Sunteți pe pagina 1din 72

Capitolu1

XI

PROTEOt~A PRIN RErtEE


CERlliTE , GENERAtE

'-

Scurtcircuitele care apar in retele trebuia lichidate in= t r--un' tirnp cit mai scuz-t , astfel incl.t ef'ec bel e lor dauna.t,oa~ re

sa

fie "

cIt este

mai reduseo c cmand a t in prin relee

Sistemul

de d ec Lans az-e al, intrerupap~tecy1a


si

toarelor releso

sc esb soap de catre !:;rebuie safuncyionez ,

prin

Protect;ia

"sigur~ "" sensibilp .... l'apid:}

"'" s e1 eo t1 V'"
Siguranva functionarii eete neeesaral} gubele mar! care se p r-oduc in echlpamentul_ av.ind in vedere electric saula 'PSF> curt..,.

sumatori~- daca scurtciroultul nu s e deccnec t eaaa su!icient de rep ed e fI p rin efec tel e are III ui sau af ec tpl. be no 10 1$1 d in am1e a1 curenbului de- scurtcircui te.. Cu. c1: t eehi:pamentul esbe de mat mare valoare (de ex snp l u generatoara
de mare putera)

san

cu

ei t p aguba PI'9dusa la consumatdr~ prin intrerupere<-. neoportuna.., . este mai mare 9 cu atJ: t ~i costul echipamentului de protee1jie p oar e £'1. mal r-idicat ~ In general ~ ch eLtuielile
tru
0

etec tuabe pen


prin red~ dac~ scurtcir

p ro t ect Le sigura

sint

intrlt

tatul

justtiicate ~ chiar

c erea pierderllor

inoursul
0

exploatarii

=-

ouibele slnt rare

S.iguranYa prptectiei se asigum tii tehnice-corespunzatoare~ pe cit sirea unui echipament b Ine construit organ13ata~ supraveghere atenta.()Cu

prin adep t ar-e a uno.r soluposibU simple, prin £010= $1 'prin exploata:r:e bine t_oata grija pentru alege~ prin reI ee~i.n uneeo'

rea $1 exploa tar ea sistemului


Le cazuri reI eui de proteo1jie

d~ protec.t;ie

ar

pm>tea

sa

nu f'une'tiQne~

.". 416 .,.

Pentruaceasta situat;is9 protecyia prin relee trebui.e proiectata 'In as a 'fe19 incit pe ,linga protsetta de baze. sa exists
f? i una de rez eNa. ..

Sensibilitatea

prateetiei

abateri
rent,

de Is valoarea
tensiune) ..

implics. functioharea e11a miei no nnal.a a marimii regla-te la releu (cu-

Rapiditatea protec1ji~i este n ecesard atit pentru a mdcs ora efectele cure-nyilor de- scurteircuit~ cit $1 pentru marirea ,eapacitatii de transport a liniilor" Int~adevar, dupa cum &=8 amcat" efectul perturbator a1 scurtcircuitului asup r-a s!;abi11ts.1;li dlnamiee depinde de durata avaris! $1 are inf'luenta. negative. asup ra puA terti care se poate transmite in mod stabil pe linia data. Selee tlvitatea proteetiel prin re1ee aaigur8. aleger-ea, pentru deconectarea Fig" XloL, Retea inelariL,
',.

_scurtcircu!tului,

aintreru-)

patoarelQr~elor mai apr~~~te d§..Locuf de scurtcirc~tfel, la un scurtcircuit in ' puncbul, K- din fig", XIol, tronsonul de linie se d econec t eaaa prin :tntrerupatoarel e oc '~i <x,' Daca in lac de oc curentul de
<i)

?'<4tt) c

scur-tc Lrcu Lb dinspre rul.;8'


t re rup ere , de catre

st:tnga linia

ar fi' lntrerupt

de intrerupato

~ a tunc I consumatorul

C nu ar mai i1 alimentat

dupa.:tn-

dinspre centrala A. Tot~i intr~rup area in fi' este necesa.ra daca nu a functionat pro beetia de baza :'? i de rez erva din 0<;.' Dace.nu deccn ec teaza intrerupa tortll ex: ~ abunc L va trebui sa se deschida -r ~i fit c eea as are ca efect nealimentarea consumatorului C' ~i sePararea ge0

neraeoarelor

B de- la

sistema

Re'f;ielele poate

de configuratia simpla~ fiind este

c.ea mai simpla realizata necesara


0

sint

c e l e radia+8 lor maxdmaf e de echil'ata


0

sau .ce Le _:a:t'boresceni;e"In fi ralativ cunen t , La re1;;ele inelare eu relee diree1;ionaie,

mod co respunza. tor

~ i pro beetia ell relee protac1;ie

1ar La re1;ele

bucLab e c omp'lexe,

pro-

teetie de d1s banta", In unel. e cazuri sa rolasel? be 0 pro tee 1;ie diferen'f;iiala; omopolara sau de inalta freeven'f;ia~ 10 Protecyia maximala
de eurent

.. Protsetia

maximala curentul

de

curent se realizeaza c u relee a tunc L, e Lnd la un scurtcircuit

depa.·~eH?be f.n GIbO masura bine determina ta valoarea normalS. din timpul exp l.oa bariL, Sel ec tivitatea .ae asigl1ra prin alag ez-ea

de sup racu ren t , care sau 0 sup rasarc tna

act;ioneaza-

potrivi

te.

a tempor-izarii

proteetiei" de. declan$arel> Senl.1JTI89te caracteristi~~ t = rr r), t fiind timpuI de act Lonaz-e ~ iar
I valoarea

ca
a

a" Carac'teristici de d sc.Lans ar-s curba releulul'

(temporizarea)

efectiva

a cu r-en-.

tului prin (fn real i

te

releu. In afara de cazul decl an~arii instantane e t e La t ~ 0.,1 s), reI eel e de supraouren t po t fUnc="

1;ionacll 0 ternporizare care depinde de v al o a r-ea c uz-en tu Luf., temporizarea fiilld r-eal Lzaba fie prin con strruc td.a ralaului; fie printD=-un protec-yie"

rel"eu detimp

, care

fae e parte

din schema

de

tmox

i mox

tmin

~~]\._rI

I
I

0) Fig" Figura XI~2o Xla2 Caracteristici

bJ
de d ee.Lans ar-e , repl;'9zinta
0

c)

brei ear?cteristici,
a-a

de tem-por~za"'"
aI'aCf'd

re sau d eel ans are

In .f.igl:1ra Xlo2, a

rep re_z en b~t (') "c

...18 4
teristiea. XL,2;b
t;
0
.t'

Ln dep enden ta" la

c ar e t nu depinde ia val ori

de I,

in figura de La 1:n figura depen ....

Ucaracteristica zero dadi tfcant'cterr:L$;tica.

d ep end en tra" La care curentul aem'i.dep end en td"

t scade

XL.29c

'max

'!"'llna la
0
9

mard , iar sau "limitat

-dental!
pentru

la Care t seade de la tmax: la tmin' raml.n~nd constant I ~ I' 9 In to at e e az uzd.l e , releul acYioneaza. numai da-

ce. I ~ Ie, It fiind curentul decit cu r-en bu'l nominal In"

l!..mi.~a de; <;ctionare,

mai

mare

f\NYVO.

C7"(~,

Fige XI~3e Linie Jntr-o

eu mai multe a unei

tronsoane.

cu mai mul be tronsoane (fig" XIo3) timpul de d ecl.ans az-e trebuie sa cz-easca , independent devaloarea curenbului la intrerupatoarel e mai apropiate de sursa€> Astfe11 La un scurtcirouit in K,vor pomi releele 0(. ,;3 ()"" (cele mai apropiate de eentrale VOl' porni numai d Bea au Ie su,fic Len t de mio ), insa va ae tiona numai 0(., ,j3
achema de proteetie linii av ind nu r_circ~it
0
9'

temporizare sup er-Loara , sau ev enbua], va aetiona.;9 (fiJi din ac el as L motiv), da.ca. c<. este defect. La un scurt in Kt va ac t Lona 0- , iar lui 1'"' '" cf nu va actiona dec1 t la

net'unc t ionarea

- .tt.. ' 1-

Figo XIo4~ Co~pararea


tieilor"

caracteris-

Fig. XI.5. Caraeteristici nepotr1vite.

41.9 "'"

arat'ate' rezul. te. oa 18 Griee QIlFent este nse eaaz-. c a td > t x: > t_fi > t(X_ il adicacaracteristieUe $a nu sa tnteJ.6 secteze (figo XI~4 ~i XI 5) .. In eazul figurii XI;;5 la. eurenti nu prea mari toe.. >.~ \1 deci protectia nu Elate selectiv8..", Caracteristiea dependenta (fig" Xlo2pb) a~e avanta~ul ta de c ea independentS. (fig" XIG2I1a) ea la scurtcirc:uiti,e t-o,
Din aele
I G

ra-

sup r-acu renj f trecatori9, rnabo ar-e mar~ t; este suficient"

iar

la

c a de exemplu 18 'pomirea de mar-e , pentru a permite


0

nnoz

ram

d ec en ec tiar-e. trecerea
d epend en ba , prin

sup racur-enbul.ut

fap Iml ca t -

, Totul?i caracteristica nu poate fi aplicata dec.it'"

la

un l.ntrerupator terminal, deo aeee e La seu~eircuite TIU asi",,, gura 0 gradat"ie de timl'$i teate intrerupato.arele ar d ecenee sa simultan !?i inst;antW1eu~ Fe de alta parte la consumatorii 'apro"", piati de centralS. vor fi putin probabile suprasarcinile treca~" to ar-e sehsibile in raport cu eu renbul, p ezmananb , de val.oare re." 1at-iv mare", De ace ea aiei co respurd bin-e c a rac teristicileind~ pendente", Caraeteristica semidependenta. (fig", XI",290) poate ti fo108ita la un releu d Ln t o-un pane t intenne=
diar (fig". Xlo4)", , • O·',;u CA.b e Prot sa it ~a 0=

fy" ....

to aI'e1 or.o _' Motoarele e1eotrice _ :formeaza e ea mai impol:'tanta , sarciUa M f?i adesea la un capat de 1 iDie eabe racordat Fig", un motor de pu t ens mare Xla6G o 1 Schema (fig., xr,s i, alimen= Fiecare element tarii Figo XIo?o Oara.c!:ieristici unui, de Pl"Otectie pen t ru motor, din schema' are 0 e ar-ac-. e ablu lil i in trerupato:t'o motor" teristica a comportarii lui la un proces tranzitoriug. e a ec et a de POrP..:i'l;.t'e" La intreru= pat~r carac teristica c e ne intereseazaeste e sa a declan~ari:h t = fI(I)v La cablu'caract;eristica duratei admisibile de inear= oare .funct;ie de cursnG' t = fcCI)~ iar La motor curentul. de pomirs functie de timp sau. t :::fMCI) (fig", XI07)", Tre"9uie r-e-

---

marcatcaou.rentul,

l"6prez.entat

_i.n abseisa

este

eonsid 6rat

con.stian t lnc.epind indio.a nu variat-i.a c L var-iat;ia

en t = reala

0 q\

~i deci

cara__cteristica prin

motorului

cur-enbu'l uf, It definit

1n timpul ,porn.ir-ii~, relatia

unuf cUrBnteficaceiJ I=

J
o

t
I~_ d b , t~ curentul I a1 incalzirii c u eel
zero la as a . 'cum &,,~a re-.suficient de
IlU

In este

intervalul

de timp sCu~t din punctul trebuie XI", 7. Ele

de la

ech.rval.enb

de vedere

r'eal I to Caracteristicile prezentat


,81' rop,ia

sa

fie

situate

in figura

te9

fara

trebuie
t; ez e Q

sa s e in t eraec

In tI\o-> ad evar,

sa

fie

d.aca el e

ar- fi ap rop La t e , ar rezul ba un c ahLu de al.Im en trar-e sup rad tmensiatiats iar ar deconecta peste

dana

s=ar lIltimpul

intersect:a~atunci fie ca lntrerupatorul pornir'ii,fie cs. cablul _&~ar lncalzi

tnasura",

Astfe1 ~ de exempLu, daca in Loc de carae teristi-

e a I a lntrerupatorului am con st de ra caracteristica unui fuzibil Fv 9tiind ca fuzibilul are inertie termica mica (figGXI<>7)~ la curentul mare de La inceputul pomirii motorului va rezul~ ta topirea fuzibiluluL. Ests d ec L n ec eaar- un fuzibil Fit de, un c ur-en t nominal -de supracurentii deci mai mar-e , ac eaba insa care nu va proteja cablul C apar La supral.ncarcarea

mO cerului"
mot;;oarelor
'

Este nu mete a:faz~~

nee esar un cablusupradimensionac C' e Din eele de mai sus rezulta.' caprotrect;ia cu fuzibil e nnrmal
6,9 ,de

po at e fi realizata mica", De ,altf'al relo,r $1 pentru _liisindmo torul


,

inert,ie

termica

f'uzibil~~le nu co.respund faptul:, as. ele inbrerup

p~ntru uneari

protectia
numai

al~entatn;ono:fazat<i>Aiimci l::::U 'r' ~os l' in Lee de l , -p . ~ adica euzenbul. ere~te de aprokimativ (lri, "V3 Un-COS f' . ~ e eea c s eate periculos pentru motor", Caracteristica I (fig", Xlo 7) a intrerupatorn.lui de. protectia a m-ota-rului trebuie sa asf.guz-e pede 0 parte 'tempor1za-

!3"

rea-necesara
eonectarea z area It

penliru pornir-e
rapida (partea
p

(partea If) 9 pede alta. parte d.eIn) in -caz de'scurtcircuite Temporie puse pe aoua f,aze (a parcu;r:'sa \singura de cu,

se asiguri
9

cu rele-e bimetalic

trei,s faza

neprotej~ta

nu pcat e fi

421 .,.,.

rentul de sarcina) 9 iar intreruperea instantanee- La seurtci~ euire(I") se asigura cu ralae electromagnetice pusepe c el e treifaze (scurtcircui'tul po abe f1 monofazat fI eu Intoal.'Cer~a cuz-enbul.ud, prin pamint)(!). in e aaul, eind pubenea de ecurtcire.u:it est;~ mai mare dectt pub enea de rupere a intrerupiitorului9 se foleseee fuzibile de mare putere de ~l')era l;ii. curant nOl'lliiuY,t nal mare in serie cu intrerupatorule I' ~ (}-c Q-<.' temporizarii", Seleetivitatea protectiei unei retele ram1ficate protejate eu rel ae de sllpraeurehti (figoXT,,8) se asigura prin grada~ia tanperizarii
Co Gradati,a

t_p
tir

::::

toe:. +

L\

up
etce

= tfl + ~ t,
te+ L1t

tIf"
,6

teste gradatia de timp .. Ea trebuie sa fie cit mai mica~pen"'-' tl."Q. c a tem_porizarea nu devine. prea m-are la intrerupatoarele apropiate de e entralso In general. Ll t == 095 ls" In unel.e

sa

0"

cc,

Fig

XI.,8~ Bet;ea arbores.centa<l

.e azum , temp0r1zarea stinge valori apropiate de 5 So Astfelll cerinta l"spidi taiii pro tecjiei nu mal este sat1sfaeu tal 1 un· S<iHlrtcireu_it' .in"ltV-n9tul, :K apropia::t. ~e q,,~n~ra_Ht, curentu;:t 1r+a-r',e -de \seu:r:tcireu:l.1;-',Va -:f:i"~.. in'tire1t'~p~ ell, It;l~~ _:i{ltl.rziff;r;e'J301i_~it;l':lQ. ~.~

'

pu"te,rnic."mafilin:i.l'e:::s,incronel>

FaSc o2~Oaa

10"OG571%4"

422

orieit de mica9 deoarEF e e de 1a cotaanda de declan*are date. de releu pina la ef'eo tUBrea 9€clanflarii apare 0 inIJirz;iere data rita mecanismului declan.;;!'storuluip al intrerupatoIUlui , 91 a1 duratei insaf?i a intrerupePii" De asemenea ~i reglarea temporizariie.ste ·afec tata de eroerGo De ac eea , dace. L:. t ar fi prea mic s=ar pa tea , ca prin intirzierea 1ntreruperd.:t scurtciJ:(:;uitului ~1 releul proxim sa. des comand! de in trerupere·i,1 De aiei rezul ti limita 1 inferioare pentru Ll t de circa
Grads't;ia de tiD!i1
b. t D,l;l po at e Ii

Temporizarea releelor poat'e Ii mult redusa dace. se folosese reI ee eli s€Ctionarsn adicli cu intrerupere l;p.sbantaneela eurenti de scurtcircuit marl (fige XIc9) care apar in cazul cind scurtciI.'Cuitul are Lee nu prea

Figo XI", 9 o ReI eu en sec= 1jionare Is I ;;, Iso

0.9

S0

(,....,~L+_-- - - - - - - -- +I I '-" I

"-~ t--I

t--I

-t-lD---E-r---

__

-+-O-_L___.,,--_J_-+ln--

~_

R'

Fig"XlolooPrinc1p1ul depa:t"tede releu (figo XI",lo)o

sectionariL
In figura XTol-o s=a reprezen-

at! t; var,iavia curen5ului de scurtcircuit cit ~it1mpul de d eccnec bar-e funct;:ie de locul scurtcLrcuitului pennru ;raleele .R ~d. RI b La un scurtcixeuit 1n K .furlct",ioneaza Lna t antraneu z-eleur Rs aatr La ne.f~ctionarea ·lui act;ioneaza,. cu 0 mica i·ntiJ;i-

tat

zi"'ere rel"eul R' La un scurtci<rcuit in K' funcyi~Ileaza po rdz aze Ri! aau la nevo Le , dupa nn seurl; timp Rt ... ,~
{j

cu tem-

Se ,remarC&~ scurtcircuitele

sonul ud., Cele tul de s ec b Lonar-e sau "de echilibruH E, in care I c a p ro bect La sa fie rapidS. p e 0 parte ex t mai mare

Lns tranbane e , dar numai 'La situate aproximativ i.n prima jum'atate a tron ... doua portiuni de tronson s:int separate p rdn puncp ro trec t t.a este

Ca

Is ..Pentiru

-8

tronsonq,-

lui est e de doric,oa punc tul, E sa fie ci.t mai i.ndreapta .. In re'alitate pozit;ia punctului E nu €lste fixa~ d eoar-ec e I depin$> de nu numai de locul scurtelrcuitului, dar fili d,s feluI scu r-bc Lrc uf.bul.uf, (meral.Lc, eu are,

3F; 2F;

2FN, FN)~ de numartli

de

mas trif in eenhi-ala.,l;ii starea de' excitavie.

de sarcina Ohiar'dacs.

premergatoare

ca're

determilla

in conditiUe unor curenyi mari punc bu.L E poate fi in extremitatea din 'dreapta a tronsonul.uf., :in Gonditiile unor curenti- miei punc bul, E se poate d~ p Laaa pina In extrem1t7ate's din stings sau sa iasa 1nspre' stin~
ga din stantanee tronsonul devine cons Lde rab
f

astfelca dispare

zona

de aetionare

ih= s sa-

mica aau chiar

compt e t s, A~adar~

bilitatea punc tului de echilibru p rc t ec t La sa fie Ln s t anbane e pe Sectionarea de cu renb , de~i face
t empor-Lzaz-ea independentS.

este 0 co nd Lt t.e pentru c a 0 mare parte a trouaonul.uf , p rot ec t La mai rapida decit prost sba-

de cu ren t , t o tus L asigura

-bilitatea pune tul.u L de sch Ll Lbru E $i deci nu este rapidS. de, C:l. t p sn t ru. 0 parte e. scurtcircuitelor, Exist:;ag dupe. c um S9' va. arata; <lJ. be medur-L de teci;iie , la Care Q_econectarea instan-

pro

tanee - chiar

se ,asigura pentru 8048 pentru f.ntregultronson. creleelor

..90%

din

lungimea

uronsonului de dec Lans are

san

---- ~ .. Construcyia lor


~

.. Caracteristica rei e elar; fie


,

se
p"

real 1z eaz5.- fie prin'const'moVia co re spunaabo ar-e in


.'

prin Sist:emul
'

Ilionbaz-ea de relee inteI'b prin

schema de pro.tecYie.

de protectie

comanda deschiderea

l.ntrerupatoI'llui In unel.e

mediul declaru}atorului

aceatud,a,

e azu r-L, d ec.Lans.abo-,

rul are infa~;mrare s~rie 9i este conectat direct in 'c~rcuit;u1 p.rot~~at9 avind un meeanism propriu de tl?IDporiz.areo..,AseDlene,a' deelanl;la.toare i'ec,ta~ a.e~i serie
"

~ numite

uneori

$1 relee

primers
'

cu ac~iune

9:i~
din

sitrq?li.fi~a

d~ dezavantaje~

din, Carecauz8:

schema de proteetie~ ,
p9

p,rezin1ta.

e1 imin,a

er~ tat

totu~~ e:

:r:etel ele, d,e medie tensiunea

el'e slnt to ti tlmpul sub ~eIl$iune, (jin eare eauza veri .... fiGarea 9i reglareatemporizarii Lo n eate anevoioasa
sau imposibila\j meubab e direct pe intrerupator sinu supuse La vibratii lili trepida'ljii9 c sea ce Le deregleaza, .f8..cind necesare. a gradatie detimp .6 t mai mare,

fiind

fiind p arouz-se direct de curentul de scurtcircuib (as reles Itprimare" ale nu sinu in seoundarul, unui trans ~ fonnator de curent~ unde din c auz a saturat1ei la scu r-bcirou~t~ curentul de scq.rtcircuit eate limitat) ale sinh mult solic1 tate de curentul de seurtcireuit~ pu tind f1 e auz a unoravarii chiar La intrerupator" In figura XI.,ll e at e reprezentata schema de comanda a unuf intrerupator, real1zata cu relee instantanee de sup racurent (ralee maximale)~ combinate cu un releu de timp pentru asig~rarea t;emporizarii. . .In ach.em sle. G)b~nuite de proteci;ie ,
Bare electrice

I (

! I I I I L

~.

