi, ca atare, trebuiau intrefinute de citre fiii care mo
nului cu o parte de mogtenire."258
neau averea sau de c6tre moqtenitorii proximi, in lipsa fii
l?t ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Suie-te pe acest
Prin testament se putea t[sa ins[ o parte de moqtenire
munte, care este dincoace de lordan, adicd pe muntele Ne-
viduvelor."2sT ,,Dupe aceea s-a aSezat o lege a mo$tenirii;
bo, Si priveSte pdmdntul Canaanului, pe care am sd-l dau
infelesul c[ moqtenirea revine fiului, in rdndul al doilea fe
lor, in rindul al treilea fratelui, in rAndul al patrulea frz fiilor lui Israel de mostenire."
tat[lui. Aici gradul al cincilea nu indici nici o persoanl ,,in versiunea ebraici: Suie-te pe muntele Abarim. in
mitE, ci atribuie moqtenirea rudeniei celei mai apropiate fapt, Abarim era un lan{ muntos (etimologic: cei ce se aJld
familie. De aceea tnfelesul istoric e atdt de intreg 9i de dt de cealaltd parte) ce se intindea de-a lungul coastei de est a
vflrgit incdt el nu mai reclamd nici o l[murire suplimenl M[rii Moarte, intre hotarul Moabului la sud gi vdrful Nebo
in acelaqi timp, insi, cel care este bine inifiat in legile lamiazinoapl".;Q5e Nebo (: inllfime) se numea unul din pis-
hovnicegti gi profund iluminat de gtiinf6, acela poate inlele curile Munfilor Abarim, in dreptul Ierihonului.
qi variafa acistor grade ale mo;tenirii' Cel dintdi este cel 13: ,,Im dupd ceJ vei vedea, te vei adduga Si tu la popo-
mogtenirii ceregti,'dobdndit ca urrnare a cunogtinfelor 1
rul tdu, cum s-a addugat Aaron, fratele tdu, pe mtmtele Hor."
gtiinfei; acesta este cel de genul blrb[tesc' Al doilea grad ,,In primul r6nd vedem cd omul deslvdrgit gi fericit nu
i" uco.dat faptelor; acesta este fata' Al treilea este cel sfrrgeqte intr-o vale, nici pe un loc obignuit, sau pe o colind, ci
""i
oarecare simpatie 9i asemlnare, de aceea acest grad se') pe un munte, adicd pe un loc inalt gi greu de urcat. Cici des6-
megte frate. C[ci sunt unii care nu produc nimic spontan vdrqirea vie{ii igi are qi ea in6lfimile ei. Moise a mai primit gi
vrel fapt[ personali de infelepciune, dar care agezafi in porunca de a cuprinde cu privirea sa toatl fara Flgiduinlei gi
locul frafilor lor par a sivdrgi, prin imitalia altora' ace de a o privi cu atenlie de pe un loc foarte ridicat. Ar trebui ca
fapte ca gi cei cari sunt insuflefili de o via([ intelectuall nimic s[ nu fie necunoscut pentru cel care vrea si atingd desd-
sonall. Ace$tia devin mogtenitori de gradul altreilea, cu vdrgirea supremi gi ca el sd aibl cunogtinfE de tot ce se vede
de frafi. in al patrulea grad, cel al fratelui dupd tatl ( gi se aude. De aceea, cred eu, el trebuia sd se orientezein
unchi), se poate vedea acea categorie de oame"i "I" :".
toate lucrurile pe care le-a cunoscut sub aspectul lor mate-
voiesc'sa-gi indeplineasci indatoririle deprinse de la pdril
rial, in vremea petrecerii sale in trup. Cdnd va intra in lumea
lor si s[ urmeze'traditiile strense de cltre inaintaqii lor''
Duhului gi a cunoagterii depline, pentru ca degrabS'sd impli-
cegtia, de obicei, nu sunt insuflelili de sentimente pe
nici nu sunt miqcafi de inv[f[turile epocii, ci sunt neascd poruncile infelepciunii, a se pune in slujba indrumlrii

numai prin tradilie 9i rutina celor b6trdni' Ei nu exclud i sale, el va putea si afle indat[ rafiunile gi cauzele."260
s[vdrgiiea
o4v4ryrrvE unor fapte bune. Ultimul grad - se scrie - este.a
at unei inrudiri oarecare cu inaintagii' Despre acesta s-af
"' orig"n, op. cit.,xxrl,2
'5e PENT, p. 293
,5' AB,p. 'uo Origen, op. cit.,XXII,3
173

163
162
l4z ,,Pentru cd v-ayi impotrivit poruncii Mele in Si dd-i povele inaintea ochilor lor; dd-i din slqva ta, ca sd-l
tiul Sinai, in vremea tulburdrii obstii, ca sd ardtali asculte toatd obsteafiilor lui Israel. Dupd aceea sd stea ina-
ochilor lor sfinlenia Mea la ape, adicd la apele Meriba de intea preotului Eleazar Si acesta va tntreba de hotdrdrile
Cades, in pustiul Sin." Domnului prin ajutorul Urimului: dupd cuvdntul acestuia sd
,,Dar ce rost a avut s[-i arate Dumnezeu tocmai in iasd Si dupd cwdntul acestuia sd inte el Si tolifiii lui Israel
plec[rii din aceast[ lume, la sfhrqitul acestei viefi, plmAr cei impreund cu ddnsul Si toatd obStea."
gi locurile ale cdror greutifi nu le-a putut invinge gi nici sI Dumnezeu nu mai vorbegte direct cu un.na$ii lui Moi_
culeagi roadele? M[ umple de teamd cuv6ntul care u se, ci-i indrumi pe acegtia prin oracolele divine, Urim gi Tu-
(...) Moise este gi el vinovat? Da, 9i lui i se atribuie vini" mim. lnteresant ci Iosua e prezentat intr-o dubld lumind: in-
fost gi el supus greqelii."26r Putem in,telege insl 9i c[ Moi ferior lui Moise ca personaj istoric, dar gi superior lui, ca tip
deplSise nevoia de a mogteni flglduinfele in chip sensibil; al lui Hristos.
plus, se cuvenea si treac[ lui losua (Iisus) conducerea 22-232 ,,gi a Jdcut Moise cum i-a poruncit Domnul
rului, tnchipuind sfhrgitul Legii vechi. Dumnezeu: a luat pe losua Si l-a pus inaintea preotului
l5-l7z ,,Moise insd a grdit Domnului Si a zis: Eleazar Si a toatd obstea. Apoi Si-a pus peste el mdinile sale
nul Dumnezeul duhurilor Si a tot trupul sd rdnduiascd Si i-a dat povele, cum zisese Domnul prin Moise.,,
obstea aceasta un om, care sd iasd inaintea ei Si care sd ,,Agadar, vezi limpede descris aici felul de instituire a
tre inaintea ei, care sd-i ducd Si sd-i aducd, ca sd nu conducdtorului poporului gi care deplgegte nevoia de co-
mdnd obstea Domnului ca oile ce n-au pdstor." mentar. Nu se vede aici nici o manifestare popularI, nici o
,,Ce faci, Moise? Nu ai tu, oare, de copii pe G considerafie de rudenie. P[rin{ii sunt l[safi s6 mogteneascd
giEleazafl Dac[ te indoiegti de ei, nu sunt copiii fratelui ogoarele 9i cdmpurile, insd conducerea poporului este incre-
acest om de seam[? Cum de nu rogi pe Dumnezeu sd-i dinfatl alesului lui Dumnezeu (.,.), om care ii este binecu-
pe ei conducitori ai poporului? Dar conduc[torii Bisericii noscut gi apropiat lui Moise gi are, adic6, lumina Legii gi
sunt cei uni{i cu ei prin legdtura singelui, sau a rudeniei I gfiinla curat6, pentru ca fiii lui Israel sd-l poat6 ascultu. -u-,
pegti, ci in Bisericl se agazd alte dinastii, cate se silesc ins6, toate invltiturile sunt pline de taine, noi nu putem ne-
refere la judecata lui Dumnezeu. De aceea ei nu se aleg glija pe cele mai prefioase, atflt de folositoare gi at6t de ne-
sugestiile sentimentelor umane, ci e--supusd judecdlii cesare, cum par a fi legile date de litera Legii. Considerim,
Dumnezeu numirea succesorilor 1clr."262 Comentariul i;i dar, cI moartea lui Moise echivaleazd,cu sfSrgitul Legii dupl
treazd valabilitatea, dar in textul biblic e vorba despre liter6. Care este sfdrgitul ei? incetarea jertfelor gi a tuturor
ducdtorul politic ce avea s6-i urmeze lui Moise, prescriptelor asemlnitoare cuprinse in Lege. indatd ce ele
fiind condus de aaronili. Iosua - preia conducerea: Cdci sfarSitul
18-21: ,,Iar Domnul a zis cdtre Moise: Ia-li pe , spre indreptarea a tot celui ce crede
fiul tui Navi, orn cu duh intr-insul, pune-{i peste el mdna
apoi duJ inaintea preotului Eleazar, inaintea a toatd

261
Ibid.
262 263
Ibid..xxrr.4 lbid.

r64 I6s
Cap. 28 - Noi rilnduieli penlru o seamd deiertfe turnarea de vin a Domnului s-o torni la loc sfiint. Celdtah
miel sd-l aduci spre seard, cu darul lui de pdine Si cu
l-22 ,,Apoi iardqi a grdit Domnul cu Moise Si a
turnareo lui sd-l aduci jert/d, mireasmd pldcutd Domnului.
PorunceSte lui Isroel Si le spune: Darurile Mele' dt
fiiior Iar in ziua odihnei sd aduceli doi miei de cdte un an, Jdrd
iertfile Mele cele intu miros cu btmd
Mete, mireasmd'
meteahnd, Si ca jertfd doud zecimi de efd de Jdind de grdu,
grijili sd Mi se aducd lo sdrbdtorile Mele"'
frdmdntatd cu untdelemn Si cu turnorea ei. Aceasta este
,Nimeni nu aduce dintru ale sale lui Dumnezeu' ardere detot pentru ziua odihnei afard de ardereq de tot cea
crul adus este al Domnului 9i ceea ce se aduce este mal
necontenitd cu turnarea ei. "
decit un bun propriu al Lui qi care I se inapoiazi' De
E rdnduitii jertfa zilnicd,, iar pentru sabat se face men-
Oornrut (...) zici: (..') Darurile pe care am poruncit sd
deosebitS, jertfa pentru ziua simbetei fiind mai mare.
aduceli la sirbntorile Mele slurrrt darurile Mele,Elt ,synt fiune
<