P1ecore '
1," .-'

Fig" XI.,11o Dec Lans ar-ea prill

protectie

a unui in\tre~U1?ator ..

c omanda de d ee.Lansare se transmite printl'- .. releu intsrmeun dlaro In c azul, considerat (fig XI"l.l) se da comanda' de d,~ clan$areprin· releul de timp, pravazut. cu contacts suficient de robust,@" Dace. tempori~area este' as;i.,gurata <thiar·p :in -c6n~
lJ

..,.425 structia releului de supracurent,

rel,eul

de timp se :lnloculs$p enare d ac a secund a-

te eu un releu intennediar" Acesta are contacte potrivite -bru a putea comanda circuitul dee~an~atoruluit respectiv sufic iente este

p enech L de eon tac te pentru

a pu tea

om and a, din

nee esan, mai mul te c Lrcudtre .. Rel.e e'l e maximale I s1.nt parcurse

de curentul

rul transformatoarelor de curent TC-" Contactele relee10r Sl.ht in paral e1 9 astrel inc 1. ~ l' e o ri,c are faza se produe e scurtc i:t= cuitul ~ releul de timp T se pun e sub tensiune, de la 0 sursa auxiliara nOGata cu + 9i Dupe. trecerea timp.u1ui reglat pe
-0

r-e'l eu , acesta fel se produce

1.$1 inchide dezavorirea

contactele

pun i.nd sub tensiune CB fiind


$i

bobi-

na d ec Lans a to rul.u f BD~ con t ac bel e bloc eontae telor sale ~. sub act Lunea unui eu etec tuarea comenzii de deschidere, tremp leului c ircuitul decl anaabcrul.uf, de timp nu rnai sint solieitate de mai

f.nchise .. Ast~ deschid erea

intrerupa torul ui

re-sort pu t ernf,c, 0 data con cac tele bloc CB ln~ 1:ncl. t c on.trac tel e r&<> lor la La desehiderea

, astfel

ac t Lun ea a rc ul.u L, Care riind cu ren t con tinuu se l.n trerup e lent e . !n continuare prine ip iul vorn ionare

prezenta a c1 torschecu Figo XL,12" Releti.;. de sup rae ur:ent eu acttun e


Lns
3

defunct

va tipuri

de raIee .. Figura XI ..12 reprez inta de sup racu renb ,

ma unu L releu

ac t Lun e Lns t antiene e , eu annatur8. in Z. C1:nd bobina Beste parcursa de curent (consumul, p rop rd,u al releului

t anban

e e<l

este

foarte

mie),

ar-=-

matura A as tie atrass. intre pOlii mi szului Iv! impotriva aetiu nii resortului N.. La atragerea .armaturii ae l.nchid- contaetele
1-2 .. Depl asind siunea initialS. tionare ..
PWlC

tul fix F al resortului, se modirica telt=' in resort $1 cu aceasta curentul minim de ae..;.

In figura
temporizare valoarea

XIo13s-a

reprezentat
de curent iar

'schematic

un r-el.eu eu

independentS. curentului A este

sau un ~elet1 de timpe

Daca

Ie,

I prinbobina

B depsJ$e$ te v al oar-ea limi.ta mecanisrnul ' de 1:nt:trz':ie~eMI~

armatura

acrasal

"" 426 ....

aet;ionat prin

resort;

inehide

c'ircuitu1

po:;t>iz area este- Lnd.epend enba del, In cazul reprez entat,l'n figura
, "

1... " In ac ea t fel 2 d aca I >. Ie "


Xlol4-', eontaetul

tem-

mobil ,re-

t;inut de mecanism'ul de inti.rziere MI, se deplaseaza eu atilt mai rapid c.u ci.t curentuJ. este mai mare$Deaaeea timp¥l- de in-

thzi.ere

_l1U

va mai f1 constant-

fiind
0

apropiat
_Z:1.

de zero la
~W" Resort

curenti

m.ar-i. (carae teris

ticB. depend enta)

t
1

o
E

1eu diU - tempop endenta

Fig

<.1

X:L 13~, e~ R
0

curant ~~J:"e leu


d e timp-~ Pentru

riz are ind e ~. de

leu de supraeurent cu c aracteristica d ependenba , unei

Fig" Xlo14"ReFig" XL,15"

Mecanism eu -induc~ie.
caracberisbiei semidependente principiu
se

reqlizarea

po_i~;'te f oLosd, un mecanism eu inductie

a1 carui

de

functionare este :-' prezentat in figura XIQ15q Cuplul activ este dab de forta FI a unuf electromagnet' EM cu pol ecranat Eo Sub ac -giunea acestui cup l.u , un diseD se r-ot ss be cu vitez a stationar@. v'i) La care cuplul r-ez Lat ent , dat de forta F2 a mag... netului permanent MP ech Ll Ib r-eaza cup Lul, ac t.rv , Discul se in,.. virte$te $i in regim no rmat, indicind ca releul egue ln stare

dar nu antreneaza con tae tul mobil a1 .reI eul ut., NWI1aidaca cunen tul.: trece peste, 0' anumita 1 irnita~ fortel e " Fl $i Fa vorf! destul de,mari, astfel 'ea forta rezultanta Fl+F2 sa poata deplasa axa diseului impO'triva fortei unui resort, stabilind astfel transmisia mi$carii la contactul mO'bil~-Acest a s e va deplasa cu atit mai rapid cu ci t vi teza 'discl1lui ,;;1
de func\; ionare
9>
I

d.ec

L ~dcurentul

vor fi

mai mari,

l.nsa cu a viteza

din c auz a lBatura:riielec tNptagneeului . valort o.e tree peste 0' ,anumj.ta limit~L. "".

a~ daca ~

limitra'ta

curentui are Tirnpul de >a'eijiqna:r-e

d.esc r-es tie dec i 1 imitat e1 emenf e1 eo tromagnetic mobil ~ p rovce ind XI",2 ) la ie care

~"La c rs~ cerea ae t Loneaaa

euren trul, ui\> La I ..:).J:s un d Lr-so t asupra sistemului (seetionare)"

intrerupere,a

instanbanee

_ eo Coefic ieIltul. de ..re~,renir.eo Cur-ent u'l 1 imiba .

Ie

(figur~ trebu~ 'La

un r-el eu de aup nacur-en s intra in funci;ie


eel de regim normal, asttel:lnc!t

sa

fie

mal mare decit

intreruperea releu (vezi

cu.rentului de scurtci:rcuit sub comanda IIDui alt fig .. XIQO) releul de supracurent (fige Xlo12)sa-~:i.

eliberez e arm~ turaO) Elib er-ar-sa annaturii insa ca curentul sa scade. sub 0 val oar-e mica decl.t tru
08

Tr

(revenirea) riecesit.a. (de rev enire) mal de ridicat, lui


S6

curentul

bu'l de actionare revenirea "'" raportu1.


=

Ie

de act;io1'!are trebuie

sa

sa

leoDin fie

ac eas ta c auz.d , cursn= pen=·

sufie-ient

faptul

1) numtb co sf'Lcd enti de revenire9 ca dupe.. intrerupere curentul nu revine Is nor scaderit de tensiune in timpul scu r-bc Lr-. etinirii mersului sau opririi unor mo~;da' cur-entrul uL ridicat ab so ro t b 1a

kr

= yf ( ~

fte

sigura"

La alegerea

considem

mal ~ datorita cuitului9 aine coare asincrone

al.un'sc ar-ea marita 9 un coeficient de siguran't;a" Pen tru ca curentul 1 imita de ac t Lonar-e sa nu trebniascZ.f 8~' fie ales prea mare , se caata sa se realiz6ze un 'coefici"ent de revenirec:tt mai aprcp La t de unitats., Valoarea k 1:' = o~B eate . considerata ea buna , 2" Relee direcy-iooale" 8" Protecxiarsyelelo,r 1a deua capets", Re'tielele alimentst's La dOllB. c apece ~liTilen~a;te !?i reVele-

1 e inelar:e', car-e de rapt reprezinta un c az particular 81 lOT'~ pot; fi protejate cu ralee de supracummt au graaat;ie fixe de timp (e a rtrVel ale arboreseen tie) 9 completate insa cu element-.6 sau reiee directional eo
In figura Xlo16 ae analizeaza problema aplicarii protec=

t;iei maximale dtrectionale Ie 0, lin1s alime!1tata din A !iii Bo La ambele e ape t e ale tronsoanelortrebuie -sa exists 1n~ trerupa. to are ~ deoarec e locu1 de se urtie treui t B,e, al 1m t eaza en
din doua ps..rtio

Gonsiderim re1;eaua (rigo Xlo.16,a) desco,mpusa in ·do,Us.Fe-'" telealiJnentate d1nt;r:t-.-os:ipgura p$rte f'ieea,re (figo~L,1.6~b 91 c) e are "prin, su.pr~pun-ep.evsr da li'eieSlla realao Gradat;ia de
\""

componsnte'l) fictive!) ~ezul ta temporizarea indicaue. in. figurli prin- cifrsl e nobat~ ttl ;dreptul rele,elor .. TFebuie remere ~t _,os.
in figuraXIE>16~b

tinlp

,6.

t 0 eonsideram--,pent:ru

simpiifiCaI'e

de 1

So

In retelele

--a)
Ij'c

sensul

eu.rentu~ui ~
a pub e-

mai precis

1'11 de- seur-tc ireu= iUl) asbe inspre dreapta~ ia1" figu 1'<9 Xlo 16 9C in=

12
l.;c

10
b)

I~

spre stingaoIn

mod

H------M ~l ~I
C)

¢o-riC'Spl.iffizator~ p e

f'igu.rarezultanta
s-au no tat in dreptul reI e eJ. or nu numai tempori=

z~rilev ci $i sen=
Fige XIo16o Protec'iia unei revela cate 1a ,doui eapeteo eup rapunezea schemel or coaponen teo pJ,,!Z;,arEHii peleelo'r e1 aen sul, pe care

alimen-

Burile puterilor

pentru e a :rsleul sa aevionez6o Acest sens sa alege intoatecaz,urlle dinspre bare BpI'S l1nieo Dace.. sensuf puceri! este contrar eu cel' indicae prinsageata in dreptmJ. .eleului~ proteciia trebu,ie sa :fie bloeat:ao Rezul tii dec! nee asitates une r relee sau elemente diX'ectional e sau de put,ere (wattmetrice) ~ -rieoare,ae- ale' p emit sau bloc_heaza. 'fun~tiona:rea-proteetiei~ in funci{ie de sensal, pute= rii de seurt;elreuibo Pentru alimentarea releului dip.6cVional eau wattmetric stItt neeElsar:e in statts :s1 transformatoar-e de tensiun6~ careseumpesc. in.stalatiao De ae ese , alitnentarea. "tilnet revel,s din doua capete~ de!?i avan.tajoa-sa prin, marireasi.gurantei de al.iment$re a ¢onenunat;oriior" prezlnta dezavan':" f;a~~l protee:t;iei mai complicate ~i mai eos'tisitoareo

eare rezul til prin In ae est fel rezul ta tempo= trebuie sa.... aiba pu t e r-ea l

Jie sourtc,ircuit~

~a un seurtcirauit

tn_ puae truk K (fig"

Xlo16,a)

VOl'

aO-'

tiona releele de 1a oapatul t:t"Onsonului, d ee azec e gelelalte reI ee din re'V·ea .sint fie temp-ariz EitEl La in fd:rz :ieri mai 'mati

La deconsG:tarsl'l

.fie bloeat's relsele

deelementels trebuie

serva :yca nu toate

prevazuteeu

direetional,eo

Sa _ob-

element_s direc-

tiona19", In f;igura XIQ16~a ae asbe cazuri au f'O.8-t notate prin sageata punc nata , -Astf'el, la un scurtci!:'Cuit in K' ~r6=, leul din sbat t.a de La cap.e. tul din drea,p ba a tronsonu lui ~ t empozd.z at la 1 s face de prisos el amentul tional a1 releului temporizat la :3 So In st-atia mijlocul marirea retelsi temporizarii und s temporizarile la sint de 2 s , u~ul din relee la3 direc.= de la prin

s (respec=
" 2

tind bineinteles gradat La de timp la releele unnatoa ~ re) se poateelimina elementul direot;ional La ac es t r-e-leu"
b , Gouacher-ea re-

FigoXIe17e Blocarea contactelor reI eului de supracurent


G

direptl.o,nale" P'ro bec t La direc\iionala se poate realiza sup r-acur-enb ell un element directional, directional

;t eelor

completihd sau folosind

un releu de un releu

aeparatQ

In figura ,XI,,1? a-a indicat- felul in care un element directional poate bloc~ (atunei cind puterea de scurtcircuit are sensu'l de la linie lnspre bare) act Lunea releului de su ~ pr-ac u r ent , Intre ccn bae t et e aeest-uia se introduce In cazul considerat elementului buie sa. fie
0

p'l.aca izolan ta. p 9 deplasaes. directional W (wattmetric)G mai rapidli decl.u a elementului

de sistemul Actiuneaaesstuia

mohU al tre--

de supracurento

-E

W
CB

I------i...
l-----l

~~~80'

1-1--

b)

11

~BI--_

a)

c)

De eele mai mul be oriD blooareaserealizeaza prill purierea in aerie a contaetelor rele-ului directional eu contactele releului de sapracurent" In, figura Xlo18p8 s-a. reprezentatpenbro
0

singura

fazeS attt

'comeada releelor

cit,

$i circuibul Releul

ope~

rativ~

wattmetrie

c------~~-----------------------a------~-----r--~~--------------

Ware 0 bobina de cuz-en t ~ alimentata in serie eu


bobina ,releului de supracur-en t I din secundarul

trans:formatorului de eu.... rent TC ~ $1 0 bcb Inii de


te-nsiune alimentata de 1 aun bran sf OIlIl.8 tor de tensiuneTT., Contactele releelorp contactul in serie eu bloc CB a1 f.n'~

c'
~-

b'

a'

La releul directional ,

t,rerupatorului9 pun sub tensiune, in caz d e scur-bcircuit linie~ $atorul


CUS8nsuJ.

sp r e

bobina

ED a dec'l an.... XI.,18, ~ circuitul

Fig" XI,,1'90 Montajul in V a1 transforma toarelor de tensi u-

ne ,

ui" In figura

s~a reprezentat

ope;rativ in c az ul. unca p ro t ec t iL cu brei relee de eup raeur-en t ~i -trei. relee direci;ionale monofazate .. In figura XI,,18,c s-a con sf.d e r-ab un singur reI eu directional trifazat e La reyel el e de medie b ensf.une, nulul nefiind legat direct la pamlnt;~ slut sufi c i au t; e a 0 ue. reI e e de sup rae uren t;~ iar reI eut VI( at tm e bric

poate
terii i;inerea

avea numai doua elemente in circuits tensiunilor t.rifazate intra faze

de masura~ c a la masura:rea pu-. conductor neutru


e

fara

Pentru

ob~

sinb suficiente

doua

t-ransfor--~ ac-

ma to ar-e de tensiune (montajul fn V~ figG. XI"19),, c , Comportareala scurtcircuite nesimetrice .. Cuplu1 tiv al unuf raIeu directional are expresia
C == k I U cos (
cG =-

ex: )~
'1'

eXI_? 1 )

in care
releu

ec reprezinta. defazajul J:nainte fate. de t,ensitmea a-pliea!;;a U, iar

prin a cu ren tu Lu l. I ocr un unghi c ar-acte-

ristic

releului,

care

reprezinta nesimetrice modific£ndu-se


9.1:'

defazajul dispare

p en t.ru c ar-e cupllll

devine maxime

La- scurtcircuite
lor $i a curentllor, e auza el ementele

sLme t r-La tensiuni


din: care

"'"

91 defazajele,

wat tmetrice sind

pu tea functions

gre$ it.o- Folo-

zat, cum va rezul ba din unnatoarele


vol t;ari~ -

insa un releu directional· trif~ erorile se potelimina; dupa dez -

Fentru oa nesimetria
fata de pamint (tensiunea

tensiunilor
omopolara) trUa
=-

sa nu aiba ipflu-enva» releul

zat se conec beaaa la tmsitmUe.:l.ntre faze" Astfel (.fig" XI ..20), elementul


Fig., XI92o.,oMontajul de 90 • unghi de 90°, din care cazul ca s~ar.f'i!f'olosit taj ltd e 30°". de masurB. de pe faza ~ se al imentea= za de la tensiunea i.ntre faze fib = = Ubf ~ Uer• Aceasta,face eu Uaf c un

cauza montajul se numes ce "de 900n .. -Tn tensiunea Uab9 ar fi rezflltat un men-

La montajul de 900, considerat in figure Xlo2o~ la un d~ fazaj 'f al curenbul uf de scurtcircuit' fa~ ~n urma fata de t-e:q .... siunea Uaf' ac esta._ va fi de.faz at l.nain be fate. de tensiun-ea
Ubc aplieatareleului eu
0(,=

90° ....'t ..'

Astfel zul ta
...
0(..

1a = 20 0

'f = 45° .,
a ..

45
r

.p.

70°, c1 t apare la scurtcirouite, redec L releul va avea un cup l.u suficient


G

de mare, dacii Expresia

DC-:::

rxr.t :

30 sail 45
a cuplului

poate

ff pusa l?i sub forma

C = Be (kI unde

iT

l-oC,.. )'9

,_

--

$i deel
e

joe.

Cuplul

total
kI

dab de cele

trei

sisteme

wattro.etrice

va

fi

c :;

2: Re

ul- ocr::::kRel-ocr(Ia
cupl.ul, ui

Db-c + Ib Uca+lc

Uab)e

Inlocuim

in expresi.a

S=.a tinul; Se obtine C:

aeama,

c.a a :: a 2s
A.

kRe{l- ""rl/3 ;j [Un (1a+a

Ib+ a2Ic)

~:f2(Ia+a2Ib HI

Ie)]} _
(XI" 4 )

:: k Re {

Y3 j 1- ocr
U.fl cos (90
0

(:3 II
~.- CG

f IT

= 3 12

U f2)}

%:

= k' [II - ki [II


In Ie

r = 1'1): I2Ut2 cos C9ao=ocr


.rnoG

=. f2)]=

Ufl cos {'II - _(900


de mai sus

)}+

I2Uf2cOS {Cf~tM(900-OCr)}]o

expresia

aparente conjugate complex .3 II Un ~i .3 12 Uf2 de secventa direcba !?i inversa~ Dace. prima eate indrep-tata intotdeau:na .pl eaGa d Ln, d au ten-

a cup Lul ud. rezul _to?:nt apar puteri_A. "'-

inspre Locuf, de scurtci:t.'Cuit.;~ a doua , dimpotriva, ~. spr-e loc;ul de sctlrte-UJcu1t, deoareee generatoarele ,

_ siuni

deed nu genereaza putera de s€cvent'a inversa .. De ac eea =I2Uf2 este. practic de acel as I s:ms au jj_ Un t din care c auza ambel, e oupluri r~zUl be. paz itiv8 Prin urmare. nesimetria scurtct1.'Cu1tului nu influenveaza negativ asupra f~c tionarii releulq.i trifazat conec bab dupa montajul dt9 90° .... do Oe,ri'n1e faja. de relesle direct;ionalel) Releul direb.tional trebuie sa act;ioneze rapid. la aparitia scurtcircuicu1ui mai rapid decit releu1 de sup mcurent g dar La disparit;ia scu r-tc ircultu1ui (1 a revenire) mall ante AItfeI pot sUNani daconec tari neselec tive c a , de exemplu~ in ·cazul reprezentat in figure XI,,21, simetric9D
, _ ......... _ A •

eind sensul
(1)

puterii

:prin

QC

in re
difem saNin!i

~7'

g Im normal

dincauza

mari cuit
lui

s:

de

sensul " Fig", XI~.21 '" Oaz ul un ef d ec enec tar~ n eael ec tiv9",

(2) 18 un scurtciD=

:tn Kc La ape "'" ritia scurncirc,·:tr.l1=

in K~ daca t'''eleul directional nu eate suficienb de rapids e1 nu bf oeh eaz a cirouitml operativ a1 int.rerupatortilui Oc;ca.re

va fi inchis

de reloul

de aupracuzent,

iar dace. releul

dirac ..... '

tiona! este prearapid la disparitia scurtciX'C·ulbului.el debl@cheaz& circuitUi. operably inainte c a e1 sa £1 tost intrerupt

de r~leu1 de sup racurent , In ambele cazurij,1 intrerupatorul oC. se va d ec.on ec ba in.mod nedorit~ La avar!! apropiat;e~ tensiunea sc ad s mul t9 l.nsa nu sub 1%
din val canea nomala~

de scurtcircuib~

din e auz a rezisteni;ei Aceasba tensiune trebuie

arc'ului Is locql sa fie 6ui"iciehta trebuie

pentru 8cvionarea releului~ -"'._. fie dec i foarte' sensibilse

"Re1eele

directionale

sa

,. Viteza deac;t;ionare depi.nde de val e area tensiuniie· Deoar-eoe viteza trebuie sa. fie mare 18 aparitia scurtcir.cu;itului , I~" -' ~i mai mica. 18 disparii;ia lui!} este bins e.a bobina .d e tensiune sEt fie aliment:aba La aparivia sCllrtcircuitrului, e u t'ensiunea nonnEila di:'" nainte d~ ',S(}Uit't~ir¢:uit

1a .dispari1; timpul

1~ ,;lcU',t'tio.i;r'C 1:11ulu::h. t

'.0 U

t: tant;;·iunS.8 m,ic ~ \'Q in

s,?tl'rte. irctd. but u i 0

,Ac:est efeq t deinert;iYJ sau -de ".memoriz,aref' se realizeazi oornpl$tind (figeXlo22) bobina releului L cu 0 capacitate _0 illl"9Z0nanta em ea La 50 Hz ~ i sl!bind. mult 1 eglitu:r8Si.s temului rezonant eu ten.siunea exteI'ioa~ -Ub eu ajutorut .unei rez is tent e mari Ro, In !'egin1sJ;ationar- 'P x-in- R, t1' eae numai un ,e,U'X'errti fo!,rte mic~ din c auz a ~ezonetei<> c De aceeaU == Up'; La sC&derea b:.t'Us.;" ci!1(san laariu1area) uenaiunii Ub,Ii, tensiunea U se manVille pina nu a,a dd!slpea,za energia inmaga;zinatl in circuitml oseil~toRezistjenVa R
.fiind m.are" lar 'p_ierderil ai.:ecuit:u1 0 se ilan t fiind Figo 'XIo 22:0 'circuit'de inti!'ZierE1 pen1;irubob:t"'" e din mf,ci ~

na de bensiune~

periodice amorti~at;ei\ , . 'Qsoilant~ doo1 50 Hz,; eo ponstU1Cj1a, re*;~e+_(),£,,, R~leel edirec"t',ion?:le pot .ii realtza,te pe un~l din pr.inelpii1e au Garesepoat:e~eallza un wattnnetrn" Sini; raspl:nd1be rele,lecu inducv1e~ av.:l:nd ll1\ miez (M~f-igol!Q,23) ~i. un tarnbur din alam.i sau-alum1n1u~ care eats' r0tit S:nfa~""un $;e:n;~ seu altnll, dupe. sensul de -I'O 'tafiea e{m1?tt~Ui lllagneti.c 1"0titer nrod·l1sde .f1.uxur:iledate de bobins__ de cuz-enb oil i bob1na .de tensilln€" Ollplu1 lat;ii tului
J:' -.

energia :tnmagazinatii se poate mellto, tine citava perioade, :tezultind _ scaderea lenta a tensiunii U!il1 a stariL de magnetizare ~ prin osc:.i"", avind frecventa propria a o'1rcni-

<>---1---- ........

r· .1

u
_. Fig.oXI¢ 230< ReleH
dlr€:ctienalotll.p,,d,uct'ie.'" '."'

e sin.t· in ta~1 (i1 /I f 2:h P;r'ima:sitnati~ tre~ui\7 sa co~espundi. ungb1!llut eG.: dcr(~e1aYie. ""-'1" I)'" :::1'",',,,,. __.f>' ,;dl';""",·OC _. 9 0 ,A;:l.~' ".i!.S.r. 51 ~.s;r:,:,Uo.~.~e:~ W3.1.aza>J~.Ji. " ~ (:iC.;,r t. -'D.'a L un meean' 1am:
-+.,., ...:""><.
7

(isee I!lBJr;im (l.iIld rltrxu~ilQst:nt9.efazatl3 ell 90'€!, (,1l.L f2, ~:t zert\ ei.n~ -tl uxuril

el'ec tm,dinam;i.Ol (w~t;'hlnef~) ·euplta Bste:' rz;e;rm o5!rld Ii .lI~i): ,Ori. de cft€: o~l, ae.e.astl ~0n_<t't\ii. l1lt:~ste.$~t:i::sli'leu:t~.,-l'Bleulfn;.. t~ 1n funcv1e-o
'1:

PezpendLcu.lard.ba t ea curentilor (II .L 12) considerata mai SIlS pentra simplif,icarea prez entarii ca 0 con~i~ie de echili~ bru pentru releu poate i1 illl'ocuita prin camparares 'inQdule1or '
ma.rimilor I'
pi

:; II + k

I2-~

(fig

XI" 24:)

= II - k 12"
Numa dae_a.j3:; 90 a i re=
900
0 , ,

.aul ta It

= I"" Daca.f3.(
daca_j3'>

1'>1", iar It < 1'.'


G

90

Iii caaul
figura proportionale

din reI eului XL.25 aaup ra sistemului


c u patratul

Fig.. XI~24o Formarea curen~


tilor

'I' ~i lit ..

mobil

aci;ioneaza It,

doua cupLurd , cores-

cureni;ilor

1"0 EchUibrul

punde cond i t Lef. It

:; In, adica. II 1. f2~ Ourantii I', In pot £1 compa_rati


$1 direct

=1 II

fomind

diferenta

If
0

In _

+ k 12 I....

I II ... k 121

If nindu=se modul e'Le If., L" sub forma de aurent continuu, iarcureni;ii se scad dirac t 7 sau se formeazii diferenta am-. perspireloro Aceasba difereni;a. ae'tioac easba se redreseaza

Pen tru s L lIt ~ obti=

negza ,Fig" XI,,25o C'ompara~ rea marimilor I' $i I" '"

un releu

polarizat,

l.nt1'-'un

sens sau altul, dupe. sembul diferen·~ i;ei, deci dupe. cum_;S:5 90° .. Daca se formeaza curen1;ii
+ kt

It - II lit
echil1brul

12 ,
(k' F k" )

- II

kit 12 ~
(j

sep'oate' obtine la un unghi j3;: 90° Din prezentarea de mai sus a rezul tat eli 0 eondi1;ie de faze. intre II $i 12_ a-a putut inlocui c u 0 condii;ie de modul p en t ruT" $i pt~ Obss:r'Vat;ia este valab'Ua $i ,invers~ .astfel :t:n. cit releeis cu armatu.ra oscilanta
(fig"

X_;r: ..25) folosibe~

dupe.

Gum se va

a:r~ta,

c ad ru'I XI"23),,

unei

de impedanta, pot fi in1ocuite, scheme co respunza to ere , c u r-al.ee de indl1c1;.ie complexe functionarea
0

COl.relee

.In

(figQ

de distantao La retels zare fiXe. a releelor nu mai poate asigura


t1va",

30 Pro bectia

temporiselec-

De ac e ea se realizeaza
releu 9i-locul

temporizare funet-ie de distan-

t;a d intre

scurl:icircuitului
t =:: f(d)o

Aceasta functie poate :fi continua (releu cu ac t Lune lenta, (f ig" XI 26~a) sau d iscon tinu.a ~ av ind 0 treap te. de :fune t ionare . rapida, instantanee (1) -9 0 portiu.ne eu variat1,a contintJ8. i
Q

tl
;-/'"

·w

o~~---------- --~
d

o~====~------d

(1)

a)

(1J

oj

c)

Fig

XL,27" :Ratea complexa

eu ralee

de d1stant;a.

(fig~ XI.,26p:b) sau In trepte (fig .. XI.26,e) .. Ultima este .cea mai rasp:l.nditag p en er-u os. se realizeaz-a W?or printr-o eprpbinatie de relee9 e el.e de tim.'!?':fii;nd reglate La 0 mtirziere con..,.

stanta.&

In cazulre~el a1 CCi:mplexe din figura XI:"27, 1 a un BCtlr~circuit in K, dintre toate relge1e' de disbanya (prevazute .cu

elemente direei;ionale
d rep ba t~insp te

care

Le blod.heaza. dace. put;erea d eo 1. t;


0<.

esbe in':

fiind mai indepartate ~i avind deci intirzie= re mai .aar ej la un scu.rtcircuit in Kg vor ae t Lona oCt $1 f" iar ex. , (3tt; Y vor pomi dar nu vor put ea da comanda -- oe .dec od
e~

(I'

fit

r8 bare)

nu vo r ae tiona

f? 1.fi

.~ el.slalc

71'")

nectars

d:Ln'cauza

int:lrzierii

mai mario

, Fig .. XI., 28" In figura XI..28

Diagrama temporizarii., indieat diagrama releele e-a


reprezentat

a-a

temparizarii avind

La

linie avina mai multe tronsoane~ in trepte (fig9XI.>26,~O)9


Timpul

caracterisctei La l.>e'lee.1.ea<>o .. e

(din rinYa.
0

dreapta
9

barelaI')
100,!-

d easup z-a axe L de'refe=iar a eel e a' .. od' (din stf.nga bareIor, d~i sensibi1 e 1 a pu teri indrep ta1 reI

(1)
al_---:~--. 80%

80%

stings) ded~ sub bul, axe ide . ref' ~ r.inta~ Se observa (de exempl u 1 a diagrama releului trasata

be spre

a;

Fig" XI1>29g. Aprecierea sytionare a proteetiei son de linisQ

vite,z,ei la un

tron ~"

de

mai gras) 9 os. zona' CL) (adica treapt~ de aciJiuneinstantanee) ac op era aproximalJiv 80% din lungimeatronsonului~ zona san treapta (2) ac era res"tul din tnxmscn inca
op primul 91 c Lzc

50% din tronsonUl. v ec tn , iar z sna (3) corespunde celei d s--a do ua jumata't!i din tronsQnul v ee tn , plus 0 mica aGop~rir~ (ci~ c a 20%) din altreil e a tronsono
--'

In felul aeesta, (fig" tronson {6o%)e·ste protejata

XI. 29), partea aentraIa, a unui d\? ambele pa~vi in zcna {l),deci Ap!'o.ximativ ?o% prin deconectare

d.econectarea este simul tana '}i ins.tantanee~ d;Ln tronscn , la ambele c apet e , este protejat in zona (1)~ d.ec L instantanee~
T

a)

bJ

-+

113 capatul apz-op Lat , 9i deee ~ nee tare "in zona (2) ~la c apa t ul, indepa.rtat., Deconectarea

T
20%

E
60%

se face-deci In c asc ada , iar p ro t ec.... tia satisfac~ cerin~a


rapidiba'!;ii numai in c en t ral.d , intre lor sp ne prin imbu...

20%

partea

Fig.,

t or , mare9te por'f;;iunea de tronson eu pro t;.Gctie rapida:"La :nef'unc,!;ionarea reI eelor in zona .(1) aau
(2)~ deconeetarea in zonele La
0

nata ..t;irea

Protectia lll1ei 1inii in schema bloc eu transformatoa~ rele.

XL.30e

punc tel e de 9ahil ib ru E-E .. Mutarea extremitati1

stahilita'l;ii

se va face de releele (3.)~ transfonnator-linie

tronsoane.lor

vecina

(2)

respectiv

schema bloc

(f.ig" XI.3o,a-),re.ac~
be GU

'tan tal e transforma

bo az-el.or- pot f1 echivala

reae tan tel e

uno r po r-t Iun L suplimentare de linie 'fig" XTo30-~b)c In ac e sb c az , p unct eLe de ech I'l ibru p o t fi si tua be afara port.iu;:lii de linie p rop r-iu-z ise ~ rezul tind pen tru intreaga linie 0 p ro~

in:

e simul tane. ~. rapidS. .. Masurarea distantei se P?ste realiza detenninind Lmp aned 'lIa, r-eac t anjia , rezisten'f;;a (sau 0 alta marime proportionala' cu distan'f;;a) dintre releu ~;i Loc ul. de scurtcircuit .. Corespunzii ~

tecti

t:or~ releele fii proteetla realizata se numesc "de im.pedantan·~ !fda reactan~a" e tc, a, Raleed? impedantiL In punctul de scurtcireu1t, la un seurtcircllit ttl.e,ta1ic~ t ens Iun ea este; zero. Variat;ia tensiunii $i a curentului; 1n f'unctie de'distanta de la locul de scu rbcircuit: a punetului de m~sura (releul) este reprezentata. fn figurcLXIo 31" 'De fap t c:hiar Hf variaza proportionalcu dis tantat dar I 'nu esteconstant:tn teate cazurile. De ac eea se ma~
" .". v'

soare

imped?nya

,z=+"
U

'

- 439 Elementul de masura este un releu ou arma'tura Clsoilanta (balall"~a), reprezentat sohematio in f'igura XI.32. El :1..91 :t.nchide contactele dao a Z .::: Zr' Zr fiind impedanta r'eg Latao

----I~d

?I~
I

I
I

t 11111111111111111111

I,

Ii
~ 1111111 I II

! III11I

t II [

a curentului
Intr-adevar,

Fig.

XI. 31. Varia "liia tensiunii sL in funotie de distan-

Fig. XI.32. Schema unui


releu de impedantM.

tao

cuplurile