.rn'i
le-a dat. Tot ceea ce oamenii de{in, au de la Mine' ,,Legea dumnezeiasc[ afirmd in acestea cI mai ales in s[r-
"-"
nu-si inchipuie cineva c[ aducind daruri I se face lui
Dt bltori se cuvine si se aduc[ jertfe. Cdci socotesc ci mai ales
in ele noi trebuie numaidec6t sI inilfIm lui Dumnezeu ca pe
nezeu un oarecare avantaj, sd nu se sivdrqeascd acea
o bunl mireasmd modurile viefuirii in Hristos, fEcdndu-ne ca
impietate chiar cu fapta prin care considerd cd cinsteqte
Durnnezeu. Prin urmare, ce impietate este ca omul
s[ nigte miresme gi aduc6ndu-ne pe noi lui Dumnezeu ardere
Du*n"r.u are trebuinfi de ceea ce el aduce! Ci I detot bine mirositoare (... ). Iar jertfa neincetati spune c6 tre-
"e precum aln spus, invap pe om c[ pentru tot ce-[ t buie s[ se sivdrgeasci junghiindu-se un miel diminea{a gi
zeu,
r" inupoi*a mai mult decdt di. Dar- s[ ':9"T lnfelesul altul cdtre seard, arzdndu-se impreund cu ei ftind curat[ la
vintelor: Ce-Mi veli oduce la sdrbdtorile Mele' care se adaugd untdelemn gi vin. Cici in toatd vremea gi frrI
Dumnezeu are s6rbdtorile Sale? Da, are' O mare slrbitoal incetare, de la inceput pdnd la sffirgit, r[spdndim in Hristos
hri Dumnezeu este mdntuirea neamului omenesc' Cred bunamireasmd prin toat[ virtutea in cortul sfdnt, adic[ in
orice credincios, orice om care se converteqte la credinta BisericS. Pentru cd fumul ce se ridici din arderea mieilor di-
ul
Dumnezeu, sau care inainteazi in credin![' dd naqtere mineata gi citre seard este iardgi un chip al Celui ce din pri-
sirbltori a Domnului."2fl cina noastr[ gi in favoarea noastrS Se ?nalfi spre TatIl intru
3-l0z ,,Spune-le: Iatdiertfele care trebuie sd le miros de buni mireasmi, aducAnd impreuni cu Sine gi viafa
celi Domnului: doi miei de cdte un an, Jdra mett celor ce au crezut in El, care au intru nddejde strilucirea sla-
ardere detot necontenitd, pe fiecare zi; un miel sd-l vei gi a impdri[iei sigure gi, pe l6ngi aceasta, bucuria de des-
dimineala si pe celdlalt miel sd-l aduci searq' Jertfd frterile vegnice. Iar semnul acestei vie(i este ftina imbibati
pdine ia iai"i a zecea parte de efr. * Jdind de -gr in untdelemn Ei stropitS cu vin."265 Acestea erau inchipuite
amestecatd cu un sfert de hin de untdelemn; aceosta cu precldere in sabat. ,,Sabatizdnd gi noi in Hristos gi intrdnd
ardere detot necontenitd gi care a fost sdvdrSitd lo Mu la odihn6, vom aduce in chip indoit lui Dumnezeu cele ale
Sinai, spre miros cu bund mireasmd Si ca jertfo Domnu! bunei miresme duhovnicegti, dacl este adevirat cd buna mi-
La ea ia aduci turnare un sfert de hin de vin la un miel; reasmd a celor de demult era pdzirea gi lauda drepti{ii cea

2@
Ibid.,xxll,2 'ut Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xyllr

166 r67
din lege. Pentru cd legea e duhovniceascd (...). Dar e supet nezeu gi a nu mai voi sE trii
rioard totugi viefuirea cea in Hristos gi sabatismul in Duh cu totul de_vie[uirea pdm6
intrece in bunul miros dreptatea din lege."266 Hristos."267,,Dar observd
1l-15: ,,La inceputul lunilor yoastre sd aduceli Dom, nici de laudd mor afunddndu
nului ardere detot: din cireadd, doi vilei, iar din turmd, un grade diferite de for{i duho
berbec Si Sapte miei de cdte un an, Jdrd meteahnd. Iar cd, premiile viefii virtuoase. C6c
dar de pdine, cdte trei zecimi de efa faind de grdu, frdrndn; g[ ei, un berbec Ai gapte miei
tatd cu untdelemn, lafiecare vilel, Si doud zecimi de ejdfdi; se zugrlvegte mulfimea tuturor sfin(ilo-r, care strilucogc
nd de grdu, frdmdntatd cu untdelemn, ca dar de pdine la tru virtutea cea mai inalti, prin vi{el, dar e ,ui
hr
-in
9i
locul al doilea, prin berbec, precum gi in locul .ii :oi-if
berbec, Si cdte o zecime de efd /dind de grdu, frdmdntatd ca ;i;
untdelemn, ca dar de pdine la fiecare miel. Aceasta este mai coborft, prin miei. Iar vileii sunt doi, clci Ooua ;i
,r,ii
ordere detot, mireasmd pldcutd, jertfi Domnului. Turnare ld popoarele. $i unul e la mijloc berbecul, pentru
unirea celor
ele sdfie jumdtale"hin de vin de fiecare vilel, a treia partd doud in unitatea cea intru Hr
hin de berbec qi un sfert de hin lafiecare miel. Aceasta elste mullimea sfinfilor este in p
ardere detot pentru fiecare tnceput de lund, la toate lunile Deci doud fiind popoarele gi u
anului. Sd mai aduceli Dornnului Si un !ap, jertfd pentru pdt dau mulflmea preadesEvArgitii
cat, afard de arderea de tot cea necontenitd, Si sdJ aducd si turma celor ce cred, gi se di
cu turnarea lui." cia cea intru Hristos. (...) gi i
sejunghie pentru p6cate, dre
,,Jertfa aceasta de-a pururi gi nesfhrqitd a fiec[rei luni
gi de la inceputul anilor se adaugd la cea a fiecdrei zile, cara noastrd e primitl 9i pldcuti I
este cea neincetatd. Iar acestea au gi ele un tdlc care nu d Ilristos cea mdntuitoare. "268
simplu. (...) Astfel, ca luni noud (inceputul lunii) spirituali 16-18: ,,in ziua a paisprezecea a lunii intdi sunt paS_
gi mai adevlrat[ trebuie sd infelegem veacul cel nou in Hris. tile Domnului. in ziua o cincisprezecea este sdrbdtoare.
tos, dupd ce a trecut cel dintdi, adici cel al legii. Dar luna S1yte zite sd mdncali azime. in iiua intdi sd aveli adunare
noud ne poate servi gi drept chip al veacului ce va si fio sfdntd Si nici unfel de lucru sd nufaceli.,'
dupd acesta gi care nu e inci de fafI, dar igi are ca inceput Sdrbitoarea azim_ilor incepea cu ,,adttnarea sfiintd
invierea lui Hristos. CIci prin aceasta ne-am strlmutat la prescrisi in Levitic 23,2; era o convocare speciall,
in-afara
innoire, av6nd Duhul harului ca arvuni gi nddejdea sigurd in celor obignuite la alte sirbEtor
nestricdciunea viefii. Cici preschimbafi fiind intru fericire gi rael se aduna imprejurul altaru
sfinfenie gi mergdnd spre starea de la inceput gi inapoir' orice lucrare sau, cum redi A
suntem frcufi in chipul veacului viitor. Deci care e jertfa cq ,,Pin muncd slujitoare (drgon
se cuvine la inceputul lunilor, se infelege jertfa spiritualE ir1 mrmca propriu-zisd, productiv[, nu gi treburile
mIrunte, me_
Hristos, potrivit6 cu via(a veacului viitor? A muri lui Dum:
267
rbid.
268
2u6 rbid.
lbid. 269
PENT, p. 295