car-s ac t Lcneaaa fiind

. au
incpidereacontactelor

Cr

:::kr
=

r2,
2

kU Uf,

se face oind

au < GI,

adlca

leu u~
sau

<. .kr r2,

Z<~

= Zr"

Valorile regtate difere. pentru eele trei zone. Elesint' Zl,22,Z3 (fig. XI.33). Caracteristica in trepte rezulta,da;ca
(j) ,---------- --- - --- -----,....,..------1 -

I- - - _ - ..... __ ~_--l.:.'_"'_---! --

2}

r,~ O,{,.

(I;

Fig. XI.33. Zonele de impedante. protect;ia ae rea.J:izeaza. trei elemente de impe4an~;j_, fU·14eCUI

j_

ce ,

primulft 1a Z < Zl \l instanfJaneup. adiQa ':PI =: 0' ,I s , al donea~ La Z < Z2~ en T2 ~ 0.;6 s (acest element de$:i. po rne~ be 1 a .z < Zl ~ dar est e fara ef'ec t d 11" t ~ d eo arb ec ce Tl < '112) a1 trei1ea~ 1a Z < Z3P cu T, - 1,1 s (ill; =: 0,5 sj ac ssb element nu ajunge sa ac1:tioneze dace. Z < Z29 d eoar-ece
jJ

Figura XIo 34 arata. ci.rGuttul operativ de co·manda a declan"atorulu1 (BD bbbin~ de deelan~a:re~ OB "" ccn t ac ts bloc 9 W = ~oil.tac tul releului directional) ~ pen tru a realiza 0 carae terir tiel co. erei· zone de pro tee tie cu tempC!lrizare in trepte .f1xe~ ]?roGE1etia eate sensibila pina. Ie distanta l,a care Z < Z3 (din""
=

T3 > T 2 >. T1)

colo de,care Dace Z timpul

releul

nu I'vedett)"

se puna sub ' tensiun e.. Dupe.


T2 e1 1£11 inchide dooit

<

z3

reI eul. .de timp T


Con= daca

tacte1e
T

T29 fnsS. dec cn ec ba ..,. co~


p rcdu-

rea nu se produce

Z < Z2v in caz contrar~


tacte1e
Z2 fimd

deschi-s.el
T inchi= 3, colarespunza= or
88

Fig-a XI;-_;4o Realizarea teo

caracteristici eu trei trep-

unei

abunc t dec onec tarea c e dupa timpul d erea ,con bac tel

.'

toare ale releuluio ~acaZ < Z19 elementul manda d ec enee t ar-ea Lns t ant ane e "
In unele cazuri~elemeIlt;u1 en d!3' impedanta arc

de impedanta
Z3.se

Zl

009

inlocuie$te con~"

cu un releu
,..oG
0

de aup r-acuz-en t , numLb element

de pamire.,.
izolatoarelor la

I n flu ar
80

t:

u 1 u ide

t; urn

Arcul

electric

de conturnarea

scartcircuit mare9 be impedant;a caii de scuz-tc Lrcut.t cu rez Lstenija arcului Rao Notln:d c u 'ie :lmpedanta liniei, rezulta

v
In figura de .relatLa X'ePrez entat XI" 359 impedantel e masurate din a 91 eX"primate,

eXI"S)

sint

reprezentate
rind

in primul

:in planul R;X<)B=au impedantel e liniei no tind sestiUa


f}

grafic

a,b,c,d,-de Aceasta insa

la

c ape be.l e t rcnso anel or , La aeeste de segmente 0

im;pedan~e
,

ae ..

B9.lUla, sub fonna

orizontale, bine

r-ez Lst.enba

arcului

nu are

valoare

_det-enninata,
(2 )

d eo arec eid e --

(3)

Fig.

XI.35.,

Diagrama R-X a un ei. protectii

de impedantae

de muf.ti. fae tori, ea, de exemplu~,_ marimea curentului, lu-ngimea areului, v t t ez a vin!:;ului e tc., De ac e ea , t"in:tnd seama de v al.o a r-ea maxima a lui Ra (ea c r-es t s dace. Isc este mai mic),
rezul zenta

d epinde

be.

domeniul h as u r-at p enbz-u locul puncteler pe co r-espunz a to r relatiei (X-;'..5).

z~

care

pot

repre-

In figure. Z ::: Z3'

s-au reprezentat :;;i c crcu raf e eu ~ :; ZI' Z- =Z2' ~ultlnd ~onele de functional'e a p ro t ec bd eL cu vt erapo-.

rizariY Tl" T2, T,. Dreapta D :imparte pianul R-X in zona l:r~e1'a $i c e a b'l oc aba , deterininate de r-el eul, direc"t;ionale Astf,el,

scurteircuitele
'lOBeS.

lnspre L.--<:, c-hiar daca sint dee_la-D.'?a~ea intrerupatorului~

apropLase ; nu, pro- ' _

~:J!3-O-da

-liiob571"'9e;4~

Punctul (1) la
]}I:t

de pe linie9

la Care se face e-ste determine

trecerea

de la

zona Et~i

zona (2)~

adice. punc tut de echilibru

E _(respectiv

pen tru

eel e1al te zone)

t de co ndLtia

Z == Zl' (Xlo6)

adica

E1 apare deci la impedan~e Zt 'cu atit mal mac a , deci eu mal aproap·e de at-atia a., cu ef.t Ra este mai mare» Grafia

atit. pozi~

E se determina cu ajutorul cercului reprezentind Z ::::Zl' (fig Xle35) $-1 a v al.o rd.L date pentru Ra" Rezul ta d ee L, ca. din oaus a aze ul.uf ~ pro teetie de impedanta nu asigura. un
Q

tia punetului

punc b de echil1bru Viunii

stabi!,

de tronson eu de r.eactant~ 1n1a.tura C'6 m port

px.o tootie
ae.eab

rezultind

estfel

omicl?orare rapidao

a par-

insta.ntanee a

Proteetia
La

~ "-13,"

studiul statice

.1 ape n d u 1 a r 1Q diagramelor de impedante~ la problema stabl1itatii 8-.8 V:9.zuu ca polulPt care in planul R-X reprezinta

inconvenience

are

impedanta

masurata
in care

- '1
p

din punc tul

s-a pI asa t originea


axel.e r , are ca.loc· geometric un cere (fig in
o

XI.36) in Ca-

zul Cg tensiun:U e
doua punc be teI'=minal e ramin constant;e~ La pendul~ .... 1'i1 e mas 1nU or -sin-

orone, tensiunil e din tntref1er .Udf' ra~


LEGEND;' Zone

lihera

.~
Fig$ XI.36o I;DetJ.l lui P·-;l..,a. pend~la..-ri,,, In cureul pendularii dace. ga· tn pt eu Z·

min constante.fluxul din 1ntref1er fiind


men't; inu t de amp e I\<-»

spirale ro.tor~ d nu se .¥l0dific! in pIt. (cu Z" -<.

libera

din ajun-

>. Z:3~

mill t P

dar

dsc§. p endularil ~ sint

~~ ampli bU:dine

mare P aj.l:Ulge -in pr~ sau chia.r

Z3'

reS1?e-c tiv

Z'" <;: - z 2) provo,c1nd

ac t;ionarea

prbteci;iei

de

_'imp~danta9 - tri ?i'O':"

-'exil:lte 'scu'r-tcircuito In punetul Pc' impedan1;a 91 eurentul nu difem de valoriie ,care s , ' apar- In cazu.L unui .6 Clll"tc,ircui t pe linie,~ Pendularil·e' sint inspt,ite d'e euren1;i mard, in~a aacaracter trecator e Le aoeea functibnarea pro tectiei trebuie b'l ocatEt in cazul ,peIiduVirilor 'de amp Lftud In e mar e, Elementul 'de blocare determina a

na (3)

sau chiar in zona (2)~ farlf'

sa

zonA

bloast!

B(figeXle

36) ~ care trebuie in.sa sa perrnita functionS. ~ rea la scu rbcd reud.b eu

xt

are
o ',",

(zona

A) .. Linia

de

bloc are B treb u1e fie 01 t mai apropiata

sa

de ~ona scurtcircuite~ lor eu arc fA), penbzu

o a la majarltatea
rilor'-

cazuQ

R'

eu pendli1.ari, b lo-

carea sA fie eficace In c az u1 figurii X!o 36

bl.cc area este eficac e 1mpotrh 's deconectarilor


1
c>

Fig" Xlo37o Diagrama R=X -<;1:. unei pro teetii de .reactahta'o:


t.

in zona (3)' s L partial $i in Zona (2)(> b Rale e de rase tan:ya~ Re~istenta arcului modifi,ca im:p&-., danta liniei~ :1:n.sa reactanta rezultanta nu se schimba~Prin uz-mare punc bul de ecf:'lilib,rq. E nu se deplaseaza -,
.

prinefeotul
de. linie'cu
j'_'

8_!b;

cului

$1 deci
-

por-yfunea
-

pro tee tie f'i larga~

inst antanee,simv.l

tana po aGe

Protectia se realizeaza (figaXI,,37) eu doua elements de reactant;a care aCiji-oneaza cind X < Xip respectiv X <: X.2~ un e'l emen t de po,rnire Y1J Care inlocu= ie9te:;;i e10mentul directional I?i un element de fntirziere (tem:porizar'e.)" de reactanta poat e fi rea=

;, Un releu lizat; eu un ruecanf sm de indl,.wtie conectat oa :l:n figura XI$ 3-8., Poe ocoloana exi:.sta $'1 o i'nfa,;iurare ~upiiOlenta;i 'D'>~entru

(igo~Io38.PrinCiPiul ~e functionare a unui reI en de r-eae tan"ta"

II

def'aaar-ea fJ_ll~rului {;uplurU"6 r-ezul t8. pr-Ln :interactiunea £lu~rilor de :pe eoloane perp£mdiculare intr.e ,ele~Astfel rezulta

c1 =
C

kl-I2
U I sin

- kIt

t.

Raleul actioneaza

qaca 02 < CIt adica U I siu-V --k'

r2 ,
X <-, k

sau
U." SUl !
/'

Z'V: SUi,:;

Oontactele
va Lcar-e ,
£x;. •

se inchid deci dadi reactanta' Baade sub 0 anumita


t u 1 .' d e
p
0

r n ire. XI. 37, e1em enttl 1 .de pornire Yare 0 carae teristic care trace prin -origine. In felulacesta
-,

E 1 e men

In figura circulara -

- -.functione'aza

daca LoouL de scurtcir-

'cuit,'se apropie de barele sonu Iu'i, c-d,

c ale' tron-

- blocheaza
tia

la scurtcircuite

din direc-

opusa '0(,. (element

directi0nal),

...locheaza b
, torului

in regim normal de func'tiionar e (punc tuI P), cind dincauza fac-de putere (cos~) ridicat, X

011'iu1 de .func-· Oaracteristica circu1ara se cbj Lne eu tionare a releu- .montajul din figura XI.39. Cuplurile sint

Fig. XI.39.Prln-

este mic.

lui de pornire Y.

°1
C' unde

;:::

·2 k' U k"

~,

ur

cos

( t"

- JV).,
U ;;;i I la care fig~XI.38, C0 o e., >P :::90 ).

'..f

este

ungh'IuL dedefazaj

Y,

l.utre

devine Releu.l

maxim (la rel~ul de reactants. din act i.oneaz a dac,a C <; 0,2' ad i.cd l

" k I Uc.·< k"U leo sau

s (''I - Sb)

cos

CaI'acteristiea

rel.eului

este

data ('f~

de egal.Ltratiea

'z ::

d cos

If),

c a re i a in planul R-X 1.i corespunde un cere c u diametrul d (fiiS.· XI.4o), fnclinat eu 90° fata de axa realaoEste de darit c a ac es t unghi sa fie apropiat de unghiul de faza a1 impedant;ei pina La Locul, de scuz-tc Lrcu t c (:a:rctgi) .. -Contactele releului se p en t ru valorUe luiZ situate teriorul .c ercul.ut , Exista tici
TIU

~II

l.Dehid :tn in-

rel ee avind in planul

caracterisR:X care ---l? Fig" XI ~4.oG Diagrama .ci.ICulara a releului de pamirs Yo

circulare

tree prin origine s L nu -au c en ~ trul in origi::1e ~ aau avind carae te... ristici eliptice. Aeestea asigura \1:.'1 blocaj :in eazul penduUirllorg

j3.Schema 'de mGntar-e"Releelededistan= 'g('t pot !f:e.sura g r-es Lt distanta pina La Lcc ul de scurtcirCuit nu num a.i datorita rezisten1;iei arcultii (c e ea ee se elimina la releele.de reaetanta), dar ~:;;i dat'orita faptului ea la seurt ""' c ircui t e nesimetrie e ram:in tensiuni de faze. diferite de z ero , 8i :in Beast c az :in-sa erorile pot fi eliminatsp prin al.ege r-ea urie I scheme de montare co respunza to are .. q 17 Fie de ex empLu un sc ur-tc Lrcu.i b 2F C'

t
I [

II
t
t

t I

tf

I~-4 4,-t

sau 2FN pe faz el e b 9i c , deei

..
La releu
TT

Ubf - Ucf -

avem = U,0 f +
-'

-'bf'

-R

Z Ib Ie

+ Z' Ie'

,'l" Z
9i

ucf

ITef + Zt

+ Z. f

(XI~8)

It'

Z'

fiind

cu al,e ale

Imp €<l ant e£ e p rop r-i L $1 muf az.e'l or-. TJa scurtcircuitul 2Ft 2F?\ : I b .+

10 + Ie :;: 0, oar 1a seurtcircuitl.ll

_ 1= o~

Sce.zlnd r elaviU tin€!

'e (XI,,8)

::;; tinind i

seama ,de (XIe 7) se ob#

adica (XL.9 ) Prin urmar e , dace. p ro t ec t La de reactants. se alimenteaza de la tensiunile intre faze s L de'la transformatoarel e de eu= rent:; legate'in triunghi (fig" XI~~l) ~ punc t;ul deechilibru ra,mine .stabil
fiti iri raport

c u felul

ac ur-bc Lre uf.trul.ud,

40 Protec:Yiadiferentiala.Q Deconec tarea simul tana~ rapi= . dB.J·a unei li:h11.:din ambe:tle oapete, se pcat e r:ealiza prin de .",

teetarea sCl1'rtciI'Ouitm.lui p e linie~compartnd curentii de .1-8,_ e el.e doua. cap~te~ Acest Lucru ae realizeaza au aju.torul pro teci;i.ei diferen'\liale 1eng Lbudinak e ....Acea.st'a comparatie , ae rea~ lizeaza eu ajutorul uner fire auxiliare numite fire pllot,din
<=

a.re c auea proteet_ia diferentiala longitudinala nu seaplica decit la tronsoane de linii scurte~ In roul te cazuri exista insa lin1i cu...ciNuit dubLu , la care eompararea cu.renVi1·or' am=

t~'l1n 'singur

capat

poate

indica

p r-ez ent a unei

din c,ircui.te\1l Pe ac eas sa eomparatie realiz eaza pro tee Via diferentiala transversala{l In e cntdnuar-e vom p r-ez enca :1:nt1:i , ae es t mod de p re c ec t Le prin'raIee",
,

se

avarii

pe unul

Protect1.a diferentiala pcabe .fi apl tc aba nu numailali=_ n11, c t in principiu la ariee element de reyea ~i se folosel;l= te·d~fapti La t;ransfQrmatoare~ genera to are $i b·ars", .__a'0 Pro t;,ecti~ di:fBrep.tial~ .

eels

"iGllaci,i.auit-e--pal'alele
il'ltr-unpune

tr~,sversala.o Pres~punelll ,aU:'a0~e~~;i impedanta., Atune t ,


El

ea

18

t K' exterior tronsonul ui (fig XI~4.2) avem Il = 120 Transformatoarele de cur-ens Slnl:; i.n zp.on= t;aj dii' ere,trtial -(sau H in 8") It obtinlndu~se curentul de d if 6"'"
un seu.rtcili'Cuit

retita
(XL,lo) uncle

Ii ;:: ~

II'

I~ :: k2 12 "

""" 44-7..,. ~ l? i k2 fiind

I'apoartel

dcua transformatoa!'e

e efec tlve de transformars a1e e e10r de curent de pe ae seas f fa;4a 'a c e'lorin prima aproximatie ea incl.t releul dlrerential
~.=

Care

doua e Lrcu Lt e , Se po ate presupune =k2 s L prin urmare In,:::.;= 01) as-trel esue

RD,

un rei en eensibil

de' su.pX"acuren,t~nueste

a,etlonat",

8----

FigoXliIl4ZQ

Pro teetia

diferentiala:

transversalae pro be"", e Lrcude

La un scurtcircui

t inb'!bu.n punc t K al tronsonului

jat9
itelor

c ur-ent LL fiind
respective

invers p rcpo rt Loned L eu impedantele intre A $i K (in circuital 2 eurentttl

scurtcireuit eurge p e c al ea A-B-K), rezulta II F 12 (II> 12 ) $i deci In' #. 0" Curentul de diferent;a va provoca d ec onec tarea imediata a . scurtcireuituluiQ -

Alegerea tional
indepartatreprez entat

circu1tului avariat se face de un 91 E!llsn.t direc...: nereprez entiat in figura Xr,A2o Deconee tarea la c spa tul
B se face .in A" de un sist~m erorilor de protect;ie analog cu eel

oC"Problema

ma

t;

are

lor

de

de curent ideal ~ raportul c ons t an ta ~i reala, rezultind

tt'ansfoI"-~ cur e n to La umtransf'ormator de transformare k este 0 marime n

(XI,,12)

Ouren t Ld, real i

Ii 12 din
9-

secund ar-, dati I1':Ld I 211

d:e relatiile

(XI"ll)

- difere :insa de valorUe de curent $1 de ungh L,

ideale

-.;a

datorita

erorilor

...

=-

448

0=

11

Sa consideram.

12

= I, iar

cazul din

unui acuz-bc Lrcu Lb exterior rezulba

Atunci

(XI ..12)

In general, k2' la matoarele ariee de

nu se poate curent curent


o

presu.-pune \' ca

kl

este

riguros

egal

cu

In special la un acu r-tc Lrc u Lt , transfersatur:tndu~se, Ie cre$te curentul de magne-

tizars

s L deci

$i

ero.ri! e t iar din za inegali t,atilor

cau=

constructive

$i

e ro-

rile sint inegal e ", Acest lucru s-a acos

!n eviden~a in figura XI •.4-3, in Care


B- a

sL o~~~----~~---------------------kll In

12

rep rez en tat func~ie

Ii

de ~I

Se cbserva ca peate dev enf, 0 cota de cl teva p roc ente

Ii-I2

k" I. 10

Fig",' XI~4-3o Caracteristici ale fonnatoarelor de cu ren t .. Pentru a caracteriza

trans=

al e suprac uren tul u i , deci de z ee i. de pr-ecente ale curentului nominal In . transformatoarelor de


0

comportarea

cu r-en b 18 sup.racur-en td se d ef'Ln es be Curentul 110 la Care e ro s-rea de curenb este de l~ (adice, It o~9' ~I) $1 cifra de su~ pracurent

(XI ..13) ad Lea ace'L mul tiplual curentului nominal La care eroarea de cu ren b este de 10%o Ambele ac es t e marimi slnt determinate ::Ln mod unfvcc numai dadi sarcina secunda ra e,ste cea nominala,adica d ac a .irnpedanta sarc-iniiare val car-es bIn s d et ezmdzrata

Zne

.lnbr--.adevar ten.siunea indueS. in tran.sformatorul de curen t tr€=> bu l.e sa acopere caderea de tensiune pe Zn lid dec-i e s t e d e t e r-

ill-matS. de 19:Zn" Terisiunea


lui 0$1 deci~i

induss.

determine.

gradul -de satura1;ie

iusa, marimea 0$1 ;srorileo

nl1X~

Pro tectia difereJtt;1aVi transversale. 'nu l:irebuie sa -ac\;izy;,. nsz e 1a scurtcireu1te exterioare" De ae eea trans,format-oarel e de cur-enf f;,rebuie sa fie de coustruct;ie ;tdant:Lca ~i sa aiba c ifra de, sup raeu ren tel t maf, mare," In ac e1 a$ i t imp ~ c ireui tul lor exterior sa nu fie incareat; eu ,;Lmpedant;e suplimenta.t'e9ca~
de exempl
S'6

u , a uno

e ralee

de

eup

racu

renb

Instrumentele acesta~curentul

.de

ma"'?

sura
avind

alimenteaz.3. de la alta cifra de supracurentmiea.,

trab.sform,atoar'€