168
169
nite s6-i asigure omului trebuinfa elementard de a se hrini; dicat cele trei ii pldcute lui
aceast[ precizare e ftcut[ in Iegirea 12,16. Atunci c6nd gia- filor, adicd ce ea mijlocie g

cestea din urml erau interzise, se folosea expresia nici o mai de jos. Pe corporale ale
muncd sai.o nici un fel de lucrare (ca in Numeri 29,7 , lufJde chipuit mirim rhovnicegti. (...) De 8cocl, ill0ilOtr
repaosul total e motivat gi prin postire)."270 l fionat cu m[rimile fiecdruia se adaugd gi mtrsura nmifol'rii
19-252 ,,$i sd aduceli Domnului jertfd, ardere detot:' chipul viefii. Cici se pun trei zecimi la vi1el, doul la'brfbm
qi una la miel. in afard de acestea, toate a'spus .e
din cireadd, doi vilei, iar din turmd, un berbec Si Sapte miei t*i,irt Ii
de cdte un an; aceStia sdfiefird meteahnd. Cu ei sd aduceli fie imbibate cu untderemn. cdci propo4ionar .u magurtte
fiecdruia vor fi gi cele de la Dumnizer. gi
dar de pdine, /dind de grdu frdmdntatd cu untdelemn, tret -*" uu n ,urti.
tatea vie(ii in strdlucire gi in fericire. (...) Dar in orice
zecimi de efd de fiecare vilel, doud zecimi de efr la berbec, m[.
suri s-ar afla, via[a sfinfilor se va afla intru strilucire gi se
Si cdte o zecime de eJd sd aduci cu fiecare din cei Sapte va
miei; sd oducepi un lap jertft pentru pdcat, pentru curdlirea veseli gi se va ingrdga de bundtd{ile de la Dumnezeu.,i272
voastrd. Acestea sd le aducepi, pe ldngd arderea de tot do 262 ,,in ziua celor dintrli roode, cdnd aduceli Domnu_
dimineayd, care este arderea de tot necontenitd. Tot aSo sd lui prinosul nou de pdine, la incheierea sdptdmdnilor, sd
aduceli Si infiecare din cele Sapte zile: pdine, jertfd, mireas. aveli adunare sfantd Si nici un lucru sd nu luirayi.,'
md pldcutd Domnului, pe^ldngd arderea de tot cea necontat E vorba despre Slrbdtoarea Secerigului sau a SdptimA_
nitd Si cu turnarea ei. In ziua a $aptea sd aveli adunare nilor, cdnd se aducea Domnului pArga produselor agricole.
sfdnld Si nici un lucru sd nu lucroli." 27-312 ,,Sd aduceli ardere detot spre miros de bund
,,Dacd mielul care s-a adus pentru cur[firea poporului mireasmd Domnului: din cireadd, doi vilei, iar din turmd,
se refer[ la Domnul gi M0ntuitorul nostru, celelalte animale un berbec Si Sapte miei de cdte un an,
fird
meteahnd. Cu e:i
afecteazd gi ele cur6liri gi reprezint5, pare-se, persoanele cai sd aduceli dar de pdine, fdind de grdu
frdmdntatd cu unt_
re, pentru meritele singelui lui Hristos, contribuie gi ele, iq- delemn, trei zecimi de eJd lafiecare vilel, doud zecimi de
efd
tr-o mdsur[ oarecare, la curlfirea neamului omenesc."tlt la berbec Si o zecime de efa lafiecare din cei
Sapte miei. Sd
,,Se junghie mielul drept chip al lui Flristos in luna int6ia dtrptr aduceli un lap jertfi pentru pdcat, spre curdliiea voastrd.
lege gi in ziua a paisprezecea. $i se adaug[ vifei gi berbec g,i Acestea sd Mi le aduceli cu turndrile tor, afard de arderile
miei spre jertft gi arderi de tot, care indici in chip, precum so- de tot neincetate cu darul lor de pdine, care se aduc de
cotesc, mul(imea celor chema(i prin credin(i la sfinfenie gi la obicei; acestea trebuie sdfie curate.,'
mdsura vigoarei duhovnicegti. Cdci daci nu murea Hristos Sunt aceleagi jertfe ca gi la Sdrbdtoarea Azimilor, iar
pentru noi, n-am fi fost primili spre miros de bunl mireasml a in{elesul lor mistic a fost arrtat mai sus. c6t privegte roadele
lui Dumnezeu gi Tatil. Dar odatii ce s-a desdvdrgit El prin pa+ cele noi, ele inchipuie ,,taina invierii M6ntuitorului nostru.
timi, venim dupl El indat[ ca dar sfinlit lui Dumnezeu gi Til' cdci in Hristos a odrdslit din nou firea omutui cel dint6i,
til gi ne oferim pe noi inginejertfb cu adev[rat duhovniceasr scuturdnd striciciunea gi lep6d6nd invechirea din pdcat,273.
c6. (...) $i pomenind legea de vi1ei, de berbec gi de miei, a in-

"o lbid. 1li Alexandriei, op. cit.,Xyil


cit.,xxIV,l 1;,"r*ral
"' O.iger, op.

170 I7t
Cap. 29 - Jertfe in luna a ;aptea zi a lunii a gaptea; cele
lz ,,in ziua tntdi a lunii a ;apteo de asemenea sd avefi pe Hristos 9i pe Sfinfii
adunare sflintd, Si nici un lucru sd nu lucrali; pe aceasta primordial gi a zilei a
o socotili o zi a sufletului in trdmbile. "
Anania are; aceasta-i pentru voi o Zi a Trdmbildriil.
,,Literal: Semn, Semnal, strigdte de r[zboi (vezi 10,5) deve: iun
nite aclamafii religioase. Luna a gaptea (Septembrie - spre
tombrie) reprez:enta inceputul anului calendaristic .gi miei un on. La ei sd aduceli
foarte numeroase sdrbitori."2Tn Slrbetoarea pare a cupri dar de pdine, fiind de grd Mtd cu unrdelemn, trei
zeci.mi d? 4a h vilel, doud cimi de efd
un mesaj aparte: ,,cine poate priznui sunetul din trdmbi la berbe" Si
dacd nu cel care poate incredinfa-gdndurilor sale scrieril8 zecime de la fiecare din cei Sapte miei. Iar din "at"-o
"fd iurma de
profetice, evanghelice gi apostolice, pe care le reline ca'pC capre sd aduceli un pdcat,
.ryp l:itfr spre curdpirea
un sunet de trompet[ cereasc[ gi le inchide in vistieria inimii u?1!t
!;peac-estea pe ldngd jertfa-peitru
pentri pdcat iin ,iua curi_
sale? Cine face aceasta gi cugetE in Legea lui Dumnezeu zii lirii Si ldngd arderea de tot iea neiontenitd cu darul ei
ua gi noaptea, acela prlznuiegte sunatul din trdmbili"2Tftr de pdine Si turnarea ei, care s_e aduce
dupd rdnduialdtii;
Sfhrgitul versetului in Septuaginta: imdra simas[as 6ste imin, Domnului, spre miros cu bund mireasmd.,,
se poate traduce Si zi tnsemnatd vafi voud (Biblia I914). Ziua a zece,a) spre deosebire de cea dint6i,
era una de
aceasta s-a v[rutgi un semn al celor de pe urm[: ,,infelesul post gi oprire de la orice fel de munc6.
slrbitorii l-a indicat zicdnd: Zi insemnatd va fi voud. 12-342 ,,in ziua a cinc
inseamnl hembita din urm6, cea prin glasul ingerului, la veli iar adunare sfdntd; nici
re vor invia mo(ii gi se vor scula cei din mormint€'276. t'tt. bdtorili sdrbdtoarea Domn
2-62 ,,Sd aduceli ardere detot, spre miros aduceli ardere detot, jer
Domnului: un vilel, un berbec, Sapte miei de cdte un an, din cireadd, treisprezece
rd meteahnd; la ei, ca dar de pdine, fiind de grdu, paisprezece miei de cdte
tatd cu untdelemn: trei zecimi de efd la vgel, doud zecimi ind de grdufrdmdnta_
eJd la berbec Si cdte o zecime de efd lafiecare din cei u fiecare din cei trei_
miei. Din turma de capre sd oduceli un !ap, jertfd pentru
cat, spre curdlirea voastrd. Acestea sd le aduceli jertfe beci, si cdte o zecime
-de
,n ,; i!"{r"ftri!';;:',!;'"!::;
ldngd arderea de tot, cu darul de pdine Si turnmea lui de miei; iar din turma de capre, i lop, jert/d pi"n:i piiri,
luna noud Si pe ldngd arderea de tot necontenitd cu darul peste arderea de tot ne airit ei ai pai"" iuiii_
de pdine Si turnarea lui, dupd rdnduiald, tntru miros narea ei. A doua zi sd d doisprezece vilei, doi ber_
bund mireasmd Domnului. " beci, paisprezece miei de cdte un *i gra
mepahnd; cu ei
Si turnare: li viyei, la berbeci- Siia
sd.se aducd dar de pdine
miei, dupd numdrul lor, cum e rtinduitj iar din
'70 PENT- o.296 turmi de
ca!re-, y" l"?,iertfq pentru pdcat; ocesteo
1!t- One"i.' op. c it., XXlII,g sd le aduceli ii
''o Sf. Chiril al Alexan&ie i, op. cit.,XYIJ afard de arderea de tot necontenild
r Si de darul de p,in'e cu
?.,

i 172 I7s
I
',
turnqreo ei. A treiq zi sd aduceli unsprezece vilei, doi berbeci lui Dumnezeu vi1ei, berbeci gi miei; dar numirul vileilor era
miei de cdte un an, fird meteahnd; $i cu ei dan mereu mai mic, deoarece cei alegi se impufinau mereu gi
'dipaisprezece
Si
pAine si turnare pentru vilei, pentru berbeci si pentnt miei" timpul suferea tot mai mult de raritatea celor inalgi gi preacu_
dupa numnul lor, dupd rdnduiald; iar din turma de capre sd' rafi, pdnl la ziua a $aptea, adicd pdn[ la venirea Mintuito_
iuceyi m ldp,iertJd pentru pdcat, peste arderea de rct ne- rului nostru, cdnd s-a ivit odihna (sabatismul) in duh gi sfiir_
contenitd cuZarul ae pane si tu**"' ei' A patra zi sd adanl gitul p[catului."277 Scade num[rui profefllor, spre a face loc
celi zece vilei, doi berbeci Si paisprezece miei de cdte un an'a venirii Domnului.
dar pdine s-i tumlre
fud meteahnd; cu ei sd aduceli
'tru
de
!:n'? 35-39: ,,in ziua a opta sd atteli incheierea sdrbdtorii;
vilei, pentru berbeci si pentru miei, dupd numdrul lor'"
i rdiduiala; iar din turma de capre sd aduceli un lap6
"u*
jertJd pentru pdcat, pe tdngd arderea de tot necontenitd t
"darul'ei
de pdine silurnarea ei. in ziua a cincea sd aduce
noud vilei, doi berbeci Si paisprezece miei de cdte un
lap, jertfi
rdnduiala. Iar din turma de capre sd aduceli un
fard metealmd; $i cu ei dar de pdine Si turnare pentu vqel pentru pdcat, pe ldngd arderei de tot necontenitd cu daiul
"pentru
berbeci si pentru miei, dupd numdrul lor, cum e rdfi de pdine Si cu turnarea ei. Acestea sd le aduceli Domnului
'duiala;
iar din tuima de capre sd aduceli tm 1ap, jertft per la sdrbdtorile voastre, pe ldngd arderile de tot ale voastre
pdcat, peste necontenit! cu. daru! ( !'?i"' ,gi voastre Si cu turndrile voastre Si
'turnaria ^ardereo
ei. in ziua a $asea sd aducepi opt uilei, doi berbeci oie, pe care le aduceli dupdfigd-
paisprezece miei, Jdrd meteahnd; 5i cu ei dar de pdine Si
'nari
pentru vilei, pentru berbeci Si pentru miei, dupd num ,,Avzi cum spune legea limpede: incheierea praznicu_
lor, cum e rdnduiala; iar din turma de capre, un 1ap, iet lui este. Cici s-a sfdrgit slujirea in umbre gi cdlIuzirea in
pentru
-pdine
pdcat, peste arderea de tot necontenitd c.u darul, chip in ziua a opta, cdnd a inviat Hristos gi a intrat timpul tI_
cu turnarea ei. in ziua a $aptea sd aduceli $opte vtl ierii imprejur in duh. CIci s-a inchis mullimea veche a celor
^doi si
berbeci 5i paisprezece mieifud meteahnd; Si cu ei dar chemafi, suferind de pdcatul necredinfei, gi a r5s[rit in loc
pdine
-dupd Si
turnare pentru vilei, pentru berbeci Si pentru m\ poporul cel nou gi ales prin tirie duhovniceascd (cici aceasta
numdrul lor, cum e rdnduiala; iar din turma de capre s inseamnl vilelul), ftcdndu-se desdvdrgit vrednic de laud6, ca
oduceli un lap, jertJd pentnt pdcat, peste arderea de tot nr unul ce se afl6 in plinltatea vdrstei (clci aceasta inseamni
contenitd cu darul de pdine Si cu turnarea ei"' berbecul) gi are frumuse{ea aleasd a prunciei gi nevinovdfiei
Sunt descrise jertfele aduse timp de qapte zile, in in Hristos (cdci aceasta inseamn[ mielul), m6car cd e cunos-
a gaptea, incepdnd cu ziua a cincisprezecea' Curdnd, acel cutd intr-o mullime atotdeslvdrgiti. C[ci aceasta se indici
,iie uo. deveni Sirbdtoarea Corturilor, cu prlznuire intre I prin faptul cd mieii sunt gapte. Pentru c6 igi c69tig[ in Hris_
22 TiSri. Aici sunt aduse preciz[ri cu privire la jertfe' ,, tos lauda prin credinfl, urc6nd spre Dumnezeu intru miros
servi deci c[ in fiecare zi singur numirul vileilor scidea, de buni mireasm6."27l
al berbecilor, al mieilor, mEsurile fEinii 9i ale celor de
rdmAneau egale. (.'.) Agadar, infEfigind chemarea lui Isn 277
lbid.
jertfe
in gradele cEle mai inalte, de mijloc Ai mai de jos, se '78 lbid.

174 175
Cap. 30 - Despre Jdgdduinge
Si-ar pune aceastq
va line. Dacll lnsd
l-3:,,Moise a spus fiilor lui Israel toate cele ce-i in caia taiOoi"iui t1u-$!o pus lctd-
poruncise Domnul. ASadar, a grdit Moise cdtre cdpeteniill sa,
m,lnt asupri iuJtitutui
zit si a ti"it ,iriro
i bdrbatul el a au-
seminliilor fiilor lui Israel Si le-a zis: Iatd ce porunce;te aceste
Domnul: Omul care vaface fdgdduinld Domnului sau se vA
jura cu jurdmdnt, pundnd legdturd asupra sufletului sdu, sil
nu-Si calce cuvdntul, ci sd implineascd toate cdte au ieSit
din gura lui."
,,In context: pinJdgdduinld se infelege un anume vot
prin care omul se obliga sd-I facd lui Dumnezeu unul saii
mai multe daruri (acestea fiind puse de-o parte in aceil
scop); pin legdmdnt (legdturd) se inlelegea votul cuiva d6
anumitd abstinenfd, parfial6 sau tdl dupd zi, prin aceasta el a in
nazireatul."2" f agaduinla frcutI $l te legdmintele ce sunt as
nitd intocmai. 'Y,
auzit gi a tdcut. Iar dacd
4-l7z ,,Dacd vreofemeie va dafdgdduinyd sa pdcatul ei. Acestea sunt
Si va pune asupra sa legdmdntul, tn casa pdrintelui sdu, nc
tinerelea sa, Si va auzi tatdlJdgdduinla ei Si legdmdnlul', lu
eo Si-a pus asupra sufletului sdu, gi va tdcea tqtdl ei in
acestora, atunci toa i se vor line Si orice le7
gdmdnt Si-ar fi pus ului sdu se va yine. Ial
dacd tatdl ei, auzind, o va opri, otunci toate ftgdduinlele
Si legdmintele ce ea Si-ar fi pus $upra su/letului sdu nu| urau de o anumiti capacitate
vor line Si Domnul o va ierta, pentru cd a oprit-o latdl cumpirau sofiile cu bani sau
Dacd fnsd ea se va mdrita Si va fi asupra ei /dgdduinla
cuvdntul gurii sale, cu care s-a legat de la sine, Si va
bdrbatul ei Si, auzind-o, va tdceo, atunci /dgdduinlele ei vreo frgiduinfi solemni sau M
vor line Si legdmintele ce ea Si-a pus asupra suJletului aveau nevoie neapirat de cortsi
se vor line. Iar dacd bdrbatul ei, auzind, o va opri Si va un sens duhovnicesc al acestora
pddafdgdduinla ei, care este asupra ei, Si cuvdntul gurii ardtat prin femeie.
,,To[i
cu care ea s-a legat pe sine, atunci acestea nu se vor u, care formdm Biserica
pentru cd i le-a oprit bdrbatul ei, Si Domnul o va ierta. sub un b6rbat. gi dac[ inima
figdduinya vdduvei Si a celei despdrlite Si orice ?n invifltura dumnezeiasci,

27e
PENT, p.29g

176
177
ea trebuie privit6 ca aflandu-se inc6 sub autoritatea parintelt
zece mii de oameni, inarmali pentru rdzboi. Pe aceStia i-a ti-
mis Moise lq rdzboi, cdte o mie dinfiecare seminlie; Si cu ei a
Dac6, ins5, ea s-a mdritat, devenind maturd pentru cAsatoni
pentru a zimisli sbmin{a Cuv0ntului lui Dumnezeu li sI in! trimis la rdzboi pe Finees, fiul preotului Eleazar, Jiul lui Aa-
leagl tainele inv6pturii duhovniceqti, atunci ea este statorr
ron; Si acestq avea in mdinile sale vasele sfinte Si trdmbiyele
a irb ascultarea unui blrbat.''82 Sufletul e sub autoritatea de strigare."
Deducem cE- rolul lui Finees era acela de cdpetenie re-
rintelui c6t inc[ are nevoie de a fi sfbtuit in toate de c6tre dt
ligioas[; prin el, particip[ 9i tribul lui Levi la lupta impotriva
Madianililor.
7-8: ,,,$i au lovit ei pe Madian, cum poruncise Dom-
nul lui Moise, Si au ucis pe toli cei de parte bdrbdteascd.
are de frcut, in absenfa sfttuitorului' impreund cu ucisii lor au cdzut Si regii madianili: Evi, Re-
decidl singur
1e chem, fur, Hur Si Reba - cinci regi madianili - Si Valaam,
fiul lui Beor, a cdzut de sabie, impreund cu ucisii acelora."
Cap. 31 - Nimicirea Madianililo Cei cinci regi cizufi in lupt6 se numeau: Evi 1: dorin-
l-22 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: [A'5, Rechem (: prietenie), Tur (: dugman), Hur (: groap6) gi
Reba (: cel care coboard). Allturi de madianili se afla gi
pefiii lui Israel tmpotriva Madianililor, 5i apoi te vei addt ghicitorul Valaam; el luptl impotriva lui Israel, in contra-
ga lo poporul tdu." "i dicfie cu profeliile pe care le rostise.
,,Aceastii poruncl este o urrnare a celei rostite la 9-13: ,,Iar pe femeile Madianililor gi pe copiii lor le-
gitul capitolului 25 impotriva Madiani{ilor, care-i atac:
au luatfiii lui Isroel tn robie; Si toate vitele lor, toate turme-
pe tsraelili prin viclenie.'1283 ,,Rela;iile dintre (evrei) qi
le lor Si toate ovuliile lor le-au luat pradd. Toate cetdlile lor
dianili n-aufost totdeauna relo- Astfel, Moise, refugiat
din linuturile lor cu toate satele lor le-au ars cu foc. Tootd
Egipt, s-a stabilit in Madian, unde s-a cdsdtorit su fiica r
prada Si tot ce-au apucat, de la om pdnd la dobitoc, au luat
preot. Rdzboiul acesta n-a fost propriu-zrs un act stl
cu ei. Robii, prada Si cele apucate le-au dus la Moise, la
prealabil pentru cueerirea eanaiurului, .i *. rdzb.oi
preotul Eleazar Si la obsteafiilor lui Israel, in tabdra din Se-
determinat de blasfemia adusi Domnului prin cele int6u
sul Moabului, care este ldngd lordan, infala lerihonului. in
plate in leglturd cu Baal-Peor."284 o "i intdmpinarea lor au ieSit din tabdrd Moise, Eleazar preotul
,3-6: ;,Iar Moise a grdit poporului ti a zis:
Si toate cdpeteniile obgtii."
dintre voi oameni pentru rdzboitrca sd meargd impottiva
,,Deci a pomit la rdzboi impotriva Madianililor mulli-
dianililor Si sd sdvdrseascd rdzbunarea Domnului mea viguroas6 a celor alegi, impreunl afldndu-se cu ei Fine-
Madianiiilor. Din toate seminliile fiilor lui Israel sd
es preotul gi sfintele vase gi trdmbilele pentru semnale. Clci
la rdzboi, cdte o mie defiecare seminlie! $iSi-au ales din m
Hristos, Marele nostru Arhiereu, totdeauna este impreund
le lui Israel, cdte o mie dinfiecare'seminlie, adicd
luptltor cu cei ce se luptii blrbltegte. Dar luptl impreund gi
ingerii, inchipuili prin sfintele vase. Cici vase sfinte gi sluji-
'82 origen, op. cit.,xxlv,3 toare sunt duhurile ra{ionale din cer; pentru ci sunt r6nduite
"3 PENT,p.299 de Dumnezeu spre ajutorul nostru. Sunt de fafi nu mai pufin
28n
NUM, p.2lo