Tn felul

de eure,nt~
sede scu rbed.reu-

cund an c res bain sc urtcircui Releul te"

mai mica masum deci t eurentul

i t ~c eea e e -fere$ be instrumentele

de masura de distruger'€lla

diferential

RD' trebuie
trebuie

sa

fie

sens 1.bi19
c

insap.ra~

gul de sensibilitate

sa

fie

suficient

de ridicat0cpen-

·tru c a el, sa nu ac 1;; ez e Is scurtcircuite ion exteric:iare'llAceasi;a insensibilitate a releului La curen1;;i de Ciif€ren-ga In J:r).iei prezinta dezavanta.jul ~ ca 1a extremitatea indepartata' a lini~

"-

ei apare

zona de insensibilitate
transversala

diferen1;;iala

(zona moarta)G Protecti,a din A nuactioneaza la un scu,rtcfl"~


zona;
dec.ar-ec e curentii

cui t in punc tu'l Kli din Basasta difera in mas-uriI' insuficienta(l


Gu

II\) 12_

oi t trausfonnatoarele de c ur-enb au erori mai mlei 113. supracuren1;;ij) cu atitpragul de sen~ibilitate a releuluiRD poate fi mai cobor.tt liIi deci cu atl.t zona deinsensibilitate 1 a capatul:J:ndepartat a1 trons'onului pro tejat devine mai micaf) Ea e sb e ades ea sub 10% din Lungdzaea tro.nsonului .. In afara de erorile transfoIm.atoareloa:' de curent $1_ in~ gal i.ta tea imp eel ant e1 or c e1 or do ua eire u i ~e influ ent :eaza asu """ pra sensibilitat;ii admLs e 1a releul difer-ential,>

Fu net f 'on a r- e a in e a s Os d. ,8.., La un scu r-be Lrc ud t in zona de insensib:Uitate B. (fig" XIG44)~, releul a nuv a _funeti.ona (II =f2)~ deconectarecacirouitului ef.ee<7~ tUlndu<=> se l:ntr...o prima faz.a numai dinspre b ina ~1.,a <>-o~2 S·9Cun ...
fl-

j3

de., Pr.in

ao eaaea 11 d,·evin.e .•; etiQ' (sau z

egal

eu cu ren.bu'l

absQrb-a..t

d e_ sa rc ina) ~ p e cind 12 = Is,c ~rezul tind d eeozrec tare.s; ~ i in a~ IntS:±'Ziere-a. est,eegalacu :lnttrziet"ea :re.1.e'elor '0$1_a 1ntaP€lr~pa= toa:J:!elor din.a.j)- dee:J,.d_e 0 til e "o()ojj2 '$"",

'-

are 10«1 _simultan~i instantaneu, in c asc ada, insa s L alia timpul total alintreruperii scurtci~ cuitulu:l este mai mic (o~2", ...;0 ~4 s ) decil; la p r-ot ec t La de d.Ls-, tanti~ in zona 2
Decon ec carea dec4. nu c L

(circa

0.,6 s ) ..

ren tial a t ransv sr-sala nu poate _ fi


-Fig .. XI... 4 o Deconec tarea 4

Protect-ia

dif

t-

in caScada ..

felesita nee tarea

fi PI:O t ec t Le independenta, 01 numai ca 0 p ro t ec t Le auxiliara" In caz de n efunc t Lorrar-e , intreruperea se comanda de un sistem de. p ro t ec t Le de baza , Ogre reprezinta 0 rezerva.pentru ac es t c az ,
b , Protect-ia

c eLe doua c Lrc u Lbe, De ac e sa , ea nu peate

dupa decounuia din aplicata c a 0

protec1;ie
bele
gul

difereny1ala lengitudinala.. aSigu!'a- 0 d econect ar-e instantanee-~ al e liniei, protejat oriunde •. Fi-

Acest. mod de simul tan din amavaria in lun-

capete

s-ar fi produs

tronsonului

slnt insa 0 Bursa. de avarie p en t ru sistemul de p rc t ec t Le $i de ac e oa precum s L pentru instalai;ia, faptul aeest relativ S c hem

r-e'l e pilot

/J

FP

ca

scump eac
4
B

mod de p r-ola de scurte .. e

teet-ie

nu se aplice.. decit
DC.

tronsoane
C' 0

n e c ta:re"Se

doui scheme
.feren1;iala 'ciroulatie

de

£"010seso . pro t ec t Le dide Fig. xr;45.- Scheme de C onec tareo 1 a protec tia giferen1;iala longitudinala."

longitudip,alat (fig.XI ..45Ja)~

. - ~ schema cu cu,ren1;i

- schema cu tensiuni in opozi1;ie (fig~ XI~45;b)~ La ·schema din figura XI~45ta; Care este c ea mai re..spindiI;a gl ide ac eea va it analiz ata mai in de tal iu ~.fir"e1 e pil 0 t FP sint parcurse i-!}, mod no mal de curen tu~ de ciI'Culatie Ii =I2" In c as de scurtcircuit p"e linie CII "I: 12)~ cure_ntu1 de dif_8 ... retitEi ..·va treee prih releele diferentiale, provocind" decon ec tra-

- 451

'=

rea liniei" La un scu.rbc Lreuf b exterior spare de asemenea un curent de diferenta datorita erorilor inegale aletransformatoarelor -de curent, Insa sub pragul de' sensibil i'ta:te a rei ee=loro La schema din .figure XI.. 5,bt curentul 4 din seeundarul transi'ormatoarelor de curent are numai 0 circula1;ie local-a p r-oducf nd in regim. normal caderi de tensiune egal e p e l'6z'is ... tentele r. Aceste doua caderi slnt in opozitiein cireuitul ' reI e e'l or , care 1 e compara ~ i deci ac tiQneaza Is apari1;ia une! dlferente a _curen1;ilor Ii ,12.

Ruperea f'irelor la

pilot

sau seurtci.reuitarea tabell

lor

are

ef'ec--

te diferite
gitudinala.

eele doua sch ane de protect;ie


din unnatorul

dif'eren1;iala

Ton-

Ele rezul-ta

a scurte ircuita te .A

b
f

ftltrer

-t e

A B

B
A

ac tionare nedori t;~ in regim normal B = nefunc1;ionare in regim descurtcireuit"

=
0

j3
niei

Bob

ina

deb

1 a car

eo Protec tia firelor'

dif'erena li~ pil ob,


,

tiaV4. cu c_ircula1;ie

de cu renb da c omanda de deconectare

in regim no nnal , 'nu numai la intreruperea

ci 9i a tunc f cind impedan-ta lor (respectiv rezisl:ien1;a lor~ds= ca darentul de circula1;;i.e este redresat) este prea mar e , datorita caderii tensiune pe ele. PentI'u a :impiedica aasast-a

de

ae t Lune nedorita;analizata
bine de blocare. In figura XI ..46

mai jos~ releele


1

se prevad
.

cu bo-

s-a reprez entat


riatia tensiunii:tn

va-

lungUl firelor pilot, determinate. de caderea tensiunii prin

'_)
lJ

'\

tree erea curentului


de cireulat;ie gimulnormal tionare a liniei in rede func~Fig,;Q:AEh Variatia tensiunt:l firelo,r pi! ot , ca Is tp.ijloctil. 1 iniei

in lungul
(puac tu1 M)

..- Sa observa

~ensiunea est'e zere9. din care e.auza fire'l.e--pilot pot fi considerate BQurtcircu1bate in ae es ,t punc t , iar circuitul separat . 14 douat;; In figura, XI.A7 s=~a repre.z entia t part ea de circuit 00respunzatoare rel eulu1 din AQ Se vede ca 0 parte IR a eu renbu .... 1 ui I t tree e prin .releu $ $ i anume cu ati t mai mul t ~ cu c i, tim ....
ped ant a

a buc l ef fonnate

de f'i:rele

pilot

pina la mijlocul releu1uio

liniel

e at e mai mar-e, in eompara~ie e u impedanta

fc

rP
B

Fig,. Xlo470) l?entru

Repartizarea a impiedica

curentului

relar pUote

pe releu

!?i cireuitul

fi~

actionarea I'eleului dlferential de catt's curentul IR!) curentul de circulatle Ie (sau eu ren tut to => tal din aecund ar- I~) se t1">ece print:v-·o bobina de blacare B -a rel eul U19 dind un afee t de fr.tnareo- In fel u1 ac esta ~ rel eul Batie desensibiliz;at $1 faVa. de eurent!i de diferenta. e ane ap ar- in -regim de sGurncirculb datorita erorilor transformatoa ... relor de c urent ,

.?," e T ran s f' 0' r mat 0 a r- e de i Z 0 1 a" reo In general sa p r-eecr-Le e a aeeund aref e tran.sfonnatoarelor de curent sa fie puse .Ia pa.mInt ~ p enbz-u securitatea exploatariL Punerea la pamint eabe deoseblt de importanta ohiar din c auz a
_firelor pilot;~ care fiind in cimpul electric al liniei
pro!;;e->

jate,~ a r put ea obvine fata de prunl:nt un potential ridicat0- In c az ul pro teet ie1 d iferen tisl e rep rez en ea he in' figure. XL.4 5 ~ a
pun

1a pa.mint nu te punerea 1a _pamint


ez-ea

lb Ll a , p en cru cs. pe de 0 p a unu1 s1ngur aecund an nu ar fi efiqace


€lste pos

!nsa

ar--

p en t ru secundarul celuilalt transf'ormator de cu renb , iar, alta parte ~ punerea La pam:Lnt in ambe'l e parti ar p emite

de

sa

curenti (vrag.abonzi) din pamint~ Deaees-a ~ firel e pilot nu bl"ebuie sa aiba legattl:t'ia galvanice. eu eehipamentul de protectie~ care as pane is paml.nt;"

apare in circuit;

"" 453

LegatLlra se face c u transformatosre de eu ren t de i?iolare TI,. , astfel ineit curentul de ei1X!il1atie sa fie -nri ceo rab (_figoXI ..48)0 Prin m Lcso rar-ea eurentului .;:;irnarirea tensiun.ii de aliment/are 1 . a c Lrcud tu'LuL pil ob , imp €danta ac estuia apare di:nspre releu r-edusa ~n rap 0 rtul pe. tratuluiraportUl ui de
A

transfonnare

91 deci

'sarcl,na

secunda-

ra. a transformatc\l'u1Ll~ este mIc s o raba;:

de curent

TC

Protectia diferentiall longitudinala n eces Lba 4 fire pilot (3 de faza 9i 1 nul) .. Pro t ec t t a diferent1a~
Ie. longit_udinala 50) necesita omopolam (f'ig.XI~ numai 2 fire

pilot,cees
Lmpor-ban t ,

Fig .. Xlo48o' Izelarea ech ipam en tul ut'd e proteetie de firel e pile-t ..
;:'.
I

c e c on s t i tu Le un avantaj

5 e Protec}iiabomopolarao Pzo t ec t La prin relse pe faze I.1U poate :fi sensiblla Is Cureilti mici de punere la pamintp deo~ rece ea nu trebuie sa. ac t Ionez e La c ur-en Lf, normali de sarc ft nao Folosind ins~.pentru sesizarea unor atingeri la pamint
sau chiar a unuiscurtcircuit F.N" sau 2FN
0

schema de protec

=.

tiehomopolara, ac eas ba sigu.r.nn va ac t Lona la sup raaarc Ind , Totodata proteetia:hpmpolara este simpla~ realizindu-se cu un singur s i s bem de p ro t ec t Le , alimentat de la t.ransformatoare' de masura~ mantate c a filtre

de secven'tahomopolarao ao Fil tre pentru suce esiuneanomopo la''ra.o In figure XI.o49, a s e ob t Ine un curcn t proporfional cu celnomopolar p+"in insu!"'~,
f!

'.
OJ
Fig ....XI...4ge Ell trejpmopolareG "

marea curelltilor
In figura-

din s ecundaruf transfonnatoarelor po49 ,bs-a reprezen-tat nn transformator

d-e curent .. de cn ren t

p entrru seovent~AbmoPOlaras curentul total primal' :f1fnd .suma Cllrentilor esler brei faze ale unu L eabf.u t~ifazat t r-ecut prin nriez uf M al, transtoI'Jn\a.tarului", In ftgura Xlo49,c_ 5=a reprezen=
ab c
TC

rc . abc

bru pe-ntru cempcnanba 1tomopola~

tat

uniil

.'

de faza (fata de pamint)o.Aceas= ta se obtine prin 1nsllmarea celor brei bensiuni de faze.
FP din

tensiunilor

secun-

d ar ~ p rin t 1:'-0 infa$ ura-

Fig., XI,,50"'hProtecitia luilhmopolar; re la pamint mare",

omopolara"

d1ferent;iala

altfel curentul ar fi prea

lui trebuie sa aibB. 0 co'l oana suplimen tara de intearcere a fluxu~ de magnetizare ab so rb Lt la pun·&->

re in triunghi d esch i.e , Miezul ;tI'ansformatoru~~

ap l.Lc at Le a pro=

«--~----~------------------~----0---4~~------------------_'~---

in.-,-, t~un montsj diferenti~ al longitudinal este rep r-ez en t a ta tn figur~ _Protect-is maximal a ,; -di;t:'6ct;ionala homopolara ' ae reallz es.za dupe. Bche=
rna

XI<>5G"

7C

din figura

Xlo51o

Aie! I rep~ezintli,

releeale F1go XI,,51o

1e de supracur-enti
protectiei 10 releul
tional Vie

Protectia maximala direc tional a faomopla!;'iio o maximal pentru eurentul ~mopolar $i Wo reI eul, direc ..... p.entrn putereahomopolari pe faza~ iar
faptul

5e remarca

ea

lll

......

..

protectiaiomopolara

nu eate

pro tec-

independental'>

....

Selectivitatea proteatiei~mo:pola;pe Selectivitateao se asigura prin gradare in t1.mp !iii elemente d1reetionale, sau uneeri pur 91 simplu P!in reglarea potrivita a curentului de
bo

a·c.tionareo Aceasta mai indepartat

met;oda se 'ba.zea z a pe faptul locul de scurtcircuit

caputerea

omoma-

polara circuTa.dlnspre

inspre punetele avariat.

e a Le re1;elBi 9 i dec i cuz-sn tul fpmopo~ ar e ate

xim prin intrerupatoarele

de 1a capetele

tronsonului

r: o
k

FigoXI ..52o Selectivitatea Astfel trece prin in cazul figurii


j3

La pr-otreotLa maximaHthomoPolara.. XI.,52"


.0(..

in intregime pr-Ln :intrerupatorul


9i prin

curentul 10 sau I~ trece ,apo! partea oea mai mare


transformatorului

1:.nfa9urarea in Yo a

din stat1e la pamint 9i 0 parte mai mica prill intrerupatoa.:reLe 7' " ReLeuL directional dinfi blocheaza circui.tul de declan'!?are dac a puterea~bomopolara este indreptata· de La bare api'e trans.formator, iar releele r nu ao.t;ioneaza. ourentul omopola-r _ fiind pnea mie .. Releele ec ac~ioneaza instantaneu, curentul de scurtoircuitAomopolar fiind mai mare declt Qurentul de ae~ i;ionare la care sint reglat'e., Asadae , proteet1a este select'i:" v~ fiind toto data ~i instantanee pentru intregul tronson protejat .. 6 .. Protectia de inalta. frecvenya ..La linii de inalta ven. siune" in looul .firelcir pilot pentru transmiterea semne.lelo,~ se pot .folas! cur_entt purtatori de frecvent·a. ridicata (50 OCOc .... 100 ooe Hz) transmifi-i pe un donduotor de .faz,a, sau ehiar unde scur-tre transmise fara fir e Abaste semnale nu pot' se.rvi. insa~ ,din lipsa de precizie,pentru protectia dif'erell tiala, ci transmit aomenzi de declan.$are aau debJ,.ocare. la e.... lalalt capat a1 liniei pentru a asigara deconecta~ea-~~maltanl:

-?i rapida gu;rii ar ae tiona

:p~ntru Is din

oricare (2)
9

nunc t de avard 8",Astf'eI9 fnsa :i-n umia urre L comenzi

:in e asul, :fi.~ de d ec'lans.a-

Xl,,53~av

un scu r-tc Lrcu Lbv i;n K releul

de distan1;aj3

in zona

-re transmise

oc. 91 l.ntrerupatorul_)3

deconecteaza

instq.n,,~

taneuo
In caz ul, f'igurii

XIo53~b zona (1) se in


tinde peste
0)

intregul
de co-.

t ron aon , asigurl.nd

nee t;~raa instantanee si;= mul canas In ac es t c az , 1 a un scu r-tc i rcu Lt in K~ a rputea declanl,?a 9i :intra'=rupatorul _j3 9 care ap ar-...... tine trons:onului v ec tn c elu1 ava r-La t , £1 e abe
f.nsa b'l.oe-ab de s eranal.ul

Fige

XL, 53", Actiunile aemnalet orde inal ta frecv9:r;>.'ta", avaria

t ransmf s prin interme diu1 91ementului direc=


K c ad s :in sansul 0.6 bl oo are

tional din oc 9 pentru Care a ac t; ionariie Transmiterea samna.,_, lelor pe liniil e de fnal ta te."'1siune se face dupa schema din figura XI", 54 9 folosind condensatoare de inalta

frecven-

t-e.

de cuplaj C$i rec sp coare"",emitatoare REQ Astfel se realizeaza


de l.nalta

cireui~ul

fr-ecventa 2G Semnal-sl e de l.nal be. frec~

venta

slut limitate
la

in unde sint
prevazute
.

ae ea t c'i:reuit

c ap e t el, e cc "'"' oC:)

bobine

de bloeara L s a caror lor cu capacita1ji or tru

ef'Lc ac Lt a t e es ce , marit8.- ,pri'-'l com-pletarea :l:ncit sa apa._ra 0 rez,<nani;a de cu.rent pen-

frecventa :l:nalt~C> Astfel~punctsle prezinba 'fate. de bare tensiune de inal ta frecven.'t;a~ insa cu r-en t ul, rez~l tan't; PId..,j,"'1

457 circu1tul rez,on~t L-C' eatre neglijabil. La. 50Hz(ciro~-ltwl 1) reactants. wL este neglijabila, iar curentul cap~citiv :pr~ Ct este practic egal eu zero. Cele doua circuite, .1 ~i 2 si~t astfel separate i.ntreele, in afara de conduotioavu.Lasrian,_ in care caderile de tensiune slnt comune.

, C.

PROTECTIA

GENERATOARELOR

Genera toarele s ine.rcne a.:tnt ele1IJenteIe de baza ale producerii energiei eleotrice ~i in afara de cazul puteriler mioi, ele sint 9i foarte scumpe.De aceea, l?rotectia prin relee trebuie sa asigure scoaterea lor din functie in teate cazurile de avarie care ar putisa sa Le da:uneze~a-stfe:l :tncit sa nu apara distrngere in generator. Aeeasta c~rinta se rezolva eu un sistem complex de protec-t;ie, cv- attt mai complex' cu cit generatorul este de putere mai mare. Numai gener:atoare"Is din microcentrale au 0 protectie simpla, formata doar~in relee de supracurent. La avarii in afar a de generator, pro~eetia nu trebuie sa funci;ioneze rieapar-atr instan.taneu, deoarec e generatorul superta timp de citeva-secunde efectele c~rentului 'de scu~tcireuit~Temporizareaare ca sc op asigurarea ae Lec tzivi ta·i;ii. La avarii interioare apare adesea un arc car(e poate. sa ards. local miezul de'fier 1;11 bobinajul, producind p?gube foarte marie .Repararea ar putea seoate generatorul mult timp _din func-tie. De aceea, arcul trebuie stins in 'eel mai scurttimp, decQnectind fara intirziere generatorul de la bare 91 anulind tel1siunea indusa in generator, prill dezexcitare rapida (numita 9i stingerea oimpului). In urma separarii generatorulu1 de 1a bar e, din Ld.p reacsa tiei'de indUS, tensiunea la borne tinds sa. creasca. Regulatorul de tensiune slabe9te excita"t;1a, nepermiVl,nd O;L'~9te:t'ea excesiva a tensiunii. La nefuncijionarea acestuia,cre:;;terea exe8siva de tensiun,e trebuie impiedicata prin ac1;;iuneaunei protectiiGu, relee de tensiune maxima. Avar iile interioa're p-o f1: sour-to i_rcui te in tre fa ze di..". t ' ferite sau intra sp:j:rele aeeleia9i faze, J?u.n~ri, pamiIJ.t.~i' la intreruper_i. Protect;i~ :fbios1ta eate c ea difeTc~nt:tala:.