178 179
trdmbifele de semnale, adici cuvintdrile propovldu
tinere.te gi vigoare, sE-i fac
lui Dumnezeu, care aratd in ce chip trebuie s[ ne in
miceasci gi partea femeiasc
tIm impotriva dugmanilor, sau a patimilor din noi. A
preotul, adicd Finees, e chipul lui Hristos; sfintele vase,
fI gi care, daci ar fi crulatd,
mistic, birbafii de alt neam
ingerilor; iar tr6mbiple de semnal, ale celor ce ne strigi
ud cuv0ntul dumnezeiesc. Aga vom birui frri greutate, in:
Hristos, pe cei ce ni se impotrivesc (...). Aceasta au gi ftcut+i*
israelifii. gi pustiind toat6 cetatea gi lara Madianifilor,
adus robimealaEleazar preotul gi la toat6 adunarea fiilor
Israil. Pentru c[ biruinfele sfinlilor sunt daruri sfinte ce
buie inchinate lui Hristos, Arhiereul tuturor, gi nu trebuie si
fueli neardtate popoarelor.,,285 Hristos e inchipuit aici at&
prin Finees, care intiregte poporul in lupt[, cdt qi prin Eleai
zar, cilruia ii sunt inftfigate prdzile. Ne putem gendi la cele
doul firi ale Mdntuitorului, dar gi la diferitele aspecte ale ,,yezi cd, gi neamul
noi al celor alegi nu e cu to
lafiei noastre cu El.
14-18: ,,Atunci s-a mdniat Moise pe cdpeteniile og
rii, pe cdpeteniile miilor Si pe sutasii care se intorseseri ,

la rdzboi, gi le-a zis Moise: pentru ce ali ldsat vii toate


fe- a $l a $aptea' Ziua a treia
yeilel Cdci el9, dupd sfatul lui Valaam, aufdcut pe fiii-Ifr, sau timpul al in-
Israel sd se abatd de la cuvdntul Domnului, pritri f -sgamne treilea
Hristos, dupl timpul lui Moi
pentru care a venit pedeapsd asupra obstii Domnului. I
ceata proorocilor, sau cel
deyi dartoli copiii de parte bdrbdteascd Si toate femeile al in
Hristos, pironind pe cinstita
au cunoscut bdrbat, ucideli-le. Iar pe fetele care n_au crt
noscut bdrbat, ldsapi-le pe toate vii pentru voi.', \ i,

,,Deci se aduc la vederea preotului gi a tot poporul co


le luate in robie, drept chip, pentru o anumitii iconomie. Da
Moisg a certat pe biruitori pentru ci n-au sdvdrgit lucrul
totul dupi ra(iunea exactl gi negtirbit[. C6ci nu trebuie, zi
sE prindl vie partea blrbiteasci, nici partea femeiasci i
tit[ de nunt6. $i motivul istoric e convingltor. Cici trel care fu_
sd se radl partea bdrb[teascd din p5mdntul ce peste pu
avea s[ fie sub ei, ca nu cumva ajungdnd in scurti vreme tul, arama,/ie*?,W
sd le treceli prin joc, ca

'8t Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit., Iy :ii,fi1i


180
I8t
sd se curele; sfard de aceasta Si cu apd de curdlire sd le cu: parte prada in doud, intre oStenii care aufost la bdtdlie in_
Si
rdlili; iar toate cele ce nu se pot trece prinfoc, sd le treceli tre toatd obgtea. De la oStenii care au fost la rdzboi, ia dare
prin apd. Hainele voostre sd le spdlali in ziua a Saptea Si sfi pentra Domnul, cdte un suflet la cinci sute, din oameni, din
vd curdlili, iar dupd oceea veli intra in tabdrd-" ' vite, din asini Si din oi. Acestea sd le iei din partea lor sd le
Si
,,Observ[ ci Moise le-a ar[tat mai inainte, celor dai preotului Eleazar ca dar tndllat Domnului. Iar din ju_
biruit, timpul in care trebuie s[ se cur[feasc5, dar nu 9i mo1 mdtatea cwenitd fiilor lui Israel sd iei mul la cincizeci din
dul curdfirii. C[ci legea vestegte mai dinainte timpul curlfirifr, oameni, din vite, din asini Si din oi; gi pe acestea sd le dai le_
prin Hristos. Iar al doilea gi dup[ Moise a vorbit preotul, vililor, care slujesc Ia cortul Domnului. $i a ficut Moise Si
dicdBleazar. CEci Hristos poruncegte dupl Moise gi nu mai' Eleazar preotul cum poruncise Domnul lui Moise.,,
aratd celor ce luptii birbltegte timpul curifirii, cdci El Insugfu ,,Miile alese din fiecare seminfie s-au luptat impotriva
este timpul; ci explic[ modul qi scoate in sffirgit la Madianililor gi, cdqtigdnd biruin.ta (...) cu osteneald gi su-
taina ins[gi, tdlcuind scopul exact al legii. El a poruncit doare multI, au impirfit indatd cele strdnse din rlzboi cu
acelea dintre vase care erau in stare s[ treac[ prin puterea toat[ adunare4 incdt cu rezultatul celor ce s-au luptat vite_
cului s[ fie trecute prin foc; iar cele care nu au t[ria jegte s-a impodobit gi cealalt[ mulfime. (...) Se noi bine"u_
ci sunt stric6cioase, gata sd sufere disparilia totali, de pi vAnta impreunl cu cei mari gi cei ce se cheaml mici, care nu
hainele gi toate lucrurile din piele gi lemn, s[ fie trecute pri se pot l6uda cu aceeagi tlrie gi sunt mai preJos in putinfa de_a
ap6. Prin vasele de aur, de argint gi prin celelalte ne-a inc rdbdanecazurile cu inimi bun6, dar sunt poate egali in r6vn6
puit ca prin ghicitur{ pe noi, cirora ni s-a flcut cur[fi gi in credinfa Si il bucurd pe Hristos prin vigoarea potrivitii
prin Hristos ca prin foc Ai api. Cdci am fost botezali in cu puterea lor. Iar Moise Si Eleazar sunt chipul lui Hristos
hul Sfdnt si infoc (Matei 3,1l). Deci trecerea prin foc ai Cel Unul, arhiereu gi legiuitor in acelagi timp, care imparte
api a celor adunate din robie aratl cur[(irea noastrf, de poporului prdzile, fiind de fafn.sfinfii ingeri, al ciror chip
ndzi. Cdci fiind noi odinioar[ ca o boglfie a diavolului, sunt cdpeteniile neamurilor din adunare. (...) Se agteaptl s-i
ftcut Hristos ai Sdi, intrind in casa celui tare 9i rapind vini Hristos din cer cu sfin{ii ingeri; gi va qedea pe scaunul
le lui, iar pe cel tare legdndu-l (Matei 12,29).Eleazar zice slavei Sale gi va implrfi fiqgl^ruia cununile cuveniie lui gi, pe
poi cI biruitorii vor intra in tablrl de abia dupd ce igi misura faptelor, cinstirile."28e
sp[la in ziua a gaptea hainele gi aga vor fi cura(i. Cdci 32-472 ,,Atunci s:a gdsit pradd rdmasd din cele luate
r[firea desdvdrgitii gi lepddarea a toat6 intin[ciunea va rdzboi: 1ase sute Saptezeci Si
loc in vremea din urmi a sfrrgitului, (...) cdnd se va des doud de mii de bioi; asini, sdi.
fa cu totul pdcatul gi firea omului va fi ridicatl la
de la inceput gi atotstrlveche."288 te, treizeci si doud de mii o, ,iri!,[T,i*y,il!"i'jfl;*"?;;
2*3lz ,,Iardsi a grdit Domnul cu Moise si a zis: ce fuseserd la rdzboi, dupd numdrdtoare afost.: oi, trei sute
teste prada de rdzboi, de la om pdnd la dobitoc, impretmd treizeci gi Sapte de mii cinci sute. $i darea.Domnului din oi
Eleazar preotul Si cu cdpeteniile seminliilor obstii; apoi a fost: $ase sute ,laptezeci Si cinei; boi, treizeci
Si Sase de
mii, Si din aceStia darea Domnului afost Saptezeci fi doi; a-

288 28e
lbid. lbid.

182 183
sini, treizeci de mii cinci sute, Si din ei darea Domnului a
fost saizeci $i unul; oameni, saisprezece
Domnului a fost treizeci Si doud suflete.
rea Domnului lui Eleazar preotul, cum

cincizeci
au slujbd
Moise."
Parte din prad[ revine preotilor, iar cei ce n-au luptat
dau de zece ori mai mul! cici ei sunt ddrui{i cu har mai cu
seam[ pentru mijlocirile acelora. Preofii primesc platl p9n;
tru biruin{ele noastre, care n-ar fi fost cu putin{6 ftri lu-
crarea 1or.

de la ei toate aceste lucruri de aur. Aurul acesta, care s-a


adus prinos Domnului de cdtre cdpeteniile peste mii $i pe.st?
sute, afost tot Saisprezece mii $apte sute cincizeci de sicli'',
a luat Moise Si Preq;.
te mii $i Peste sute gi"
pomenirea fiilor t45
Israel inaintea Domnului. "
C[peteniile ogtirii ,,vin qi cu aducerea de buni voie,,,.a
celor mai alese dintre giuvaeruri. Astfel conducltorii cqloX
alegi intrec hotarul legii cu d6rnicia lor. $i ludnduJe Moise
gi (Eleazar), le-au dus in cortul sfint, aqezdndu-le spre po!
menire inaintea Domnului. (...) Ceci izbdnzile b6rbdtegti ale
2N
sfintilor sunt bine primite de Hristos Ei lauda lor e o bog6ticll lbid.

184 I8s
lara: au mers pAnd in valea EScol, au vdzut pdmdntul Si au
abdtut inimafiilor lui Israel, ca sd nu meargd aceStia in pd-
mdntul pe care Domnul li-l dd. Dar s-a aprins in ziua aceea
mdnia Domnului Si S-a jurat Si a zis: Oamenii aceStia, care
au ieSit din Egipt Si care sunt de doudzeci de ani Si mai mari
Si cunosc binele Si rdul, nu vor vedea ph.ndntul pentru care
Eu M-am jurat lui Avraam Si lui Isaac Ei lui lacov. Pentrnu
cd nu Mi s-au supus Mie, afard de Caleb, fiul lui lefone
Chenezeul, qi de losua, fiul lui Navi, pentru cd'acestia s-au
supus Domnului. S-a aprins atunci mdnia Domnului asupra
lui Israel Si i-a purtat prin pustie patruzeci de ani, pdnd
cdnd s-a sfdrSit tot neamul care Jdcuse rdu iqaintea Domnu-
lui. $i iatd acum, in locul pdrinlilor vo;tri v'ali ridicat voi,
sdmdnla pdcdtoSilor, ca'sd sporili incd Si mai mult iu{imea
mdniei iomnului asupro lui Israel. Dacd vd veli abate de la
El, iardsi va ldsa pe Israel tn pustie Si veli pierde tot popo-
ruJ acesta. Iar ei, apropiindu-se de el, au zis: Noi ne vomfq-
ce aici staule pentru turmele noastre Si cetdli pe1tru copiii
no$tri; iar noi tnSine sei dintdi ne vom inarma Si vom mergg
inainteafiilor lui Israel, pdnd ce ii vom duce la locurile lor;
iar copiii noStri vor rdmdne in cetdlile intdrile, pentru ca sd
nufie in primejdie din partea oarnenilor locului. Nu ne vom
intoarce la casele noastre, pdnd cdndfiii lui Israel nu vor in'
trafiecare in mosteniria sa; cdci nu vom luo-cu ei tmprefiid
moStenire dincolo de lordan Sinici mai ilepaltb; dacd ni se va
da parte dincoace de lordan, spre rdsdrit. Atunci a zis Moise
cdtre ei: De veli face aceasta, de veli 'merge inarnaali la rdz'
boi tnaintea Domnului, de va trece fiecare din voi inarmat
peste lordan tnaintea Domnului, pdnd cdnd va pierde El pE
vrdjmasii Sdi inaintea Sa Si pand ednd vafi cuprins pdmdntul
fnaintea Lui, afimci, dupd ce vdveli tntoqrce, velifiidrdvind
tnaintea Domnului gi inaintea lui Israel gi veli avea pdmintul
acesta mogtenire'inaintea Domnului. Iar de nu veli face aSa,
veli gregi tnaintea Domnului Si veli suferi pedeapsa care'vd
va ajunge pentru pdcatul vostru. Zidrti'vd cetdli pentru copiii
2et
voStri gi staule pentru oile voastre Sifaceli cele ce ali rostit cit lbid.,y

186 187
inaintea Domnului in pdmdntul Canaan, iar partea noastrd
de moSie sdfie de astd parte de lordan. "
,,Cei ce s-au lenevit fafi de cele prea bune, din pricina
cregterii vitelor, a copiilor, a femeilor, a stdnilor qi a clldiri-
lor, sunt Rubin 9i Gad. (...) Cel dint6i era primul n6scut din
lacov, iar cel[lalt s-a nlscut din slujnica Zilfa. (..') Deci cei
chemafi sunt int0i nlscufi din credinli gi ei au primit o parte
aleasd de la Dumneznu:; cdt fine de har. Dar nu sunt iubitori Cap. i3 - Cdldtoriile $i pop;ssufi1. poporului Israel
de libertate, din pricina aplecErii spre cele rele. lar Biserica
celor intdi n[scufi, scrigi in ceruri, spunem c[ se numesc cei
indreptafi din'credinfi. Dar primul nlscut nu e iubitor de
libertate, ci mai degrabi perta$ 9i sof al celor ce nu fug de
ruginea robiei."2e2
33-422 ,,Atunci Moise le-a datfiilor lui Gad,fiilor lui
Ruben Si la jumdtate din seminlia lui Manase, Jiul lui losif,
lara lui Sihon, regele Amoreilor, Si lara lui Og, regele Vasa-
nului, pdmdntul cu orasele lui Si impreiurimile Si cetdlile din
toate pdrlile ldrii. $i au zidit fii lui Gad: Dibonul, Atarotul,
Aroerul, Atarot-$ofanul, Iazerul, Iogheba; Bet-Nimra $i Bet'
Haran, cetdli tntdrite $i staule pentru oi- Fiii lui Ruben au
zidit Hesbonul, Eleala, Chiriataimul, Nebo, Baal-Meonul Si
Sibma, ale cdror nume aufost schimbate gi au dat alte nume
oraselor pe care le-au zidit ei. Iar fiii lui Machir, fi.ul lui
Manase, s-au dus in Galaad 5i l-au luat gi au, alungat pe
Amoreii care erau acolo. Iar Moise a dat Galaadul lui Ma-
chir, fiul lui Manase, Si s-o asezat acela ac:olo. Iair, fiul lui
Manase, s-a dus Si a luat sdlasurile lor Si le-a numit sdlasu-
rtle tui lair. Iar Nobah s-a dus si a luat Chenatul si cetdpile
care lineau de el Si l-a numit dupd numele sdu: Nobah."
Sunt numite cetiifile pe care le-au supus ori le-au zidit
la rlsdrit de tordan triburile Ruben, Gad 9i jumdtate din
Manase. Unele cetl{i au mai fost amintite, altele sunt numite
doar acum: Aroer 1: goliciune); Atarot-$ofan (: coroanele

'e2 lbid.

188 189
rim, au tdbdrdt la Dibon-Gad. pornind din Dibon_Gad, au
poposit la Almon-Diblataim. pornind din Almon_Diblataim,
au tdbdrdt tn mun[ii Abarim, infala lui Nebo.. pornind de la
munlii Abarim, au poposit in Sesurile Moabului, la lordan, fn
fala lerihonului, Si Si-au asezat ei tabdra la lordan, de la Bet_
IeSimot pdnd la Abel-gitim, in Sesurile Moabului. "
Vom urmiri acest traseu, oferind traducerea numelor

Chehelata. Pornind din Chehelata, au tdbdrdt pe Muntele


$efer. Pornind de pe Muntele $efer, au poposit in Hamda'
Pirnind din Harada, au tdbdrdt lo Machelot' Pornind din
Mache Pornin
zat cu ind din
Mitca. tdbdrdt

on-Gheber. Pornind din Elion-Gheber, au poposit in pustial

din Ptmon, au tdbdrdt la Obot.' Pornind din Obot, au poposit


la lie-Abarim, ldngd hotarele lui Moab' Pornind din lie-Aba'

190 I9t
stricali loate chipurile cele cioplite ale lor, toli idolii lor cei hotarul dinspre rdsdrit sd v
turnali din argint Si toate indllimile lor sd le pustiili. Sd luali tre gefam; de la gefam hotar
tn stdpdnire pdmdntul Si sd vd asezali acolo, cdci vd dau in rdsdrit de Ain, mergdnd de_
stdpdnire pdmdntul acesta. Sdtmpdrlili pdmantul prin sorli la pe partea de rdsdrit. De aici
seminliile voastre: celor mai mulli la numdr sd le dali parte Si se va sfiirSi la Marea
mai mare, iar celor mai pulini la numdr sd le dali parte mai tru, dupd hotarele lui din toate pdrlile.,,
micd; fiecdruia wde-i va cddea sorlul, acolo sd-i Jie partea,
- sunt prezentate rimitere ttrrii canaanurui: La sud era
pustiul Sin gi fara Edomului (Idumeea);
dupd seminliile pdrinlilor voStri. Ior dacdnuveli altmgade la
voi pe locuitorii pdraintului, attmci cei rdmasi din ei vor fi (Sdratl), hota
de Ia Marea Mil;
spini pentru ochii voStri Si bolduri pentru coastele voastre gi Cadeg-Barnea
vd vor strdmtora in lma in care veli trdi. $i atmci vd voi face bust), pdnl la
voud ceea ce oveam de gdnd sd lefac lor."
Israel e din nou avertizatasupra pericolului clderii in
idolatrie; totodatii, se dau porunci pentru impirfirea peman-
tului Canaanului.
c6nd prin gefam (= finut p
cetate situatd la ris[rit de
Cap. 34 - Hotarele Tdrii Canaanalui; cei ce o vot lungul Mdrii Chineret (: harpl) _ vechiul
tmpd4i nume al Lacului
Ghenizarel -, gi apoi, pe lordan, trot"rut
alungea p6ni la Ma_
l-l2z ,,A grdit Domnul cu Moise si a zis: PorunceSte rea Moarti.