1. Oer:i.ntegenerale.
:

458

lor

Protecyia max lmal.a , Pro tee yia imp 0 triva scurtc ircuite,exterio are es te 0 pro tee tie maxima1a gtempo rizata (figu=
.20

ra XI",55)0

Transfonnatoarele nul

de curent

TC slnt

mcnt at e inspre dinspre

bar-s , sau maf des


0

in partea

In al doll ea eaz 61 e po t c omanda

!iii dezexcitarea generatoru1ui La un scurtcircuit intre faze, in interio:rul

_____ J

fiJ

ma9iniio

Aceasta

can6xiune poate

fi

utila la generatoare m Ic L, n epr evazu t e eu pro tee tie dif eren1;ialiL,. 3oProtecyia diferenyia1ao Gene~ rataareIe mijlocii s L mari au p en t ru p ro t ec t La impacriva avariilor interioare 0 protec1;;ie diferenyiala longitudinal.a , De fapt9 aeest mod de proteetie

Fig"XI;;-55o Pro tecyia maximal a Ita genera = toareo spre


0

(figa

XL.56;a) din

nu p oa t.e acyiona
0

d ec i
cU<-

a tunc L c i.nd apare

derivatie

de

alta

faza

rent (scurtcircuit

interiorul fazei "protejate~ . in bre faz e) _sau spre corp (1 ~ spirele ac e'l el as L

gatura la c o rp ); La un sc ur tod rc ud b intre _faze sau 1 a l:ntreruperea 9urarii


ZaGl

lnfa=

~protec=

tia nu act1onea=
Curentul

la pamint este mlc i?i de ac e ea pro= t.€cYia trebuie

de punere

18. Din ae Bas te.


0

sa

.fie se.nsibi=

a
Figo XI~56E>Prot;ectia

b
diferentiala 1a

c auz a , ea ar pu. tea f'unc t uona


g re~ it
9

1 a

un

g ene raboane ,

scurl:;circuit exterior!) din c aua a erori1cr transformatoarelor d-e cuz-en b., In figura XIo56,b~. releul di£'erential s-a prevazut CU 0 bo b tna de b10care B p arcu raa de curentul de cireulayie ~

- 459 ...
O'are dB. un euplu antagonist mare In cazul U-'l1ui scurtcircuit exterior, desensibilizl,ndreleul. Rele:ul-diferential da Gomanda·pentru deconectare lili dezexcitare instantanee. ec , Rea 1-i z are a e a i ide J: n t 0 'a,r e erea G u r e n t u 1 u i. L~ puner1 la corp in indu~ul generatorului sineron curentul trebuie sa fie suficient de ma.-re pentru a ac t.Lcna pr-c ect La dife,rentiala, fnsa nu atit t 'de rnare,incit 1a locul de'punere la pamint sa apara distrugeri. In siste:mele enropene,generatoarele de medie tensiune functioneaza eu nulul izolat, de aceea curentul de punere la pamint

I
I

J;~ '.P

L
11

t
b
mare.

....!

I 1 I

Fig. XI.57. Punerea la pamint a nulului printr-o rezistenta

nu are caracter de scurtcircuit. Daca

punsrea

1a pamint

se

face in apropierea bornelor de, ie91re, .unde Uf -= Ufn,curentul de puner e la pamJ:nt va fi egal, clnd generatorul eate e onee» tat la retea, eu curentul capacitiv de puners La P'B.mUltal retelei, compensat eventual eu 0 b?bina de stingere-. Daca punerea la pam.int se produce intr-un punct eu 0 tensiune'mai mica, curentul va fi proportional mai mie. fiind zero daca ajunge la pamtnt extremitatea dinspre nul a lnfa9urarii.Evident acest caz nu este de .Loc probabil, deoarece strapunge:rea i;;:;ole.1jiei apane- in puuctele cu tensiune ridieata.. Totu,§,i i-ntensi_tatell;i cur~ritului depunerela pamint: poate fi foarte diferita de la

460 "'" c az la
C~Zi

-depinzfnd este
0

de marimea

retelei, este

put-indo fi ch Lar- s ero

(face.. re'lieaua Evident

. de f.az a fatS. de paml.n t, insa

d ee on ec tata .. puners Is prunint

sL de tensiunil e ac as bea nu p ermi t sa. s e stab il eas=


.indicata

ea. dacii punerea La pamint este in retea sau in generator" - De ac e ea , p ro bec t La impotriva punerii la prunint din generator trebuie sa .se bazez e pe detee trar-ea unui c urenf descuxgere in ge=ne rabo r , de valoare este d eccn ec tat
J
~-i-P---'-.·v "V'-fN~

suf-icienh

'de mar-e, ch i.ar d aca generatorul unnara .trebuie as Lgu.raba a c ur-en tul ui
0

de 1a retea .. Prin

cal e de in to arc ere

de punere
~R

la pB.m:int, inaintea
generatorului •.

in"",

trerupatorului In figura z entat Q eale

XII!57 ,a s=a repre de intoarc,e~e pen

tru curentul de -pun er-e la pBmlnt prin rezistenva R legatia .l.ntre nu~ lul generatorului !:}i pam.l.ntoValoarea curentului v a fi

= _R Figo Xla58 ..Punerea


ficia1 ... 1a

U.f
o

De aeeea construirea ei p rez Inta difioul tati ~ ea rezul t.l.nd de a: imensiuni mario Inconvenientul poa te fi evi ta t, man ti:ind rez:i,..stanta nu direc t; in Circuit, ci prin intennediul unui transfoJ:'->.mato r- de tensiune '1T(tlg.XI •. 7,b).,avlnd 5 tensiune redusa in secund an, De aaemene a , _in 10-0 de a pune 1a paml.nt printIbo r-ezLs ....
Ro

paffifnt

a unui nul arti=

-La 0 pun ere la pBmln t t in treaga tens~_une ITf se aplica r-ez is'tient;ei

tent;a arfie

nulu! ia1

g en e rabo ru Lud , se poate

folosi

in

ac eab sc op un nul
1.l...1'J.

real Lz at; pr1:tlt~:f\<~O bob ina l:n st sa (fig ~ XI ~58) pe

miez eli 4"" ~5 c o l.oane ~ Limitarea curentului o rezistenija R intr-un secundar in triunghi ma ton Bauch) .. 0 a treia infa.$urare in stea (Yo/f:::./Yo) poate servi pentru masurarea dec! p en t ru u:rma.rirea st~rii de izolare

se iac e introducfnd
deschis (transfo~ a trans'formatollil.ui

tensiunilor de faza~ fata de pamintll

~ 461 .,..

l? r C'b - e e ~ i a d i fer e n .~ i a 1 a t ran a v e r sal a~ l?rotec:via diferantiala Ibngitud1nala nu act10neaza 1a un sCQ,rteircuit int_re spire (fig., n",59~a-) -sau 18. 0 in tramp ere a in:f8i;l llmri i fazei (fig XI 59 ~ b) ne exi&-> bind- un curent derivat9 aattel inc! t sa.--Nzul he ~ F'Iao La_ gEmeratoare ma.ri g avi.nd inf~uri.r1 in paralal (figoXI~ 59 pC) acss be avarii pot 1"1 detee.tate printJ."'o-oo p1'!'O= teetie aifel'e!!.'!;: iala t ransve raa,la ~care ao. 10t neaza la oriee nssim,e ... -q) trie care apare in unna

;S

Q-

I)

I)

unui

defect

pe una

din doua
\"'O!.l9i
r-,

inf~'Urarile
tec'!;ia transf'onnatoare

fazeiGPro"", Fige
de

C)

c cns na din

la, trQURversaI,a ,1a,.genera.bp:tW.-_, sincroi1;-;

XI ..590 '-Protect:J..ad-lferentla"'"'

rent:' (l~.-~) Care alimeIPteazi¥LreleUl cl~erent:ia1 -lID'0 ---40 Prot,ecyis-rotoricap Daoe. un punc t al rotcrului ajunge in atingers cU-,carpul este nee eaara osemnalizare intruol. t e a dou'aatingere scartcircuiteaza 0 par,te a inf~urarii_ ,rot'ori.". C.St) In ace sf caz ,ourentul de axe,! bati e 0: re~ tie E? i magna t;i~ 2 z,eaza neunifo'nR miszuI de
fierg
!lA!

c eeec e provoaca,vibr&-> 1a corp ieste

tii perieuloasso a a d oua punere

De aceea91~~; . . imediaua a

necesare
Fig" XI e 60 oDez axe 1 bar-ea rap ida
II'

_oprirea

grupului"

a generatoarelor", Dezexeitarea se peat e realiza J:n brei felurit "0" p rdn dezexc i taree exe itaboarei 9 introducind €1 y.a 8uficientde mare in cireuiuul de excitatie
(pWlct;ul 1),~ Fas,(j~'" ~~ '-Cfl£t ' ,l~ t,~ 5/~964 teia'

5" Dezexcitarea generatoarelor (vezi

;papi4a fig,.. I 6o) X


I .

1OI

r9Z

is ten.". . a aCe,s,..

... 462 "'"

.. ],.rin intFerupereactlr~tului -. I~ de - exet tatie a geneFa= _ torului sine ron (punc tiUl 2); ....prin j.ntNdllG'e:rea una! r:eti,stente po.trivite :tn cireuihut indus1Uui exe i haGee,rei (punc ttd 3) Dezexe Lbar-ea excitatoar.ei este umata numai cu fntirziere de dezex~ita.rea na:;;inii sdrie ron e, d eaaree s chiar dace. 1e::o, _curentul I e ~ a carei anul are ne in tereseaza" se rnic~oreaza lent; cu constanta de timp T = ~ a circuitului de excitatie a ma9J.n1.1.s Inc ron e , In plus, intreruperea lui ia ar duc e la tensiuni p ericuloase In indue torul masinii de curent con tinuti.," .Tn bre.rup er-ea curenbului I~ in punctul 2 fara. masafi sp eciale nu es tie posibila, pantru ca tensiunea indusa -~ in fnfa.$urarea de excitatie arprovoca strapungerea izolatiei ace s t ei.a, De fapt ~ ac eas ta tensiune eat e egala eu ae e ea 1 a . hornele fntrerupatorului 2, determinata de e,aderea de tensiune pe arcul, de l.ntrerupere .. Ou cit su.flajt:ll este mai anergic eu ~t:tt ~i supra!3'ensiuneaeste mai mare, rezultind .0 scadere ma'i, rapida a' eurentului, Limitarsa supratensiunii La dezexcitare' se r-eal dz eaza prin introduc erea, in momentul fn trerupe:r'ii :in pune buI 2~ a unei rezisten~e de d escazc are .. ei, lntre borne--~ R Ie circuitului de excitatie a generatorului 'sincrono Astfel curentul Ie nu se anul eaz a b ru se , inchizind~se prin Rd9 Tensiunea care rezulta la bornele induetorului este mprimul moment
CI

deci cu auit mai mare~ comparata eu cea pormala, eu eft rapo~ tal ~ este mai mare , Pe de a1 be. parve'~ conacanua de t;imp din sxp r-e s La varlatiei curentului t
Ie =.1

et::o

·e

-rji

este T =- -;R

+L%-

d.ecl dezelXCitarea rapid'a sa poate realiza eu 0 rezis,tenVa. de desc a re.ar-e mare, Valoar-aa maxima; Care nu periQlit:;eaza iz01a"9ia este in jur de (39 o ,,4 ):R"

- Anularea curenoului l~ nu eliulini fluxulx-emanenta1 airQuituiui.magnetical genera:borulutsd;ncron, 0 d~ze:x;eitare foarte rapid~t cu elimin'srea ~i a .fluXUlTJ._iremanent se poab a realiza introducl.ndQ razi.s .... tenta in cireuitul indU8U Ie lui excitatoarei,(punctul 3)" Atunci cu.rentul Ie!lc:ar~ nu va sa poat e mic$ora bruse. trece partial (cslea-oC
riga Xla6o) _in cirouitul de

exciha'\iie a excitatoarei anulind 91 sohimbind ch1a.r sensul curentului de exc1tat tie a ac estets!) Astfel UEI l!:?i schimba s en suf , acc et eFl.g,,:a ... 61.. Variayia enr-enbu rind tree erea. #3P re z ero lui de excitetia 18 dezexeita:·= a re osc·U·antia lui let care trece rapid pr-Ln zero s i$1 schimba sensu! (fig XI,,61) ~i anuleaza. raua ..., nent;a", Anularea fina}.a a lui Ie se face dupe. 01 teva oscUatiL.
»Q '

ll

D (;) PROT ECT:IATRANSFORMATO

ARPmOR

In scheme'le de protect1,e. transfo.rmaboarele se considera ca imped-anye longitudi.nals, dec! elemente de ratea anal.og e cu tronsoanele de linii.QProtectia lor poate fi=

maxima1a~

- 'cu r-sleecu gaze .• - dif eran t lala ~


ull:;ima -f'iind ~1 mare(;l f·olosita la tr.a~sfomatoarele de pute:r'8 IIlijlocie

1 ~ ProteCyi8: max~mala9 Considerat c a transforms torul este pro tejat;· tntl'--O re'tea 1·8e maximale~ cu temporizars :tn trepte~ in porizarea protectiei tronsoanelor de linie

elemen,t de linis, -aroo res~nmta cu -re=cQUcQ.l!dant;a en tam ....


(fig~XIe6a)

- 464 -

In cazul cind funct;1oneaza doua transformatosre in poaraleI asta necesar sa exists intrerupatoare inspre ambels sisteme de bare (fige XI. 6,) ~ deoarece La un sCTirtcir.cuitin tr--:unul

Fig., XI.,62. Temporizarea

protect-iei ralor.

maximala a transformato8-

din transforma to are, barel e secundare fiind ment1nute sub tensiune de c"ela lal t transformator, curentul de scurtcircuit va curge dinspre- ambe'le sisteme de bare.Bineintel es, ~1 tn cazul unui singur transfomator~ daca linta este alimentata din ambels e ap e tre, proFig. XI. 63. Cazul a doua transformatoa~~ beetla trebuie real izsta bU'ateral, La re in paralal. fel ca a tronsoanelor de lipie. 2.. Proteetia eu relee de gaze. Releele de gaze, denumit s ~i reI es Buchholz, sin t elemente de pro bectie simple t left.in e .$ i siguN,
sensibile la toa be avarill e interioare _ ale trans.formaborului~ insotite cu fopnare gaze prin z i:::-e-a lac ala de

:tne~il-

L.~T
Fig.

----.
XI. 64-. ReTeul cu gaz e.

sau arderea izo1 ayiei fnfa~u:r8.rii sau

uleiului-.

Releul Buchholz RB (fig. XI.64) Gate un mic rezervor· urnplut cu ul ed, situat in calea uleiulu1 prin tuoul de legatura de la cuva transform.atorului (~) ~i conaervabo nn, C (;t"ezervo ... rul. de ulei)~ La 0 ava rd.e in share incipienta~ gazele care se

formeaza nivelul

as :ridiaa

~1 s'e_adl'lna in spat;iul D,. ap·asind in jos

uleiu.lui d:tn rel:eal eu g az e, Oa urmar-e , -p1.utitorulk, ceboare 91 inchide con nac be'l e 1-2, semnalizind prezenva Ull.ei' nereguli in transformator, inc:l t personalu1 de suprav~ghere sa poata lua masuri, fam sa deconeo bez e neaparat tr$hs""t formatorule Dace. existS. 0 avarie neta, eu formare intensa de gaz e, nivelul u1eiului cobow.a.$i mai mul t, astfel i:ncte an al doilea ·notor sa poata de comanda de declan$are., De eele
asttel

mai multe ori inSs. riu esteneeesar,ca.gazele


La

sa ajunga
uneoJ:'.i e az-aa-

pina

r-e

Leu

01

unda

de

presiunecare

spar-e (avind

cel-de-al doiles pluti~or inchide contactsl e3-4 a1 e cireui tului care cemanda declan9area~ Se rem arc a faptnl,ea pro beetia este rapida, insa nu deconee teazii d eei t; daca exi·sta a avaris neta: la 0 i.nealzire 10cala care adeseanu se transforma i.n scurtcircuit II personalul de exploatare poate eventt_la1 trece aarc.Ina pe un alt transformatar Protectia
Cll~

tel' de explozie) pune in mi~care aau chiar 0 place. simpUi B~ care

prevenindavar.iafJ

3", Protec.tia dl:ferentlalao act;i~:meaza la taate avariile


p.rinse i.ntrecele

eu relee

de gaze nu

douB. lntrerupa.-

transfonnatorol (1,2,fig.XI.63) ci numal la ac el.ea care dezvol ta gaze in cuva scurt ~ circuit &xter1or~ de exemplu .La 0 eon tumare de izal al:io,r, pro teetis nu funet.ione·azaf)
e

to ar-e care protejeazs.

tral1sformatorului

La an

pid

Un mijloc sigur ~i .fQarte ra .... de pro beetie pentFu 'scllrteir=

Fige XI..65 .. Proteetia dlferentiala. la nn transformator eu dou! infa.~urari "

cu Lbe 18 trans.fom..atoare este pro teetla dif·eren1;1aUL. Ea _ se realizeaza asemanator ca la linii (fig., XI ..65),1 cu observatia,
ca. La traIlsformator !?i in regim n.ormal

portului

de transformare» insacuren'iii Ii' 1 'Gbtinl:1Vi in secundarele transformatoarelor de eurant trebuie sa fia ap:ro~ ximat1v egali i aautel tnett cQ.FEmtul de dif'eren1;!tn raga normal sa fie cit m.ai JJ).ico RapQr'lml de .tra.nsformare f?ischem..a deeonexi:tmi 1a ~rans:(orm~toarele de cl1renu ae sIege ll:t at;1B fel, ineit sa set asigure

1\ -F 12, dator1ta.
2,

Fa -

=>

466 ;" l.n cazul la


0

q :: 12, _rent;iler

asig~'rind

$1

1'0

bi:r:ea faz,eijl

aind. .fazele

eu=

nu co ancdd , in urma ze tirii formaborului -protejato

schema

Y/Ll a t ran s-

ExistS. totu9i o eerie de dificulta-gi in a 8sigura un eu'rent dedif.erent;a mia, din care eauza proteetia diferentiala trebui_6 reglaba. la 0 sensibilitate midi (25"'0 o5e% a eurentu lui de aiI'Culat;ie ) .. Difieul ta:t;ile ai.nt urmatoarele I 10 Rapoartele
=

de transformars la transformatoarele de putere rezul tis. din valorile tensiunilor normalizate (in trept6 maril), iar raposl.'tel e detransformars la
transformatoarele de eurent rezulta-din la
0

valorile

cu.....

rent;ilor

nominali

no rmal.dzat L (tot

Goeficienfml

de schema (

Y3

fn trepte
conextune

mari!) ..

Y/Ll. ) po a-

te q;i e1 modifiea raportul de transformars" Prin uzmare- este gz-eu sa: se asigure curent;i aproximativ egali in secundar-, in regimul no rma'l, de f'llllc\1'ionareG 0 core,otis ae realizeaza ell un au:tQt:ransi'Qrmator mon cat 1naintea releului diferenVialo
20

cu ~-pr~ze,

Transformatorul de putere are ade sea priz 69 reglabUe in. exploatare in limite larg;i..9 deci rap(H1;tul de transf'onnare est e v'ariabilo Curencii transformatorului d~ putera nu slnt fnt~un

30

raport cons t an t , datorita cur-entului de magnetizars .(of tev a p roc en t e din cur-en tul nominal)
Q

4" La punerea

sub tensiune

a transfonnatorului

in go19

cueel nominal 9 timp de cit-eva secundeo Fiind :in gal ~ _ eurEmtul de diferent:a este egal Oil aeest curenb tranzitoriu doe coneetareoCauza aparit;ieiunui euzen b im= poeban t La -cc:m,fi!ctare eate aparl V1;a~ui flux aperio= die rja (fig" XI.,66) care .completeaza comp0nenta pe- _ riodiea..~ sta~ionara a fluxalu.i

ac eaba paate

absorbi

un cueen t important,

comparabU

tip'

Is valoarea

rezu1=

banta P'rfitlJ t egala ell zero in momentul conectariiel'Flu..,. xul rez,ul,tant po at e aves velaarea maxima aproape dubHi d.e~1t e ea a fluxului g,t;ationar ¢,p,," Cum transi'om.atorul ashe saturat ~i La fluxul stationar ¢-p .. e1 se S?~
t:ureaza. deasebit de p:lilternic prin sJJ,prapun,er~a e omponentel aperioaiG€ !?i de ao e ea Gurentml .de magneti.zare

absorbit cijiar

-€late un_ mu1.tiplu a1 celui normal, putind f1 mad, maN declt cuzenbuf nominal a1 ,transfoma,to'"
releului difereht;lala

,"

ruItti" Desensibilizarea cur-en tUl de o.i= ferenta cu 0

fat,a

de

insemnata eomponenta continua, care spare La

ecn ecsaze ,

se

realizeaza fl·e priIit~o bobina

fluxului, la conectarea transformatorului in gal., sensibilizata la components aperiodica. a cllren-tului_) " " fie prin .folosirea ln schema de protect;ie a unui transformator aabu rab , Care retine dincurentul de di..fer·~ta componenta aperied1cao Transformatoarele cu trei infa~ura.ri pot f1 de asemeaea
ciI:Culai;ic r~dresat (deei protejate

de revinere(blo= care) paroursa. de curentul de

-1_

Fig ... XI..66 e- Variatia

pr ez,en ta ta.
7C

cu un montaj
0

dl.terent;ialo

soh ams. de pro tee tie

In figura XL,6? eate re = dif ereni; tal along i tlldinaUi a

------AA.---.----~

unuf transformater eu tre1 ~ntafiJurari'f


relaul diferential

prevazut au bobine de revineN B (de 'blocare) in.


eircui.tiul eundar,
...-Bobind de

fiind

prima.J;",see1 tarviare,.--'

RD

actlonore

Fige- Xlo6?'" Schema unei probeeViidife-

rentiale f'armator

~~-~.--------------~

fae-~ari,,_

1a un _ transcutreiin=-

Eo l?ROTE3TIA BAllEtOR' COLECTOARE , importante se prevede deco~ nsetarea instantanee a barelor coLee boane, la un seurtcironit pe bare~ Pentru aceasba deet.ans ar-ea intreru.patoarelQr se Co m.snd& un relea de supraeu:rent~ alimental:; de eurentul de de
- - In instalatii

de di.stributi~

Fig" XI,,68o Protectia

diferenViala.

a barelor

e o'lec bo az-e,

dif'er~nva ( L It) obtinllt prin insumarea tu.uuror curent:i.l.o~


!j,i.nderivatiile de pe bare
f)

(fig"XI ~ 68) ~ Transf'ormatoarcie

de

sa aiba toate ac e.LasL raport de transformare(> In re.gim n.ormal 2: i = Q iar la avarie ID = 2. If este propo~ tional en eur-snsul de scurticireuita Cireuitul aecundar- trebuie sa fi e pus la piimint (petru s~Gt1rits t eaexploatarii) in tl."-un singu- pune t (nu separa t . fieear-e infa~ara.X'e seeundaraJ)s
-

cuz-en s trebuie "

520- ....

D. smCRONIZAREA

GENERATOARELOR SlNCRONE

Cuplarea unut generator sincron in paralal cu un alt gene.rator sincron sau eu un sist em energetic se poate efee tua in conditille egalitatii tens1unilor, egalitatii frecvenvelor ~1 coincidenya fazelor .. Operatiile t p~in care generatorul se aduc e in situayia care satisface conditiile de-mai sus,' pre cum li'i cuplarea la bare a gener-abc rul ud , ,se .nueesc sincronlza-

.@-/4--0

re~ generatoruluL sine ron. 1. Fenomenel e c e apar 1nain tea cuplari± generatorulul 18 bare. Fe0) nomenele eleotriee ce aper :tnaintea cupl~riigenerato1"Ului s1ncron la bare. precum fil:l. cele din momentul oUplih;'ii $1 dupa momentul cupUirii, se pot studia p e baza schemeidin Fig .. XII.24. Schena .figura XII.24. Sistemul elec trio la ecp-ival en tie. pen tru stud1:ul cuplarii ucare se cupleaz! general;orul se renut generator 1a 8i8prez,1nta printr-~ generator -echivatem .. len t, .nc tat cu S. Schema din figura XII.24,b sco abe in evident;a, marimUe electrice o-ar&cteristice ale scheme! din figura XII~24,a,.

Uegf este valoarea erective. a fj,ens1un:tielec-trpmo_toare a generatorului ce se cupleazi:;-ITS! valoar~a ef'e,ctiva a tensiunii electromoboare a generatorului echivalent ClI sistemul; ~g reactanta generatorului care se cupleazl, Xs reactanta generat9~lu1 echivalent ell sistEmu!. Se va no ta eu Uf valoarea e:fee tiva. a tensiunii Is borneLe :i:ntrerupatorului de cup-l are , Observ:i:nd os. ace8st§. tensiua::l~ e diter-enva din ere tensiunea generatorulu1 G ,91 a generatorului echdv al.en t S, se po abe serie

und e relat;ia
-

euprinde

Valo~1le momentane ale marimilor

cores-

punz a to are , Tensiimile indicate av1nd 0 lege de variavie ~n" raport eu timpul ~ relat-fa de mai sua-ae poate forma campI exa
Uf

sinuso-1dal! serie sub

eO"f
o

- '[far"

unde Uegf Sf

_ ,.-- ej (w t+ -'f ) - UeO"f g g


<;;>

= usfej( wst+ ~s)


t

wg ~i wS -reprezentind pulsat-lile tenai-Wlilor celor C\oua generatoare, i~:r,. fg 91 <fS 1ndicind fazele initiale ale aces tor tensiunJ, pent;ru. t = a. Pe b aza diagramei' tensiunilor din figura XII.25 se poate stabili valoarea nuznericii- 9i faza bensiunii rezultante Uf
Uf = ~ U~gf + U~f - 2 U~f
ullde

IT Sf co

«.,

(XII.l)

_cr =
etc! == 'f o
~<,-,

-=«

wS)t + ('fg-

'fS,)

'---~~;,<,:""~~~~r""~"~ >':,:";'t': "'c: -' .i.O~Q/ll~/!,·q

d= (

W'g -

'-US)t

+ 'f .-

-....:c·~

- 522 Rezul

ta

faza
Ue - sin .

tg( ec - Wgt-

<f s)

= ---'
Ue gf

"",g;L::f:-.o,..' ---cos cr

USf

de unde
U

ec ;~_wS t+ 'f s+ arc Expresia tensiunii

tg

~Uw--~iiJ,ic~o-s-(f"""'--""u'_S-f.... ' •
gf

est

sind (XII.2)

Uf sub forma. complexa. va f1

Analizlnd expresia (XII.l) a valorii efective a tensi~ii Uf' se constat! ca.,ea nu e constanta in report cu timpul.IntI'-ade-' var~ de9i yaloMle erective uegf" :respectiv USf stnt constante I v,a! oarea efec tiv~ Uf rezulta va.riabUa in raport eu timpul datorita. modificarii 'unghiului . d din c auz a inegalit!tii (.f,.}g~ / ~ wS.Limitele intre care oac I-

liyl'_~;

o~,· --~~---"""--;-'--7 ~

Fig. XII~25. DiagramS. f,azoriaa tensiunilor inaintea Cuplarii generatorului Is bare1e sistem:ului.

la

Fig. XII.2'6. -Variatia tensinnii la bomele int;-erupatoru ... lui de cuplare -agene'ratorului 18 sist an_

leaz~ valoarea elec tiva Uf se pot obtine facind pe cos J" ega! cu 1, respectiv cu -1. Rezu1ba limite1e Uf :: U, - USP ~i _ m~ ~f ~ Uf~ ~ Ueg.r .: US.r- Pr,ima limite. (U ) co respund e si·tuatiei fmin elnd eels doua tensiunl neg! ~i USf ajung in faze., a dous 11mita aore~unde'opozitiei de fazl a.celor doua tensiuni.

Figura XIla-22 reprezinta variat1a in timp a "a10rii e£ective a tensiunii UII a bornele fntrerupa to rului de ~cuplaFew,La traEare~ diagramei s~a cons1derat ca originea timpului se fixeaz a fntr-un moment :tn Cared=: a, ceea ce :tnseamna 'tg=' <f s= = 0, c u altecuvinte inseamna coincidenta de faza dintre USO"f o $i USf• Din legea d~ variatie (XII~l)a lui Ut se poate deduce simplu ca T, '

" w
'g

2~
-

-w

'

f ' ... .r
g

In eaztil partic~ar, c:tnd Uegf _= USf' limitele de varia yie a valorii efective a lui Ut var f1 2 USf $i 0, obtin1nd curba trasats. eu linie Intreruptain figure XII.26", Aceasta curba poate fi exprimata matematic ~ daca :tn rela-tis (~II",l}se consid era Ue = Usr: In ac est C,8Z rez ul be. gf ~

Se mentioneaza. cs. numai valorile pozitive ale funetiei trigonometrice de mat sus pot f1 luate .in consideratieo-2Q Cuplal;'ea generatorului s1ncron 18 bare. In momentul c . _ cuplarii generatorului sincron la bare apare un !il0c de curent el fiind debeminat de existenta diferentei dintre tensiunea uegf .~i USf; adie! toc~ai de tensiunea Uf analiz,atii mai l~ain~ t e , Socul de c ur-enb' solicitS. termie $i dinamic instalatia., ..cu , consecintel e co r-espunzabo are , Pentru a nu ave-a 90C d~. cuz-enb , trebuie c a :tn momentul cuplarii Uf sa fie nul .. Din expresia. (XII~I) se c on sb abll ea U.f e nul; daea unnatoarele doua condi~ tii s:ln t fnd eplini be
'"

It;gf.

De aici rezu1ta ca cuplarea trebuie aa aiba lac la egalitatea tensiunl10r uegf f}i USf $i~a coincidenta de f~za a +0r~ In reali t~te 11+ momentul cupls.ri.i t conditiile indica be' ~e a-bi...; cei nu sinb riguros indeplinite; ceea c e cauzeaza aparitia~bc ulu.i de cur-en t
0

. c= 0

US! '

.... 524

In continuare s e va analiza natura ~oculu1 de eu nen b pen... tru dOliELe aaurd , $1 anume cind £'i6 una , fie ceal'alta din- eele deu~conditii anterior enunvate ~ nu sinh indeplini be..
I

Sa cQnsidem

U·:.

6g;t'

.-F- USf

d=
Conform r61a"\;:1ei (XII ~1) ITf
'f}i

OQ

ITe

gf,-

USf

in consecint;a

apare curentul i eoc -.


It8~

de lilac

V2(UeO'f - USf) .9 'xu + Xu g S

sau exprimat

prin marimi'relative
1.
.It

== 1 ~8" "V2(Ue

$00

x,,1t g

X""" S

;.r -

U~f)

Curentul este d ebezmdnat de valarile supratranzitorii ale reactantelor g en er-aboru Luf, 9i ale generatorului echivatent cu sistem:uL~ ,.. Canf?ider.tri.d un c az d ezavanbajo a , $1 anume cind generateTul ae eupleaza la un sisham de putere infinit:a, deci = 0, 1ar pentru reactanta generatorului se ia 0 valoare mica x~1f= .: 0 ~l~J rezulta ea pentru a avea un ?U~ rent de soc egal cu curentul nominal, trebuie sa apara. 0 aba tere a tensiuni ~

XS*

lor

de ::::: 1

'

u,lf
cuadiea

mtn ar-ea fazei

Fig~ XII ..27. Deterrentului la cuplarea generatorulu1 La sistem Xu condi~ii~.e u~-c~, -# USt- ' S ::0. ., Sf "

De aici rezul ua eEl abater! relativ importante de la condivia 6.$a1itatii ten,siunilor due Ia cureny! de soe relativ mipiQ Pe b~za diagram.e1, din fi=: guraJCllo27 se poate constata eaeuren ...
de ~.

egf

U;t =-

to 5 ~,

tul ce apare e pur reactiv, ceea ceinseamna cs. elnu duc s la aparitiatmui soc de putere la arborel e ag regabul.ud, turbinagenerator sdrieron , Sa considera cazul a1 dailes
U egf'

=
'.:

USf

d#
..

0•

Conform relatiei

(XII,I); tensiunea

rezultanta va fi

Uf = V2U~f - 2U~i cos cJ

2USf

sin

care va determina
4t

curentul
iQoc
y

de sec .d aan 2 ..
,"

= -----.-..,;;;:..~

I, 8. \12. 2U~f X"~ + X"iI'


,.

Deoarece curentml de soc variaza eu sinusul semiunghiului de defazaj dintre cele 'doua tensiuni f,)i cum la sincroniza ... , re nu este lnto tdeauna pasibil sa se asigure defazaje .mici; abaterile de la eanditia de coincidenta de faza a tensiunilor provo aca aparitia uno r- curenti de sue relativ mariO' Curentul de $OC maxim ce poate sa apera, .tn cazul de fata (1 a sinf = 1) e de doua. ori mai mare deci t curentul de 1iI0C maxim oe poate sa apare in cazul anterior tratat (t.a Uegf ;: o)~ Fe baza diagramei indicate in figure XII ..28 se poate con sta ta ca deoarec e curentul e reaetiv in raport cu tensiunea rezultanta Uttel are 0 eonsiderabiHi c ompcmenta ac tiva faVs. de tensiunea generatorului U"g:e. De aiei rezulta aparitia aocu -lui de putere aetiva la c onec bare, ce determina solicit-area meFigoXII;" . Fig.xn ,,29..De28oDeterterminarea fazei c an i.ca a ma§inli primaJ:'e sub minarea curent u1 ud la cu.plarea generato .... faz'e'i"curulni la slat-em r entului laeupl~ea" gE:!net'at6rului la sisi in condit:tile . tem' in . con9-i~iile_r' "Ugf .. USiJ d ~ o , ~ UgfFU'sf) G;': o.

fo~a de 900 AsemeIl,Eia oliel tari, daca dep:a~esc anumite limi"'~ s te ; pot duc e Ta avar,i.erea ma~inii primaJ;'6., - In eazul '~enersl, cind ~ gf F USf $'1 cf F ap ane supraprmerea calor daua eazuri anal Iz at e, Diagrams din figura .. XII ..29 sco at s in evidenta s ecul de patera activa cs apaz-e . in ac est ca,z .. -Se poate crage c one Luz La ca p e cind inegalitatea tensiu.-~ nilar nu are urmari grave ~ nicican tltativ, nicica+itativ, necoineidenv~ fazelor La eon ee t ane duc e la ~oouri de cuz-en t relativ 'mari~ ou act-lune mecanica !?i asupra mS9iiiii p rdmar-e., 3~ Conditii1e intrarii in sincronism a generatorului sin ... ~ cron caplat 18 b ane , Pentru ca generatorul sinCI'O:Q. cuplat la bare sa S6 ment'1na in sincronism p e linga c ale doua conditii , indicate anterior trebuie sa fie satisfa.cuta $1 conditia ega1 i-tavii frecvenvelor
III

0;

In pract.ica Ii ac.easta condit;ie nu este riguros 2ndepl:tni~~ hao Astrel se pune problema stabilirii abater1i maxime a frecV'ent.elor, 12 care inca generatorul cuplat se mentine in
adnc rcnt sm, . Dupa c e generatorul

a fest cuplat la bare, asupra lui ac= tioneaza urm!toarele cupluri. - em este e upl.nL de antrenare dezvol tat de motorul pri. mar, care se presup'une constant, .cuplu1 de frinare dete~inat de pierd erile m(p - co c anIc e ~i pieI'derile in fter din generator; presupns de asemenea cen stian t-; .... C cupluI electromagnet:t.c, care c or-espunde puterii . . e1 eo tromagne tic e sine rene , avind expresia de
<=

.forma
C :: Cmax sin

d~ _
simetric,

"'" Cas ~

pentru 'cuplul

un generator eu rotor asinc ron , de forma


.' dcf
Cas

=. Kas

ab '

- 01

, care ,ap are ,da to rita in-t erac t iuni i din tr'e eimpul magnetic rotib-or $1 curentii ,din ·infa,:,?urarea- de exci tat'ie-, din fiertil'ro to ral ui 91 din' infsE]u", rea de amortiz a~e, e:e apar 1a 0- deplal:fare. nela.". tiv-ii a eimpului magnetic ro tito_r fatl de 'rcJ't,oll":, cupIul de inertia eor-espun,za,tor ace el e,mrilt p!rviloX' in,- ro-tai}ie
C',

= ...... p

'!

dt2

d2r:r

Ec _ua1;i a ech 11 ib I'ul u1 cup'l urilo r

Deoereee cuplareaagregstului se produce dup§., c s ag regatul a ajuns la 0 tureitie stationar! (diferita de ceasinc.ro-, na).~. ..,. se poate serie Om =: Co 1i11astfel eeuetia cuplur110r de-

vine
adict!

Cmaxsin d- + Kas _.d! + I • -dt· = - ,', ,P

au

d~{

Aoeast! eeustie, determine variatia ungh1ulu1, din fune .... tie de t1mp~ Mentinerea in sincronism a rotorului e asigu.raba; dac a ac es ~a exec ubind anum.i ta p andu! §.ri-, unghiul .. d nu .d ep!i~ eSl'" te valori.limite bina p.recizate~ In ac es t caz-,oscil.at"fils-robe rul ui V9r fiamort iza be; .g ene,ra :&0 rult inzindsp r.e'func,t'ioua.,;.. re sine rona. Din punat:ul de vedere al intrllri1 in sineronism prezinQ-a importanta doar limitele~ -.tnt:re care au lac osc11aV111a.,.-Pen":' tro aimplifiearea caleul eler se va renunt'a la considerarea termenului Iras din eeastie d1ferentiali de mai sus,-- astfel ecuabLa ce Ere obtine ~ va reflec be eac 11at1i nealtCI'tiza te, d eei .amplitudini marita fat! de eele reale~ dind rezultate acoperi~~ to ar-a, Astral sa obtine ecp.etia dlferentiala I d2d:~ . . ... .. :":"2' + C .. ' sin <f' = 0'.
... -r

gt

P-

dtmsx

52&3 -