de ldngd Edom si va avea la rdsdrit, ca hotar, Marea Sd-


io lui Manase. Cdci semingii_
ratd. Acest hotar se va indrepta spre miazdzi, cdtre indll!-
mea Acrivimului; va trece prin Sin gi se va int'inde pdnd la tiite tor, si jumdtate q* ,r^,r!il; fr{';;;'::"o;:r7ffi';,
miazdzi de CadeS-Barne; apoi va merge cdtre Halar-Adar partea lor. Doud seminyii tntregi o jumdtate'a"
trecdnd la Aymon. De la Almon, hotarul se va indrepta spre si ,ii"ii"
Slau_Oriyit partea peste lordin, pe jartea rdsdriteand,
Rdut Egiptului Si se va pogori pdnd la mare. Iar hotar din- in
faya lerihonului. "
spre apw; vd vafi Marea cea Mare. Acesta vafi hotarul vos'
tru dinspre asfinlit. Iar spre miazdnoapte,'hotarul vostru sd-l regti.
trage{i de la Marea cea Mare pdnd la rhuntele Hor; de lo i,_d:
muntele Hor, sd-l trageli spre Hamat, gi hotarul va atingd rara
fedadul. De acolo va merge hotarul cdtre fifron Si va atin- mdntes-ti, imprej m u it de. a lte
ge Halar-Enan. Acesta sd vdfie hotarul de miazdnoopte. Iar ,H.T!IT:' :,ff:
turi diferite, in care trebuie sd " ",'ir,:Xtffi
fi! agezatlntr_o bund zi po_

193
porul lui Dumnezeu $ cltre adeviratul Eftaim; cdpetenia EliSSan,Jiul lui parnac,
pentnt seminliaJii_
iisus, pentru care los doar o imagine; lor lui hbulon; cdpetenia paltiel,
Jiul tui*on, pentru semin_
unde el va dobdndi m probarea vredni-
Ahihud, fiul lui gelomi, pentnr
ciei sale. Dac[ la impd(irea plmtntului Domnul di un anu-
ia pedael,Jiul lui Amihud, pen_
mit hotar cutlrei seminfii, iar altul alteia, insemneaz[ c[ din
pricina inegalitIlii vredniciilor aceleagi r[spl[1i se vor face 9i
la mogtenitorii impdritiei cerurilor. Poate de aceea a porun-
D o mn u t s d i mp ar t d p dm r, * ; 3
Lipsesc, desigur, triburile Rubenii
:#:#:'; r"ff:;:, :"f l,*" " u
cit el sI se fixeze atflt de riguros hotarele intre seminfii, pen-
-
coro de lordan. cetJtarie r o t.iu*i iri
C"a, stabilite din_
vJr impaai canaanul,
tru ca si infelegem cd se va fine seama de inegalitatea vred- sub conducerea preotuluiEleazar,
gi a celor l0
niciilor in parte. De exemplu, cel leneg ar vrea s[ fie socotit, cipetenii numite de Dumnezeu. Acestea"luiioruu
erau:
ftrl indoialE, li el printre fiii lui lsrael, insi nep[sarea lui 9i Caleb (: ca o inimd), fiul lui lefoni (=
El se intoarce),
lenea lui il asazdin seminfia lui Ruben, sau a lui Gad, sau in din Iuda;
jum6tatea seminfiei lui Manase, unde va primi lotul siu, dar Samuel (: Dumnezeu aude), fiul lui
Amihud (: popo_
nu dincoace de Iordan, ci dincolo de Iordan. Altul, dim- ruI cinstei), din Simeon;
potriv6, in urma innoirii vielii sale 9i prin convertirea voinfei Elidad (= Dumnezeu iubegte), fiul lui Chislon
iale va fi considerat vrednic si fie socotit, dupl un plan statornicie), din Veniamin;
(:
cunoscut numai de Dumnezeu, in seminfia lui luda sau chiar Brchi (: gxaDomnului) fiul lui logti(:
exilaQ, din Dan;
in seminfia lui Veniamin, unde se inalfd Ierusalimul, templul Haniet (: hT]
lui DumnezeuJ, hU rui nniG
lui Dumnezeu gi altarul. $i aga mai departe, unul aici, altul podoaba hainei), din Manase;
dincolo. Acesta e modul care, dup[ relat[rile ci4ii Numerii, Chemuel (: adunarea lui Dumnezeu),
(:
judecitor este lahve), din Efraim; --' fiul lui
giftan
Elilafan (= Dumnezeu ocrotegte), fiul lui parnac
'T"f,.'?l:;XX: ghimpe), din Zabulon;
(:
lfi29z ,,A grdit Domnul cu Moise Si a zis: Iatd numele Paltiel (: Dumnezeu e adlpost), fiul lui Azan (=
bdrbalilor care au sd vd Preotul cercetitor), din Isahar;
Si losua, Jiul lui Navi; vel tenie de Ahihud (: fratele cinstei), fiul lui gelomi (:
pagnic),
fiecare seminlie pentru i. Numele aces- din Ager;
tor bdrbali stmt: Caleb, seminlia ludei; . Pedael (= riscumplrat de Dumnezeu),
fiul lui Amihud
(= poporul cinstei), din Neftali.
Samuel, fiul tui Amihud, pentru seminyia Jiilor lui Simeon;
Etidod, fiul lui Chislon, pentru seminlia lui Veniamin; cdpete-
nia Buchi,fiul lui logli, pentru seminliafiilor lui Dan; cdpete- Cap. JS - Caeile levililor Si cetdlile de scdpore
nia Haniel, fiul lui Efod, pentu seminlia fiilor lui Manase;
l-5: ,,in vremea aceea a grdit Domnul cu Moise
cdpetenia Chemuel, fiul lui $ftm, pentru seminlia fiilor lui in
sesurile Moabului, la_Iord-an, iyolo lerihonului,
Porunceste fiilor lui Isme l, ca e i," oi i ,it
din pirl it" *osi"iiri i ior,
cit.,xxvlll,2 sd dea levililor cetdyi de locuit; g imjreiirut
"' origerr, op. ,ria1ib, i) ,i
194
dea levililor locuri. CetdYile vor fi locuit; iar locurile vor
de urea- $i'vorfi cetdlile acestea
loc de scdpare de cel ce rdz_
fi pentru vitele lor, iar averea pentru toqte nevoile vielii lor. bund sdngele vdrsat, ca sd nt,
fie omordt cel ce a ucis, inain_
Locurile de pe ldngd cetdlile pe care trebuie sd le dali te de a se tn/dl
levililor sd se intindd tn toate pdrlile, de la zidurile cetdlii care trebuie sd
pdnd la doud mii de coli; sd mdsurqli de la cetate, spre cetdli sd dayi de astd porte
rdsdrit doud mii de co1i, spre miazdzi doud mii de coli, spre pdmdntul C anaan ; ace stea
apus doud mii de coli si spre ruiazdnoapte doud mii de coli, Aceste cetdli sdfie, ;i pentru
iar in mijloc sd fie cetatea; acestea vor fi pdmdnturile lor de pentru cei strdmutali la voi,
pe ldngd cetdli." ucigasulfard voie. "
,,Nu se poate vorbi, propriu-zis, de posesiuni exclusi- Poate mira atenfia pe care o
ve ale levililor, cetii(ile primite de ei fiind locuite qi de cltre dr scripfura acestor cetiiti
alfii. Iar in ce privegte locurile de p6gunat, legiuitorul sefe-
de sc,pare, de vreme ce cazurile
intotdeauna rare. Astfel.cd suntem
a" o,,o.'iiriffi;ff;#;
regte s[ vorbeascl de proprietate sau parte de moEtenire.""' t"rt"ti sd vedem in aceste
cetifi un tip al Bisericii, in
G9z ,,Dintre cetdlile pe care le veli da levililor, gase
"-" uflarn'rcdpare de os6ndI.
lar-nu vor gisi iertare cei ce ocolesc Biserica gi nici cei ce
cetdli sd fie de scdpare, in care veli ingddui sdfugd uciga- sivdrgesc pIcaful cu o maximn rdutate,
qii. $l pe ldngd acestea sd le mai dali patruzeci si doud de inchipuitn p.i, orl_
rul intenfionat.
cetdli, Cetdlite pe core trebuie sd le dali levililor sd fie de ' 16-2l:. ,,Dacd cineva a lovit pe
toate patruzeci Si opt de cetdli cu locurile dimprejur. $i altul cu o unealtd de
cdnd veli da cetdpile aceslea din moSiile fiilor lui Israel,
fier Si acela a murit, q:esta este uifgag-Si ucigasul trebuie
omordt. Dacd cineva a lovit cu piatripe
atunci din moSiile cele mai mari sd dali mai mult Si din cele rit, acesta.este ugigas si ucigajur treiuie
altul Si ocela a mu_
mai mici mai pulin; fiecare seminlie sd dea levililor din cu o unealtd de lemtt' cu core se poate
omordt. sau dacd
cetdlile ei potrivit cu partea primitd." pricinui moartea'\ l-a
lovit asa incdt ace
,,Se inglduie sfin(ilor si aibi 9i in lumea aceasta cele trebuie dat ihorlii.
indestulItoare vielii gi cele ce le ajung pentru trebuinfa nece- ucidd pe fdptas indatd ce_l in
sar[ a trupului. (...) Iar ceea ce prisosegte, e plgubitor. (...) $i pe altul din urd, sau cu gdnd
poruncegte si se cedeze levililor cetifile de scdpare, pundnd in
asa incdt acela moare, ,oi di,
grija slujitorilor celor sfinte neamul celor ce pitimesc ai care aga incdt acela moare, cel ce
are lipsl de cel mai mare ajutor. Prin aceasta socotesc ci s-a este ucigaS, gi rdzbundtorul s
dat o pild[ bisericilor pentru grija de cei os6ndili'"2es
ucigas indatd ce-l va fntdlni. "
9-15: ,,A grdit Domnul cu Moise si a zis: Spune fiilor
,,Obiceiul acesta,
lui Israel Si le zi: Cdnd ueli trece peste lordan, in pdmdntul in uz gi Ia alte popoare,
regimul de rdzbunare individuat I- constituie
Canaan, sd vd alegeli cetdlile care ou sd vdfie cetdli de scd-
pare, unde sd poatd fugi ucigasul care s ucis om fdrd sd

294
NUM, p.2ll
295
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.

197
mo4ii, fiind eliberat de abia cdnd a murit
Hristos, marele
preot, Care rlbddnd
T?"rtT
deschis porfile celor de
penrru tofi a cobordt i,
i"d, *
jos 9i i_a dezlegat din fegatuii ,,r;i,
;
30-34: ,,Dacd cineva vucide im, ucigasul trebuie u_
cis dupd cuvintere martor,or, dar pentiu
a osdndi ra moar-
te, nu este de ajuns un s

mdntul sdu, inainte de mo

splrcallpdmdntul p_e care trdili Si in mijlocul cdruia lo_


cuiesc Eu; cdci Eu, Domnul, locuiesc
intre-fiii lui Isratei.,i
ea pedeapsa cu moaftea pentru
altul. Sub nici un motiv nu
de rlscumpdrare ftptuitorul ".u
, deoarece sdngele intineazd.
poate cur[fi dec6t prin sdrigele celui ca_
nrcr ucigagul ftrIvoie nu poate fi iertat
ereului, prin care raiul e redeschis.