~Totind CJ..),.:::; Wg - ws' consideram ca cuplarea genera torului se produce la pul aat i.e reI a ti va '10. fili la un ungh1 de decalaj 00. Presupunind COg:> wS,inseamns. cs. unghiul d Qupa cuplare c-re~te .. Mentinerea :tn sincronism e asigurata, dace. c:f nudepa~sfi'te vat car-ea limi te. ,. • Se mentioneaza cacuplul electromagnetic are 0 ac~iune de frinars asupre rotorului ~i i1 imprima deci 0 micli\orare a vi bezel unght.ul are , Astfel condit-ia de mai, sus ravine la a spune es. OJr trebuie sa sa anuleze La cf <. 5i . Reluind eeua~ia diferen~iala de mai lnainte, i sa pot aduee urmatoareletransfoxm!irl: Tin:lnd eont ca

wr

w-

deci,

liIi inmulti-nd

ecuat La diferent~ala
.. w
i

eu

OJ,.;:::

dd at ' rezulta

I -- . p

adrca

-I p

wr dWr = Cmax sin J'dd

Conform celor anterior 8ratate til sa fie integrata intra limitele


w·r-

urmeaza ca ecngtia

o'btinu-

iO

Wi;:::

d;::: deci

0'0

$1

cf ~ ~

- 1 fO P
.

w('0

'dw

:::;c·max

1
g; do

sin d dd

-'5~9de unde rezulta. dupe. efeetuarea calculelor

Aceasta ecuatia exprima condit;ia limita de 1ntrare in si~cronism a gene rab o rnl.ut , Dace. se cuncasb e , lao care· sa 0 produce eup'l azea gemeratorUlui, pulsat1a relat1v~t wr 0 "in mo. aentul. cuplarii t rebui e sa fie mad, mica, decit cas determ1hate. de ccuatd a de- mai SUSe lnvers, dace. se curicasbe pulsat;ia relativa wro din momentul cuplarii, unghiul Co lacere sa produce euplarea t:rebuie sa fie mai mic decit eel '. deb aminat de ecuatia de mai sus. Relat;1a analizata. scoate in eVident,a, cs' din punctul de vedere a1 intrarii fn sincronism, semnul lui do '!?ial·lui Wo nu prezinte. interese 40 Metode1e de sincronizare. Procesul de sincronizarl? a~e loe fD doul stape: = prima etape. euprinde manevrsle, care due la egalizarea t enat uni.Loz $i a frecventelor, ~ a doua etapaconst:a din euplarea gene :rat orul ui 1& bare, care trebuie sa aiba Loc in momentul e!nd e satisf~cuta !ii conditia de coineidenta. de faze. a cslor doua tensiuni. Operatiile ambelor stape ale sincronizarii ·pot f1 efee nuate fie manual, fie automat Egalizarea tensiWlilor !ili··'. frecventelor pe ca Is automata sa realizeaza cu 8f/8-zisel. ~galizatoare de te.nsiune, respectiv de 'frecven:f(ae Veriflcarea· ccndf "lji 1or sineroni zs.·rii, pre c um !?i eenenda aut anal;' ·a fnchi1 derii intrerupatorului in momentul favorabil SI executl d. c!l.tre apa raul, de punez-e in' para1el. Toat. dispozitivele ~ oare realizeazi opera'f(ii1e apartinind ambelor eteps ale sincronizarii, fC)l''Illeaza a9a~numitul sincronoscop. .. Opera"lj1ile, apartinind primai stape ale S incronizarii se poi:; efectu8. relstiv simplu $i Uf~orpe eale manusla. Realizerea etapei a doua pe eale nanuaf a , ladicl cuplare.- manual~ a generatorulu1 la bare prezinta deficul tat1, - deoarece 0 evanbualao gregeala in efectuarea seastai manevre poat'eavea conseefn'If e defa"vorabile 'grave. Din aces t e motive~ foarte frecvent" procesul de sincronizare se automatiz,eaza. doar- pat1ial 91 anuma

Ii

- 530 ...

sa efectueaza manual egalizarea'tensiunilor ~i a frecventelor - ~1 se au'tomatizea~~ controlul fndep.linirii celor trei opnd1 tii ale .sineronizarii Eli comanda cuplarii generatorului 18 ba,

Autosincronizarea este llll procedeu sparta de sincronizar~ automatag care se va analiza mai jose a) 5inc:ronizarea manuaJJi" Sincronlzarea manuall fnseamna efectuarea manual! a tuturor operatiilor sincronizarii. Procedeul de sincronizare manuala e cunoecut din Cursul de mafiini electr1ce~ b) Sincronizarea automata. Opera~lile, apar"t;in!nd primei etape ale sincronizarii, sfnt aceleB91 eu eele executate de .regulatoarele automate de tensiune $i de fre6venva. Totul?i~pe eind regulatoarele amintite realizeaza un reglaj eu abateJd foerte mici~ reglarea tensiunii $i a frecventei:in vederea slncronizarii apare ca un reglaj brut. De Bceea" pentru egalizarea tensiunilor ~i frecventelqr~ la sincroniiare nu'se 'uti~ lizeaz.B. r-egu'l atoar-e'I automat e de tensiune $1 de freeverl't"!a e agregatelor~ 01 flspozitive aparte9 denumite egalizatoare de tensiune; respectiv egalizatoare de frecvenva. Pispoziti vul automat de sincronizare ~ dup! ce verific! dadi condiit,iilesincronizarii sint sstisfacqte ~ trebuie sa' 00mande fnchiderea fntrerupatorului in B1ilB fel ce momen:tUi.inchiderii al aiba loe Is cf = o, Aceas·ta presupune ca dispozitivul sa des comanda de :inchidere a fntrerupatorului cu 0 oarecare' anticipare faVa de momentul cind d~ 0, deoarece at1ngerea contactelor:l.ntrerupatorului are loe cu 0 e anacar-e fntirziere fata de comanda :inehiderii acestuia ..Dupa felul cum realizeaza di,spozitivul aoeast! anticipare, deosebim: - sineronizatoare cu unghf constant de anticipare.,. - sincron1zatoare eu timp constant de anticipare •. In capul sineronizatorului eu unghi constant deanttcipare, comanda de inebidere a :intrerupatorului se da. eu un unghi consbsnb inainte de moraent uI cind ungbiul electric a ia val as":" rea zero (respectiv un multiplu de 2 Ji). SA. .not!m aeest unghi eu da (unghi de anticipar~)Q
r• :

Figura XII.3o reprez1nta. varia-tia'in.timp a tensiunii 1'ez'ul t anb e Uf Is trei,frecvente relative c~r dife::_ite, in ordi-. ne descresca.toare. S-a presupus egalitatea censiunilor Ue =
gf
== U

- 531 -

Sf" Notam

eu tl

t.impul propriu

de aetionare

a aparat:;ajului,

O}

t:')

Figli XIl.. 30..Determinarea momentului euplarii generatox>ului la sistem in c8zul sincronizarii automate eu unghi constant de anticipare. adica int ervalul de timp,
.

intre

momentul aplicarii

ccmenatf, :

ve a intrerups.torului. Dacs. comanda de :inchiderea :tntrerupatorului se da. eu un unghi de anticipare era t aceasb:a'inseamna ca trecerea prin nul a tensiunii Uf va aves 10e dupe. timpul ..
t -a

de inchidere a intrerupatorului

~1 momentul inchiderii efecti-

_ da

-wr

Daca e indepl1nita

condi1;ia te = ti

It

inchiderea intrerupatorului va avea loc ohiar in momentul trecerii prin zero a tensiunii Uf~adica la cf = 0" l?ulsavia relativa, la care ta ti~ 0 denumim pulsatie relativaop€ima

. In diagramele din figura XII.:;o s.... a notat ell. momentul M c.ind se dB. comanda inchiderii .int:r:erupato.rulu1 ~ ·iar m.€,.mentul incb.iderii intr.erupatorului s-a notatcu N• Figura XI:t.3o~b repreZlinta cazul wr .... w;t'opt' adina tia -1;;1.'

(Wrapt;)"

Daca wr > UJro;.t (fig. XII ..;o ,a), la ac~la~i ung;hi de anticipare timpul de antieipare rezulta. mal mie, adice. in ~cest caa .rezul be. ti > t a' de unde se .deduce ea ipehiderea' intreru-' patOrului va avea loc eu osrecare intirziere fata de momentUl tracerii prln zero a tensiunii IT£" adica La un cr #0. ' ~Daca wr< wropt (fig.XII. 30~ e), rezul ta. laac'ala~i unghi de anticipare un timp de anticipare mai mare, decit in cazul cind wr = wropt• In aceat caz tl .( ba; 'd'e' unde' se constata ea inehiderea intrerupatorului va aVea 100 cu oarecare an,ticlpare fat! de momentul trecerii prin aero a tensiunii ITf; adiee. ili .in acesboaa la dI- O. ,Din cele aratate rezulta. cs. inchiderea intrerupatorului in moment l, dorit ~ adice. la d == 0, va avea lac numai la 0 sdnu gurs. valoare a f'recventei generatorului, .!if anume La care
Wg ~_ Ws -

rapt

La frecventel e generatorului dif erit e de eea det erminats. de relstia indicata, caplares intrerupatorului se va produce 18 d I o~ adics. eu aareeare eroareg Aceasta, eroare se poate ex~ prima, sub forma de unghi in f elul urm~tor
IJ.J'==
w t.

J.

d' a

Deoarece da :::
w.

rap tti

se mai poate serie

adics

- 533 Intr-tID cronism tia


-

paragra:f'

ant erior

a-a

aratat

ca 1ntrarea

in sin-

a generatorului
I 2P

e asigurat,e.,
2'

dacii e l.ndepli;ni

be.

condi-

ra

C (1 + cos da), max marimilar ui .. Deoarece respective


Ll cf din

unde

ro t ul inchiderii

f}i

cra

sint

valorile

din moraen-. relatiil e

intrerupatarul

ant erioare

reprezinta

t ocmai. unghi u1 electric

La conectare,

din rela1;;ia (XII ..; 1?i XIIQ4) rezulta cermina valorile limite ale lui wr' nizarea I w2 2p rlim

condi 1;;is finale., -ce de la care s e produce sincro-

sincronizatorului cu timp constant comand a de inchidere a intrerupatorului are lac de timp constant inaintea trecerii prin

In cazul

de antic~pare, eu un interval rezul-

zero a tensiunii

tante Uf, adica inainte ca unghiul d sa obtine. val oar ea ze~_?-, respeotiv multiplu de 2 W ~ Dace. timpul de anticipare se ia eg a.I cu timpul propriu de ac t Lonar-e a aparatajului, momentul conectarii va coincide cu momentul in care d = 0 ~ independent de

valaarea pulsatiei relative. Astfel sincronizatoarele cu tim~ constant de anticipare nn prezinta eroriIe Sistematica, pe care Ie prezinta sincronizatoarele eu unghi constant de anticipare f}i care deriva chiar din principiul lor de functiOnareo c) Autosincronizarea. Metodele de sincronizar"e automata. descriee sint denumibe f}i metode de sincronizare automaea-pre-cisa$ Ele permit €fectuarea operatiilor de sincronizare fntr-un timp relahiv scurt fii cu E?ocuri de putera activa l?i reactiva mici~ Dace. fnsa frecventa sistemului nu e constanta, ciescileaza~durata sincronizarii automate precise se lu:nge~tel!De as e« menea~ dace. tensiunea sistemului scade~ erorile sincronizatoarelor cresc~ ele ies chiar din functiune. Din eels aratate rezulbe. ca sincronizatoarele automate nU-9i indeplinesc ro~ul in regim de ava~ie .. o metoda de sincronizare foarte r-ecomanc ata , in speci.al in regim cle avarie; este sincronizarea automata'aproximativa
"

... 534 ....


sau autGsincronizarea. Pro_cesul de autosincrorilzare~ conste. in urmatoarel.t'1f; generatorul sincron ne-e:x:eitat se aduce La 0'- tur-atie apropiata de tura1;iasincTonat ape! Be cupleaza. La bare. Dupa eup Larea Ia bare se aplica e-xcitatia, c eea .ce a.sigura atragerea in sineronism a gen:.eratorului. Se remaroa insa ca atragerea in sincronism a generatorului, adica reu~ita auto sincro.nizarii nu e asigura..ta in toate cazurile.

Inainte de cuplarea

la bare, asupra

generatorului

ac1;io-

neaza cup Lu'l, de antrenare 01 dezv,oltat de motorul pril;llB.r l?i cuplul defrinare 0: determinat de pierderile mecanice. Ambe,le cup LusL sint variabile in raport eu trura t la .. Rezulta _' ca sub-influenta aoestor doua cupluri, agregatul tinde sa. obtina 0. anumita turatie bine precizata, la care cele doua cup1uri slnt ega Le, Aceasta. tllr,atie in general e diferita de cea sin .... crona ..Dupa cuplarea la bare a generatorului, regimul de func .... tionare .fiind asincron, apaz e cup Iu L asincron, care -apropie turai;;j.a de tura'tiia s Inc rona .. Astfel, cuplul asinoron are 0 in.... fluen"t:a considerabilii asupra procesului de autosincronizare, cremd eonditi~ favorabile intrarii in sincronism a genel'atorului • .A.tragerea in sincronism a rotorului poate avea loc numai dupa aplicarea excitatiei, sub influeht;a cuplului ,sincron. . Scriind expresiile tutu.rox: cup1urilort se poate calcula r;;1 trasa cur-be s :::: ( d), care .scca+e in evident~t, daca rotorul f 5S prinde iil sincronism, aau p.u. S,e remarca. ca deoarece 1ege~·de variatie a lui 01 91 C~ in functie de turatie nu se poate- exprima sub f-erma matematiea, determinarea curbe1. s:;: f( if) devine posibila numai printr-o metoda de caleul grafocmaliticaf> Figura XII.31. reprezinta curba s :: fCcI) pentru un oaz, l.n oat'e autosincronizarea reuf:?e~te. Fenomenele s-au urmarit de 18. un moment dat, cind r/ = o., Se mentioneaza ca cuplarea ae face La 0 valoare oar-scar-e a lui r/. S-a considerat GUy <w,s in meraerrtu Gup1ar ii. l, Osoila"t;iile aurbei a :c f( q) se datoresc cuplu1ui sincrc-nt care 1.n- interv-alul 0 "",17 pentru c/" are carac_ter de motor fi1 deci p.rovoa@a- crefilt"erea lui Cd g adica mic~:;orar-ea aluneaarii. . . i.ar :in -1ntervalu.1F ...... 27. pentru uare caraote-r-ul de generato'r . 91 deei--provoaea mitf90xarea lui ~ g' adi(J~t cre-~tereaa1u. ... -necari:'L :;1.a.m.d.
',

!::

Datorita, faptu1,ui cacrezultanta cuplurilor Orb.'0;' E?iCas arecara.Q.ter de annr-snar-e ~ oseile~iil e .curb ef s e apropie de axa absciselor, permit-ind ca Is un.. moment dat g sa - devirla egala eu {.D ~(p,unctul A) e '-' Incepind eu acest mos ment9 rotorul executa pendulari amortizate,eare due spre sincronism (punctul B)o Dacs. rezultanta. ce'l oz- brei cu-pluri amint1te ar f1 de frinare~ autosincroniza~
(_<J

rea nu ar fi p_osi.bila e, Curba s= feef) ar prezenta osc11at;ii, ee se in"'" departeaza de axa absc1selor~ edicl
Wg::

Fig"

alLtnecariiin raporb,cu d ·la aut oSi,ncronlzare reufiitall

XILi31 .. Curbs de varls\i1e

a
0

de situatia
wS~

fn care

In caaul, generatQarelor sincronecu poll proeminenti~ pe lingS. cuplurile amintite in eonsidera1(iile ant;~rj_oare~ mai joaca rol f}i cuplul sineron react1v~ Datorita existentei acestui cuplu, atragerea in sineronism e posibilK inca inainee de aplicarea excitat;iei~ Totulilinu e recomandab11 cia-atlrage:rea in sincronism sa se produce. sub' influenva aup1ul ui sincron reactiv~ deoarece in aeest caz sincronismu~ ar putea sa- apare. la 0 poziti~ necorespunzatoare a :rl9tol."ulu1~ fill anume Ie. a =Wfj . . .In acest caz , 18 apliearea. excipatiei apare un see deputere~ Deoarece calculale grafoanalltice,ca.rene -as,i~ura· -. de reu~ita autosineroniz~ii t sinu relativ complidate, s... sta= -au bilib relatii empirice·u eu ajutorul carorase' pOG'aprecia con. ' ditiUe in care 8utasincronizarea are_Ioc ~ acestea fiind indicate in literatura de 8peoialitate~1 In favoarea auto'sineronizarii ae mai pot amintl urniatoa;re .... 1 e conai.d firent e: ~ cuplare·a" sa admite la alu:neeart I'elati'V mari~ ceaa c e
red ue'e mt1lt timpul neaesa;r- s1ncron1zarii~
-

C",'1' e n e se

u Aut;'omatiea eriergebiee,

~i telemecB:l,'l,ica

196Q.

Bucul"e~t1,

si'steIQ,ei,Ql" Ea.Aciademie'i R.Ft.R.,

'

'i , __

- ih "momentul

ouplar1i

Us

mecardca La arborele ,agregatulul. Autosincronizarea este insot-1ta de ~oc de curent la eu 'pI are·" Exp'erient-a aaratat 'os.se pcab s splica procedeul de BUtosinerinizare dael tare

gf

==

0, astfel nu spare solic1-

nnde Teup1 este valoarea

eurentului de cuplare, nerat,orului :;;1 a sistemului. sist,emul) ..

efective. a compon.entei periodioe caleulat eu reactants tranzicoriea


'( a generatorului achivalent

a
gaeu

Considerind cazul cel mai dezavantajos, cind cuplerea sa f ac e La un sistem de putere practic infinit de mare, votnavea Ieupl
'iar in unitati relative
I*

cupI' =

* USi

Xi·
g

• posibila in

Considerind pent ru USf c ea mal mar-e valoare expl, oat ar-e, ad i ea

deci

*' · USf

1 ,0 5

:rezu1ta ca cuplarea

e admisibila,

dS.ea

x,it> g.

~'~+55 =
t

o,3~

In cazul h1drogeneratoarelor,

nita~ cee a ce inseamna 'a:utosincronizare. Turbogeneratoarele ins~ prezinta-o reactan1;a smerona tranzitorie ma mica decl.t vaLoanea indicabs., mai" l,

aceaets. eonditie_e indeplies.. hidrogeneratoa.rele se pot cupt.a prin

sus, motiv pent.ruca:r:e dacii reactanta sistemului e mica, cgpl.ar-ea lor e posibil6 numad prin res,ct0.;!;r'e aau t;l:"aI\sformatca-,re de' cuplare9
>