Cap. 36 Rdnduiold pentru neinstrdinarea moSiilor


-
l-42 ,,Atunci au venit cdpeteniilefamiliilor
din semin_
lia.fijlor lui Gataad, /iul lui Liachir, fi;l lui Manase, din se_
minlia
tea lui
lor lui
sd dea pdmdnt de m
pdnului nostru i s-a
Salfaad, fratele nostru,
fiicelor

2e6
NUM. p. 211 lli srcrrurureG*drEvm
2n7
PENT, p. 309
''" AB, p.310

198
crezut ci autorul le_a awt in

P
La jubileu, sau cumP[rate reve-
neau proprietarului funciar6 fiind consi-
derati inalienabild nu prevlzuse nimic Numeriiseincheiebrur::':":ffi:T:,'""il;J"""r"
urmeazl fiind relatate in Deuteronom.
asupra terenurilor l5sate mogtenire.
5-9: ,,Deci a dat Moise poruncdfiilor lui Israel, dupd
cuvdntul Domnului, zicdnd: Adevdrat gtdieSte seminlia

hotlrdgte o lege general[ pentru intregul Israel, oprindu-se


instr[inarea mogi i lor prin cisltoria fete lor'
10-13: ,,Cum a poruncit Domnul lui Moise, a$a au
Mahla' TirSa'
ficut fiicele lui Salfaad. $i fiicele lui Salfaad:
"IIogla,
Milca Si Noa t-oi *tritat dupdfiii mchiului lor' In

3m pEl.IT,
p. 3lo
BIBLIOGRAFIE

a SfdnlaScriPlurd
Biblia sau Sfinta Scripturd, Editura Institutului Biblic 9i de
Misiune al Bisericii ftodoxe Rom6ne (EIB), Bucuregti,
1995
Biblia adicd Dwnnezeeasca Scripturd, Editia Sfhntului Sinod,
Bucuregti, 19l4
Penlateuhul sau cele cinci cdrli ale lui Moise, versiune revizui-
tii dupi Septuaginta, redactat6 9i comentatii de Bartolo-
meu Valeriu Anania sprijinit pe numeroase alte osteneli,
EIB, Bucuregti, 1997
Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars [V,
Numeri, Editura Universitdfii ,rAl. I. Cttzt',Iagi, 1994
Bibtia Hebraica, Editio quarta emendata opera H. P. Riiger,
Stuttgart, 1979
Biblia Sacra Vulgata, Editionem quartam emendatam cum
sociis B. Fischer, H. I. Frede, H. F. D. Sparks, W. Thie-
le, praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, 1979
Septuaginta, Edidit Alfred Rahlfs, Stuttgart, I 979

b. Scrieri patristice

Ambrozie al Milanului (Sf.), Scnsori, Scrieri II, tad. David


Popescu, in colecfia ,,P6rin[i 9i Scriitori bisericegti"
(PSB) nr. 53, EIB, Bucureqti, 1994
Atanasie cel Mare (Sf.), Despre S/iintul Duh, cdtre Serapion,
Scrieri II, trad. Dumitru StEniloae, PSB 16, EIB, Bucu-
' regti, 1988
Atanasie cel Mare (Sf.), Tratat despre intruparea Cuvdntului Si
despre ardtarea Lui noui prin Trup, Scrieri /, trad. D.
Stiiniloae, PSB 15, EIB, Bucuregti, 1987
Augustin (Fer.), Mdrturisiri, Scrieri alese I' trad. Nicolae
Barbu, PSB 64, EIB, Bucuregti, 1985

203
Grigorie Palama (Sf.), O sutd cincizeci de capete despre cuno$- Origen, Convorbirile cu Heraclide,
Scrieri alese III,trad.
tinla naturald, trad. D. Stdniloae, F 7, EIB, Bucureqti, Bucuregti, l9g2
T.
1977
Grigorie de Nyssa (SF.), Despre viala lui Moise, Scrieri I,trad'
Ioan Buga, PSB 29, EIB; Bucuregti,1982
Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele inlelepfilor, trad. D. Stini- tad. T. Bodogae gi
loae, F 4, TipografiaArhidlecezanS, Sibiu, 1948 Origen, Omilii la Cartia
Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, EIB, Bucu- gae gi N. Ne
regti, 1943 Origen, Omitii ta
Ioan GurI de Aur (Sf.), Omilii la Matei, Scrieri III, trad. D'
Fecioru, PSB 23, EIB, Bucuregti, 1994
Bodogae
Origen, Omitii
ei la
i;:{J"",";,rinl;io.
,.
Ioan GurE de Aur (Sf.'5, Tratatul despre preolie, trad. D. Fe- t"d. T. Bodos P'i"n akse I,
cioru, in vol. Despre preolie,ElB, Bucuregti, 1987 p"t* ou-"r;;;; ii, Bucuresti, l98l
Ioan Sc6rarul (Sf,), Scara, trad' D. Stlniloae, F 9, EIB, Bucu- D. Strniloae, F
regti, 1980
_ - 5,rIB,Bucure gti,
Salvianus, Despye guuernarea
1976
lui Dumnezeu, Scrieri,trad. D.
Isaac Sirul (Sf.),Cuvinte despre sfintele nevoinle, fad' D. Ste- popescq pSB
72, Brs, srcui"iii iggz
niloae, F 10, ElB, Bucureqti, l98l varsanufie (Sf.),,sc,sori d"i*;;;;;;;'#.
o. stiiniroae, . r, l.
Isaia Pustnicul, Doudzeci gi noud de cuvintertrad- D. St6niloae, Eoiscopi r.omanuhi ji irsirr.,l-99;-*-, F
Edirura .,
F 12, Ed;Harism4 Bucure$ti, l99l Vasile cel Mare 1Sf.),
Iustin Martirul (Sf.), Dialogut cu iudeul Trifon, trad. Olimp scrieri II, trad.
Cdciula, in Apologeli de limbd grbaed; PSB 2, EIB, Bu- 9
curegti, 1980 III, trad. C.
Macarie Egipteanul (8f.\, Omilii duhowtiicesti' trad- Constantin uregti, lggg
Comilescq PSB 34, EIB, BucureSti;1992 Comifescu
Maxim Mirturisitorul (Sf.), Ambigua, trad. D. Steniloae, PSB
80, EIB, Bucuregti, 1983
Scrieri I, tad. D. Fe-
6
cuvdntdri, Scrieri 1, trad. D.
uregti, l9g6
i, &rieri II, Ead.I. Ivan,

c Lucrdfi rcologice
Stenil clregti, 1977
Nif ascetui, taa:'O: Stdniloae, F 1, Tipografia
iblicd,
Arhii 9io:'
Oig"rr, Coiffd tui Celsus, Scriert alese IV, trad. T. Bodogae,
PSB 9, EIB, Bucuregti, 1984 ' Si cu_
!..-.,
tn aceeagi serie au apdrut:

Facerea
(2002)
Ieqirea
1

' 1 ,1', 1- ::. ,i ':,;'.r,, I r'r'''rlla: ' 'l'''v" ''''i"" :


]-, "
.. ,tj...r.. I . ..:! r: ,,'ii ':.. t!.,,'"i.,.., -, i''Ylil,.-'
j ir. ,; ,." . l:'1.,'. ''': i il,', -f, ''' -" "''{' "i-tt3i ;"lt ' ' ".'
",

'l' ',,';0..i ' : rt, .t""ilil'lrrtl::. r, iitlrlol ! ' :*':; i;'1 ' l'
.\ r'-r'
.i "?ii; ":'
{i
}$it ir(o:L ,{r"{".t}l r" i .'
"u'tr, '
,fI;.i 'f,:,.,: i".ri117; '"i ;,t,:i -.r\ii:t*,, ,h ,.:;4) ;iirt*l igl *f :;r:, i
,;l '..."
i''l+I i1;' 1:f:"ri'.ri.rilI i' ;iPj{

' l'jlr-:.t1,1;1"::1
i'11i-,',-r,1$ i,r.

.i.' ,,iil"d, .:;ii.11i'51r1: iliril'i 'iir]


;:rril,r:":i .' "-'!:jj:l.,fiIll'.lril" ,:-f,; -: - r'
(!L'r' -l::-'"J"r' ';; 'uiil
rr I
.u , ?, ii'rfi, ,! ;,", t :'t. -'' 'r- -,,.ti.i''t,.. ' o:'iir{ " '-i}'1iv+b!{'1':": )1: ) ,.,;.1
i I,
"+t .,.:li:f-i "rE ;';i *l 'r;1S ' ':i '!:r '
'.'
:i\'- l :f ,,: i,